G I U SE P P E V E R D I

NEACȘU HORIA
VIȘAN MATEI
VIȘAN TEODOR
CLASA A X-A A
• GIUSEPPE VERDI S-A NĂSCUT LA 10 OCTOMBRIE 1813
ÎN MICA LOCALITATE LE RONCOLE, ÎN APROPIEREA
PARMEI, ITALIA. PĂRINȚII SĂI, CARLO GIUSEPPE VERDI
ȘI LUIGIA UTTINI, DEȚINEAU ACOLO O MICĂ FERMĂ,
OSTERIA VECCHIA.

• ÎNCĂ DE COPIL, GIUSEPPE IA LECȚII DE MUZICĂ DE LA

ORGANISTUL DIN COMUNĂ, FĂCÂND EXERCIȚII ACASĂ
LA O SPINETTA DEZACORDATĂ (UN FEL DE CLAVECIN).
CONTINUĂ ÎN FELUL ACESTA PÂNĂ CÂND ANTONIO
BAREZZI, UN COMERCIANT DIN BUSSETO IUBITOR DE
MUZICĂ, PRIETEN AL FAMILIEI VERDI, ÎL IA LA EL ÎN CASĂ
ȘI-I PLĂTEȘTE LECȚII DE MUZICĂ LA UN NIVEL MAI
RIDICAT.
• ÎN 1832 SE PREZINTĂ LA CONSERVATORUL DIN MILANO, DAR ESTE RESPINS PENTRU CĂ DEPĂȘISE LIMITA
DE VÂRSTĂ PENTRU UN STUDENT DE CONSERVATOR. REÎNTORS LA BUSSETO PRIMEȘTE POSTUL DE
MAESTRU DE MUZICĂ AL COMUNEI ȘI SE CĂSĂTOREȘTE ÎN 1836 CU FIICA LUI BAREZZI, MARGHERITA, DE LA
CARE ARE DOI COPII, VIRGINIA ȘI ICILIO.

MARGHERITA BAREZZI GIUSEPPE VERDI

• ÎNTRE TIMP, VERDI ÎNCEPE SĂ COMPUNĂ,
ORIENTAT ÎNCĂ DE ACUM ÎN DIRECȚIA MUZICII DE
OPERĂ. ÎN 1839 DEBUTEAZĂ LA TEATRO ALLA
SCALA DIN MILANO CU OPERA OBERTO, CONTE DI
SAN BONIFACIO, OBȚINÂND UN OARECARE
SUCCES, UMBRIT ÎNSĂ ÎN 1840 DE MOARTEA
MARGHERITEI, APOI ȘI A CELOR DOI COPII. GIUSEPPINA STREPPONI

• ÎNDURERAT DE ACESTE PIERDERI, VERDI SE RECULEGE ȘI ÎȘI

CONTINUĂ ACTIVITATEA COMPONISTICĂ CU OPERA UN GIORNO DI
REGNO, CARE ÎNREGISTREAZĂ ÎNSĂ UN TOTAL ESEC. DESCURAJAT, SE
GÂNDEA DEJA SĂ ABANDONEZE MUZICA, DAR NUMAI DOI ANI MAI
TÂRZIU, ÎN 1842, OBȚINE LA SCALA UN SUCCES TRIUMFAL CU OPERA
NABUCCO, DATORAT ÎN PARTE ȘI INTERPRETĂRII MAGNIFICE A
SOPRANEI GIUSEPPINA STREPPONI, CARE AVEA SĂ-L ÎNSOȚEASCĂ
PÂNĂ CĂTRE SFÂRȘITUL VIEȚII.
TEATRO ALLA SCALA
• „ANII DE GALERĂ“ APROPIINDU-SE DE
SFÂRŞIT, VERDI A CREAT UNA DINTRE
CAPODOPERELE SALE CELE MAI RENUMITE,
RIGOLETTO, A CĂREI PREMIERĂ DE LA
VENEŢIA, DIN 1851, S-A BUCURAT DE UN
SUCCES RĂSUNĂTOR. DIN CAUZA TIPULUI DE
CENZURĂ SPECIFIC EPOCII, LIBRETUL, BAZAT
PE O PIESĂ A LUI VICTOR HUGO (LE ROI S’
AMUSE, REGELE SE AMUZĂ), A TREBUIT SUPUS
UNOR REVIZUIRI SUBSTANŢIALE, IAR
COMPOZITORUL A FOST DE MAI MULTE ORI PE
PUNCTUL DE A LĂSA TOTUL DE IZBELIŞTE. ÎN
FOARTE SCURT TIMP, OPERA A DEVENIT UN
MARE SUCCES
• AU URMAT A DOUA ŞI A TREIA LUCRARE DIN
TRILOGIA OPERELOR MAJORE ALE
,,PERIOADEI DE MIJLOC“. IL TROVATORE
(TRUBADURUL) A AVUT PREMIERA
ÎNCUNUNATĂ DE SUCCES LA ROMA, ÎN
IANUARIE 1853, FIIND, PROBABIL, CEA MAI
MELODRAMATICĂ LUCRARE DIN
REPERTORIUL VERDIAN.

• ÎN LUNA MARTIE A ACELUIAŞI AN, A AVUT

LOC, LA VENEŢIA, PREMIERA TRAVIATEI (LA
TRAVIATA). INSPIRATĂ DIN ROMANUL
DAMA CU CAMELII A LUI ALEXANDRE
DUMAS-FIUL, ACEASTA A DEVENIT,
PROBABIL, CEA MAI POPULARĂ DINTRE
OPERELE LUI VERDI.
 • GRANDIOASA OPERĂ VERDIANĂ AIDA SE PARE CĂ A FOST
COMANDATĂ PENTRU FESTIVITĂŢILE DE INAUGURARE A CANALULUI
DE SUEZ DIN 1869. LA CINCIZECI ŞI OPT DE ANI, VERDI A ANUNŢAT CĂ
AIDA AR FI ULTIMA LUI OPERĂ. DE NENUMĂRATE ORI S-A SUGERAT
FAPTUL CĂ SUCCESUL LUI RICHARD WAGNER, CONTEMPORANUL LUI
VERDI, AR AVEA CEVA DE-A FACE CU RETRAGEREA ACESTUIA.

GIUSEPPE VERDI

• ÎN 1883, DUPĂ MOARTEA LUI WAGNER, VERDI A

RENĂSCUT, GĂSIND NOI RESURSE DE CREATIVITATE.
DESIGUR, PREZENŢA LUI ARRIGO BOITO, CU TREIZECI DE
ANI MAI TÂNĂR, A AVUT O PUTERNICĂ INFLUENŢĂ ÎN
RESUSCITAREA TALENTELOR ŞI A CREATIVITĂŢII LIRICE
VERDIENE.

ARRIGO BOITO
• ÎN TIMPUL ŞEDERII LA MILANO, VERDI A SUFERIT UN ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL LA 21 IANUARIE 1901
ŞI A MURIT ŞASE ZILE MAI TÂRZIU, PE 27 IANUARIE 1901. LA MILANO, ÎN CADRUL FUNERALIILOR NAŢIONALE
DEDICATE LUI VERDI, CEA MAI MARE ADUNARE PUBLICĂ DE ACEST FEL DIN ISTORIA ITALIEI, ARTURO
TOSCANINI A DIRIJAT UN ANSAMBLU DE ORCHESTRE ŞI DE CORURI COMPUSE DIN MUZICIENI ADUNAŢI
DIN ÎNTREAGA PENINSULĂ.
BIBLIOGRAFIE
https://ro.wikipedia.org/wiki/Giuseppe_Verdi

https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/06/30/giuseppe-verdi-mari-compozitori/

https://www.societateamuzicala.ro/societateaculturala/giuseppe-verdi

www.clopotel.ro/enciclopedia/Compozitori_Giuseppe_Verdi-1007.html

www.atheneum.ca › Content