BALTAGUL

Pentru a prezenta trasaturile unei opera scrise de Mihail Sadoveanu, selectez romanul Baltagul !"#$ % care reprezinta, in conte&tul inter'elic, directia traditionalista a prozei de larga inspiratie( )omanul inter'elic are multiple metamor*oze + realism o'iectiv, roman mitic, roman psihologic, romanul e&perientei( Sadoveanu ramane un creator de tip traditional, mitic si epopeic, *ara a participa la tendintele de innoire ale romanului dintre cele doua raz'oaie ,hiar daca are su'strat mitic, Baltagul este un roman realist de tip o'iectiv -.( Manolescu/( 0l reprezinta o alta varsta a romanului doric1 in timp ce )e'reanu detaliaza, Sadoveanu esentializeaza realitatea( ,onsider necesar a de*ini atat conceptul de roman cat si conceptul de realism( )omanul este o specie epica ampla, cu mai multe planuri narative, con*licte puternice si persona2e 'ine individualizate, a carui actiune se des*asoara pe o perioada indelungata de timp( 3n perioada inter'elica, romanul devine specie predilecta( )omanul gen 'urghez Thi'audet, specie epica de larga respiratie, putem re*lecta particularitatile unei epoci cultural *ara precedent % epoca inter'elica, perioada in care s%a produs maturizarea estetica a romanului dar si sincronizarea lui cu modelele occidentale prin generatia #$ ( .u numai criticii si%au e&primat conceptia despre roman, ci si autorii, *apt ce a condus la constituirea unei poetici romanesti( )ealismul este un curent literar si artistic care apare ca reactie la idealizarea romantica,punand accent pe re*lectarea veridica a realitatii( 4in punct de vedere ideologic,acest curent este legat de ascensiunea 'urgheziei,iar din punct de vedere *iloso*ic de pozitivismul lui Taine care propunea cunoasterea prin e&perienta( Mani*estul estetic al realismului il reprezinta volumul de eseuri )ealismul pe care ,hamp*leur5 il scrie in !678 pornind de la picturile lui ,ou'ert( 4e asemenea, unii critici considerau semni*icativa pre*ata lui Balzac la volumul ,omedia umana pentru de*inirea esteticii curentului( Principiul estetic *undamental il reprezinta ideea de veridicitate,iar la nivelul pro'lematicii se remarca interesul pentru social, psihologii, interdependenta om%mediu, culoarea locala( Balzac considera ca romancierul tre'uie sa *ie secretarul acelui istoric care e societatea insasi( Persona2ul realist este tipic in impre2urari tipice( )ealistii opteaza pentru tehnica detaliului revelator,tehnica mediului cu *unctie caracterologica si tehnica anticiparii( Stilul realistilor este impersonal, so'ru, anticalo*il( Stendhal propunea ca model ,odul civil( 0l de*inea romanul realist drept o oglindain care se re*lecta si azurul cerului si noroiul drumurilor( 3n literatura se pot di*erentia mai multe tipuri de realism+realism critic ,iocoii vechi si noi de .icolae 9ilimon1 in perioada inter'elica realism o'iectiv%3on de Liviu )e'reanu, realism mitic Baltagul de Mihail Sadoveanu, realism 'alzacian% 0nigma :tiliei de George ,alinescu, realism psihologic Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de raz'oi de ,amil Petrescu, romanul e&perientei Maitre5i de Mircea 0liade si in perioada post'elica, realismul post'elic Morometii de Marin Preda(

: particularitate a acestei scriituri o reprezinta polimor*ismul compozitional, id;e su'liniata de criticul Paul Georgescu in studiul Polivalenta necesara ( 3ntr%o ast*el de scriitura realizata in *ormula realismului mitic, e&ista doua planuri care inter*ereaza incontinuu + planul realist - care tine de structura de supra*ata a te&tului/ si planul mitic -inci*rat in structura de adancime a te&tului/ ast*el incat sensurile vizi'ile sunt mani*estari ale unor conotatii care iradiaza din adancimea te&tului sugerand corespondente su'tile intre ordinea cosmica si cea umana, intre natura si individ( 3n conte&tul metamor*ozelor multiple pe care le cunoaste romanul inter'elic, Mihai Sadoveanu ramane, asa cum o'serva Paul Georgescu, un creator de tip traditional, mitic si epopeic care nu participa la niciuna dintre tendintele de innoire ale romanului( ,ritica a receptat in mod di*erit acest roman( ,alinescu si Perpessicius l%au plasat in zona mitului, avand in vedere mottoul ce punea romanul in rezonanta cu 'alada Miorita care inci*ra acest motiv( Tot in zona miticului l%a plasat si Ale&andru Paleologul, raportandu%l insa la mitul egiptean a lui 3sis si a lui :siris( Prin pro'lematica, particularitati de constructie si modalitati de realizare a persona2ului, Baltagul este un roman de tip traditional realizat in *ormula realismului o'iectiv cu in*le&iuni mitice si lirice( ,aracterul traditional al romanului este sustinut la nivelul pro'lematicii prin interesul pentru social( Autorul prezinta lumea oierilor, a muntenilor din zona Tarcaului, dar surprinde si patrunderea elementelor de tip capitalist in societatea traditionala unde e&ponenta poemului este <itoria Lipan, acesta reprezentand un argument al incadrarii romanului in estetica realista( Tot in pro'lematica predilecta a romanului se inscrie si prezentarea traditiilor, <itoria Lipan *iind pastratoare a unor vechi o'iceiuri si traditii, crede in semen, in vise, avand respect pentru legea nescrisa( 4e%a lungul romanului sunt descrise o'iceiurile de 'otez, nunta, inmormantare, *apt care sugereaza o e&istenta ritualizata, proiectata in mit( 3n aceiasi viziune se inscrie prezentarea legendelor inserate in roman legenda despre piatra Teiului, legenda neamurilor din incipit, legenda despre 'a'a 4ochia( La nivelul constructiei, ca in orice roman traditional, se respecta cronologia evenimentelor, romanul avand o constructie solida, putand *i identi*icate momentele su'iectului( Baltagul este alcatuit din micronaratiuni care devin perspective de lectura( Prin urmare, poate *i citit ca + roman monogra*ic prezinta detalii din societatea de tip traditional cu legendele, credintele si o'iceiurile sale1 calatoria <itoriei devine prile2 de a pune *ata in *ata doua tipuri de civilizatie traditionala + lumea orierilor cu viata lor grea si civilizatia moderna in care va patrune <itoria Lipan parasindu%si spatiul consacrat( 4in lumea veche a legilor nescrise, a semnelor, *emeia va patrunde in taramul 'ar'atilor, o lumea dominate de legi scrise, de norme inregistrate, de tren si de tele*on( Baltagul poate *i citit ca roman social prin prezentarea lumii oierilor, a muntenilor, cu civilizatia lor de tip traditional, care si%a conservat nealterate structurile si arhetipurile( 3n aceasta lume au patruns elemente incipiente de *actura capitalista drumul lui .echi*or nu mai este un al transhumantei ci cel al targurilor in care isi comercializa produsele .icolae Manolescu( .u putem a'andona perspectiva de a citi acest roman ca o opera mitica( 3n general, critica l%a pus in rezonanta cu mitul mioritic, mottoul romanului avand *unctia de a contura un orizont de lectura( Ale&andru Paleologul in cartea Treptele lumii sau calea catre sine a lui Mihai Sadoveanu respinge aceasta id;e sustinand ca romanul eludeaza

mioriticul si ca structura de adancime a acestuia, contine motivul mitic a lui 3ssis si a lui :siris( )omanul poate *i pus in legtura cu mitul marii calatorii pe care o va savarsi persona2ul a'sent al operei, .echi*or Lipan, element de modernitate intr%o creatie traditionala( 3n viziunea lui 0liade, motivul calatoriei sugereaza parcurgerea unui traseu initiatic, id;e sustinuta in roman si de prezenta unor momente ritualice *undamentale din e&istenta omului precum 'otezul, nunta si moartea( Ast*el, drumul <itoriei este drumul pe care il parcurge omul de la viata la moarte( Prin urmare, romanul contine un plan semantic sim'olic de adancime care nu altereaza o'iectivitatea scriiturii( Toate acestea con*era operei caracterul de roman initiatic( : initiere o va parcurge si Gheorghita care va trece de la adolescenta la maturitate, privegherea ramasitelor pamantesti ale tatalui sau in rapa noaptea echivaland cu o co'orare ad in*erros, moment pe care tre'uie sa il contina orice drum initiatic( <itoria traieste de asemenea o initiere, trecand de la statutul de *emeie maritata la cel de vaduva( 4in perspectiva lui Gheorghita, opera poate *i citita ca 'ildungsroman( Paul Georgescu considera romanul creatia unei mari iu'iri, dragostea *iind cea care o scoate pe <itoria din spatiul consacrat(A( Paleologul considera creatia un roman *iloso*ic, raspunsul pe care il dau romanii in ceea ce priveste moartea( 4in aceasta perspectiva, *inalul romanului poate *i edi*icator, spusele <itoriei .e intoarcem la Magura si luam de la capat toate cate am lasat sugereaza *aptul ca in viziunea acesteia, care se con*unda cu cea autorului si a popurului insusi, moartea este un moment de dizarmonie, dar viata tre'uie sa mearga mai departe( Ast*el, parado&al, un roman avand ca tema moarta devine un imn al vietii( 9iind o opera epica realista, timpul si spatiul sunt 'ine conturate( ,ronologic, romanul se des*asoara de la S*( Andrei #$ noiem'rie pana in Postul Pastelui, timpul *iind marcat *ie prin sar'atori, *ie prin date precise -S*( Andrei, Bo'oteaza, Anul .ou, =! *e'ruarie praznicul lui Procopie, " martie >$ de mucenici si Postul Pastelui /( 9ata de acestea poate *i identi*icat si un timp sim'olic marcat de legende, o'iceiuri si traditii care inscriu asezarea taraneasca a oierilor de munte in atemporalitate( .aratorul este omniscient si omniprezent, proza traditionala *iind caracterizata prin u'icuitate( Perspectiva narativa este dindarat, naratorul este si o'iectiv prin urmare non*ocalizarea se com'ina cu *ocalizarea e&terna, relatarea *andu%se la persoana a 333%a 3ncipitul este de tip captatio 'enevolentiae avand *unctia de a pune in tema, de a in*orma( Perspectiva narativa se realizeaza con*orm principiului telescopic+ vocea persona2ului a'sent ne este transmisa prin intermediul <itoriei cu a2utorul monologului interior1 torcand, de *apt <itoria toarce amintiri( Termenul cheie din legenda de la inceputul romanului il reprezinta randuiala de*inind o lume careia semnul ii con*era prdine si semni*icatie( Prin tehnica retrospectivei legenda populara *i&eaza destinul muntenilor intr%un orizont spiritual, conturand lumea a carei e&perienta ii este <itoria( 9inalul este inchis iar simetria incipit *inal se asigura prin vocea persona2ului *eminin( Tema o reprezinta cautarea si a*larea adevarului, moartea, viata precum si iu'irea( :rice tema genereaza o viziune despre lume modelata de *actorii sociali, culturali si *iloso*ici ai epocii autorului( Aceasta prezinta conditia omului constrans sa traiasca la

intersectia dintre doua lumi + civilizatia traditionala cu ritualurile ei si societatea 'urgheza dominata de spiritul capitalist, individul neputand sa le separe si le asuma pe amandoua( Sadoveanu nu opteaza pentru niciuna, precum Slavici, ci le dezvolta interdependenta( 3n viziunea autorului societatea patriarhala poate disparea in a'senta deschiderii spre nou, iar civilizatia 'urgheza poate da nastere la e&cese daca se indeparteaza prea mult de viata traditionala( 4e aici si caracterul hi'rid al operei(