Sunteți pe pagina 1din 5

Perioada interbelică- tipuri de roman

1. Roman obiectiv realist:


 Obiectiv, realist- „Ion” de Liviu Rebreanu;
 Obiectiv, realist, de factură balzaciană: „Enigma Otiliei” de George Călinescu;
 Obiectiv, realist, mitic: „Baltagul” de Mihail Sadoveanu
2. Roman subiectiv:
 Roman modern, subiectiv, de analiză psihologică, al autenticității ( modelul este Marcel
Proust, „În căutarea timpului pierdut”)- „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
război” de Camil Petrescu;
 Roman modern, subiectiv, al experienței ( modelul este Andre Gide)- „Maitreyi” de
Mircea Eliade

MAITREYI
de Mircea Eliade- NU ESTE AUTOR CANONIC
1.Contextualizare
 Apariție: 1933, în perioada interbelică
 Tip de roman: modern, subiectiv, al experienței
 Încadrarea în proza experienței prin:
- impresia de redare a unui fapt trăit, a unui eveniment capabil să aducă personajului de roman o
revelaţie interioară capitală
Un prim argument care demostrează încadrarea operei în categoria romanelor experienței este
impresia de redare a unui fapt trăit, autentic, prin care personajul trăiește o adevărată revelație, o
cotitură în existența sa. Astfel, naratorul personaj din cadrul operei lui Mircea Eliade, Allan, trăiește
experiența iubirii sacre/ mistice, alături de Maitreyi, încercând după despărțire să-și recupereze propria
individualitate, însă ruptura de trecut nu este posibilă.
- naraţiunea subiectivă
- prezenţa naratorului personaj
- stilul anticalofil
- utilizarea jurnalului ca formă de realizare a verosimilităţii
Un alt argument care încadrează opera în rândul romanelor experienței este utilizarea jurnalului
ca formă de realizare a verosimilității. De exemplu, naratorul recurge la jurnalul său din trecut pentru a-
și reîmprospăta amintirile despre Maitreyi, dar constată că nici acesta nu-l ajută în totalitate atunci când
evocă în caiete povestea sa de dragoste. Astfel se configurează cele trei niveluri ale scriiturii: jurnalul,
notițele de pe marginea acestuia și caietele, cele din urmă reprezentând, de fapt, romanul.
- introspecţia şi monologul interior sau confesiunea
 Geneza operei:
- opera porneşte de la o experienţă autobiografică, transformată în ficţiune, şi anume povestea de
dragoste trăită de către Mircea Eliade pentru Maitreyi, fiica profesorului indian Dasgupta, în a cărui
casă locuieşte în timpul studiilor sale de orientalistică la Universitatea din Calcutta
- jurnalul său din această perioadă a vieţii este sursa de inspiraţie pentru romanul „Maitreyi”, în
trecerea de la realitate la ficţiune fiind modificate unele nume, ocupaţia personajelor şi sfârşitul poveştii
de dragoste
2. Tema + două secvențe narative
 Tema romanului este iubirea incompatibilă: cei doi tineri sunt despărţiţi de apartenenţa
la naţionalităţi, civilizaţii şi religii diferite
 O altă temă a operei este raportul dintre civilizaţii: în Calcutta, personajul intră în
contact cu trei tipuri de populaţie: cea autohtonă, conservatoare şi intolerantă,
comunitatea engleză, a albilor care se cred superiori, şi comunitatea eurasiatică, care îi
imită pe europeni şi îi dispreţuieşte pe autohtoni
 O primă secvență semnificativă pentru tema iubirii incompatibile - aceea a întâlnirii
din bibliotecă
- în acest moment cei doi îndrăgostiţi devin conştienţi de sentimentele lor
- privirea în ochii celuilalt şi atingerea mâinilor le oferă senzaţia trăirii unei comuniuni neobișnuite, de
factură mistică, pe care niciunul nu a mai experimentat-o anterior
- comentariul naratorului din notiţele târzii făcute pe marginea jurnalului îi scoate în evidenţă spiritul
critic: „Eram ridicol” - acesta este rodul unei distanţări temporale faţă de momentul trăirii şi dovedeşte
intenţia de a relata evenimentele lucid şi obiectiv
 A doua secvență semnificativă pentru tema iubirii incompatibile - logodna
- logodna secretă este săvârşită la Lacuri, în faţa pământului invocat în legământul rostit de către
Maitreyi.
- dragostea pentru Allan trebuie să nu rupă ritmul universului, de aceea legământul este menit să
îmblânzească elementele şi să aducă asupra lor binecuvântarea
- Maitreyi vorbeşte din ce în ce mai simplu, până cînd rostirea ei devine o adevărată incantaţie magică,
de al cărei farmec Allan este pătruns, deşi iniţial privea cu distanţare solemnitatea momentului
- pentru mentalitatea hindusă, dezvăluită în cuvintele legământului, dragostea înseamnă bucurie, „viaţă
de rod şi de joc”, toate oferite celuilalt, ca formă a sacrificiului de sine
3. Patru elemente de structură a textului narativ
a. Structura romanului
- romanul ete alcătuit din cinsprezece capitole
- aşa cum obseva George Călinescu, există trei niveluri ale scriiturii
 primul - jurnalul în care Allan redă evenimentele pe măsură ce le trăieşte
 al doilea - notiţele de pe marginea jurnalului, adăugate ulterior, în care naratorul personaj
reevaluează impresiile din trecut, le corectează dintr-o perspectivă ulterioară
 al treilea nivel - cel al „caietului”, adică al naraţiunii retrospective prin care Allan vrea să
retrăiască trecutul pentru a se elibera de el
- romanul se construieşte sub ochii cititorului, tehnica folosită amintind de cea a punerii în abis,
specifică lui Andre Gide
b. Incipitul
- se remarcă prin două convenţii moderne, cea a caietului şi cea a jurnalului
- termenii şi structurile de tipul „Am şovăit”, „Îmi amintesc foarte vag”, „nu ştiu cum să evoc”, „nu pot
retrăi” instituie autenticitatea prin faptul că naratorul personaj reuşeşte cu greu să reconstituie
începuturile poveştii sale de dragoste
- ezitările naratorului personaj creează impresia faptului trăit, a experienţei autentice
- incipitul prefigurează tehnica narativă utilizată pe parcursul operei şi conturează imaginea
personajului feminin din amintirile neclare ale lui Allan.
- primele impresii legate de Maitreyi sunt contradictorii: pe de o parte îi pare „urâtă – cu ochii ei prea
mari şi prea negri, cu buzele cărnoase şi răsfrânte”, pe de altă parte se simte fascinat de un detaliu fizic,
nuanţa de un „galben întunecat” a braţului fetei
c. Finalul
- redă un șir de interogaţii retorice şi dorinţa lui Allan de a vedea „ochii Maitreyiei”
- demonstrează că funcţia terapeutică a scrisului a dat greş, sentimentele fiind la fel de puternice şi
atunci când Allan crede că s-a vindecat de ele
- vestea primită de la nepotul doamnei Sen despre sacrificiul făcut de Maitreyi pentru a fi alungată din
familie redeşteaptă toată forţa pasiunii
d. Conflictul
- conflictul exterior
- se realizează prin opoziţia dintre Allan şi Narendra Sen, dar şi prin civilizaţiile şi mentalităţile diferite
pe care aceştia le reprezintă; Narendra Sen aparține castei brahmanilor, deși are cultură occidentală, nu
poate accepta iubirea dintre Allan și Maitreyi
- conflictul interior
- presupune lupta dintre spiritul raţional şi lucid al personajului masculin şi pasiunea mistuitoare pe
care o simte pentru tânăra bengaleză
- la început opune o rezistenţă clară sentimentului( „Aş vrea să mărturisesc de la început şi răspicat că
niciodată nu m-am gândit la dragoste în cele dintâi luni petrecute în tovărăşia Maitreyiei”), dar iubirea
se instaurează treptat şi cu o forţă nebănuită, anulând toate preocupările anterioare şi aducând cu sine
interesul exclusiv pentru lumea Maitreyiei
4. Încheiere
Romanul „Maitreyi” ilustrează tema iubirii incompatibile, între cei doi îndrăgostiți fiind
diferențe de netrecut.
Astfel, deși deosebirile îi atrag la început pe Allan și pe fiica lui Narendra Sen, acestea reizbucnesc
puternic în momentul mărturisirii adevărlui de către Chabu: Maitreyi nu renunță la sentimentele ei și își
asumă întreaga vinovăție, pe când Allan caută vindecarea de suferință și recuperarea propriului eu.
Așadar, iubirea incompatibilă este reliefată prin diferențele de mentalitate, de civilizație și de religie
dintre cei doi protagoniști, sentimentul având forța de a le anula pentru un timp, dar acestea reușesc să
destrame în final iluzia redescoperirii cuplului adamic.

Caracterizarea lui Allan


1. Contextualizare - vezi E1
- se realizează cu mijloacele specifice prozei subiective, precum introspecţia şi analiza
psihologică.
2. Statut + două secvențe
 social
- Allan se consideră la început un privilegiat, deoarece aparţine unei civilizaţii pe care o crede
superioară.; își schimbă acest tip de gândire, deoarece recunoaşte complexitatea spiritului hindus şi a
gândirii indiene
- este un tânăr inginer venit în India pentru a o civiliza
- la sfârşitul romanului, Allan intenţionează să părăsească India, în căutarea unui loc de muncă, dar şi
pentru a abandona locul iubirii care i-a adus destrămarea sufletească.
 psihologic și moral
- personajul suferă o evoluţie evidentă sub influenţa pasiunii, mergând până la anihilarea propriei
individualităţi- psihologic
- dacă iubirea presupune pentru Allan acomodarea cu preocupările celuilalt, curând aceasta devine
patimă exclusivă- psihologic
- retragerea în munţi, idila cu Jenia Isaac şi iubirea nu lipsită de interesul supravieţuirii pentru Geurtie
sunt încercări de recucerire a eului, anulate de reizbucnirea finală a sentimentului- psihologic
- superficial la început, adept al unei vieţi de petreceri alături de Harold, Allan se transformă treptat,
cercul de cunoştinţe limitându-se la acela al familiei Sen-moral
 prima secvență - întâlnirea din bibliotecă - vezi E1- înclinația spre iubirea mistică
 a doua secvență - logodna - vezi E1- critic față de ceremonial- atras de cuvintele fetei
3. Patru elemente de structură: a. incipit + b. final + c. conflict - vezi E1
d. modalități de caracterizare
 caracterizarea directă
- ia forma autocaracterizării, deoarece personajul masculin îţi surprinde cu atenţie toată gama trăirilor
pe care i le trezeşte Maitreyi
- la început crede că iubirea pentru Maitreyi este un simplu joc: „Mă amuz numai” sau „eram vrăjit,
nu îndrăgostit”
- ulterior înțelege profunzimea sentimentelor trăite: „De altfel, ce erau acele dragoste efemere şi
senzuale din tinereţea mea, alături de patima asta nouă, care mă făcea să uit tot şi să mă mulez după
sufletul şi vrerile Maitreyiei”
- ruptura de Maitreyi provoacă o schimbare puternică în europeanul orgolios, venit să
civilizeze o lume barbară pe care, de fapt, nu o cunoştea deloc: „Nu mai eram de mult
tânărul vânjos şi optimist, ştiind ce vrea şi ce poate, europeanul îndrăgostit de tehnică şi
pionierat, care debarcase cândva în India ca s-o civilizeze.”
- caracterizarea directă realizată de către alte personaje
- Maitreyi, în urma tratamentului brutal la care este supusă de către familie după dezvăluirea
făcută de Chabu, sfârşeşte prin a-l considera „soare”, „aer”, „zeu de aur şi din pietre scumpe”
 caracterizarea indirectă
- spiritul lucid şi analitic
- înclinaţia de a recepta iubirea în latura ei mistică.
- spiritul de autocenzură şi-l manifestă în notiţele de pe marginea jurnalului, marcate de intenția critică
4. Încheiere
Evoluția personajului masculin din romanul„Maitreyi” demonstrează capacitatea sentimentului
de dragoste de a se transforma într-o experiență decisivă, care schimbă total alcătuirea sufletească a lui
Allan.
Astfel, dacă la început protagonistul considera că poate rămâne lucid, detașat, văzând în iubire
doar o experiență nouă, treptat se lasă cuprins de forța sentimentului, descoperind latura sa mistică.
Așadar, pentru Allan iubirea este o cale de acces la sacralitate și o experiență care îl transformă
interior pentru totdeauna.

Caracterizarea Maitreyiei
1. Contextualizare - vezi E1
2. Statut + două secvențe
 Social
- aparține castei înstărite a brahmanilor
- reuşitele intelectuale o ridică în ochii tuturor în mediile intelectuale hinduse
- la final, își compromite șansa unei căsătorii strălucite prin faptul că se dăruiește vânzătorului de fructe
pentru a fi alungată din casă
 Psihologic
- înclinația spre joc și puritatea se îmbină cu senzualitatea
 Moral
- devine un adevărat „simbol al sacrificiului în iubire” ( Pompiliu Constantinescu)
- ia asupra sa toată vina relației cu Allan
- încalcă normele tradiției hinduse din iubire pentru europeanul englez
 prima secvență - întâlnirea din bibliotecă - vezi E1- naivitatea, deoarece Maitreyi
devine greu conștientă de sentimentele sale
 a doua secvență - logodna - vezi E1- înclinația spre renunțarea la sine
3. Patru elemente de structură: a. incipit + b. final + c. conflict - vezi E1
d. modalități de caracterizare
 caracterizarea directă realizată de către naratorul personaj
- Maitreyi este surprinsă încă din incipit, atunci când Allan o zăreşte alegând cărţi de Crăciun dintr-o
librărie, împreună cu Narendra Sen - acum i se pare „urâtă”, fiecare trăsătură părând accentuată
excesiv( „ochii prea mari şi prea negri”); dar se simte atras de misterul fetei bengaleze: îl uimeşte
culoarea braţului de un „galben întunecat”
- în timpul vizitei pe care o face familiei Sen împreună cu ziaristul Lucien Metz, receptarea
personajului feminin este alta: „Maitreyi mi s-a părut atunci mult mai frumoasă, în sari de culoarea
ceaiului palid, cu papuci albi cusuţi în argint (...)”
- Allan aude de pe treptele casei râsul nestăvilit al fetei, de „femeie şi de copil în acelaşi timp” -
amestecul de puritate și de senzualitate
 Caracterizarea indirectă
- înclinaţia duală, spre joc şi spre profunzime
- Maitreyi iniţiează cu inocenţă jocul seducţiei, niciun gest al său nearătând premeditarea, ci o
impulsivitate copilărească
- în structura sa sufletească sunt taine la care Allan nu are acces, pentru că mentalitatea europeanului nu
le poate pătrunde: astfel, iubirea pentru copacul numit „şapte frunze”, dragostea pentru un tânăr care i-a
aruncat în templu o coroniţă sau cea pentru mai vârstnicul său mentor par la început nesemnificative
pentru Allan, dar stârnesc apoi în el o gelozie nejustificată şi puternică
4. Încheiere
Una dintre cauzele misterului de care personajul feminin este înconjurat izvorăşte din tehnica
narativă utilizată în operă.
Astfel, Maitreyi este privită prin ochii lui Allan iar explicaţiile pe care acesta le oferă atitudinii
şi cuvintelor sale sunt nesigure, deoarece personajul narator nu cunoaşte în totalitate codul
comportamental şi mentalitatea din India.
Așadar, viziunea subiectivă a naratorului personaj contribuie la realizarea unui personaj feminin
a cărui imagine în operă este înconjurată de o adevărată aură de miste.

Allan- inginer englez, venit în India pentru a o civiliza


Narendra Sen- hindus înstărit, face parte din casta brahmanilor, superiorul lui Allan la serviciu
Maitreyi- fiica lui Narendra Sen
Chabu
Harold- prietenul eurasiatic al lui Allan
Bowhanipore
Jenia Isaac
Geurtie
Midnapur

S-ar putea să vă placă și