Tema 1

Copiii învață ceea ce trăiesc

Încă de când ne naștem începem să învățăm diferite lucruri. Învățăm cum să
mergem, cum să ne comportăm, învățăm să deosebim binele de rau și totodată,
învățăm să iubim.

Personalitatea unui copil se clădește treptat, iar ceea ce observă și cel mai
important, simt, în jurul lor are mai mare influență decât ceea ce învață teoretic.

Copiii sunt învățați că este nesănătos să mănânci ciocolată în timpul nopții,

învață că nu ar trebui să alerge în jurul pericolelor, învață că ar trebui să ia o
pauză de la joacă pentru a se odihni, învață că nu este bine să reacționezi cu
violență în momentele limită și nu numai.

Copiilor le sunt insuflate încă de la naștere lucrurile pe care ar trebui să le

respecte și să le înțeleagă, dar nu este atât de simplu și ușor până nu le trăiesc ei
înșiși și până se lovesc de partea negativă din acțiunile pe care le fac.

Cei mici vor continua să mănânce ciocolată până vor constanta că nu pot dormi,
vor continua să alerge până se vor lovi și vor continua să aleagă joaca în locul
dormitului până vor simți cu adevarat oboseala.

De asemenea, copiii sunt învățați de la o vârstă fragedă că nu este etic și moral

să reacționezi cu violentă de orice fel în anumite cazuri, dar tot aceeași copii
observă în jurul lor, la părinți, membrii din familie sau prieteni că violenta este
cea mai folosită metoda în rezolvarea conflictelor sau părerilor contradictorii.
Involuntar, acestora le este insuflat un comportament violent, în ciuda sfaturilor
primite de la început.

În educarea unui copil, puterea exemplului are o valoare mult mai mare în
comparație cu explicațiile teoretice.