Mircea Eliade, Maitreyi

- roman al experienei -

1. Contextualizarea operei
Romanul experienei reprezinta o orientare tematica in perioada interbelica si se regaseste in
opere in care este valorificata trairea intensa, de catre personaje, a unor experiente personale
variate, dar definitorii (iubirea, prietenia, razboiul, moartea). Proza experientei se bazeaza pe
crearea impresiei de autenticitate, de obicei prin utilizarea unor elemente care tin de realitate
(pagini de jurnal). cest tip de roman a fost teoretizat de Mircea Eliade, care in volumul
Itinerariu spiritual subliniaza rolul estetic generat in operele literare de trairea intensa a unor
experiente existentiale.
!iteratura lui M. Eliade se inscrie in preocuparea prozatorilor interbelici de problematizare a
existentei si de intelectualizare a creatiei artistice. Eliade sustine, asemenea lui "amil Petrescu,
principiul autenticitatii# in fata originalitatii eu propun autenticitatea... A trai tu insuti, a
cunoaste prin tine, a te exprima prin tine ( Oceanografie ). $e asemenea, in conceptia lui Mircea
Eliade, orice se intampla in viata poate constitui subiect de roman ( antier ). Prozatorul
porneste de la ideea ca literatura autentica se bazeaza pe o experienta traita, prelucrand
ideea lui ndre %ide, conform careia orice cunoastere pe care n-a precedat-o o senzatie e de
prisos.
Maitreyi este un roman al experientei, al trairii ( termen preferat de M. Eliade ), pentru ca eroul
este un alter- ego al autorului, din a carui biografie stim ca povestea cartii este autentica, a fost
traita si in realitate. cest roman face parte din naratiunile &ciclului indian' ( Isabel si apele
diavolului, Nopti la Serampore si Secretul doctorului Honigberger ), constituind cea mai
reusita transfigurare artistica a fascinatiei pe care exoticul univers bengalez a exercitat-o asupra
scriitorului in perioada sederii sale in (ndia ( )*+, - )*.) ). "a in mai toate scrierile sale de
tinerete, M. Eliade manifesta si in acest roman un viu interes pentru aplicarea conceptului de
autenticitate. /criitorul porneste de la datele oferite de propria sa viata, oprindu-se la tot ceea ce i
se pare veridic autentic.0alorifica datele jurnalului sau indian, pe care le insereaz1 2n naraiunea
romanesc1. stfel, fr s fie propriu-zis un roman indirect, transcriere fidel a paginilor de
jurnal, Maitreyi se nscrie n categoria ficiunii autobiografice, frecvent invocte de autor n
interveniile sale teoretice din presa vremii ( "armen Mu3at ). 4evoia de autenticitate il
determina pe romancier sa opereze doar cateva sc5imbari in datele furnizate cu generozitate de
realitate, precum numele si profesia naratorului sau adevarata identitate a inginerului 4arendra
/en. celeasi motive il determina pe romancier sa pastreze numele adevarat al eroinei, Maitre6i,
si pe cel al surorii sale, "5abu. ceste sc5imbari, desi in aparenta nesemnificative, transforma
pactul autobiografic (P5ilippe !ejeune ) in pact romanesc (deoarece identitatea dintre autor,
narator si personaj nu este perfecta, imaginarul patrunde in opera, conferindu-i atribute
romane3ti, ficionale ).
2. Tema si viziunea despre lume
7ema este iubirea imposibila, ilustrata in roman prin idila intre doua fiinte de rase deosebite,
despartite prin moravuri, unite in universalitatea dragostei, o vec!e tema romantic ( 8vid
"ro5m1lniceanu ). stfel, "aitre#i si Allan sunt intruc!ipari exotice ale unui mit etern$ acela al
cuplului de indragostiti ( Eugen /imion ). Povestea nefericita traita de cuplul de indragostiti
Maitre6i si llan, in decorul (ndiei, aminteste de cuplurile nefericite, precum 7ristan si (solda sau
9omeo si :ulieta, astfel incat se poate spune ca prin acest roman "ircea %liade a sporit cu unul
seria miturilor erotice ale umanitatii ( Perpessicius ).
9omanul Maitreyi ilustreaza conceptia scriitorului despre eros, vazut ca o modalitate
specifica de cunoastere. Pentru europeanul llan, trista poveste de dragoste pe care o traieste
are semnificatia unei duble initieri# intr-o iubire totala si in universul necunoscut al (ndiei.
"ititorul asista, astfel, la fenomenul interferarii a doua culturi extrem de diferite, evenimentele
fiind relatate din punctul de vedere al europeanului care incearca sa decodifice esenta
spiritualitatii indiene ( procedeul descoperirii realitatilor auto5tone din perspectiva unui strain
aminteste de te5nica narativa utilizata de Montes;uieu in Scrisori persane ).
Eugen /imion consider1 Maitreyi un roman viu, substanial, cu o desc!idere nou spre
problematica omului modern ( un spirit, ntre altele, voiajor, confruntat n experienele lui
existeniale cu mentaliti nrdcinate n ceea ce antropologii numesc cultura de profunzime &.
4u at<t exotismul este considerat elemental inedit 2n romanul lui M. Eliade, ci un spirit nou de a
g'ndi destinul omului n sec. al ((-lea, o voin clar de sincronizare cu spiritual timpului.
(ntelectualizarea conflictului epic, descoperirea (ndiei cu ar5etipurile ei culturale 3i confruntarea
acestui univers cu tradiiile 3i mentalit1ile europene, introducerea elementelor de senzualitate 2n
roman, elaborarea unei mitologii a seduciei sunt doar c<teva dintre elementele novatoare ale
romanului, consider1 %5. %lodeanu.
3. Titlul
Este numele personajului feminin principal (personaj eponim) si sugereaza, prin sonoritatea sa
exotica, un personaj misterios si fascinant, apartinand unui spatiu geografic indepartat. $e altfel,
Maitre6i este considerata de critica literara cel mai exotic personaj feminin din literatura romana,
femeie si mit in acelasi timp, simbol al sacrificiului in iubire (Pompiliu "onstantinescu).
Personajul feminin sustine esafodajul intregului roman= llan o scoate pe Maitre6i din randul
femeilor obisnuite si o incarca de scralitate, aspect anticipat si de rezonanta vec5e a numelui#
"aitre#i este numele unei preotese din >panisade, vec5i scrieri indiene. $e asemenea, "aitr
inseamna in sanscrita &prietenie, iubire' si este unul dintre principiile esentiale ale vietii.
4. Compozitia si structura
lc1tuit din )? capitole, romanul are forma unui fals jurnal in care sunt povestite intamplarile din
perspectiva subiectiva a personajului narator, la persoana (. 4outatea constructiei discursului
narativ, remarc1 4icolae Manolescu, o reprezinta dubla perspectiva temporal1 pe care
personajul-narator o are asupra evenimentelor relatate# contemporan1 3i ulterioar1, fapt mai puin
obi3nuit 2n proza rom<neasc1. Personajul-narator nu evoc1 pur 3i simplu 2nt<mpl1rile,
rememor<ndu-le, ci reconstituie evenimentele trecute prin raportare la timpul prezent, dar 3i la
felul 2n care le-a perceput 2n momentul 2n care le-a tr1it, consult<nd 2n acest scop jurnalul acelei
perioade.
@n structura romanului pot fi identificate trei niveluri ale scriiturii, care reliefeaz1 o structur1
romanesc1 supraetajat1# primul nivel cuprinde 2nsemn1rile zilnice ale lui llan, consemnate 2n
timpul 3ederii sale 2n casa lui 4arendra /en= cel de-al doilea nivel conine c<teva comentarii
ad1ugate 2ntre paranteze, ulterioare desf13ur1rii 2nt<mpl1rilor, care au scopul de a le clarifica
anumite aspect notate 2n jurnal= al treilea nivel este o confesiune a personajului-narator, care, 2n
timp ce scrie, retr1ie3te povestea de iubire, analiz<nd evoluia 3i semnificaiile acesteia.
@mbinarea celor trei niveluri textual are avantajul c1 diminueaz sentimentul ficiunii )i spore)te
iluzia autenticitii faptelor ( Eugen /imion &.
$e asemenea, 2n roman pot fi identificate, ca 2ntr-un palimpsest, treptele pe care materialul de la
care a pornit autorul a fost prelucrat, p<n1 a devenit romanul lui llan# experiena autorului,
substratul biografic care va suferi cateva mutatii dincolo de realitate jurnalul care pastreaza
prospetimea trairilor prezentul in care are loc evocarea si care face din llan personajul-
narator al cartii. ceste etape sugereaza in plan metatextual un drum al ficionrii (al
transformarii realitatii in fictiune), element specific unui roman al experientei. stfel, artificiul
lui Eliade const1 2n construirea unui personaj care sa devina 2n lumea ficiunii un avatar al sau.
9elatia incipit - final
9omanul incepe abrupt, in spirit modern, prin raportarea personajului-narator la insemnarile
dintr-un jurnal# am sovait atata in fata acestui caiet, pentru ca n-am izbutit sa aflu inca ziua
precisa cand am intalnit-o pe "aitre#i. ceasta prima fraza din roman anun1 tonul confesiv si
sinceritatea povestirii, precum si dorinta de autenticitate sugerata 2n mod constant in discursul
personajului-narator# *i dac sufr oarecum ncep'nd aceast povestire, e tocmai c nu )tiu cum
s evoc figura ei de-atunci )i nu pot retri aievea mirarea mea, nesigurana )i tulburarea celor
dint'i nt'lniri. Aaptul trait, consemnat in insemnarile din acel an este supus analizei si situarii
concrete in timp si spatiu ()*+*, cartierul B5oCanipore). $e asemenea, incipitul romanului face
vizibil procedeul dublei perspective, care se va afirma pe parcursul 2ntregului roman.
(ncipitul constituie 3i prima dintre secvenele narative semnificative, 2ntruc<t surprinde prima
2nt<lnire a personajelor. ceasta se petrece accidental, c<nd llan o vede pe Maitre6i 2n ma3ina
tat1lui s1u, a3tept<ndu-i s1 termine de ales c<teva c1ri pentru "r1ciun. $in am1nuntele
consemnate 2n incipit, referitoare la frumuseea stranie a tinerei bengaleze, asem1nat1 mai mult
cu o zei1 dec<t cu o femeie obi3nuit1, se poate anticipa 2nfiriparea pove3tii de iubire dintre cei
doi.
Ainalul este construit intr-o subtila opoziie cu incipitul, reluand aceeasi imagine a personajului-
narator care, aflat la o masa intr-un restaurant, converseaza cu nepotul doamnei /en, incercand sa
afle noutati despre Maitre6i dupa despartirea lor.
inalul este desc!is si intretine misterul frumoasei Maitre6i, care continua sa ramana pentru
europeanul rational o enigma.$in punct de vedere al starilor pe care le traieste personajul-
narator, finalul inlocuieste suferinta exprimata in incipit cu incertitudinea# +unt foarte tulbure
acum, foarte tulbure,...- *i daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele. /e ce sa cred. /e
unde sa stiu eu. As vrea sa privesc oc!ii "aitre#iei. 9omanul se inc5eie, deci cu afirmarea
nevoii de certitudine, esentiala, de altfel, intr-un roman al experientei.
". Conflictul
Principalul conflict al romanului este de natur1 exterioar1 3i se construieste pe opozitia dintre
doua lumi diferite# cea europeana si cea asiatica. >niti prin iubire, cei doi tineri raman exponenti
ai acestor mentalitati.
"onflictul dintre europeanul llan si bengalezul 4arendra /en, tatal fetei, reda opozitia dintre
libertatea dragostei si constrangerile traditiei si reprezinta incompatibilitatea sau lipsa de
comunicare dintre civilizatii si mentalitati.
$e asemenea, 2n roman identific1m 3i un conflict interior, 2nt<lnit de obicei 2n operele 2n care
epicul este dublat de analitic. @n sufletul lui llan, fire autoreflexiv1, se petrece un puternic
conflict intre trairea intensa a iubirii, ca experienta definitorie, si luciditatea autoanalizei.
#. $erspectiva narativa
0alorific<nd te5nica narativ1 a jurnalului, romanul este scris la persoana %, din perspectiva
subiectiva a personajului - narator, europeanul llan ( naratorul este intradiegetic, perspectiva
&2mpreun1 cu', focalizarea intern1 ). stfel, protagonistul iubirii este 3i naratorul ei. Mai mult
dec<t at<t, llan 23i asum1 3i rolul de autor al romanului ( scrisul ca act purificator, care
lumineaz1 semnificaia unor evenumente tr1ite, este sugerat 3i 2n finalul romanului# *i vreau
totu)i s scriu aici tot, tot. ). 7ocmai de aceea, 4icolae Manolescu descoper1, n pielea
personajului llan, doi povestitori distinci# unul aflat la nivelul imediat al evenimentelor ( pe
care le consemneaz1 2n jurnal ) 3i altul situat la o oarecare distan1 de ele ( 3i care le reordoneaz1
2n roman ). "el de-al doilea este, 2n termenii esteticianului american D. Boot5, autorul implicat
& alter'ego virtual al autorului propriu-zis, ipostaz1 care are leg1tur1 cu tipologia de roman al
experienei(. 9olul acestuia este acela de a-l corecta pe narator EFG de a pune ntr-o lumin
diferit, mai bun, faptele pe care naratorul jurnalului le-a consemnat cum s-a priceput0
luminarea aceasta i permite s reintroduc n faptele prezentate o ierar!ie de semnificaii - 4.
Manolescu ( de exemplu, 2nt<lnirea lui llan cu Maitre6i, 2n biblioteca din casa lui 4arendra /en,
2i apare acestuia la sf<r3it ca un eveniment care i-a sc5imbat destinul, de3i ecoul ei imediat 2n
jurnal se dovede3te minim ).