Referat – Fizică

Tema : Teoria Haosului

Elevul : Visan Teodor-Andrei
Clasa : a XI-a A
Profesor coordonator : Tunaru Ionel
An școlar : 2018 – 2019

1
 TEORIA HAOSULUI

Un fluture bătând din aripi undeva în Europa poate declanşa o tornadă în Texas. Aşa afirmă
teoria haosului. Această teorie - în esenţă - indică faptul că mici modificări ale datelor iniţiale ale
unui sistem complex poate duce la stări finale al sistemului foarte diferite. Edward Lorenz este
cel care pune bazele acestei teorii.

CE ESTE TEORIA HAOSULUI?

Teoria haosului afirmă că mici variaţii ale unor parametri ai unui sistem complex pot duce la
rezultate complet diferite. Probabil că aţi auzit de efectul fluturelui (ori, în varianta engleză,
butterfly effect). Acest exemplu vine din zona meteorologiei şi ne spune că mici variaţii ale
vremii într-o anumită parte a globului pot duce la modificări semnificative ale situaţiei meteo din
altă parte a Pământului; ori, mai simplu spus, bătaia aripilor unui fluture în Bucureşti poate duce
la declanşarea unui uragan în Pacific

CINE A "INVENTAT" TEORIA HAOSULUI?

Această teorie îl are ca părinte pe matematicianul şi meteorologul american Edward Lorenz,

care în anii 60 ai secolului trecut a folosit calculatorul pentru a crea modele ale situaţiei meteo.
Lorenz a observat cum mici ajustări ale valorilor de intrare (rotunjirea unor la valori, punând în
loc de 0,345676, de pildă, 0,345) au generat scenarii ale vremii radical diferite faţă de cazul în
care s-au păstrat valorile iniţiale. Pe de altă parte, cercetătorul american a observat un fapt

2
esenţial, o caracteristică fundamentală a sistemelor haotice: la variaţii multiple a valorilor de
intrare sunt favorizate anumite modele pentru rezultatele finale. Aşadar, deşi nu se poate prezice
exact care va fi modelul final în funcţie de variabila modificată, anumite rezultate par a fi
favorite în pofida altora. Aceste modele favorite pentru a descrie starea finală a sistemului au fost
denumite de Lorenz atractori.

TEORIA HAOSULUI ŞI VIAŢA DE ZI CU ZI

Dar teoria haosului poate fi ilustrată şi din altă perspectivă, a vieţii de zi cu zi. Să luăm
următorul exemplu. În loc să ieşiţi pe uşa casei, aşa cum obişnuiţi în fiecare dimineaţă, la orele
8.00, într-o anume zi întârziaţi un sfert de oră pentru că vi s-a terminat pasta de dinţi, iar tubul cel
nou cu pastă s-a lăsat greu găsit.  Astfel, în loc să ajungeţi la 8.45 la serviciu, e de aşteptat să
ajungeţi la 9.00. Numai că la 8.50 are loc un cutremur devastator care duce la prăbuşirea clădirii
unde aveţi biroul, iar toţi cei din clădire sunt striviţi. E posibil să consideraţi că vreun zeu bizar
v-a avut în vedere şi v-a salvat pe dumneavoastră, având el vreun motiv ascuns. Ori e posibil să
consideraţi că aţi avut noroc, să vă găsiţi un nou loc de muncă şi în jumătate de an să descoperiţi
cum se poate produce energie gratuită nelimitată pentru întreaga omenire (să zicem că realizaţi
fuziunea nucleară). În felul acesta, nu numai că veţi deveni celebru, iar numele dumneavoastră
va subzista atât cât va exista specia umană, dar milioane de oameni vă vor datora, literalmente,
viaţa. În felul acesta, pornind de la terminarea unui tub de pastă de dinţi, umanitatea se alege cu
cea mai mare realizare tehnologică din istorie.

3
HAOSUL NU ESTE CHIAR... HAOS

Un sistem complex cum este sistemul meteorologic al Pământului poate fi privit ca haotic. În
fapt, haosul care apare cercetătorului nu este în fapt haos, ci un sistem atât de complex încât este
imposibil să fie surprins în toate variabilele sale. Aşadar, sistemul haotic este unul determinist,
iar dacă îi cunoşti punctul de plecare şi îi poţi controla variabilele, îi poţi prezice şi stările
intermediare ori finale.

O altă caracteristică cardinală a unui sistem haotic este aceea că pornind de la o stare finală a
acestuia nu se poate înţelege starea sa iniţială. Se întâmplă astfel, pentru că există mai multe căi
de a ajunge la acelaşi rezultat. Necunoaşterea evoluţiei sistemului face imposibilă reconstituirea
acesteia doar pe baza stării finale.

EXEMPLE DE COMPORTAMENT HAOTIC ÎN NATURĂ

Comportamentul haotic este foarte răspândit în natură. Haosul nu afectează doar prognoza
meteo, ci a fost identificat de oamenii de ştiinţă în circuitele electrice, lasere, reacţii chimice,
dinamica sateliţilor din sistemul nostru solar, creşterea populaţiei ori vibraţiile moleculare. De
asemenea, unii experţi afirmă că haosul este prezent în mişcarea plăcilor tectonice şi chiar în
economie.

Primul adevarat experimentator legat de aceasta teorie a fost meteorologul Edward

Lorenz. In 1960, el lucra la o problema de prezicere a vremii. Lorenz construise un calculator
cu un set de 12 ecuatii dupa modelul vremii. Nu prezicea vremea, teoretic, acest computer
prezicea cum ar putea sa fie vremea. Intr-o zi din anul 1961, el a vrut sa revada o anumita
secventa. Pentru a salva timp, a pornit de la mijlocul secventei si nu de la inceput. A introdus
numerele din documentele printate anterior si a asteptat rezultatele. Intorcandu-se dupa o ora, a
observat ca secventa evoluase diferit. In loc sa urmeze acelasi algoritm ca mai devreme, a
divagate de la acesta, sfarsind complet diferit fata de original. Intr-un final, a realizat ce s-a
intamplat. Computerul a stocat numerele pana la 6 zecimale in memorie. Pentru a economisi
hartie, el le-a printat cu numai 3 zecimale. In secventa originala, numarul era .506127, iar el a
intodus numai .506.

Conform tuturor ideilor conventionale de timp, rezultatul ar fi trebuit sa difere foarte putin de
secventa originala. Lorenz a demonstrat ca aceasta idée este gresita. Acest effect a ajuns sa fie
cunoscut ca si “The butterfly effect”. Diferenta initiala intre doua curbe este atat de mica incat se
poate compara cu un fluture care da din aripi.

Acest fenomen, comun teoriei haosului, este de asemenea cunoscut ca o dependenta senzitiva de
conditiile initiale. o mica schimbare in consitiile intiale poate schimba drastic comportamentului
unui system pe termen lung. Pornind de la aceasta idée, Lorenz a afirmat ca este imposibil sa se
prezica vremea cu exactitate. Totusi, descoperirea l-a condus pe Lorenz la alte aspecte care in
cele din urma au ajuns sa fie cunoscute drept teoria haosului.

4
Lorenz a dorit ca creeze un sistem mai simplu decat cel cu 12 ecuatii care sa depinda la fel de
mult de factorii initali. Astfel, a reusit sa creeze un system cu numai 3 ecuatii dependenr de
factorii initiali. Mai tarziu, s-a descoperit ca aceste ecuatii descriau précisa a morii de apa. Cand
a reprodus graphic rezultatele, Lorenz a observat ca acesta se incadra mereu intr-o spirala dubla.
Astfel, ecuatiile lui Lorenz nu se intalneau in acelasi punct niciodata, dar pentru ca nici nu se
repetau nu erau nici periodice. A numit aceasta imagine Atractorul Lorenz.
In 1963, Lorenz a publicat ceea ce a descoperit, dar pentru ca nu era nici matematician, nici
fizician, descoperirile sale nu au fost luate in considerare decat dupa ce au fost redescoperite de
altii.
Mandelbrot se intreba despre lungimea linie de tarm, asa ca s-a ghidat dupa o harta care
cuprindea multe golfuri. Cu toate acestea, masurand lungimea coastei direct de pe harta, el a
pierdut din vedere micile golfuri care erau considerate prea mici pentru a fi trecute pe harta.
Oricat de mult ar fi marita harta, tot ar exista multe golfuri vizibile doar daca s-ar mari mai mult.
Matematicianul Helge von Koch, a folosit aceasta idée pentru a crea curva Koch. Pornind de la
un triunghi echilateral, la care a adaugat inca un triunghi echilateral pentru fiecare a treia parte a
triunghiului initial. Acesta curba aduce cu sine un paradox: de fiecare data cand sunt adaugate
triunghiuri noi, lungimea liniei creste. Totusi, zona interioara a curbei ramane mai mica decat
aria unui cerc desenat in jurul triunghiului original.

Exemple

Aruncarea unei monede. Sunt doua variabile de care depinde: cat de repede loveste pamantul si
cat de rapid se invarte. Teoretic, ar fi posibil sa se controleze aceste variabile pentru a controla
moneda. Este posibil sa se puna variabilele intr-o anumita ordine, dar este imposibil sa fie
controlate destul de bine astefel incat sa se cunoasca rezultatul finalo problema similara se
intalneste in ecologie, in prezicerea populatiei. Ecuatia ar fi simpla daca populatia ar creste
indefinit, dar efectul unui stoc limitat de mancare face aceasta ecuatie incorecta.

Aplicatii in viata de zi cu zi:

Tehnicile teoriei haosului au fost folosite pentru crearea de sisteme biologice, care sunt unele
din cele mai haotice sisteme imaginabile. Sisteme de ecuatii dinamice au fost folosite pentru
aflarea a orice de la cresterea populatiei la bataile neregulate ale inimii.Inima omului urmeaza un
model haotic. Timpul intre bataile inimii nu ramane constant, ci depinde de activitatea cardiaca,
printre alte lucruri. Analiza batailor inimii, care pot incetini sau se pot intensifica, pot ajuta
cercetatorii stiintifici sa gaseasca cai sa readuca un ritm anormal intr-o rata stabila.

De fapt, aproape orice sistem haotic poate fi imitat cu usurinta — piata de specialitate ofera
tehnologii usor de utilizat. Arta computerizata a devenit mult mai realistica folosind haosul si
fractalii. Acum,cu o simpla formula, un computer poate crea un copac realist. Fractalii au rasarit
peste tot, dar cel mai evident este in aplicatiile grafice cum ar fi renumitele serii de productie
Fractal Design Painter. Industia efectelor speciale folosite in filme ar fi fost mult mai putin
realistica fara tehnologia “fractal graphic”.

5
Teoria haosului (sau teoria sistemelor complexe) este o ramură a matematicii şi fizicii moderne
care descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice neliniare, acelor sisteme care prezintă
fenomenul de instabilitate numit sensibilitate faţă de condiţiile iniţiale, motiv pentru care
comportamentul lor pe termen relativ lung (deşi se conformează legilor deterministe) este
imprevizibil, adică aparent haotic (de unde şi denumirea teoriei).

Numele de Teorie a Haosului vine de la faptul ca in sistemele descrise de ea exista o dezordine

aparenta. Teoria haosului este un domeniu de studiu in matematica, fizica, economie si filozofie
si se ocupa cu studierea comportamentului sistemelor dinamice care sunt foarte sensibile fata de
conditiile initiale. Aceasta sensibilitate mai este numita si “efectul fluturelui”. Mici modificari
ale conditiilor initiale (cum ar fi rotunjirea numerelor cu care se lucreaza) au ca efect rezultate
haotice, facand ca anticiparea efectelor pe termen lung sa fie imposibila. Acest lucru se intampla
chiar daca sistemele sunt deterministice, ceea ce inseamna ca comportamentul lor viitor este
determinat in intregime de conditiile initiale, fara interventia altor elemente aleatorii. Cu alte
cuvinte, natura deterministica a acestor sisteme nu le face predictibile. Acest comportament este
cunoscut sub denumirea de “haos deterministic”. Comportamentul haotic a fost observat in
laborator pe o varietate de sisteme care include circuite electrice, lasere, reactii chimice oscilante,
dinamica fluidelor si aparate magneto-mecanice si mecanice, dar si in simulari virtuale ale
proceselor haotice. Una dintre aplicatiile cele mai de success a teoriei haosului este in ecologie,
unde sistemele dinamice de genul modelului lui Ricker au fost folosite pentru a arata cum
cresterea populatiei in raport cu suprafata ocupata duce la o dinamica haotica.

Sistemele complexe sunt sistemele care contin atata de multe elemente in miscare incat e nevoie
de un calculator care sa calculeze toate posibilitatile de interactiune. Acesta e motivul pentru care
Teoria Haosului nu avea cum sa apara inainte de sfarsitul secolului al XX-lea. Mai exista un alt
motiv pentru care aceasta teorie a aparut atat de recent, acel motiv e Revolutia Mecanicii
Cuantice si felul in care a terminat Era Deterministica. Pana la aparitia mecanicii cuantice
oamenii credeau ca fenomenele sunt cauzate de alte fenomene si ca tot ce se duce in sus trebuie
sa vina in jos, si numai prin descoperirea si etichetarea fiecarei particule din Univers am putea sa
cunoastem tot ce urma sa se intample. Sisteme intregi de gandire au fost bazate pe aceasta idee si
din nefericire inca sunt. Atunci cand Sigmund Freud a inventat psihanaliza, el a pornit de la ideea
ca problemele mentale sunt rezultatul unor traume din trecut. Regresia permitea pacientului sa isi
strabata amintirile, sa gaseasca si sa infrunte problema. Toata aceasta idee se baza pe o cauza si
un efect liniar.

Teoria Haosului ne arata ca natura lucreaza dupa anumite tipare care sunt suma mai multor
impulsuri marunte.

In 1960. Edward Lorentz a creat un model meteorologic pe unul din calculatoarele Universitatii
din Massachusetts. Modelul meteorologic al lui Lorentz era compus dintr-o serie larga de
formule complexe. Colegii si studentii au ramas uimiti in fata modelului, deoarece acesta nu
parea sa repete nici o secventa, era cat se poate de asemanator cu vremea reala. Unii oameni
chiar au sperat ca daca vor fi introduse niste date meteorologice , care sa fie in concordanta cu
vremea de afara, modelul s-ar transforma intr-un adevarat profet.

6
Intr-o zi, Lorentz a schimbat modul de lucru al modelului. A lasat programul sa ruleze anumiti
parametri in baza carora sa genereze un anumit tipar meteorologic pentru a putea sa observe mai
bine finalitatea procesului. Dar in loc sa lase programul sa ruleze cu setarile initiale si sa
calculeze rezultatul, Lorentz a decis sa opreasca si apoi sa porneasca programul de la jumatatea
secventei de rulare prin introducerea valorilor pe care programul le calculase mai devreme si l-e
tiparise. Dar imprimanta putea sa tipareasca doar ultimele 3 zecimale. Deci in loc sa introduca
exact aceleasi numere cu 6 zecimale calculate de masina (care tineau loc de vant, soare, etc.),
Lorentz a introdus numere cu doar 3 zecimale. Aceasta inexactitate aparent minora a fost
amplificata si a dat peste cap intreg sistemul. Aceasta exactitate este foarte importanta. Vremea
reprezinta comportamentul tuturor moleculelor care formeaza atmosfera. Principiul Incertitudinii
ne impiedica sa sa localizam cu exactitate o particula, acesta este motivul pentru care
previziunile meteorologice nu sunt valabile mai mult de 2-3 zile, si totodata acesta e motivul
pentru care ele sunt simple aproximari ale situatiei din acel moment. Prin prisma ideilor
conventionale ale acelei vremi, Lorenz nu facuse nimic gresit. El ar fi trebuit sa obtina un
rezultat destul de asemanator cu cel precedent. Un cercetator se poate considera norocos daca
masuratorile sale au o acuratete de 3 zecimale. Si e evident ca cea de a 5-a si cea de 6-a zecimala
sunt imposibil de masurat prin metode rezonabile si totodata ca aceste valori atat de mici nu au
cum sa influenteze rezultatul experimentului. Lorentz a demonstrat ca aceasta idee e gresita.

Efectul Fluture

Acest efect se mai numeste si “efectul fluture” si se refera la diferenta dintre punctele de pornire
ale celor doua curbe din grafic care e atat de mica incat poate fi comparata cu bataia aripilor unui
fluture.

“Miscarea aripilor unui fluture azi poate produce o mica schimbare a atmosferei. Din aceasta
cauza si de-a lungul unei anumite perioade de timp, atmosfera se va schimba. Peste o luna poate,
o tornada care trebuia sa loveasca coasta Indoneziei nu va mai aparea. Sau din contra, tocmai din
aceasta cauza va aparea.”

Acest fenomen este cunoscut mai ales pentru dependenta sa de conditiile initiale. Cea mai mica
schimbare a conditiilor initiale duce la rezultate complet diferite. Aceasta schimbare poate
proveni de la zgomot experimental sau de fond, lipsa de acuratete a instrumentelor, etc. Acest
gen de probleme sunt imposibil de evitat, chiar si in cel mai performat si dotat laborator existent.
Daca folosim ca baza a experimentului numarul 2, rezultatul va fi complet diferit fata de
experimentul in care folosim 2.0000001. Un asemenea nivel de acuratete e imposibil – incercati
sa masurati 0.0000001 cm.

Un exemplu de sistem complet dependent de conditiile initiale e aruncarea unei monede. Exista
doua variabile in aruncarea unei monede: cat de repede loveste pamantul si cat de repede se
roteste. Teoretic, este posibil sa controlam aceste variabile, astfel reusind sa stabilim ce fata va
cadea in sus. Practic, e imposibil de controlat in mod exact viteza de rotatie a monedei si
inaltimea la care e aruncata. Este posibil sa stabilim o medie ai acestor parametri, dar e imposibil
ca in baza lor sa facem estimari exacte asupra rezultatului final. Aceasta problema poate fi
regasita in biologie la estimarea populatiilor biologice. Ecuatia ar fi simpla daca acele populatii
doar ar creste, dar efectul pradatorilor si a rezervei limitate de hrana schimba totul.

7
Un alt sistem în care sensibilitatea la conditiile initiale este evidenta este aruncarea unei
monede. Exista doua variabile în acest experiment: cât de rapid moneda loveste pamântul, si cât
de rapid se învârte. Teoretic, ar trebui sa fie controlabile aceste variabile în totalitate, precum si
rezultatul aruncarii. În practica, este imposibil de controlat exact cât de sus va sari moneda si cât
de repede se va roti. Se pot încadra variabilele într-un interval anume, dar este imposibil de
controlat astfel încât sa se stie exact ce fata va arata moneda.     O problema similara este
întâlnita în predictia populatiei biologice. Ecuatia ar fi simpla daca populatia ar creste indefinit,
dar efectul calamitatilor si a resurselor de hrana limitate fac aceasta ecuatie incorecta. Cea mai
simpla ecuatie care considera aceste aspecte ar arata astfel: Populatia anului viitor = r *
populatia anului curent * (1 – populatia curent).

            În aceasta ecuatie, populatia este un numar între 0 si 1, unde 1 reprezinta populatia
maxima posibila, iar 0 reprezinta extinctia. R este rata de crestere. Cum afecteaza acest
parametru ecuatia? Evident, pentru o rata mare, populatia se va stabiliza la o valoare mare,
pentru o rata mica, se va stabiliza la o valoare mica. Dar ecuatia manifesta un comportament
socant, dupa cum a demonstrat biologul Robert May în 1970, schimbând rata de crestere în
ecuatie. La valori mici ale ratei de crestere, populatia se va stabiliza într-adevar la o singura
valoare: de exemplu, pentru o rata de 2,7, populatia va fi 0.6292. Pe masura ce creste rata,
populatia finala va creste si ea. Dar când rata a devenit mai mare decât 3, linia s-a descompus în
doua. În loc sa ramâna la un singur numar, populatia oscila an dupa an între doua valori. Cu
fiecare crestere a ratei, linia se bifurca  în continuare, pâna când a aparut haosul. Peste o anumita
valoare a ratei de crestere, devine imposibil de prezis comportamentul ecuatiei. Asadar, la
început, rezultatele se înscriu pe o dreapta, iar în final manifesta o neregularitate haotica. Auto-
similaritatea, faptul ca graficul are o copie exacta a sa ascunsa în structura sa, a devenit un aspect
important al haosului.

8
Fig. 3.3. – Diagrama bifurcatiei pentru ecuatia populatiei[5]

Fractal a ajuns sa însemne orice imagine care dispune de auto-similaritate. Bifurcatia diagramei
ecuatiei populatiei este un fractal. Atractorul lui Lorentz este fractal. Curba lui Koch este fractal.

Piata este de asemenea un sistem instabil si haotic, iar teoria haosului este si mai interesanta
când este aplicata evenimentelor umane, precum bursa de valori. Teoreticienii haosului au
combatut direct teoria neoclasica a bursei de valori, care presupunea ca asteptarile cu privire la
piata sunt „rationale”, adica omnisciente despre viitor.

Daca toate preturile de pe piata bunurilor sau preturile actiunilor cotate la bursa încorporeaza
cunostinte exacte despre viitor, atunci orice înclinatie a bursei ar fi total accidentala,
neînsemnata, adica nici un pret nu are legatura cu vreun altul, fie viitor, fie trecut. Dar un aspect
crucial al istoriei umanitatii este ca toate evenimentele sunt interconectate, orice eveniment
economic are efecte asupra altora, si dupa cum am aratat în Capitolul 2, piata are memorie atât
pe termen scurt, cât si pe termen lung.

Sistemul liniar în care exista doar doi atractori: cererea si oferta nu este suficient pentru a
modela  structura neliniara, complexa, turbulenta si volatila specifica pietei. Pentru aceasta
trebuie plasat un al treilea atractor, care va induce haosul si structura fractala în sistem.

Secventele de cod utilizate cu ajutorul Teoriei Haosului

            În paginile care urmeaza sunt prezentate câteva dintre secventele de cod
utilizate în aplicatie:
# -1-
# Clasa Segment
public class Segment
set
        }
  public Point P2
           set
        }
        public int Heigh
        }
        public int Width
       
        }
        public double Length
       
        }
        public Segment(int x1, int y1, int x2, int y2)
       
        public void Desenare(Graphics gr, Pen pen)
       
    }
# -2-
# Clasa Dragon
public class Dragon : Fractal
   
        public override void Start()
       

9
        public override void Inainte()
       
                    else
                   
                }
                segmente = noi;
            }
        }
        public override void Inapoi()
       
    }
# -3-
# Clasa Samânta
public class Samanta
       
            public Samanta(List<Segment> s)
           
            public void Desenare(Graphics g, Pen pen)
           
        }

# -4-
# Start(), Înainte(), Înapoi() pentru copac
  public override void Start()
       
        }
public override void Inainte()
       
                    }
                    foreach (Samanta sem in noi)
                        seminte.Add(sem);
                    k++;
                }
            }
        }
public override void Inapoi()
       
                 
            }
        }

# -5-
# Mandelbrot
private void Deseneaza()
        
                        c = c2;
                    }
                    if (InSet)
                   
                    else
                        if (useColor)
                        
                    currentPoint.b -= yDelta;
                }
                currentPoint.b = TopLeft.b;
                currentPoint.a += xDelta;
            }
            this.FormBorderStyle = FormBorderStyle.Sizable;
            running = false;
            this.Text = "Mandelbrot";
            buttonZoomIn.Enabled = true;
            buttonZoomOut.Enabled = true;

10
        }

Aplicatie practica

ChaosEquations.ex
e

V-am atasat totodata in mail acest program in cazul in care nu functioneaza in Word.

11
Bibliografie:

 http://pages.cs.wisc.edu/~ergreen/honors_thesis/fractal.html
http://www.componentsnotebook.com/notebooks/csharp/fractals.aspx

http://imho.com/grae/chaos/chaos.html

http://iit.ches.ua.edu/systems/chaos.html

https://www.descopera.org/teoria-haosului

http://www.mixdecultura.ro/2017/02/teoria-haosului-si-efectele-sale/

https://easyengineering.ro/cum-functioneaza-teoria-haosului/

https://sites.google.com/site/elementedinteoriahaosului/

12
13