Sunteți pe pagina 1din 6

Fantana dintre plopi

de Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu (1880-1961) se naste la Pascani, in vestul Moldovei, unde in
1887 face scoala primara, avandu-l ca invatator pe usuioc, cel care ii serveste de
model pentru scrierea povestirii Domnu Trandafir ! urmea"a apoi #imna"iul la $alticeni
unde este cole# cu %u#en &ovinescu' (e)utea"a in revista )ucuresteana Dracu in anul
1897 cu povestirea Domnisoara M din Falticeni, iar dupa trei ani pleaca la ucuresti cu
intentia de a studia dreptul la *niversitatea din ucuresti, dar renunta in scurt timp
pentru a se dedica literaturii' Se sta)ileste la ucuresti in 190+ (are loc de)utul editorial
cu patru volume deodata - Povestiri, Dureri inabusite, Crasma lui Mos Precu, Soimii- !
,icolae -or#a va numi anul 190+ anul Sadoveanu.)' , iar dupa ce sSe insoara, devine
tatal a si are unspre"ece copii, insa sotia se im)olnaveste si moare' nevasta ii moare!
Sse recasatoreste si se retra#e la tara . traiul de la tara ii va servi ca( model pentru
Dumbrava minunata )'
(upa cum putem re#asi in cartea Anii de ucenicie repere )io#rafice date
furni"ate de insusi Mihail Sadoveanu, principalele surse tematice ale scriitorului pe care
nu le va parasi niciodata si care vor fi liniile de forta in literatura sadoveniana inca din
primele volume, sunt trei / satul, tar#ul moldovenesc si istoria nationala'
0a o supratema a creatiei sale se situea"a natura, Mihail Sadoveanu fiind un
adevarat poet in pro"a al naturii, cel mai de seama poet descriptiv al literaturii romane
(1udor 2ianu, Arta prozatorilor romani ), desi afirmatia e considerata de unii un cliseu'
2i"iunea sa este una cosmica, este atras de natura atemporala, remarcata de
cuvili"atie, , de echili)rul si periodicitatea fenomenelor naturale carora li se acordea"a
perfect e3istenta umanitatii sadoveniene' ,atura nu este astfel un simplu o)iect al
contemplatiei, ci stereotip romantic, devine ecoul starilor de spirit' (e aceea acelasi
peisa4 e mereu altul, trecut prin filtrul psiholo#ic al celui care il contempla'
Mihail Sadoveanu are o vi"iune romantic paseista asupra lumii ( nostal#ii despre
trecut ), cunoscand o evolutie in sensul profun"imii si adancimii filo"ofice, vor)ind in
fond despre valorile supreme si eterne ale fiintei umane'
5evenind la cele trei surse tematice, universul rural a fost inca de la inceput in
preocuparile lui Sadoveanu, iar eroul sau este in primul rand taranul! de cele mai multe
ori captiv al unui destin tra#ic, marcat de o situatie sociala precara, victima atat a
claselor avute, cat si a aparatului de stat cu sistemul sau le#islativ, de nepatruns pentru
omul din popor, mult mai aproape de natura si de le#ile acesteia decat de civili"atie'
Profilul eroului lui Mihail Sadoveanu are cateva trasaturi specifice/ este lipsit de
ipocri"ie morala,e un primitivprimitive (in sensul )un al cuvantului), un nepatat in planul
constiintei etice, )land, dar ferm' 6 o)servatie importanta este aceea ca primitivismul
omului sadovenian nu tre)uie confundat cu primitivismul persona4elor din literatura
naturalista ( unde persona4ele arata instincte primare animalice)' %roii sai apartin naturii
si sunt mai ales pescari sau vanatori cu ocupatii arhaice, ocupatii care, insa, aceasta
capata aspect ritualic si continut sim)olic ( natura ascunde! e romantica! e poate
vi"uali"a ca o perdea de salcii7cren#i7copaci)'
(ra#ostea e va"uta ca un sentiment sacru, moartea nu-l infricosea"a pe erou, el
traieste plenar toate )ucuriile vietii, intre care loc de frunte il ocupa ospaturile
panta#ruelice (de e3emplu, in 8anu 9ncutei, Sadoveanu nu face ra)at de la descrierile
)ucatelor, cu mirosul si savoarea lor, descrieri care se intend pe pa#ini intre#i)''
Printre operele repre"entative ale lui Mihail Sadoveanu se afla si seriile de
povestiri in rama din volumele Hanul Ancutei, Crasma lui Mos Precu s'a' ' (umitru Micu
afirma ca, de fapt, structural, scrierile lui Sadoveanu apartin, in covarsitoarea
majoritate, indiferent de dimensiuni, speciei povestirii' Povestirea este o specie a
#enului epic in pro"a de scurta intindere, cu o actiune simpla, liniara, cu persona4e
putine in care se pre"inta o intamplare din viata unui persona4' 9ceasta este
caracteri"ata de naratiune su)iectiva, in care punctul de focali"are nu este asupra
persona4ului, ca in nuvela,ci asupra atmosferei, intamplarilor care au, de re#ula,caracter
neo)isnuit si sunt pre"entate cronolo#ic, urmarind un sin#ur fir epic' ,aratorul este
necredita)il datorita implicarii in diferite #rade - prota#onist, martor'
0ea mai )ine cunoscuta cule#ere de acest fel este Hanul Ancutei (19:8)' 9lcatuit
din noua povestiri, de un rafinament )aroc, cu o tonalitate de )alada, volumul este o
capodopera a scriitorului si a fost alaturat capodoperelor universale ale #enului/
Decameronul lui occaccio, 11 de nopti, dar poate cele mai multe puncte comune le
are cu savuroasele Povestiri din Canterburr! ale en#le"ului ;eoffre< 0haucer/ locul in
care se desfasoara ritualul povestirii (hanul), varietatea persona4elor si deci a
su)iectelor si stilurilor, atmosferei'
2ocatia de povestitor este demonstrata prin/ crearea unei atmosfere propice
povestirii si prin modul relatarii(oralitatea)'
9tmosfera predominanta este una de sar)atoare si ea este creata astfel prin
ale#erea neintamplatoare a cadrului, a timpului si a persona4elor'
1impul povestirii se reali"ea"a pe doua coordonate/ timpul relatarii si timpul
intamplarii' Primul apartine naratorilor, este acela al 9ncutei cele tinere, cel de-al doilea
este cel al persona4elor, al intamplarilor si este pe vremea celeilalte Ancute' &e#aturile
dintre cele doua coordonate temporale sunt multiple/ comisul -onita, hanul, 9ncuta cea
tanara care e copia fidela a celeilalte, acelasi ritual al mancarii, vinului si al povestirii,
persona4ele care se cufunda in multe ca"uri naratorii' 0onsecinta este o contopire a
celor doua timpuri intr-unul mitic' (e altfel, preci"area intr"o toamna aurie plasea"a
intamplarile de la han in atemporal sau intr-un timp cosmic ce masoara dupa cur#erea
anotimpurilor'
9notimpul ales nu este intamplator' %ste toamna, dupa culesul recoltelor, cand
camarile sunt pline si vinul e proaspat' 6amenii au un moment de ra#a", se )uura de
recolta, atmosfera poate fi rela3ata, propice povestirilor, si mai ales, oamenii au timp-
lucru esential pentru succesul oricarui povestitor'
&ocul desfasurarii . #anul . are in literatura populara, alaturi de moara
semnificatii aparte' Sunt locuri privile#iate, apte pentru miracol' &a moara ( de o)icei
parasita) sau la han se petrec lucruri e3traordinare, )une sau, dimpotriva, malefice,
morarii si han#ii au un statut aparte in universul rural' ,u de putine ori aceste toposuri
au fost cadrul preferat de mari pro"atori/ Slavici (Moara cu noroc), 0ara#iale ($a #anul
lui Manjoala, %ir &anulea) s'a' ' 8anul e un loc ase"at de o)icei la raspantia drumurilor,
este un loc de popas, de odihna, de rela3are' 0alatorii sunt diversi si mereu altii-
povestile vor fi diverse si mereu altele, iar relatarea lor aici, la han, asi#ura o audienta
lar#a si o circulatie necesara'

8anul lui Sadoveanu nu tre)uie cautat pe nicio harta, chiar daca el are, desi#ur, un
prototip real' 9ceasta este insa desprins parca si el din )asme! capata proportii
le#endare Trebuie sa stiti dumneavoastra ca #anul acela al Ancutei nu era #an"era
cetate (transmite un sentiment de aparare- nimic nu ii poate atin#e)' (escrierea nu este
cu totul fictiva, hanurile vechi aveau arhitectura unei mici cetati/ hanul cu #ra4durile in
mi4locul unei curti incon4urate de "iduri cu porti lar#i ce noaptea insa se inchid- oameni
si animale intrand su) protectia stapanului cetatii '
,icolae Manolescu o)serva ca, in ciuda aparentei diversitati, persona4ele
participante au profesii li)erale, care le permit acestora sa se miste li)er, nefiind le#ate
de un anume loc sau timp/ calu#ar, cersetor, "odier, comis, ne#ustor etc' , )a chiar mai
mult sun profesii prin natura carora, persona4ele sunt o)li#ate sa calatoreasca, sa vada
multa lume, multe locuri, adunand si raspandind in lume povesti e3traordinare sau care
devin in timp e3traordinare'
Persona4ele naratoare fiind diverse si de conditie sociala si intelectuala diferita,
povestile lor vor fi diverse, precum si stilul acestora, impiedicand astfel instaurarea
monotoniei'
Persona4ul cu rol triplu . narator, re#i"or, interpret- este comisul -onita' %l
conduce ritualul povestirii si cantareste prota#onistii dupa doua criterii/ initierea in vin si
asumarea posturii de povestitor' &ui ii apartine si prima si ultima povestire care deschide
si celorlalti apetitul istorisirii'
9ncuta este o pre"enta sim)olica' Prelun#ire peste timp a celeilalte 9ncute, ea
repre"inta in fond eternul feminin indispensa)il' 0u pre"enta ei discreta ea asi#ura
indestularea oaspetilor, suprave#ehea"a imporspatarea continua a )ucatelor si a
vinului' $eminitatea ei se insinuea"a su)til dand atmosferei decenta si #ratie'
9tmosfera plina de emotie =i de fiori plute=te printre oaspetii hanului, deoarece
povestitorul mo= &eonte reu=ise sa-i impresione"e puternic cu povestea )alaurului' -n
lumina >soarelui auriu? care stralucea intr-o >lini=te ca din veacuri?, oaspetii de la hanul
9ncutei "aresc pe drumul pustiu un calaret care popose=te =i el la han' ar)atul avea o
infati=are stranie, mai ales din cau"a ochiului drept care statea >stans =i inchis?' 0omisul
-onita, persona4 comun tuturor povestirilor din volum, il intampina cu )ucurie,
recunoscand in drumetul sin#uratic pe ,eculai -sac, >capitan de ma"ali?' 9ncuta o
au"ise pe mama ei vor)ind despre acest capitan, pe care >erau sa-l omoare ni=te
ti#ani?, o >poveste infrico=ata?, pe care nu o mai tinea minte'
9ncuta este o pre"enta sim)olica' Prelun#ire peste timp a celeilalte 9ncute, ea
repre"inta in fond eternul feminin indispensa)il' 0u pre"enta ei discreta ea asi#ura
indestularea oaspetilor, suprave#ehea"a imporspatarea continua a )ucatelor si a
vinului' $eminitatea ei se insinuea"a su)til dand atmosferei decenta si #ratie' 5itualul ce
se desfa=oara la hanul 9ncutei este acela=i in toate cele noua povestiri/ 9ncuta ii aduce
oaspetelui >un cofaiel plin? =i o >ulcica noua?, lautarii vin mai aproape, >sunand din
strune?, iar comisul -onita il invita >sa cinstim cu domnia ta o ulcica de vin nou? =i-l roa#a
sa le povesteasca intamplarea din trecut' ,eculai -sac accepta sa )ea vinul, care este
)un in tovara=ie =i i=i incepe povestirea'
Perspectiva narativa este aceea de narator-persona4, deoarece el se afla in centrul
evenimentelor, lui i se intamplase nenorocirea de a-=i pierde un ochi' 9ctiunea scoate in
evidenta nu atat persona4ul, ci mai ales situatia =i intamplarile narate la persoana -'
Povestirea capitanului -sac este o idila, iar intamplarile avusesera loc in tinerete, cu
doua"eci =i cinci de ani inainte, cand flacaului ii placea sa cutreiere Moldova, spre
disperarea mamei sale, care dadea letur#hii la )iserica pentru ca el sa se lini=teasca de
pe drumuri =i sa se insoare'
Perspectiva temporala este intoarcerea in trecut, iar impre4urimile hanului ca topos
compun perspectiva spatiala' -ntr-o toamna, tot pe vremea celeilalte 9ncute, pe cand
ducea )utoaie cu vin la Suceava, poposise la han =i era >)e"metic =i sin#ur ca un cuc?
pentru ca il parasise iu)ita' ,eculai mer#ea in#andurat pe drumul spre Suceava, cand,
pe malul unei #arle vede, in mi4locul unei cete de ti#ani, >o feti=cana de optspre"ece
ani?, care il tul)ura peste masura' 1i#ancu=a, Mar#a, este certata de un ti#an mai
)atran, pentru ca prea se uita tinta la )oier =i nu se cadea o astfel de o)ra"nicie'
,eculai le arunca fiecaruia cate un )anut de ar#int, apoi pleaca la han'
9 doua "i, ,eculai o intalne=te pe ti#ancu=a Mar#a la >fantana dintre plopi?, unde-l
a=tepta sa-i multumeasca pentru )anutul de ar#int, de care-=i cumparase ni=te
ciu)otele' ,eculai i=i continua drumul spre Pa=cani, urmat de cainele lui credincios,
&upei, dar #andurile ii raman la frumoasa ti#anca'
(upa ce =i-a terminat tre)urile, in mie" de noapte, se indreapta spre hanul 9ncutei,
insa il ocole=te =i se duce direct la >fantana cu patru plopi?, unde o #ase=te, a=teptandu-
l, pe frumoasa ti#anca' ,eculai promite fetei ca ii va aduce >o scurteica de vulpe? de la
Pa=cani, iar ea ii spune ca o sa-l a=tepte cu nera)dare >=-am sa mor lan#a fantana
daca nu vii@?' &a Pa=cani, ,eculai vinde )ine )utoaiele de vin, cumpara >o )lanita cu
fata de postav ro=?, cu #andul la placerea pe care o va vedea in ochii ti#ancu=ei =i se
intoarce, cu chimirul plin, spre hanul 9ncutei, cu intentia de a se opri mai intai la
fantana' 0adrul este romantic/ >stelele se aprinsesera in cerul curat, campurile
intelenisera in lini=te, ca intr-o taina?, creand o atmosfera de vra4a pentru intalnirea
erotica, iar pre"entarea peisa4ului marchea"a o pau"a descriptiva in =irul naratiunii'
Mar#a ii destainuie ca unchiul 8asanache o pusese sa-l atra#a in locul acesta pustiu,
pentru ca el, impreuna cu cei doi frati mai mici, sa-i fure calul =i )anii pe care-i avea
asupra lui' %a se temea ca va fi in4un#hiata daca ei i=i vor da seama ca i-a tradat, dar i=i
marturise=te dra#ostea =i afirma ca/ >de-acuma inainte nu-mi mai pasa?' 0u #lasul
incarcat de #roa"a, Mar#a il indeamna sa fu#a, dandu-=i seama ca ti#anii o au"isera
ca-l prevenise' ,eculai se arunca pe cal, cainele &upei se lupta in tufe cu cineva, iar
ti#anii racnesc, aruncand cu pra4ini in el' 1anarul, ca"ut de pe cal =i simtind >o lovitura
de fier ascutit la coada ochiului drept?, tra#e cu pistolul, nimerindu-l pe un ti#an intre
ochi, in timp ce &upei ranea pe celalalt' 6chiul drept ii era plin de san#e, dar cu ochiul
teafar "are=te lumina hanului =i incepe sa stri#e cu disperare' 0ei aflati la han ies cu
faclii =i pornesc cu totii spre fantana unde se intalnise ,eculai cu Mar#a ti#anca' Pe
colacul fantanii >lucea san#e proaspat?, semn ca ti#anii omorasera fata =i o aruncasera
in fantana' (in ochiul lui ,eculai -sac, san#ele >se prelin#ea pe intrea#a fata, mascand
astfel durerea sa in#ro"itoare'
-ntorcandu-se la planul primei povestiri naratorul pre"inta ascultatorii care
ramasesera >tacuti =i mahniti?, apoi face o)servatia ca fantana nu mai e3ista, se
distrusese >ca toate ale lumii?' 0apitanul ,eculai >sta impovarat in locul lui, neclintit =i cu
capul plecat?, iar ochiul >cel viu, mare =i ne#uros, privea tinta in 4os in nea#ra fantana a
trecutului?' 9)ia pe inserat, cand s-a aprins din nou focul, capitanul -sac a prins pe
9ncuta de mana =i a cerut pentru toti oaspetii vin vechi in oale noi'
Modul relatarii este caracteri"at de oralitate si de o placere a spunerii compara)ila cu
cea a lui -on 0rean#a' 8anul devine un teatru al lumii unde se 4oaca o micro-comedie
umana' Particularitatile lim)a4ului artistic al lui Mihail Sadoveanu constau in im)inarea
epicului cu liricul, a povestirii cu #eniul sau poetic' 9=a cum afirma ;eor#e 0alinescu,
Sadoveanu a creat o lim)a limpede, armonioasa =i pura, in care se implete=te #raiul
popular al taranilor cu fra"a vechilor cronici, o lim)a capa)ila sa redea poe"ia
sentimentelor omene=ti, frumusetile tainice ale naturii, pastrand farmecul atmosferei
acelor vremuri vechi' 9rhaismele (Atufecci-)a=a, arnaut?) =i re#ionalismele (Atestemel,
tipsie, scurteica?) sunt folosite cu naturalete de catre persona4ele povestirilor, creand o
lim)a literara u=or accesi)ila, scriitorul ramanand fidel declaratiei sale din discursul
rostit la 9cademie, aceea ca >taranul roman a fost principalul meu erou?' $i#urile de stil
apar cu moderatie, dand astfel stilului so)rietate' Metafora lipse=te aproape de tot, iar
epitetele au rol caracteri"ator, particulari"and trasaturi ale persona4elor' Prin eufonie,
mu"icalitatea fra"elor, oralitatea e3primarii, Sadoveanu creea"a trairi tul)uratoare in
sufletele ascultatorilor'
Modul relatarii este caracteri"at de oralitate si de o placere a supunerii compara)ila cu
cea a lui -on 0rean#a' 8anul devine un teatru al lumii unde se 4oaca o micro-comedie
umana'