Andrei Andreea

Cls. a X-a B
Prof. Dir. Ana-Mihaela Dobrescu
Tema și viziunea despre lume într-un roman al experienței
Maitreyi de Mircea Eliade

Romanul „Maitreyi”este un roman modern, de analiză psihologică, un roman al

autenticității și al experienței, dar și un roman exotic, care apare în 1933 și valorifică trăirea
intensă de către personaje a unor experiențe definitorii în formarea lor.

Romanul experienței a fost cultivat în perioada dintre cele două războaie mondiale de
câțiva romancieri preocupați de marile probleme existențiale ale ființei umane: problema
identității, autenticității și cea a libertății, legată de aspirația spre o libertate absolută. În acest tip
de roman experiența iubirii nu mai implică afectivitatea, ci voința; iubirea devine o formă a
afirmării de sine, o formă de vanitate.

Principala sursă de inspirație este povestea de dragoste reală dintre Mircea Eliade și
fiica profesorului său,Dasgupta, gazda din India a scriitorului, în perioada în care acesta a urmat
studii de orientalistică la Universitatea din Calcutta. Allan este personajul narator al acestui
roman, un alter-ego al autorului, căruia acesta îi transferă o mare parte din biografia sa.

Apartenența la curentul „experiențialism”/trăirisit poate fi dedusă atât din legăturile

romanului cu viața reală a scriitorului, cât și din faptul că acesta creează impresia de viață
autentică, iar eroii lui își trăiesc iubirea cu intensitate, ca experiență definitorie a vieții.

Formula care sintetizează problematica romanului este estetica autenticității, mprin

confesiunea personajului-narator, relatarea la persoana I, introspecția, autoanaliza lucidă.
Autenticitatea romanului modern, amestec de jurnal intim și narațiune retrospectivă, este
susținută de utilizare tehnicii narative punerea în abis , preluată de la scriitorul frances Andre
Gide, ce presupune înserarea unor secvențe din jurnalul intim în narațiunea românească.

O altă noutate în construcția discursului nnarativ este dubla perspectivă temporală a

personajului narator: un timp efectiv al trăirii care corespunde lui Allan cel tânăr, studentul din
Calcutta și un timp ulterior al rememorării ce aparține lui Allan cel matur. Inovația scriitorului
constă în faptul că personajul -narator nu evocă pur și simplu evenimentele, rememorându-le, ci
le raportează la timpul prezent, dar și la felul în care le presupune în momentul în care le trăise,
consultând în acest scop jurnalul acelei perioade.

Romanul este de tip jurnal intim, întâmplărie fiind relatate la persoana I de personajul
narator, europeanul Allan, O tehnică modernă este cea a multiplicării perspectivei, ceea ce duce
la creerea a trei niveluri ale scriiturii și la existența a mai multor „voci” narative care
interferează în text. Așadar, primul nivel este reprezentat de jurnalul propriu-zis al lui Allan, de
1

consemnările relatate cu fidelitate, zilnic, în perioada în care se afla în casa lui Nerendra Sen.Cel
Page

de al doilea este reprezentat de comentariile, adnotările adăugate ulterior între paranteze cu

 Andrei Andreea
Cls. a X-a B
Prof. Dir. Ana-Mihaela Dobrescu
scopul de a clarifica și de a explica anumite aspecte din jurnal. Cel de al treilea nivel , reprezintă
practic confesiunea personajului-narator, care în timă ce scrie retrăiește povestea de dragoste cu
Maitreyi, analizând de această dată cu luciditate sensul profund a semnificațiilor acestei povești.

Acestor niveluri ale scriiturii le corespund și cele trei ipostaze ale iubirii , care se
deslușesc odata cu „vocile” narative: iubirea pasiune- trăită, iubirea asumată cu luciditate și
iubirea comentată, spiritualizată, al cărei sens profund încearcă să fie înțeles de autorul jurnalului
și de protagonistul poveștii de iubire.

Tema romanului este iubirea pasională dintre doi tineri care aparțin unor culturi diferite
(orientală/occidentală), iar incompatibilitatea este cauzată de diferențele de mentalitatge, cultură
și civilizație, religie.

Pentru europeanul Allan iubirea pentru Maitreyi are semnificația unei duble inițieri:
erotică-intr-o iubire totală și culturală în spațiul exotic al Indiei. Inițierea este însă ratată și
rămâne doar la stadiul de experiență, căci în urma acestei iubiri Allan nu reușește să cunoască o
transformare profundă și ireversibilă. Și pentru Maitreyi acestă iubire rămâne o iluzie a împlinirii
cuplului arhetipal , căci Allan nu se dovedește a fi atât de profund, încât să împlinească iubirea
la nivel spiritual.

Titlul pune în evidență personajul principal feminin, Maitreyi, cel mai exotic personajul
feminin din literatura noastră. „un simbol al sacrificiului îin iubiere”, „femeie și mit”
(P.Constantinescu).

Conflictul romanului se construiește pe baza opoziției dintre două lumi diferite: cea
europeană și cea asiatică. Acesta este ilustrat și prin conflictul dintre Allan și Narendra Sen, tatăl
Maitreyei, bazat pe opoziția dintre o mentalitate modernă, deschisă, dar superficială și o
mentalitate tradițională, conservatoare. Conflictul interior este redat de trăirea intensă a iubirii ca
experiență definitorie și analiza lucidă a personajului Allan.

Acțiunea romanului este dispusă în 15 capitole și se petrece în Calcutta anului 1929,

unde există o lume pestriță formată din mai multe comunități: cea autohtonă, indiană, împărțită
în diferite caste religioase cu reguli stricte, cea occcidentală preponderent engleză, superficială și
comunitatea euro-asiatică, disprețuitoare față de indieni și dispusă să imite a tot mai mult pe
europeni.

Incipitul romanului este ex-abrupto și surprinde atitudinea personajului-narator,

sinceritatea povestirii, luciditatea analizei, autenticitatea faptului trăit, consemnat „în aste caiet”,
cu detalii care se referă la datele exterioare de timp și de spațiu, dar și la misterul personajului
feminin, Maitreyi. Pe măsură ce scrie romanul, viziunea lui Allan asupra întâmplărilor trecute se
modifică ceea ce duce la o neconcordanță între povestirea de dragoste propriu-zisă, relatată în
2

jurnal, și rememorarea acestei povești în roman. Din această cauză „Maitreyi” poate fi considerat
Page

romanul scrierii unui roman.

 Andrei Andreea
Cls. a X-a B
Prof. Dir. Ana-Mihaela Dobrescu
Incipitul constituie și prima secvență semnificativă pentru că surprinde prima întâlnire a
celor două personaje. Aceasta are loc accidental, Allan văzând-o pe Maitreyi în mașina tatălui
său, așteptând să aleagă cărțile pentru Crăciun, este incitat de frumusețea stranie a acestei tinere
indiene, al cărei portret moral se aseamănă mai degrabă cu o zeiță decât cu o femeie obișnuită
„ochii prea mari și negri, buzele cărnoase și răsfrâne, cu sânii ei prea mari...”.

Atracțiea inexplicabilă sugerează faptul că înfiriparea unei povesti de iubire este

aproape iminentă. Aceasta debutează și evoluează treptat către un deznodământ dramatic, pentru
că opoziția dintre mentalitățile celor două luni pune capăt acestei experiențe trăite intens în toate
etapele ei.

Relația incipitului cu finalul este construită într-o oarecare opoziție, căci sfârșitul
romanului prezintă aceeași imagine a persoanjului-narator la masa unui restaurant discutând cu
nepotul doamnei Sen despre Maitreyi și ceea ce se întâmplă după despărțirea lor.

Finalul deschis al romanului întregește misterul Frumoasei Maitreyi care va rămâne

mereu o enigmă pentru occidentalul Allan. Acesta nu îi înțelege cultura, nu înțelege
profunzimea sentimentelor, plasându-l într-o zonă a incertitudinilor.

Urmeaza desfasurarea actiunii, in care Allan si familia domnului Sen devin din ce in

ce mai apropiati, acestia intentionand sa il adopte pe tanar. La inceput, Maitreyi nu ii face o
impresie deosebita; dimpotriva, aceasta i se pare lui Allan o fata urata, aproape vulgara in
infatisare. In timp insa,el descopera ca fata incepe sa i se para atragatoare, intuind ca familia ei
comploteaza si il incurajeaza sa se apropie de tanara.

Povestea de dragoste dintre cei doi debutează cu un joc al seducției inițiat de Maitreyi
cu o floare roșie pe care i-o oferă lui Allan.

Seducția continuă ca prin joc cu priviri, atingeri ale mâinilor și picioarelor, toate acestea
sporind misterul fetei, iat imposibila clarificare prin intermediul lucidității și analizei întrețin
interesul lui Allan pentru ea. Este evident diferența de mentalitate dintre cele două culture, pusă
în evidență și de concepția celor doi despre iubire. Iubirile lui Allan fuseseră până atunci
superfeciale, trupești, lipsite de spiritualitate, Maitreyi, însă, are exponent unei culturi bazate pe
legătura indestructibilă dintre om și elemetele universului. De aceea, ea îi mărturisește lui Allan
prima ei iubire, pomul cu 7 frunze, spunându-I că fiecare fată are pomul ei, lucru pe care Allan
nu îl poate înțelege, Deși, inițial, Allan își neagă sentimetele, autoanalizându-se cu luciditate, în
cele din urmă se lasă prins in jocul seduției și traversează toate etapele iubirii alături de Maitreyi:
începutul (nu neagă fascinația Maitreyei asupra lui, dar refuză iubirea), creșterea iubirii și
apoteoza ( momentul în care tânărul, vrăjit și îndrăgostit de Maitreyi, este gata să își abandoneze
religia și să treacă la Hinduism pentru a se putea căsătorii cu Maitreyi.
3

Scena logodnei reprezintă o chinsestență a ritualurilor telurice primordiale în care se

Page

îmbină simțuri și senzații puternice cu o adorație aproape vie a cosmosului. Dacă tânărul britanic
 Andrei Andreea
Cls. a X-a B
Prof. Dir. Ana-Mihaela Dobrescu
vine dintr-o lume dominată de pragmatism și rațiune, Maitreyi provine dintr-o civilizație arhiacă,
patriarhală, profund spiritualizată și păstrând ecouri ale unei lumi vechi. Ca să oficializeze într-
un fel legătura lor, indianca imaginează o logodnă mistică, săvârșind un ritual cosmic în preajma
lacurilor, în fața apei, a pădurii și a cerului. Maitreyi îl inițiază astfel pe Allan într-o lume
magică, exotică, unde aspirația metafizică este o constant a vieții, iar inocența și uneori
îndrăzneala impetuoasă a fetei întrețin misterul acestei lumi reprezentat de ea: o lume a
contrastelor, în care iubirea este o experiență absolută care implică toate simțurile, dar rămâne o
aspirație metafizică și reprezintă o formă excepțională de comunicare și de comuniune cu
Universul primordial.

Sora ei Chabu, fiind de fata la logodna, tradeaza in mod involuntar secretul tinerilor.
Acest incident constituie punctul culminant.

Allan este alungat de inginer si afla astfel ca o casatorie cu Maitreyi este imposibila. O
serie de evenimente tragice are loc: Chabu moare de nebunie, iar tatal lui Maitreyi orbeste.
Deznadajduita, fata se daruieste vanzatorului de fructe, in speranta ca acest lucru ii va convinge
pe parinti sa il ierte pe Allan. Acestia raman insa neinduplecati.

Deznodământul este patetic şi exprimă regretul pentru această despărtire impusă.

Intrebările care îl frământă pe Allan şi finalul deschis al romanului sugereaza ca nIci distanțarea
temporală şi nici rememorarea faptelor, în acest roman-jurnal, nu pot epuiza misterul iubirii
Maitreyiei.

Maitreyi, eroina tragică a romanului omonim, cel mai exotic personaj feminin din
literatura română, simbolizează misterul feminității.

O modalitate de caracterizare a personajului este caracterizare directă, realizată de

narator în diferitele etape ale povești lor de iubire. Portretul fetei este realizat, astfel, prin tehnica
acumulării detaliilor care îi redă trăsături ale chipului, detalii fizice, gesturi, vestimentație,
calități, uneori contranstantei în încercarea de a cuprinde misterul și miraculosul ilustrat de
femeia indiană. Caracterizare indirectă este extrasă din fapte limbaj, atitudini, gesturi, relații cu
alte personaje și dezvăluie capacitate fetei de a-și suma tragismul iubirii cu un reprezentant al
altei lumii.

Allan, personajul principal și, în acelaşi timp, personajul-narator al romanului, care

oferă o perspectivă subiectivă asupra întâmplărilor, reprezintă un alter ego al autorului, ca și
Andrei Mavrodin din romanul„Nuntă în cer". Tânărul englez, Allan, este un reprezentant al
culturii occidentale, străinul care încearcă să decodifice esența spiritualității indiene, având drept
cale de acces erosul (tehnică narativă utilizată de Montesquieu în „Scrisorile persane").

Prin introspecție și monolog interior, Allan îşi analizează cu luciditate trăirile, în acest
4

roman subiectiv de analiză psihologică.

Page
 Andrei Andreea
Cls. a X-a B
Prof. Dir. Ana-Mihaela Dobrescu
Romanul experienței mizează pe efectul de autenticității, al transmiterii unor fapte și
trăiri de exceptie, care- fac pe individ să-și pună la îndoială propriile fundamente sufleteşti.
lubirea pentru tânăra bengaleză fusese devastatoare. Astfel, descris de către Ionel Jianu drept
„povestea unei iubiri”, „Maitreyi” a fost apreciat de către criticul literar ca fiind „o operă de o
intensitate extraordinară, un tumult de viață, cu frământări adânci, tulburătoare prin neliniștea ei,
prin avântul cu care este scrisă, prin înfiorarea evocărilor”.
5
Page