Sunteți pe pagina 1din 5

MAITREYI de Mircea Eliade 1) Delimitari contextuale si terminologice Romanul experientei reprezinta o orientare tematica in romanul interbelic, categorie care

valorifica trairea cat mai intensa, in plan interior de catre personaje, a unor experiente personale. Mircea Eliade a terorizat inca de la 1927 in volumul Itinerariul spiritual rolul de gimnastica a constiintei, echilibrul fortelor launtrice pe care le are trairea intensa a unor experiente cat mai variate. Romanul subiectiv, cultivat la noi in anii 30, deplaseaza interesul spre estetica autenticitatii, iar naratiunea se concentreaza asupra evenimentelor vietii interioare. Personajele traiesc mai putin ca individualitati determinate social si mai ales ca realitati psihologice sau morale. 2) Incadrarea in opera Scrierile literare ale lui Mircea Eliade reprezinta doua tendinte: pe de o parte experienta, trairea intensa a realitatii, mai ales sub aspect erotic (Maitreyi, Nunta in cer) , pe de alta parte fantasticul, reflectand experienta sacrului (La tiganci, Domnisoara Christina). Aprecierea lui George Calinescu cu privire la prima tendinta, se refera la faptul ca pentru romancierul Mircea Eliade, sensul artei este cunoasterea. Artistul traieste intens raul si binele eliberandu-se de amandoua, ramanand cu o intacta curiozitate. (George Calinescu) Romanul Maitreyi de Mircea Eliade este un roman modern, subiectiv, de analiza psihologica, un roman al autenticitatii si experientei, dar si un roman exotic. 3) Aparitia Aparut in 1933, Maitreyi este indiscutabil capodopera lui Mircea Eliade. A fost romanul cu cel mai mult succes de critica si de public, care l-a facut pe Eliade celebru la doar 26 de ani. Acesta a prezentat manuscrisul cartii in februarie 1933 la concursul Pentru cel mai bun roman inedit organizat de Editura Nationala. Dintre cele 50 de romane, a fost ales Maitreyi si intr-un an a fost editat de 3 ori. 4) Romanul de experienta Maitreyi este un roman al experientei. Proza experientei se bazeaza pe crearea impresiei de autenticitate, prin utilizarea unor elemente care tin de realitate (jurnalul din India al scriitorului, elemente autobiofrafice, scrisori etc.). Romanul creaza impresia de viata autentica, iar eroii lui isi traiesc iubirea cu intensitate. Romanul Maitreyi valorifica o experienta eutobiografica traita de Mircea Eliade in India. Iubirea dintre el si Maitreyi, fiica profesorului Surendranath Dasgupta, gazda lui din India. Tanarul Eliade a cunoscut-o pe Maitreyi in toamna anului 1929 cand mergea in casa tatalui ei, pentru a lua lectii de

sanscrita. Din ianuarie 1930 pana in septembrie acelasi an, Eliade a locuit in casa lui. Intre aceste limite temporale se situeaza si actiunea romanului. Romanul Maitreyi nu rezuma viata lui Eliade in India, ci valorifica artistic o secventa din aceasta experienta. Autenticitatea romanului modern, amestec de jurnal intim si naratiune retrospectiva, este sustinuta de utilizarea tehnicii narative moderne Mis en abis (punerea in abis), secvente din jurnal, fiind introduse in naratiunea romanesca. Un alt element de autenticitate este anticalofismul, declarat de autor: Eu nu stiu sa povestesc, e un dar asta al povestilor, nu-l are oricine. 5) Tema Tema romanului este iubirea incompatibila. Romanul este o alta transpunere a imposibilitatii iubirii din pricina unor considerente exterioare ei. Perpessicius spunea despre acest roman: Mircea Eliade a sporit cu unul seria miturilor erotice ale umanitatii. 6) Semnificatia titlului Maitreyi este personajul eponim (care da si titlul romanului). Critica literara o considera cel mai exotic personaj din literatura romana. Pompiliu Constantinescu o numea femeie si mit in acelasi timp simbol al sacrificiului in iubire. 7) Compozitia romanului _ 8) Modalitati narative Discutand in termenii instantelor narative stabilite de Jaap Lintvelt putem vorbi despre: 1. Autori Autor real: Mircea Eliade omul Autor fictiv: Mircea Eliade ideologic, perspectiva lui asupra lumii Narator: narator 1 Allan din jurnal Narator 2 Allan care comenteaza jurnalul 2. Personaje Maitreyi, Chabu, Narendra Sen, doamna Sen, Allan 1, Allan 2 3. Timpul a) timpul 1 de atunci, din vremurile iubirii cu Maitreyi b) timpul 2 de acum, de dupa despartirea de Maitreyi 4. Locul a) Calcutta, India acolo unde se petrece iubirea, unde a trait b) Europa locul unde iubirea este rememorata, unde scrie 5. Perspectiva narativa

este unica deoarece stim doar parerea lui Allan despre evenimente, dar nu unitara deoarece acum avem o perspectiva de atunci, din jurnal si una de acum, din notele in care comenteaza jurnalul. Cea de acum este mai cuprinzatoare deoarece Allan stie finalul povestii de iubire. Noutatea constructiei discursului narativ consta in dubla perspectiva temporala pe care naratorul-personaj o are asupra evenimentelor: una contemporana cu iubirea, cea din jurnal; si cealalta ulterioara ei, cea din comentarii si din note. Personajul narator nu evoca pur si simplu intamplarile ci reconstituie evenimentele trecute prin rapoarte la timpul prezent, dar si la felul in care le percepuse in momentul in care le traise. In acest sens, el isi consulta permanent jurnalul de atunc. Pe masura ce scrie romanul, viziunea lui Allan asupra intamplarilor se modifica si de aceea evenimentele au un caracter subiectiv. Din acest punct de vedere, Maitreyi poate fi considerat si un metaroman. Romanul incepe cu sovairile celui ce iubise, dar care nu isi poate amintin exact ziua in care am intalnit-o pe Maitreyi. Eugen Simion observa ca cele 15 capitole ale romanului contin trei niveluri ale scriiturii: - Jurnalul intim al personajului care traieste o intamplare miraculoasa si care isi noteaza experienta chiar in momentul manifestarii ei - Insemnarile ulterioare ale diaristului care infirma sau completeaza primele impresii (in note) - Confesiunea naratorului pe masura ce naratiunea se scrie dupa ce experienta s-a incheiat. Asadar Allan are o dubla perspectiva asupra evenimentelor: una contenporana si alta ulterioara. In epoca iubirii pentru Maitreyi el tine un jurnal. Cand scrie in jurnal intamplarile fiecarei zile, el nu stie cum se va termina totul. Ulterior revine asupra acestui jurnal, il comenteaza, il corecteaza si il completeaza, trnsformandu-l in roman. De aceasta data el stie cum s-a sfarsit povestea de dragoste. Romanul este mereu diferit de jurnalul anului 1930. Practic, suntem in fata a foi naratori: unul din jurnal, care exprima o traire, celalalt din roman, care ordoneaza evenimentele jurnalului. Retraite, evenimentele capata o alta semnificatie. De exemplu, intalnirea din biblioteca in capitolul VIII este prezentata in jurnal ca emotionanta, dar fra urmari imediate. Revazuta acum, ea pare esentiala pentru iubirea celor doi. Jurnalul lui Allan este limitat pentru ca nu prezinta decat evenimentele din casa lui Sen si nimic din ce s-a intamplat inainte sau dupa aceea. Romanul a rezultat din transcrierea si prelucrarea jurnalului. Perspectiva lui Allan din roman nu este omniscienta. Cand scrie romanul el stie mai multe decat stia cand scria jurnalul, dar nu totul. Aceasta limitare face ca finalul romanului sa fie deschis si Allan sa invoce ochii Maitreyiei pentru o eventuala aflare a adevarului despre tot ce s-a intamplat atunci. Adevarul despre iubire pare sa fie pierdut. Allan nu mai stie daca atunci sau acum spune adevarul. Tocmai de aceea simte nevoia unui alt spatiu grafic acela dintre paranteze, in care sa comenteze si adesea sa nege ceea ce scrisese in jurnal. Finalul romanului este precipitat si artificial. Prin acest final o anuleaza pe tanara Maitreyi care plateste pentru ca s-a deschis cu inocenta in fata europeanului rational. 9) Constructia personajelor

- Se realizeaza intr-o maniera moderna Allan este personajul principal si in acelasi timp naratorul subiectiv. Tanarul european rational, preocupat la inceput de fizica si matematica se implica intr-o experienta erotica, analizandu-si cu luciditate trairile. Eliade foloseste aici motivul strainului. Din punct de vedere al povestirii propriu-zise, strainul este Allan, din punct nostru de vedere sraina este Maitreyi. Allan merge in India pentru o experienta de viata. El incearca sa decodifice esenta spiritualitatii indiene. Allan patrunde mai intai in India, apoi intr-un oras indian, Calcutta, apoi in casta nobila din care facea parte Narendra Sen, dupa aceea in casa acestuia unde ritmurile vietii sunt altele decat cele stiute de un european. Aici, iubirea dintre el si Maitreyi se infiripa nestingherita pentru ca toata lumea pare sa-i ignore. Mentalitatea de european a lui Allan il face chiar sa creada ca i s-a intins o cursa matrimoniala. Maitreyi, eroina romanului este considerata cel mai exostic personaj feminin din literatura romana. Adolescenta bangaleza, copil si femeie in acelasi timp, poeta preocupata de filozofie si apreciata in cercurile intelectuale bengaleze, conferentiind la 16 ani despre esenta frumosului, Maitreyi simbolizeaza misterul feminitatii. Prin caracterizare directa, naratorul realizeaza mai multe portrete care ii redau vestimentatia, chipul, detalii fizice senzuale sau inocente, gesturi, calitati, in incercarea de a surprinde in transformare miracolul acestei femei indiene. La inceput nu i se pare frumoasa, dar ii atrage atentia bratul dol al fetei de o culoare stranie galben intunecat atat de tulburator de parca ar fi fost al unei zeite. Treptat il atrage taina fetei, care inseamna pentru el taina Indiei nu era o frumusete regulata, ci dincolo de canoane. Caracterizarea indirecta, prin fapte, limbaj, atitudini, gesturi, relatii cu celelalte personaje, dezvaluie asumarea tragica a iubirii pentru ca Maitreyi este singura din cuplu care cunoaste interdictiile si urmarile erosului interzis in lumea sa. Femeia din civilizatiile stravechi era o intruchipare a marii zeite a pamantului mama. Tocmai de aceea, in legamantul de logodna ea arata ca viata este iubirea, iar iubirea inseamna sacrificiu si rodnicie. 10) Iubirea in Maitreyi (Arca lui Noe N. Manolescu) Implicand sexualitatea, dragostea dintre Allan si Maitreyi este deopotriva de esenta mistica, fizica si metafizica. Notiunea de iubire este mai cuprinzatoare pentru Maitrei sau pentru sora ei, Chabu. Allan nu intelege de ce fetele iubesc un copac sau de ce Maitreyi pastreaza cu sfintenie o suvita din parul alb al lui tagore, care-i era guru (indrumator spiritual). Treptat insa, europeanul superficial descopera el insusi farmecul iubirii mistice. Gelozia sau neintelegerea se sterg si ele din mintea lui Allan, ramanand sa mai arda doar flacara pasiunii. Maitreyi este un temperament pasional, capricios. Ea atribuie inca de la inceput iubirii un sens de contopire cu lumea. Atitudinea lui Allan nu atesta perplexitatea in fata unei mentalitati diferite, cat mai degraba dificultatea de a si-o insusi. Iubirea pentru Maitreyi naste in el un miracol. In Maitreyi, iubirea are atat rolul de a converti cat si de a initia.

Allan stie ca e vrajit si se lasa prada acestei vraji. El accepta cu bunastiinta jocurile Maitreyiei. Mai intai intre Maitreyi si Allan se infiripa un joc al privirilor. Tinerii par sa cada intr-un fel de transa cand se privesc.Vine la rand jocul mainilor de o senzualitate mai pronuntata. Trepta cea mai de sus a acestui joc este jocul picioarelor care semnifica abandonul total. In mod interesant avansarea jocului in atingerea tot mai intima a picioarelor, nu e descrisa in termeni de adancime, de coborare in fiinta de carnea fetei, ci de inaltare. Asta inseamna ca pasiunea, cand e adevarata, inalta pe om. In Maitreyi iubirea este o experienta complexa. Pasiunea are si un caracter nefast. Prima victima a acestei pasiuni este Chabu, care dragoste si gelozie, sentimente pe care nu le intelege si nu le constientizeaza, innebuneste si apoi moare. Ea ii apropie cu ingenuitate (naivitate copilareasca) pe Maitreyi si pe Allan, pentru ca apoi, cu aceeasi ingenuitate sa povesteasca totul doamnei Sen. Cea mai insemnata victima a pasiunii este Maitreyi. Dupa ce e despartita de Allan, ea se comporta nebuneste. Tipa intr-una. Critica literara a considerat ca egoistul Allan, gratie mentalitatii sale europene a reusit sa se salveze dupa experienta iubirii cu Maitreyi. Allan se imbolnaveste dar pare sa-si revina. Pana la urma nimeni n-a iesit nevatamat din acest joc al pasiunii. Sa fie pierderea mintilor sau moarta singura modalitate de a iesi din marile pasiuni ? Suntem oare siguri ca Allan n-a pierit si el de durere ? Odata manuscrisul incheiat, mai stim ceva despre ei? 11) Maitreyi roman exotic Maitreyi este considerat intaiul roman exotic din literatura romana. In mod evident nu isi datoreaza aceasta calitate decorului bengalez. Eliade prezinta aspectele sociale din Calcutta, unde traieste o lume pestrita, in care se amesteca comunitatea autohtona foarte conservatorie cu cea alba, preponderent engleza si cu una euro-asiatica, dispretuitoare fata de indieni, dar grabita sa-i imite pe europeni. Adevaratul exotism al romanului consta in metalitatea Maitreyiei, modul ei de a concepe dragostea care l-ar bulversa pe orice european. De fapt, iubirea dintre Allan si Maitreyi nu este iubirea dintre un european si o indianca, ci iubirea dintre un barbat si o femeie, dincolo de timp si de rasa. Aceasta carte nu este exotica decat in masura in care intelegem prin exotism ceva rar si pretios, cum e iubirea dintre cei doi. 12) Concluzia Incercand sa comenteze acest roman, Mihail Sebastian se arata neputincios, pentru ca Maitreyi este un fapt unic, fara precedent si fara urmare. Maitreyi este un miracol implinit. Destinul l-a solicitat pe Mircea Eliade sa o scrie si sa ne-o dea.