ROMANUL EXPERIENTEI - MAITREYI, M.

ELIADE
Autenticitatea Pentru M. Eliade , experienta este
defineste o norma conditia de exprimare a autenticitatii in arta:
estetica aparuta la
sfarsitul secolului al
literature personala are mai multe sanse sa
XIX-lea care tinde sa surprinda sufletul unei epoci. Pentru mine
devina supremul intreaga cultura trebuie sa fie personala.
atribut al artei, ca De asemenea, el considera ca scriitorii
triumf al naturii trebuie sa exploreze, prin personajele lor,
asupra culturii si experientele unice, decisive din perioada
civilizatiei ;
tineretii, care conduc la cunoasterea de sine:
inseamna
originalitate si eroii mei se lupta pentru o concluzie, pentru
anticalofilism. un sens al existentei.

 Dupa cum aprecia N. Manolescu,
romanele acestea par a fi scrise pe
masura ce se desfasoara actiunea;
sunt o spovedanie, nu o creatie
senina. Alte trasaturi ale romanului
experientei sunt: folosirea tehnicii
jurnalului si a inserarii, in opera de
fictiune, a unor documente,
scrisori, acte; impletirea
experientei sociale si personale cu
mitul si revelatiile mistice;
personajul este problematizant,
traieste experiente existentiale
definitorii.

 Am șovăit atâta în fața acestui caiet,
pentru că n-am izbutit sa aflu ziua
precisă când am întâlnit-o pe
Maitreyi. / Și dacă sufăr oarecum
începând această povestire e pentru că
nu știu cum să evoc figura ei de-
atunci și nu pot retrăi aievea mirarea
mea, nesiguranța și turburarea celor
dintâi întâlniri. // ....și astăzi când
caut în acele caiete orice urmă care să
mi-o poată evoca pe Maitreyi, nu
găsesc nimic. E ciudat cât de
incapabil sunt să prevăd
evenimemtele esențiale , să ghicesc
oamenii care schimbă mai târziu firul
vieții mele.
 Romanul Maitreyi, aparut in 1933, inedit ca formula narativa si ca
atmosfera, este inclus in cadrul literaturii autenticitatii si experientei. Eliade a
adoptat genul diarist valorificand jurnalul din India.
Maitreyi este un roman de dragoste absolută înțeleasă în perspectivă absolută,
un manual al erosului esențial desoperit în izvoarele sale etern indiene.
 Tema romanului este iubirea
initiatica, imposibila, forma de
cunoastere spiritualizata,
dezvoltata intr-un cadru pitoresc  Maitreyi reconstituie o
oferit de India. Doi tineri, un revelatoare diagramă a
european si o indianca traiesc o înălțărilor și căderilor pe care
tulburatoare poeveste de le cunoaște iubirea între doi
dragoste, care nu se implineste oameni cu formații sufletești
din cauze diverse (mentalitate, diferite.
religie, istorie), dar care le
marcheaza existenta prin modul
in care cele doua fiinte sufera
si-si asuma sentimentul.
Titlul, reprezentat de numele personajului feminin, atrage atentia cititorului,
prin elementul onomastic, asupra personalitatii exotice a eroinei.
 Compozitia romanului
articuleaza epic elementele
autobiografice din genul
diaristic, cu notatiile analitice ale
diaristului, cu fictiunea
romanului de dragoste si cu
textele epistolare. Relatia spatiu-
timp este nuantata, timpul
marturisirii urmeaza timpului
trairii. Actiunea se petrece in
India, o tara exotica si incitanta
pentru un european care
manifesta o curiozitate
intelectuala.
 “Recitesc astazi acele insemnari scrise
cu sange, si mi se par atat de reci, atat
de oarecare: De pilda: De ce au trecut
toate? Nimic nu mai are
sens…Maitreyi, Maitreyi. Nu o voi mai
vedea niciodata…Cat de incapabili
suntem sa redam chiar substanta
unei bucurii sau a unei dureri prea
mari. Am ajuns sa cred ca pentru
aceasta numai memoria , numai
distanta le poate da viata. Jurnalul
meu e sec si nesemnificativ.”

 Perspectiva narativa este subiectiva, naratorul este si personaj,
discursul epic construit la persoana I. Tehnicile narative- analepsa (intoarcerea
in trecut) prolepsa (istorisirea unui episod ulterior firului narativ principal),
dubla perspectiva temporala conduc la trei niveluri ale scriiturii: jurnalul,
notatiile ulterioare ale diaristului si confesiunea naratorului.
  In final, discursul epic capata
 Incipitul se raporteaza la
conceptia lui Eliade despre
autenticitate, la conservarea
timpului concret: Am sovait
atata in fata acestui caiet ,
pentru ca n-am izbutit sa aflu
inca ziua precisa cand am
intalnit-o pe Maitreyi. In
insemnarile mele din acel an
n-am gasit nimic.


aspectul unor flashuri, semn al unei
existente care si-a pierdut coerenta,
desi isi urmeaza cursul monoton.
Finalul este deschis: …Si daca n-
ar fi decat o pacaleala a dragostei
mele? De ce sa cred? De unde stiu?
As vrea sa privesc ochii Maitreyiei.
si poarta semnificatii desprinse din
finalitatea experientei: Indoiala este
semnul refacerii din combustia
pasionala, iar dorinta este
certitudinea ca experienta umana se
purifica in contemplatie.