LIT

-TL'RILE "EGET,ALE

(":'~-::::;;!:::':"!_ _ _

SI ANIMALE

~ esze fcn~
dintr-o mare vane tate de specii afiate pe diferite
-::;-.: Ia diferite medii de "'tara. Cu mate marile diferente dintre
:':~"a in..~-m [Link] dinrre ele este aceea de a fi formate din

La erganismele unicelulare. celula indeplineste toate functiile necesare vietii:

hranire. respirajie. reproducere ere. La organismele pluricelulare, celulele se specializeaza, fiecare
pentru dire 0 anumua functie, fiecare celnla avand forma si structura corespunzatoare acelei functii.
Astfel apar tesuturile. Acestea sunt grupari de celule interdependente care au aceeasi origine,
forma, structure, ~i functie.
Stiinta care studiaza tesuturile se numeste histologie.
Tesururile se grupeaza la randul lor, formand organe. Diferentierea si gruparea celulelor in
~esutlLrlsi organe se produce dupa un program genetic foarte precis.
Amintiti-va catmai multe tipuri de celule vegetale si ani male pe care le-ati studiat. Desenati
din memorie. Arnintiti-va ce rol au j ce pozitie au 'in diferite organe.

A. TESUTURI VEGETALE
Dupa gradul de diferentiere a celulelor distingem doua tipuri de
~esuturi vegetale: tesuturi embrionare ~i tesuturi definitive.

TESUTURIEM~RRIONARE
Tesuturile embrionare (tesuturi formative, meristeme) SLIDt formate
din celule care se divid. Se fonneaza astfcl celule noi, care se diferentiaza ulterior, specializandu-se ~igenerand tesuturi definitive (fig. 1).
Celulele meristemarice sunt mici, rotunjite, eu peresi subtiri, rara spatii libere intre ele.
Sintetizeaza intens substanre organ ice. Meristemele sunt singurele tesuturi In care pot f observate
celule aflate ill diferite faze ale mitozei (fig. 2).
Embrionuuge
..format la inceput numai
din mnlstem ~l.
Pe maStlra ce plantuta se
d'e'ZW>1ia, majoritatea celulelor se specializeaza ~i
nu se mai divid. Raman cateva celule meristematice primordiale illvarfurile radacinilor lhLlj)milor.
Din ele a:efiva m~eme
primare, cu un !nceput
de diferentiere, cafe asigura cresterea In lungime.
Denumirca de meristeme apicale indica pozitia lor
in varfurile de crestere. La unele familii (grarninee)
b
a
existI1meristerneyri'rnal'e intercalare, deasupra 1104
durilo,Etulpin!l_ inuncle cazuri, celuieletesuturilor
definitive redobandesc capacitate a de diviziune ~i
Fig. 1. Diferentierea celulara
I - celula embrionara (mcristernatica) din care se
astfel apar meriste~ e e undare
diferentiaza celule ale tesuturile adulte; 2 - ~e~lll
asimilaAcestea sunr ...ituate in afara axului OTlor; 3 - tesut parenchimatic; 4 - tesut conducator:
ganelorfde aceee
_1!I!erale),pedoLla
a) vase Iernnoase; b) vase liberiene; 5 - tesut mecanic
;ro--area secundara
(fibre mecanice); 6- ceJuHi stomatica: 7 - ~esutaerifer
(celula stelata)

--

colectia
FI)llCATIONAL

1VNOll venera

[Link]~OIOO

!S :JlPvs!lvcf :.,fO)VUtu!SiJ[VjuaWvpUl1!lnsa!

ap undn pnop

0[0;) fivpuapllI.o

9s 11):JUJ1'4 lJSO UJ !lvuasaa

O:J!UOlJ.,/oeiumsqns t}zalU!SOI0/
uud onpoid ap ':Jaa :ajStJ/[Link] no alnza;) !YallJ tm glib as 1fffF,"
[Link]! 08:J JS p4vo!,,{adns ouusptde 8AjU] t};) [Link] liaA
.(~ 'if!/) ,!?zun4 [Link],l aun#~as 0 dO;)SO.l.?JUlvI ![Link]
'~iuB~sqns ~zB;nrzod@p rresonpord <}1~lU3111BpunJ an.ll4nsai 'z

~V"..

/1111I.J,JqIlSc}/!.!/lIl]dq.{;) <'If' touu }/ /,'It'1.,';Jp 1}1<./17r{/(W 1 < 'mq,/t}

G)PJPrJt/fJ .LOICJJ!,{[Link].7S!lo.I[,"I'I(/O dIU(lqll\ iozeio ,:m,) 1lI11) 'al,1 ap
l..:'f!il nns .(;;],If.) 'W)')f.?CJJ4)c')llI iJp [Link].t od ap iJi!oj [Link]~.)G '(.')1 mow
JlIJl\ IWI ltJ r)!i'/II/a;;
~l1n,")

utp} !Joko./j),u!

"/Nnc][Link]

IId.,g ;;/'1<)

,m/"p,)

c'/[Link] !).J

;1/,fI1q/!![Link] II) iJII1/oJ ap !,I/ll/).(I.~'lI!/} mu

-,/(!{/Il.l,}jll.\ !ll)lfCJ~<)a forllJ.) rip /ll,[Link]

/1 {71uaJ\,~ Oc>/./U(J

~,

'V

HIP [Link](/I?\' mut 71),.,;)1IIII},)<>5'0 dVJW,IJ!1ll 01 !i!,\!.ld

;[Link])I~ 11:" '!u!dll1l dl~UI1 DI '!S ;:)Jnlnj.J;).Plll1 !!intTs no '~l!fUtUOJ
f/\ ~IIll;;)=>In 11lS;)1 un (nuu.'lpoIJj IJZe~lll.l()Jos J(>!ldIU~ ;).IdS 'q
'!

'r:)![Link]

dreo~~m~uo~>tI!

:;)lnrdOno l1lt!wo~S. -8!a

<lXOU13

"lnla:J

aoueurois

amI";)

~.TBIOZ!!S ~p!Ue:)dw ;,ri,[Link] !,?tTnq 0 ~.T~J('\ ;).11]:;'U1S~1 (t 'ily) [Link]

~[Link])J !.;; .iotu J[3 '~U!J;,ql1slHllLlllU t!nqe~)ltu:JdLU!llillBl"qns 0 oiorod
U! \JzE~II1LUtl;)E amo o:l!p;)drd!F'[Link]
;'Inl~;) '.I0!.IdlXJ ~.I{lS 'l;
:!.I111IlSJi ~nop aonpordp '!lIll!Z! \
-!P ll!Jd 1J13111::1.1!J
[Link] IlJ ':l[UUapol;[Link] nrqmuo
uumu .mpuna
-~<: LU;)~SU?UI un lJZP.~llUOJ;)S
1111Jlllll? ~.ldoJ.u! 11:) dj:11LlT'.ld TIl
J!i~K)[Link] ~p [0.1IlJ 101 L~ qUSO.u'111! uorad no ;)lnlJJ 11,)101 '~UIJ..Jpopua
arso !;}[Link];)S IE :lInp;1 .'p ll.'!.llSIlllU!lIll '[uuuoo IlllPUIj!J ~'ljdS
'~!lqJOsqn "lP .)!PlIllJ [Link].~
!~ !lu~[Link]! !!j~)J~d no ;1lnl;):1 no 'lHlI f.)rOx~ 11:) ;)l!.I~dt):')e runs ;:).I;JlS:,).lJ
;:lp 111].1\:,\;)P ;:llU1JI1<.bp mtu !,)lI!ogp~.1 ;)P :l[IUt1![Link] '!J:1G l1S11.l1S!P IT 1]A
'11[!i3e.y;}P 1lI~).IlX0'ClUlJpOZ!l :1:1 l]dnp ;111J.:[Link] .111 unOllrY Ct1I.:[Link] Po \ ;)lCJ
ElUJ;:}POxa I1nJl1IJOJ .)13 '(89 '131'1)')!~JalOlcl op 10,[ no :'I[nl;'!.1 ~p !JI11p..115
f-Z \PU!~llUOpl)Z!Jqns B.U;)sqO !l:llnd !}LT!:JgPll.1 III ;mn!iJo::,0 llllI

~.ll3pun'J

~nopad
-JO

mrn

!S dun~
.Iol}.Tmn

-ou BJdl
(ddU]:'U11
101

BJi:rz

'~lU~ut

indootr;

'lOl!U):dl

-nl:1mall
IS
, UZl'?~
~
;}S

131m

reumu
'(z'
gltlLUaS
-:;)Wg,lS]

'ara ~.
-nruor

ap trnd

tJlln'2ai !lltoa;m
01 ap ol!da;)xa o:Jv/ teuuspozu [V stn ')Vo""guJ sis ieuuemd .J0latnJ~;)
IV uieix azar;J-lad p:J Jiapa...l:Jeo aa [Link] fa tuosusd no (ouuep
-ozu) !!u.1;)!?P!l.l ouuspids .JoG ;,zn!paUl no .[Link]!tps lJ [Link]..lap
dUn!Z!A~p op ;raj ~l!lgJ~P
a! dO~ll:!WdlS!jaw dlnl::l:) " .~!.{ IS nDS eaupd ep !!i:Junj tnumu cUD <qllJUi01SpU{J(\tJ 'tezuru] ouuepids
{7J Jiapa.J.;) '!iouasaa
'([ 'il'!!) !lllJUlOJs 0 1/V'(1,.lasqo 'do:JSO.l;),ZUJ
VI lhll!./J
'9Z4VII ap zuruf VI ap P.l'[Link]./U!ouuepids [Link]
.r
If
d
~!?dva;) ap
nq[nq 9zvauuoj &.I'lJ;)alEJzun":! VI ap [Link] a JS~lo uO:JSO.l;)!tu
OIIJII!.ld !fv-l [Link]:J ad 1'lJla2all lnsa/ lnu~...ld!?;J PII-!fpU!UJV

;}~BUTlOJ'[Link].l\!du

<lp [Link]~i

ir'f:
y

'du~li

~~10(

';}lnl;;)=>gp lRQS Jn3U!s Un-1lu!p ~Tn3;}.TdP

l1lBWJOJ'(L !S ~ '1:11])t}UL.{ap!da no ;}l!J:;)doOBltmS ~1;}~1 ;}T;}Uu1:110
;}puu1:[Link]~lddo~u dIU::>.;}lnpo df
!Jl1lt?.1fS~nnUT ~Bl11I1BS[nun lI!P
~RLUgS

d.moa1)

:nlalA
... _
up. gl~

:y lod dIg 'p~"~-nu ;}lUOgWZ!1:Bp;}ds glnT;;!o U~lUOO ,lA!l!ugap aUllQnS3j,

;}JlU]:'P

gl!l;}J

Epidermasuperioarci

Sectiune tange,*ala
a celulelor in pal1sada

Tesutul palisadic

lacunar. Ce importantd au spatiile cu aer?

De ce sum in legtiturii eu stomatele?
Observati in. sectiune in tuberculul de
cartof tesutul fundamental de depozitare.
Addugati 0 solutie de iod i veri pune Tn
evidentaplastidele cu amidon (fig. 6).

Unele tesuturi fundamentale depoziteaza

apa - tesuturi acvifere (la plante di IIzone secetoase) sau eet-tesuiuri aerifere Cia plante
acvatiee).
3. Tesuturile conducatoare transports
seva.
Teaca parenchimatica

Observati intr-a sectiune longi-

tudinald intr-o tulpina cCi tesutul

conducator coniine celule alungite
Fig. 5. Sectiune prin ffUnza

careformeazd douafeluri de vase:

a. vasele lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee. Prill
ele circula seva bruta. Celulele cilindrice, dispuse cap 1a cap, l~i pierd
citoplasma ~j raman peretii celulari formand tuburi. Desenati-le (fig. 7).

Elementele in forma de inele, spirale sau retea nu sunt ornamente, ci

mgro~ariale peretelui celular menite sa-i dea rezistenta;
b. vasele liberiene sunt formate din celule vii. Prill ele circula
seva elaborate.

A_

Fig. 6. Plasride eu amidon

ea

Observati (fig 7 It)

intre eelule succesive sunt placi
ciuruite (cu peretii perforati).
~'
Vasele se grupeaza, fOlmand/ascicule? si sunt lnsotite de
celule eu rol de hranire si de sustinere (fig. 7 j, i, I, p,o).
La [Link] cresteri anuale apare un meristem seeundar nurnit
cambiu libero-lemnos. EI produce tesut [iberian spre exterior si lemnos spre interior (fig. 8), detenninand ingrosarea radacinii j tnlpinii. El
functioneaza difetit primavara si toarnna, rezultand de aici cunoscutele
inele anuale de crestere.

4. Tesuturile mecaniee (de sustinere) dau organelor rezistenta

necesara pentru a sustine greutatea propriului corp, 'in conditiile actiunii
unor forte externe. Ele sunt formate din celule ell peretii ingrosati.

Fig. 7. Tesuturi vegetale in sectiune transversala si longitudinala prin tulpina

cotecua
EDUCATIONAI.

lVMll.I V:Jn03

It! ~"I0'J

!I~~un.:I

~rdw~X3

mmmso; 13~J!lUnO~a

~llOIO!P"l1[ nnuod lUBS0J~lU!~BWI~O ~lS~ 1l1l[~Ul cp .101'~[Link] ~lpn~ns~1 U!P ~u~J ~~ue~bo ~J1U!P ~{IJTll~~<>1
~Z~ZITB:;)J ~s jnsoi ao UPd ~]~Sll[ nn dZ~WJol os ~s ;)[13::>
ed ~ orao U!P ~ln~ntU mun 113Jl~d~::>u!Jdpunsoi ~lSQ ~JeJ :!l!1~do::>sda 'v
arepnnoos

;:)UdP::lq!I IS ~SlWUUId[

OldSBA

~IQU101S!.lQUI '0

.ruqmeo

puoqns
~UI~~P~J

'0

'q

dlasBA <}lBOl'p
euuaprda ~
U!P U!AOld 'QP::IlOO gl!Jnsunds~J !lQ~gl\{ 'E

<}lU~OS 'AI
~A.I<}Z(}.1dp <}O!Ue~lO oiumsqns '0
I1de 'q

OO!l~Aoeqns !U!dp1J.. 'Ill

sruoeo ep ~u!d(n.L "ll
'I

!{OOl<}qOl'!WOZ!J '!qlnS
~~roOS\{

l~~ '13

:lelu0w'I3pUOJ mjtunsoi {Bousuaioareo [tunurluoo no JOT;:)U~glO ojummuop

!S Q1BS:;)::>QU runs

!Bill

so op !~~OHdx;:)IS ~[Link] o-nmp lnsdllnled!;)u!ld

~lS~

0.1130

'z

'!i(;1'
!!lln!l::>e
~iU01S!Z
O(OlnOSQ

'urunsar ::Il[e[:;)l:;):)
!l~Z!OdJd "I

[3 'nll!d
!

-ill~r

irumu ,J

'[Link] [uoou; mtrupaur ~[!i![Link]!ll'I3d no !Ssroi

-ssoe ~1!!1JunJ no llml1l~ol U1 aiso JOl:;)U~~lO ISrojurunso] 'loPlnp;) srtuonns !S CllllO_j Ul QwdruZJdAq!ll!:J~P IS O"HBID10j urunsoi U!P :;)~In:n~::>(1~
inns 0l~lUBld':;H:m810

i~U!l~1[

~o 'OlU:
o![Link]!d
III ~uaj!.n?10au apul1lD '6 '5!.!l

rspunoas l:;lq![ !~unrc]

no soumaj-oroqq n!qwl[Link]> 'S '~M

'(L ':By)
PJ~!d !

a!.Ld
9Jeo.eJ9Ua6
euoz

JewIJd
UW91

'0

:aso.\

an3ut1/

UU9popU3

In)nsaj

-{2uol
'WO

tutusd !,~
eonptud

1l1Jodsu

al [Link]:Jntunjd rutusd ()rt!padr;().JamfiM:Jas

9~mewo.s
oea osind AD /0,1 so !100!Zdx() !S !#a.1oas
91"19:)
oeusnueso no ()Juold ap sjdtusx !i0G
'Olg '~UIOle 'x;:)lBI '.rnpou '[Link] ~l!lgj!P ?U!llI!r~ !S onpord
~JC;) dIn(oo ll!P Q1CWJOJ urns (6 '8y) <l.lCOl3J.;);}S <l[!.llllnS<l..L 'S
I
L I
lJlun

orsou

IlU ;), l

u J!U

OlUBld

-~s ou
I1ZB01!

'
Uj

un

'[Link]

()P 1111
Jew!Jd
J9qn

i.,.f.i}O 1

6. Asociati, elementele din cele doua coloane, grupand cifrele cu literele corespunzatoare:
Denumiri

Caracteristicile tesuturilor

1. contin seva

..

2. acopera organe
3. eli min a substantc
4. produc sau depoziteaza substante
5. cromozomii sunt vizibili la microscopul optic
6. sustin planta
7. provin din rneristeme

a. embrionar
b. de aparare
c. fundamental
d. mecanic
e. de conducere
f. secretor

B. TESUTURI ANIMALE
Asa cum ~titi, eelulele animale, spre deosebire de cele vegetale, nu au perete celular,
Conturul lor este greu de observat cu ajutoruI microscopului optic scolar, mai ales daca
ele sunt alaturate. De aceea se recomanda ca, acolo unde este posibil, sa detasati celulele
pentru a Ie cere eta separat. Daca acest lucru nu este posibil, tncercati sa conturati celulele
In functie de numarul si forma nueleilor.
in cursul dezvoltarii ernbrionare, la animale se diferentiaza patru tipuri de tesuturi: epiteliale,
conjunctive, muscular ~i nervos.

unor

Ele i

TESUTURI EPITELIALE
Se clasifica in: epitelii de acoperire, secretoare ~i senzoriale.
Epitelille de acoperire invelesc suprafete, Sunt formate din
celule alaturate, asezate pe unul sau mai multe straturi, sprijinite pe 0
membrana bazald fina, care le separa de tcsuturile veeine. in epitelii nu
patrund vase de sange.

Tesut pavimentos
slmplu

Tesuteubie
simplu

Tesut eilindrie
simplu

mate
dame

Tesut epitelial
pluristratificat

Fig. 10. Epitelii unistratificate si pluristratificate

Glande

Celule
eu elll

Fig. 11. Epiteliu pseudostratificat

Ele formeaza epiderma ~i captusesc cavitatile: tubul digestiv,

caile respiratorii, inima, vasele etc. Epiteliile pluristratificate de la
nivelul epidermei, din cavitatea bucala. faringe si esofag au functie
de protectie. Cele unistratificate, eu grosimi difente, mai au adesea si
functia de a fi traversate de unele substante.
.. de acoperire IlIIiE I,'fli/'!
,,;/I'I(
t tificatc (fig II)
~
stratificate (fig. I OJ. pluristratificat
Epueltul unlstratificat ca
e \ lozitatile intesinale este cilindric, Are cclule inalte c t:
b tanto Jill inrestin
(la polul apical) ~1 le tree In mcdiul I
b izal) realizfind

.A_

absorbtia,

IV\lOII V.:lOm
r.11~~II)J

~
1Il

!~a}flll" 7p
,!;1(;(l1"

.10/ ~\I) 1

m-)

--..... _!__tI,

!!i;ucJd

III ./I}\il.)()l/

('.1,...;,1 c),) ,.)/,

!JI))I/dxa

~1.I:-

~JIlSl?P JJqU :lllnLll

,)/1\'1} a /11111\al .:')
.LO/;)IIIJ'[Link] iJ/!.l1HI/ \lI !!IO/II')ll
','iMC>/11i

IInopll'l
~71{[.ldl''1111115)} J~'d')D 11 C)[Link] eiss d,) )/ ![Link]/dcg
'nJIlICJ~lll lllU;}lSIl~
lJl!qJ~OJP 0 JJB u.Jiluln5;$p :ilq!} rouruu Pol! romp "'f5TqlJ /1111l~()1 'q
IBljdlldJ JdJ ~~J
olle putiosu] IS plllll!JJq , ;:<;1: " i lintl is! \ [Link] 5uIlUOJ
!lL'UOOJd til runs ~F')tI:llIOdll.0.1 \ 'I pnns: til 'B

umo 1 111111S;'I1
,'iIi!LUIlW]ui1

.rrlrodo
10m aA!punfuoo urunsa], 'fl'~j

pugZ!1 U:lI
1I!lSJ1U! til
-sanu 0111\
'(ll 3y)
-iun iuu

!S eosope
;;,~oury U1
el op sin
'A!ls;;,1J!P

::Il!PJ!P ll! dlUJlIOdlUOJ I~Jl dJd:'! 11 IOUI :It\I1:mnfuoo ~1!rotnS~l

sod!pe mse],

SOJqU~nsel

xel msa],

'Ol~ ~lB1!lInUl! U! 101 ne '!nI08u~s dIe <llBJn1}y;;>T~lU~U1oloonpord 'ru,!s~pn

llzt?:n~zodap t'!P!UP.;);)W ~ll:)~Old [Link]'unmsoi JW3 OS;}U~llJ 'JO([Link]
;;>18!~Jl1d;;>l~l~J!Pal~ [Link]! gie~l :!!l0urv op ;;>lBl;;>!J8A
[Link]
osauqdopuj
!s ~l!ldl~P uruonns na (1 '1}y.) !OW 3A!pol1fuoa antnlnsal. '1
. "apfJ1J/!S tunp 'zanpnues '!OUl :y. lod aJd a{l31u:;mmp
-lin] !aillBlsqns eiU~lS~SllO:) ~dna~Ilt:Ju;}[Link]
- Ie~.l;;>lBLU

ntr tqcnd.
o ad ~l~U
If!P al13Ul
',JlepoZl

un !S 3Jqg ~yB os OJI;1;)dllU! ';;>lBluB1S!PalDIaJ U!P dleUUO] tuns

[Link] fNOJ

!!seOU!:>e-olnqm
!!PUeI6

!!Idw!s
!!seou!:>e
!!PUl!16

[Link]:)o SOAlJU Imllols~s

BaJeuo!ida:)ol

rarunsat

'lW!S op dU1:![Link]
.ioun 'P.d.1!111IP(l~
LI~ ~.~n! aT]
.TOlal1:!ULlIaS1'.a.T~l~luSURI.l!s rrm:a!lS JOlin

dlWO

U! ~l1'.7!le~odds alnl~o U!lUOO ale!JOZU3S3ImCl.J!d:t[

'(~!i;)unj alaQlllo no) ap.7IIJ f.~

([Link]; /nfpaUl uJ IJu!zul/a!J !S !UOUl,IOlj onpcud suoo) euuoopue '(1}tll!ltO;)

uJ /lDS .1O!.laJx(J0/ tlufttlf/a tum) uuoox apuof;; ap aLdLUaxa!ioQ
'JOI;;,puBl}3;;>11'.
aiuouoduroo ~1~led!ou!.Td toop urns
al3 ,(ZI 'fly) aiuaisqns ~u!ID~P!S onpord aJ1WJ3JJ3S 3[ffiaJ!da

~I~lnp:l
~p1np~
pBP S::lfl
'n~Inl;):l <

ime

.t

!!Je:>!J.!weJ
!!seolnqm
~puel6

!1ldw!s
!!seolnqn~
!1PUeI6

!J~p J1SJ) mU;)Y![Link]~ OlS;) 'p nrsardun punp ~l![Link]!P IUI!ll~U! 1 !!OI;)ll
no IHp lRIlS .1l171t'!s un od clJBL~SB JIIlI~J [Link] ~Iu~qlul useoonj '..:
'.IUW

S IlUllUJoqJ !!l!lUllll arcoioorord !:llmlsqlls 0 n,1 TI:'!,rn:>lll os lJie,pudns tl

'P ;)JOIIl(d:1 11.)C~J!q:l oop no) 'ue!fieJo~~ I;);) no J01\J1I\JlU:l"1' JJel;)lI;1~:U
JP UI~!UU;)rlUl un no 11'J9!1p.11S!lnld n!F'l!d~ 101 :'IJe POWlap!d3
iuauauuod dl~~!OUUl')l os useooruu \1J JOJ1SU'puudsop
s !.:;;l1!l.11l1uinou tuns t!1~lt?Jd115 BI :) lIn!"c .)IJJ 'l1ll!Amdn aids ;)lIUF)I~:>
)(1 :.'I1-npuyi1l1!dUIIpi \IP;) amo .)111;H1I :lIIlIJ;1 no J01nJdllJ~ 11'J}'S un ezcq t'l
~IV lln!}I/IJ.f/\l.II1/d 111/)11Ie) 1I1p mCUUOl aiso mln~p,OS;) P.\;P.OJI11"J

1}1.:!1

I.

2. Tesutul conjunctiv semidur (fig. 14) Iormeaza cartilajele,

Accstea nu au vase de sange.

solllr;

Lam,

e.\7rt

stick
calci

cartilaj elastic

cartilaj hialin
Fig. 14. Tcsuturi conjuctive
sernidure

cartilaj fibros

Observati componentele cartilginoase ale scheletului pe

materiale procurate de 10mdceldrie. Apreciati duritatea, elastic itatea, culoarea si ro/III cartilajelor.
Examinati la microscop 0 sectiune proaspata in tesutul cartilaginos ~i veti observa cdmdrute ovoidale care contin cafe 2-3 celule.

trans]
ell hi

junct

piesa
incdt
prep

la mi
cmmh

ajla

Fig. 15. Lvidenuerea carbonarulUI dm os

10

ttll U\ '1(I'lAl

3. Tesutul conjuncfiv dur (osos) are In substanta fundarnentala 0

protein a - oseina-irnpregnata ell saruri mineralc.
Ce raport exisui intre cantitdtile de substante organice
: ~\~
~i minerale? Pentru a cfia acest lucru. uscati bine o bucata de
~
as tindnd-o 10 cdldurd 2-3 ore. Cdnuiriti-o. Tineti-o in fiacard
.
puternicd observdnd cum arde partea organicd $i ce miros are
futnul. Observaii culoarea pdrti! rdmase si spatiile rdtnase dupa ardere.
Cdnfariti osul calcinat ~i calculati in procente proportia de substante
organice.
lncercaii sci spargeti WI fragment calcinat si unul necalcinat.
Comparati rezistema celor douafragmente. Ce rol avea partea organica?
Pentru (1 extrage siirurlle minerale din os curatati bine 1117
as sub/ire de pasdre sau iepure si fierbeti-l () ora in apii cu putind
~
sodii caustica (pentnt degresare). Apoi lasaii-l 11711'-0 epntbetd C'If
o SO/UIie de lIe/in concentratie de 10-J 51) in/nellili solutio la } 2
ore. Peste 24-36 are veti observa cil osul isi pdstreazd fonna. dar devine
fiexibil. HCI a reactionat CII samrile din os. solubilizandu-le. Ce substante
au rdmas in piesa osoasd? Ce proprietati area osul datoriui componentei
minerale?
inca de la Inceputul reactiei din eprubeta ell HCl. OSIl/ degaja bule
de geLZ. Dirijati aceste bule 111/1'-0 eprubeta CII apa de \'(1/' care se tulburii
(fig. J 5). Ce substantii continea oS1I1? De ce s-a tulburat apa de var?

j1J

0::,oa5

unor
tesut
;>1 scu

ni;;re
la ex

maar

la cap

mal P

pnm3

II

IVNOIlV) 1<IJ

e'I~310~

'(~llln13"BJOso ~ oired BW!Jd

'ogU!.ml 'Ql3UPI3J '~qu.r!I) aurciui ClUel3.10 .I0 lin amrernosruu U! mind !Bill
'!J!laraqOS !!lfOSTl'{lIU! ~IJU:;)5 (81 'l3Y.) Ju,.IJs .I~lnJs"w mmsaj, ''8
:;)[!.IqYO!lU ontnnu ooy.!o:;)ds :;)}!lffil3.l0 lI!lUOO arsjnosnur 0J~lnl:;):)
'dUU!i0I3Jl ep

pugonpord

'[Link]

rod as

')J130 Ol!8UllT13

~:jJoJ0 :;)lddeo E

dlnl:;);) U!P 113lWOJ

:;)lS3:

~.lD.\

t}.mqIJlJ as
;)ll1q !JfiJfld/
,aJuauod!.(/(

eiuotsqns a
eutsep .mp

1)1lJj11dJZ.J ~

'dlQlnpo - all3.lni3y: JIOlu:;)lllalo 113!~1l3lU:;)UrnpUl1J BluBlsqns !l1l!lSUOO JB em

-sqd areo lI! ':;)pi3~s 1l3.l;}P!SUOOy oieod P!l1D ."-!PunfuoJ punsaj, 'p

zt VI V!JIl/CJ
no ??/aqn.1(

lTV'}fl.:JSIlW '} runsat

'a/lJLlI!lfI)
()J!./~lip '0/ ep soo al!.la,{!p pUpla;).la.? '<J!J!zod I)[Link],)<JX) !)O;)!..Ji.I<JA

':;)llTlOS!~;:)1131JOI::>SBO
[nnuoo lib !S !i3U111ropsao am~l![Link] 131
glJ13 as msoi lSoOV '(sorornq) sorsuods irnoodse ::)U!Aopun op '!~'8ds ;:)1~1U
:;)1<1aJlU! pu~s~l 'o![Link]! as (L l .gy.) sOJiiuods soso punss] ur 'q
'Ollnos 1<;
01131rojcseo euojuod 131 IS ~unllopseo e ~I1UlU:;)O nousd lI! gye as lnsal
lsaoy
'(91 .gy.) ~Al()U !~ <ISBA no ::>lnz~AdJd OO!dOOS010!W :;)[13UeO roun
[run]' U! '!P!~lUoOlIOO O!l!zodsHJ 1113 PVdLllO;; soso lll/n,va! lIJ '13
.unpour gnop tI! osndsrp ;;}5eOSO
aloweI U!P lelluoJ oIS:;)SOSO Inlnsai

un aUN I/O
i,lJJ![Link]
lvuPfrJ.?ali
siuoisqn:
[Link]

IJd

sun sautu
PJ!J;)I}!/ if!

rJP lJlv.?tlq
[Link]

'(aJPoa/.m) esooso ala/nF);) 1jJ{l'

as [Link] Uj (eismdoeiso)
alo/aJ.~ CJ/ajrLl!?UJ!J.
pvuas'aa '1JlauJv/15' IJUJD/ [Link], "I
/-!fvu!wIJxa !.~/00;)1'0 !S pdo no [[Link]
PD/l)dS J.'(aJ WI o uud lJP stood as I!?;}UI
![Link] ap J!lJlJ au!.lap PUP;) !lugd ossid
iiepo !odV '(so un [Link];}o ;).1'0;) tt!J:JUIl!
-uoo inss) ep /1l}[Link]) In/[Link] In!.JnJsJq Il.J
'ptutuodsutut
ap UAaJS

![Link] ',w,,) I ap 9/V.?II'1

oeuod

u,lP '!JUfp2 ap

md

un-autp tindnoep dmSO.I;}!Ul

DI
soso /IlJllsa} nutumxs '0 nuue.]

-pJlt;Vla ''0,
ad !l1lnla/iJ

DHl + i tOSI3:) +- tOS'H+ 'I.)e:)

t-OdfHl+ zl:)13:) +- DH9 + i:("Od)U')
'(91 '2!l) zoo ap [Link]?! UJ nPIJ)J
ep Jo!Jns ap aIV1S!.IJv(\.Iasqo !h'JA -[Link] VI /-!Jvu!llIJJ:xa !S !lP!IS
ap flUID/ a ad /-!/aulld ![Link] ptpun] ad ap P!LI'?!I utind !fCJ21U/XiJ
',JV 11) ,[Link] !aW7 puomto
11.;) inuuu nlt<Jll}:J snods.t U! mlntos !ioS!?7
'/J(),?alsaUlll '%~l JImjjns PI?V In.II1!laJ.~ad!ivgl1.9po l~' !llllu!iqo 171)17/0.\
![Link]/!I [Link]-qUl .Iol![Link]}s vaJ.()tl/oz!/) !ldna K]H a,lJIlJ0S" no
IJlaqlLlc!a [Link] tuueqptd !Ja.?[Link]!!.~tass..lflap so un au!q
'aSlJO li] !lIlnp/v.? oiuezzud vl/uapftla 17 [Link]

Iliff
'!V,.

finsld

O'H + i fO:)C:) +-r:(HO)BJ + 'oo

<:0:) + O<CH+ 'DB.) +- I:)Hl +(0:) B:)

Observati la microscop fragntente de muschi de mamifer,

astfel:

Fig. 19. Tcsut muscular netcd

Scoateti fara sa 0 striviti 0 portiune longitudinald dintr-un

muschi al membrelor sau 0portiune din dicfragm. Asezati materia/III
pe 0 lama. Fixati-l la un capdt. Umeziti-l cu serfiziologic. Mergeti eLIun vdrf
de ac fn lungulfibrelor si apoi, cu vdrfu! a dOUG acefine. desprindetifibrele,
unele de allele. Pastrati pe lama numaifibrele disociate. Tamponati apa.
adclugati glicerind ~'iacoperiti cu lamela.
Desenati [Link].
Dacd aplicati albastru de metilen puteti vedea si nucleii, 11[( 11l1mai striatiunile. Observati cCifibrele museu/are sunt celule gigantice
(pcJnii la J 0-1 2 em lungime ~i 0, I mm diametru) cu numerosi nuclei
asezati pert/eric.
b. Tesutul muscular neted (fig. 19) este situat in peretii 01'-

ganelor interne.
Fibrele musculare sunt celule in forma de fus, eu nucleul central. Rareori ating lungirnca de 0,5 mm.
c. Tesutul muscular cardiac este format din eelule striate si eu
un singur nucleu cerrtral (fig. 20).
Fig. 20.

Tesut muscular cardiac

TESUTUL NERVOS
Dendrite
Neurilema

....
III
:;
Cij

o
Q.

....
o

Estc format din neuron! si celule gliale .

Neuronii sunt celule specializate In generarea si condueerea impulsuriJor nervoase.
Ei primesc, prelucrcaza, memoreaza ~itransmit
inforrnatii,

Fig. 21. Neuronul

12

""I<eI13
n)llC'A IIONAI

On neuron este format din corp celular si

doua feluri de prelungiri: una sau mai multe
dendrite si lIll singur axon (fig. 21)
Corpii neuronilor Iormeaza subsianta
cenusie a sistcmului nervos iar prelungirilc
-fibre nervoase - intra 'in alcatuirea nervi lor
si a substantei albe. Dendritele conduc impulsul nervos spre corpul celular iar axonii
de la eorpul celular spre tcrminatiile di latatc
ale acestora (butoni terminal i).
Neuronii cOI11L1nica
atat intre ei cat si cu
celulc efectoare (rnusculare sau glandulare)
prin structuri numite sinapse (fig. 22). Aici,
transmitcrca impulsului nervos se face Cll
ajutoru1 1I110r substante numite mediatori
chirnici. In momcntul in care impulsul nervos ajunge la butonul terminal, mediatorul
chimic estc cliberat in fanta sinaprica (spatiu
sinaptic) ~i actioneaza asupra mcmbranei
neuronului urmator (postsinaptic).

dec
(fig
acu

lV'ltlllV

nn'l

at lOIOJ

.(

..

!aUTUqurou,
ll!lBds) !P!l
puonnpam
-JdU

.I0I:;)lIe~.Io~IR oxojduioo J0T:!lOUry.B~l1:1/!IB~J-el ~d!O!lled

'!JlllilSa) :>ll1:1no orerodooo ur '!O luap!:!.~dapIT!llZBdllO!lOunJ nu mso] un !O!N
'~!ieLuJO]U! ;)l!LUSU\!.I~
!S~Z~:>JOLUalU
'~Z~aJ~[Link] 'd+S;}UI!ld ~.II?,~ruornau ;)P al;}ioJ !aun eW.l0J qns S0i\101l rrqruuorsrs eo.l
-r.7!Ue~10 al!IW;)d 'osdeurs uud IP!UI1WOO!S !J!~Unl;)ld n13 !!UOmdll liP ImdB.:I
'!d!l~RLlU()O
Ie O!W01IWB111110dns a!m![Link][nlo:) anuoruis mp OI;}l!lq!fO!W
'Ola ':>jutnsqns op nzodop 'aJ!u~Jl[ ';}!10UlOOOI'oJau!lsns 'a!lOOlOld
.arorsooe .I01!![Link]!Popundsaroo ;}Afpunfuoo 10I!.111111Soi
e;}lBl!SlOA!O
'giuelsqns op ;)A!SBdnss
OA!p-e unqumps !S rep O!iOdlOld ~.m13!se !!I~l!da U! JOlalnpo e;)IBZ~SB'IaJ1SV
'A!pods~u
mjruuso] roprioun] opundsoroo eo :OleOnHdlll~lU! oiso nu lnsal rnun arruoruig
'\pelnldo [Link]!lUOJdJ!P
;}P xojduioo SdOOJd !nun BlU.1nu1 (lO~TZ) no - ernl;)O U1P '[Link]~dS U!Jd 'u!AOJd ;)1;)
~!
[loanJ '~.Inl;)tU1S'\:!UUO]no a1B~18Aaln[;}o U!P OlBUlJOJruns dlBlu!ue dl!.Il1lnsal
iau!ia{{

[usjnd

!.T01B~pdUl
no doe] as
'!O!V '(Z2: .
(aJernpUel?
no !S lIP !a
dlBlenp

d[!!

!![Link]! j
-urr onpuo:
10ITi\1dU Bd

~1!.1!~UI'lldl
uiuaisqns
(II

~llmu !BtUt

!s ,lOill/a.) d
l!WSUBll !S~
'OSBOAJ~UJ<
-d~ IT!

glez

'0/01(8 ;JIll

lPOJPuapo6!10

!afJl1u lSO.i

C).JJjuo:8(8
-11l1 lUI

'Old !SnJ1S!P!!UOJn;}UBl!oo8eJ
13 ap '([Link]!OJqy 1:[Link] ~;)BQ1)
!;}lI![O!We ~ZOlU~Sop '.I0[![Link] OJ!U~Iq
dP !S arouusns op .rouuornau !!l~HA!lO-e
rllU!fpdS IT! '! !lOunJ ;)l!.ldPP nn dId (Z '~g)
gll1!.[Link] !S ;)UUOJ ne '!!UOJl1aU WOdP
eseoraumn !BWrmur 'a/o!!2 alaill/a;)

'!!ol

'odn tiouod

[Link]'tiap
,Pl]tl un 11:J J
[Link]
U/1-JjU!P PI/

'1'

VERIFICAT!-VA CUNO$TINTELE
L. lntocmiti un tabel cuprinzand

infonnatii despre tesuturi, avand urmatoarele rubrici:

Exemple

Denumirea tesutului

Functii

2. Explicati cum coopereaza tesuturile In organele din imaginile din figurile 5 si 7. Alegeti si
alte exemple,
3. Explicati de ce nici tesuturile si nici organele nu-si pot lndeplini functiile daca sunt seoase

~iIasate libere In afara organismului.

4. De ce tesuturile animale sunt rnai diversificate deeat cele ale plantelor?
5. Ce tesuturi anima Ie nu au echivalent in lumea plantelor?
6. Completati spatiile punctate:
_ Tesuturile animale se clasifica lil
tipuri fundamentale; acestea sunt: 1
2
;3
;4
;
-Glandele
elimi naptodusiipri n canale de excreti e iarglandele
i~ivarsa produsii denumiti
direct in
;
_ Exista
tipuri fundarnentale de tesuturi conjunctive: )

:3

7. Alegeti raspunsul corect:

- Tesuturi eu celule eilindricc sunt:
a) epitelii de acoperire;
b) tesutul muscular neted;
c) tesutul conjunctiv lax;
d) tesutnl nerves;
- Neuronul este format din:
a) sarcolema;
b) miofibrile;
c) neurofibrile flj corpus Nissl;
d) fibre de colagcn;
8. Asociati notiunile din celc doua coloane:
Tipuri de tesuturi
Functii
, ale tesuturilor
.
1. tesut nervos
a) secretie
2.
tesut OS05
b) hranire a epiteliilor
3. tesut conjunctiv lax
c) sustinere si protectie
4. epitelii de acoperire
d) captusesc cavitatile
5. epitelii glandulare
e) transmiterea infiuxului nervos

EDUCAll< )NAL

..
;

_ Celulele musculare con tin organite specifice denumite

gasesc neurofibrilele ~i
.
.

14

iar in neuroni sc

II. STRUCTURA SI FUNCTllLE FUNDAMENTALE

ALE OROANISMELOR VI1
TI.1. FUNCTIl DE NUTRITIE
[Link]
Stiti deja eli toatc fiintele indeplinesc functii de nutritie, de relatie i de reproducere.
In sens larg, prin functii de nutritie se inteleg toate activitatile prin care organismele prelucreaza si transports substante: hrdnire, respiratie, circulatie}i exc,.e~ie~In sens
restrans, nutritie mseamna numai hranire,
Amiutiti-va di toate fiintele se hranesc, dar 0 fac in moduri atat de diferite tncat devine foarte dificila descoperirea acelei proprietati comune care dll tnsasi definitia nutritiei. Ea este
construirea de sine a organismelor pe seama substantelor preluate din mediu. Nutritia este defapt
asimilatia (anabolismul), latura constructiva a metabolismului.
In~elegem di substantele nu pot fi utilizate in starea 'in care se gasesc ele in hrana. Stirn di 0
planta se hraneste eu CO2 dar nu este fermata din CO2, asa cum 0 oaie mananca iarba, dar nu este
formata din tesuturi vegetale. Deci, organismele trebuie sa transforme sub stante straine In substame
proprii, Va propunern sa descoperiti diferite moduri In care organisme1e rezolva aceasta problema.
Ca sa lntelegeti datele problemei, amintiti-va ea materia vie cste fermata In mod esential din
substante organice care sunt combinatii ale carbonului. Deci, pentru a se construi pe sine, toate Ofganismele preiau din mediu 0 sursa de carbon. In functie de sursa de carbon, distingem In natura; doua
mod uri fundamenta1e de nutritie:
A. Nurrltia autotrofa consta in sinteza substantelor organ ice pornind de la carbon anorganic, de fa CO2,
.
B. Nutritia heteretrofa

consta in hrdnirea cu substante organ ice produse de alte mganisme.

A.1. NUTRlTIA AlITOTROF

Organismele autotrofe produc substante organice mai bogate

III energie chimica dedit CO,.,initial. Hranirea autotrofa este un proees
chimic endoterm, asa ca este nevoie de 0 sursa externa de energie. Dupa
sursa de energie util izata, distingem doua tipuri de nutritie autotrofa :
1. Fotosinteza. ell utilizarea energiei Iuminii:
[Link], eu utilizarea energiei rezultate din oxidarea
unor substante anorganice din mediu. Acest mod de nutritie exista la

NUTRITIA
AUTOTROFA

unele specii de bacterii.

In ecosisteme. organismele autorrofe au functia de producatori,

FOTOSl .rtz,

$ttti co [otosintez
nice. pornind de la
ell ajutorul enern
definitie descrie
tezei:

tuez: substantelor orga'r1 ~i sdruri minerale,

de oxigen. Aceasta
generals a fotosinna

e,

~ ca

stante organioe

+ O2 t

16

L1

IVI\:OI.l V;;Illtl,l

p,!logJo~

.j.

'~kI

rnlSRldOIOI;)'n

-II,)

(;111)

a~) 'l/lI;:JIlI'i?_/(! !lfI' aY, 1\ !!I!/ow.1

JWiJ

-cuop !P !.I('I{rV:J.~i)p !j(J 1 ~III)d,).{ ill O/eJ(j1l

tins I '!J(/IJ 1p !.1I1/!':J!d I).Ialp,) d' !lU!-l
Pl.l/cifOF' ;-11'1J!ill/o\ ,)/'),1{ fi1fi.)l7!?Pt
,
~ (;fJ/[Link]/., onut () sua ad nunu
,~~I/),~[Link])(}[Link] '().moIJl 'IJJ!llI11UV o afJ plllill
ouuto
IJ
,Jt> eluntsqus .101111 l)c))II/r,!.ldv.

eWOJ~S

'l>}llaJ;>"u,IOlllf 1!.I?do.")\'i)p
i!UJ9Jxa

Il!}lllo~'

-o$.J.O .lOP/j

!lr' "'I)./c'l,\ .und !V

IlU 0/1/0.101-)'al/,J,:wl' !'J!WI/LI.J} [Link]!/) VIIl=n.

~ueJqwaW
[Link]!

-U!SOlOl 13
~:[Link] 'ua
'CJ/[Link]!w I,

'p IJM';;f\LjO !}[)II !,(; si: 1I! o-f}!,\!.lcl 'PIal/Iud

!JrJUlld I.}IIllIIJqolJl!fi).If)/) op ap.{e),ll}!JIl/U.''; [Link] '/[Link]/O,J.-l_

Dla::lLl1JjjJllP.J
'(loO,)l]) ap [Link] 1Pllf.1drJ os 1Il1??~ p.) 'SUe),) (.)1' flP!1
iusdoon ,I11/l1l1o/f.)(I/lIW'f.!, IU !\J e.1llJ1 p./p)f}//nl '[Link].) jOO,J/V
iJjJ %;?;) eJ/OJ!IUI).) 0--'11(1 rJ/-lj;J(/.I<'!j 1,\ .nodvnoul (aouods nns
lr1f::,lIl e'p INv.{([Link]) iJ'::'UI1.I/,1,11,1Ulllc~/.I!J lIV/IJq [Link]! IJalll1~1_
JID-~

'I Il.J

:fiJjlsv .IOF1Jl/IJ/d
iJ/c7l1l1'f!.../()til lIPlll/[Link],)

:{(),?JJ Snl'l:1!IIlUOH,

~S!IOU!J!Ifo

(~

I1UV/I<J11"LJ(J

'sndou IJ,?!SSI.J.l8 (;;J

:"!!!qou JJ,J,ltvdall (p
~o/J'dU!V4 ,1'/10.1<'1110
(0
:S//QU11JJ.I0! snq.l0S (q

lU/lj/l.:J

u?"hl

[Link]

-uunu 'Vlualxa

[Link] PUl}'JY)/UdPf '/,~'I)[Link] un !)vuasdU

-010[0 alS;;) !aza1UfS010j

[n!pos '!~lnrd:J puprus U!P

P!l~umo

.[mST!Id

BSY

pJsoa:)o ad S.II1;)UO:J un !S V::!UD$"IO !irJJtld :lOpnun4D1JJ ..fodnp

euntuoa
IVUl alJpads !fIJ,?!fIlUapI
aloIJ0;', aI/lUll !VUI n;) j17qUl.!/ no) esndtuoo
'(VIV;)n.q !l,JJ7.2u,rso- ..qutp /l1qUlU JZ:J) sjduo :[Link],/ip r)vuasaG t:!!U
-fu1I11 orJ..IVZ!l!J1'l IllJU9d in] otitzod ~lDa ~P1JllqU1!j o [[Link] VllDLO/ tu
!?[Link]! 8:) '(rz'2!)) aumAlau !,~/l1qzuy '/n/oliaa
'ooos; J.!Vtl.l<JsqO
'(frZ '2Y)aJ/,.f.a,/!p!iJUi J~X) uuof na cJ'zUlz4ap aJi:J81o:;J 0 #!J1UPlV.
!.[Link] etseoo uIP I'}la"12;)al/ln1o.J j)VZ!;)cuc[ (.??UV:JaUI'UI'}!.J<Jq!/
'suowa/) !,lJl,uau tlJ sojuntnss;
oiiuod 'a..f0ll1lao"lalU,l am/Dds ununao]
Inmsaj ';JIPvs!ltJd punse; 'rJ/QIIJu/01S 'PAtJOJAafll! ouasptd '[Link]!Aaans
ouuepid :(;)!c[O:[Link]/ ttundtud un ed fS '$y' Uj) !Jro!lfJuaPI 'iLl;;',?
-o.l O-ID!P'lJS fjl}
tun ad !aZwl.l.{ [Link]> t}(l-!i!IU![,uV

'~u!wnl ur asndxo ~l(e8Jo ~lll3 U! ~sJOlul1WTS13insol !:'1ls!xa

!SdP

'13zun.l] OlSg ~Z~~tI!"SOlOJU! l13ZHBp0ds [Ul,d~dAlnUU~.lO

'![Link] gralUBld

-fu 'a[ddoyoUB!:J eZl?a~u!so~Oj

!s a[a~

upd osau~.ly gS~::> ~A-1-i!lU!UIV'P!UI!qo

d!~.l~U~O! osal1aALIOO0 !!U!llfnT g~'ldUd~ZUgldB0 BqsaOV'!.I0ll?f'!1UrS13
flUdw~!d nl? [Link] a[dmSTUu~.lO ~l?mnlJ I?ZalU!SO~OJ BZ!JUdI lOd

rs

'd~l~

SQ~Old

un ~

dlB~Oq

!'eU

CJULS!U02./G

-.lOUO uoqi
12nop ~JtIll?l
-.TO "dlI?O:J.'~
OW IU~UdSl

'VUJaJ

!Blll

dl

!S !lzJO;)vlP 12;) !?U.J<JJU![Link]

~17l{OMo2)fllJD (e

ozuuq ap !mdU, 'tz 'f!!JI

-gdna

U!1l100 [Link]([ 'aU!dl010 no salB !BLU'alUt~lsqns Gl[13 no !lB!OOSB 1UIlS

spun ~UlGlO! auarqtuour ad !lBS'e[O urns !.rol13l!aJ~SB1!i[)al:lU3!d
lJllVA2

g~S!'X~

Ba.l13m'XO uj

: mOllOln

d//J I::'''~
I

1/'}l111Jpl,L!

d!ZJ:)t\ ap !!Ul}jpdlp;J jnoo/fiUl uIP <JJ<[Link]?[Link],?ap

as ;J;) aa I.,lJU!UlIl/ vI !IDS!?l fouo "P !!In;).1(~qI1J ,JS<[Link]
as
0;) aa ;,!imVJsuo:J a:) ',J!,laun/ul vf "/!Z [Link]};)1J/uDld 0 itouuu
lJ/[Link] t}zIJaw,ro/ as !!J?PUOD a;; uJ 0IVISUO;) 17 1l.J/uad
'(u:;>Qlt?13) BTIJollmx ~s(rujaoouod) U:;>}[Link]: ![Link]~
!ill::mili~d cp undu gnop no ~unGJdUl! Q !s 'p, : [Link] op rrndrt ~nop

'(9, '$y)

I?I

'~UT;;)lqQ

~im3fsQns
oiso nu .I13
o l,P lII11S
ldv/ap

at

ts DH '!d

-QP l~~U! d
SLl::lS

UI

'd,

-gLUsurnih
'a..lCJ.?npo.i

Fig. 27. F otos inteza - sc hema

generals

Rohal pigmentilor asimilatori in fotosinteza.

Fazele fotosintezel .

..

Sub infiuenta 1uminii, molecula de

clorofila elibercaza un electron. Energia luminii a fost transferata accstui electron liber,
deci a devenit energie chirnica, in cioroplast,
energia este apoi folosita pentru:
a) descompunerea (fotoliza) apci ill oxigen si hidrogen, Oxigenul va fi pus in Iibertate iar hidrogenul va fi acceptat de substante
organ ice, Cll energia pe care 0 contine;
b) producerea unei substante speciale
purtatoarc de energie chirnica nurnita ATP
(acid adenozintrifosforic).
Clorofila recnpereaza un electron revenind
1a starea initiala.
Evenimentele
descrise
pana acum

formeaza faza de lumina a fotosiruezei.

Urmeaza [aza de lntuneric (numita 8$3 ""pentru ca necesita tntunenc, ci ~m:'_
nu mai necesita lumina). Acum i' drog ...
~j CO2 suntv incomorate independer
substantele organice. Rezulta 0 marc
varietate de molecule organice noi: glucide.
lipide, proteine etc. (fig. 27).
Importanta

fotosintezei

Fotosinteza este sursa principals de

substante organice, hrana pentru organismeJe heterotrofe din ecosisteme.
Datorita fotosintezei, biosfcra cste
racordata la 0 sursa inepuizabila de energie care 0 mcntine in functiune:
energia solara. Planeta noastra poate astfel sa stocheze 0 parte din energia solara primita,
Prin fotosinteza se mentine constanta compozitia atmosferei,
In echilibru cu reactiile consumatoarc de oxigen: respiratie si arderi.
Fotosinteza sta la baza productiei agricole ~i silvice. Ea
furnizeaza civilizatiei umane hrana, rnaterii prime si energie. Chiar si
combustibilii fosili (carbune, petrol, gaze naturale) provin din biomasa
care a rezultat candva tot din fotosinteza,

Refine!
Fotosinteza este eel mai important proces metabolic de pe plan eta. Ea sustine energetic ~imaterial intreaga biosfera. Exista fotosinteza acolo unde exista clorofila, care
transforma energia lummi i in energie chirnica.

18

colectia

II:O::il:?N + d:H + t:O:::> <-(O:::>HBNZI

!~Z~llT!SOlOj

-e~J~!luap!Aa'8, '~!.!I

IT,
,
T

:a!l:JveJ..lutp JV}lnza.l '0;) ianoo eutluo

odo eotuooep (J/l1q ap Va,JD!DJiap sdeoupu 17/1'nlpos ep ptoo touoqio
ap P:J!UI. eunuuoo 0 1JJpp.1 !t- PJ,fDY odo uJ !OdD Jf(J;)npoAIUJ
'1JdDuJP 'OJ JVAntP]uJ tsof o a..l([Link]!Ad a:JaAIJOar
!p!uAamd pu!wn/ D/ psndxs !/VII P;)VP P!U a/t1q D_[DJJapOil. nu vJuv/d
'PJPP," !S /.?[Link] pdlJ 12;) [Link]!AfJIUOoiueusdx uJP OdD !l!l1.?O/UJ
'OJ ep !"/"UinsuO:J 1J().IiJYU(JPftt()ed 1J1IJ'lIJQ(J(JptJ;)[Link]'l

;,a;) aa ;,aznq ([Link].IDJi2!

11.) V/dw!?JuJ as a:J '!!1mmQfZJtI. DJ!UI!lv/
'l}upd oU!Uln/ !ia;)npaH,
'apu!.ldva.1 [Link] 'Juo:JsapuO;)Up.!,lq!lt J
ep jpq tnun /'if.,tPtl va uJ ptdiu !la;)npOA1U! !S tueqruds !JO;)!p!,'{ f0 iJJ\'
JV,/bJJapInzDJi P;) ![Link] 0 nJJuad ']nU!UI ad a1O.[vJJopaZllq p /71APlllfll
pdnp 9Jopa..ldv ya/ood !aZaIU!SOJo/vaJol!!>'UaJuI 'sns U! Doun!1:Josno pdt
U! o-siosotd It 9:J!10II.:J0!llllOld ap '1:J!AnUllp 0 ,)!Jq0 !iOUO!J:J0S
'olueuedx pa.?DJaH,
'(8l 'J3!J)PU!WI1/vl osndxs P;)!lVf1;)DPluv/d O-AJUJPU():8p
ap AO/fJ/nq vaAo!iJJ3ap D-;1 D DS'Op uJ J!"''I}uI,m !Jo tuna !?1I-!I!JUJUlV
'0 p !!.I(J:JIlpoJd IJo.J(JYUIJPlttiJ ed iJJlJzlJq tJiJpa:[Link] '1

'UaUIOUg] !mSg::>BB dJ~!iudP!Aa ap aapa::>oJd a1~J;}Jlr

BlI!j3BLU!rod os '~ozal~soloJ e ~]luaaa~ B!ll:?n::>:)BI ~p purmo.j

orao '~lYO
-roua :}U1~

'BSt1WO!qU!P
! lB111:) 'a~
B3 ':}::>!ATIS1
'p~[Link]!S :
'!OldJSOUll~

-Jau:} U!P 0111

:oan~i::>unJu!
,_
~lSO ~laJsO!
e

-srnefiro fill

op ~IBd!oU!J

'ap~::>nlli :!O(]
dItlW

Ul iuopuada
Inu~j30JP~q t
!p nnuod !:

nu ~se ~J!W
'~:}Zdlll!SOlOJ
mn013 ~U-gl
:}::>~Blbo ~lu~lsqns 'p
BfY010j::>'o
01:H 'q

~OJ 'B
: U!P ~llnz:}l dlUBld op snpord Inua~fXO ','(:
UOJ1::>::)IO
un ':}

,tlV'P
Brg0101::>'0

'os

:}p~::>n[a'B
: runs !OZOlU~SOlOJ[nsooord IT! osnpord ~i1rnlsqns orauq1d '1'(:
::;lPdlO::>cjunsrmdsa: *)13~lV'z
'OldBJ OlS~::>B~B::>!1dx3 'WrxgSB [Link]~lUB[d Jru JBp 'olSo!,'~~!Al'udns 111::>!lS
01) rodojo an qns ~lllBld
o no ~UndJdlll! ll1U!1 OO.)JBOSun lP lB,llSUOillOP B B:}I-IIIAX 113Inl0::>~s U!P [Link]::>
un 'T
:3'l:![Link].:J

yA -11vorsraa. \

[Link] ~![Link]

;)lB~::>:}ds0}1
~:;lu!iuo:
:}lmqsqns op
-.ldq~l U! snd
-IXO
,

til" lode
,

'lSB[do,TO]::>
U
'lOq! I uorioa
-n1 B!~Jall3.
ep 'Bln::>a[

Fig. 29. [Link].- producerea de

substante organice

3. Procedee bazate pe evidentierea

substaruelor organice sintetizate
Dintre numeroasele substante organice
produse prin fotosinteza, amidonul poate fi
identificatfolosindu-se iodul co indicator.
Acoperiti partial 0 frunza cu staniof si lasati-o cdteva ore la lumina. Apoi
desprindeti frunza de plan fa, opdriti-o
cu apa st apoi fierbeti-o in alcool pdnd se
decoloreazd. Scufundati-o in solutie de I, in
IK. De ce unele zone se albdstresc st aitele
nu (fig. 29)?
Se mai pot compara masele a doud
jumatati de frunze sau rondele (de frunze)
egale ca suprafata (unele expuse la lumina
~i altele nu), considerdndu-se cd diferenta
reprezintd cantitatea de substante organ ice
produsd prin fotosinteza. Se tine seama co
rezultatul sa nu fie viciat de respiratie sent
de continutul de apa diferit a7 celor doua
probe.

INFLUENl'A FACTORILORDE
MEDIU ASUPRA INTENS]T A111
FOTOSINTEZEI
Stiti ca factorii de mediu
influenteaza toate functiile [Link], inclusiv fotosinteza. Cuuoscand aceste .influente, putem interveni III mod constient In viata plantelor pentru a mari intensitatea fotosintezei ~i a creste astfel productia
vegetala.
Va propunem sa aprofundati aceste aspecte ~isa va familiarizati
cu tehnicile specifice de investigatie experimentala.

Infiuenta luminii

20

40

60

L..-

Lumina reprezinta sursa de energie pentru fotosinteza, Graficul

din fig. 30 reprezinta variatia intensitatii fotosintezei la plante iubitoare
de lumina, In functie de intensitatea luminii.
Observati ca fotosinteza are loc chiar ~!
la lumina foarte slaba. In realitate, la lumina
minima plante le nu elimina 02 deoarece
consuma 02 prin respiratie, de aici rezultand
impresia di fotosinteza nu are loe.
Intelegeti de ce relatia fotosinteza
- respiratie trebuie avutd in vedere in interpretarea rezultatelor experimentaLe?
80 100 120 140
mii
luci
Pe masura ce intensitatea luminii creste .-,.__
--.J
creste si fotosinteza, la inceput mai rapid
apoi mai lent, pana la 0 valoare a iluminan

Fig, [Link] luminii asupra fotosintezei

20

colectia
[Link]

lZ

1"10101.1 v:)noa

O!~~IO~

~.rns~o~u ~I~iu~lsqns no rsumu ~l'BZ!(!ll~J mrd 'Bl~la

-uroo 0 'Bunuod rojunjos 'B~I'Bl~lI!W !311~JO'BZ!I'BU'B
aundnsard ~W3pOW
'BJnl(nO!18y '~I~lt00~1 'l!Ondwr fS 'BZ~~lI!SOlOJP'BOS~rB.[aU!W QI~!U;}le.)
'(O~U[~moJ uootrn ~lS~ puesaoou \pep 113!lp) aoy~o~ds ~o!80IO~ qoq
IBdB 'lU~![Link] ~lS~ ~lBS~O;}O~I31U~w~T~ anurp lillIe nBS [nun P~)
'Old '8 'uw 'uZ 'nJ :dlOdLU~p ;}llB mp QtuyU! lS ad 'BN '8W 'eJ 'S ~l'
Q1BI~POW ')I IS d 'N ~P !-I13W !telqu'Bo lOS U1P [Link]~ ~l~lU'Bld
'Ol~ lo!;}[Onu ~Otl aonpord rod as nn !l'BjSO_
~.rm:'dU1;}lOldeZn~llI!S iod as nu ~11ll0Z'B!UO!1PU 'rqduroxa ~a ;;'O!UB3.w
101;}!U'Blsqns'BZZ>lU!S
Bl PCl1lpU! n'BSioerrp ~d!O!lled ![BldU!W EOQl
[Link]!UI JOI!Jn.l!!s IJJuaIIJlU[

:
IneW01-l

;)l;)[Link] -

joueo - ,
!;)ZglU!SOlOJ ardnsa
!!.!OlBJadmal e1uanU1q 'zr .~!.!:I

'ClS!qOU!!~ieds U! WOClP3U~qO iod ;}Sno uaur l!~e.I1U~ouOJ'0!"X0ldU1\~

~OJ '%~ - Z dls~d '!ClZ;}lU1s010J'B;}~lods 1:11oonp (%0'0) ~0!lelJSOW1'B~IP
-dID [Link] Z:OJ !dll'BllU~OaooBOICllSClIJYo to'o op m! U!~lsa oc
13ClA'B
alBod eZCllUls010JClJ'BO
e[ zOJ !d!lBllUClOUOO
e ~eo~ClJU! el!Ul!i
z OJ !tJPIJJ1UtJ:JUO:JlJiutJ1111uj
!Cldee Cl1ClUlidl()P E;}lBl!Oedc;)
U!P % 08 - OL ClP~lSCl\:lwqdo '[Link]'BJPlH'BZalU!SOlOJpugzps ~sClZUn.g
ul JO[dzeg 'B!l'B(nOl!OP{~l!W!I '[Link];}OJdlU!Cll!!ieds pugrosonn 1Old(np"
InrnllloA QlSCl~W ~dB op lnsaoxa dZlm:g. U! ~OJ e~uClpulUl~d PUtlo!pClld
-un PlqoU! os ;}(al'BW01S'Cll!lYO al;}lUBld 13'1 !aZ~lU!solOJ dJBSClO~[Link]
-~InoClI0u.r 'B!i'BlnO~OPU!U!}dOU!'!~WSBldOl:')
e;}l'Bl!ZOOS~ACllS~lO~dB op 100!oy~a

SS os s17017 S oc SZ OZ S~ 0 ~ S 0

Uh"!P!Uln

o~

3
(Q

OZ 0
o
Q:

os ~o

...1<

017

!~~u!wnl! 'B
'ptdar imn
'Cl~:;)J:)!!U!U
i;l/I:.
-ACJIU! UJ tJ.l~

1JZCJ1U!SOJO!
.;)

pugijnzar !_::>I
gO~J'BO:;)p
~U!u.rnI131'~l
!~JB!qO :)01

'c

areouqnr ~lq
Inoyelf) ~Z;

B!$:)npoJd PJ
-jd I3le~AU! 1
-nJ I3Z:;)!U!
-e8Jo Clml:>
rupsnr

op

IJju;muuT

'~I\!leaQu .rosn trtuaradurai c

IS l'B!ljO'BZCllU!SOlOJ
~nU!lUOOIntl.l8 !S Inp!low
'J<lJlSY au!2!.lo ap dOYtlJ~O<>g.I0r!.rnlll~aaJ
oousuaioerao
'dlPOJ!P aO!W.1~l pnUl![Link]
B{ ~lBld'Bpe inns !!o~ds <>l!lOJ!O
IOIOlS~[Link][o!!.In
-OIUlS !S rorourtzuc !!l~.lQlJl3szneo ll!P OpCJ"
ELOlll!SOlOJ'(i:J!lD.12 lI!P [Link])b) g~:ldo anu
-areduroi ~lsod ;)00 oisod unnd [Link]!U1!.l11
-[Link]~l131 :)01 ;:ue eZOlU!S010J!!odds 1d.q 0(0."
e[ ~:::l [Link] 2: 8g PlllfAl::lsqO
!!.[Link]/ IJjuilIIJfU]

IOA!Uisooe 131~u~J

I3Z:
JI![Link]
3:([ lIO"

!lnop
IZI'JS

.JOlO,)

a!j1).I!d.\1

D.) muoes all

;):?!tm2.'{o oJl~
[Link] lp
!lll!UlI1/ 0/

(azUl1.I!
[J110p D

as!

p)
alaj

!S !Z.10A!!U!Utnl amorezundsaroo B!iB!PI31 aurq !eLU

qrosqe OJ130!luolu8!d I1E 013 !Jnoutlpe ur 'Bie!A er ~l'BldcPE tuns ![SOJ
a/olIo .ISossa;
0100 lS OUlUq alOa(y !!SO.l!!U!lunl aJB01'BZUndsoJo:::lBrie!peJ orrrq !"BlU1::l"I
lIJ <, ap a!ll/l(
~qJBOSq1313(9.0.101:)oooreoap eZQlll!SOl0J.~Z'EO;1I011l:J.U!
Btl .( 1 .:By:) oseou
as pupcT /00,]
-ium] !o!ie!p13.1B ~pun op !!Lu!aunl apundsaroo !!UllOnl BOJBOIIl;)
O-!i!.I!}do
'p,
~1YolOIO~lll1W !eill !S !.lBUI!I!Ul oisejo
!odV !lUlu/1l1
-0.10rO'!.I!lqns lULUOZlIlllJ 11'13 O[H '!!U!uml ;)11:1
P!UI !elI! !i~l!SLI;::)lll!131!OZ;;lJ -!UfJ/S no !Jo
-U!S010j. [13 uuxeui op 11101Uld8U!W ~lqLun 131ormdepa 0IOlU'Bld
:IOJ0;)!PU! i:
S::l:::lXd
U1eLl!lUl11ClposnpOld Cl.1'B(11ldO
101!un!ZOI !/alood /'tlUO}
ezneo Il1P opros BZ~lU!SOlOJ'!SOl1( op 000001
a.J![Link] a}L
~lsad YlU'SlSUOOdll~LU~ eZO)U!SOlOj~son( op
;m
00000 I !SOOOO~ClJjuI'!S;)nl op OOOO~eOJp op
lJaJtJ!iuaplftil

opunued arno [Link]

IlM1NII

.. ~:\ IDENTIEREA

Il'IH lJENTEI

SJ IEMPERAllJRIlASlfPRA

"O'10SL~TEZEI

Lucrarea \a ,'U initia in ichnicile cKpl;;rimclllulul de cercetare.

lncepeti prin f 11I11lI/area UT1ll1scop. in cazul de f.I\1.1 ne propunem

S3

aflam cc

~I.:

intftmpla

ell intensitatca

conditii de \ iata.
Pasul urrnato; estc [onnularea

plu, ell prohabil In () 'C

Etapele experimentului

de cercetare

1II71

foro51l1leLa Ill!

are

fotosintezei

111 difcritc

'pore:' Spunem, de cxem-

101.:.

Unucaza in ot mirea 1I1l1li plan In c.U'C se propune ca obiectul

ercetarii sa fie pus in anumite situnli: pcntru a verifica ipotezcle. Cel
mal bine pentru cazul IlO tnt cste sa folositi "metoda bulelor", deja
descrisa. Stabiliti in ce ordine veri modifica, pe rand. conditiile de medill

Formularea unui seop

pentru a constata urmarilc

At(.'ntie: Din ansarnblul conditiilor

sa fie variabila

iar toate cclelalte

sa fie

exp~rimcnlale nurnai una

constante.

Explica]i de ce

Etapa ccntrala este e\"jh rIJ11dllLlI proprin-z: Acum notal! dt

nai exact ce modificari atl fiicut si care a fost frecventa bulclor 1T1fie-

FormU1ru;e-a unei ipoteze

'are situatie create

Apropiati sau departati

SUI'''<i

de lumina.

notand

distuntelc.

Daca Ill! ..1\ eti instrurneutc pentru masurarea intcnsitatn luminii. va \ qi

.la seama ca. la suprarata plantei, ea variaza propoqlOnal cu p.1traful
Iistaniei pima la sursu puncriforrna de lumina. (C a

~a intclegct]

de ce

apelati la cunostintclc de geomctncl.

Plasati lolii transparentc intrc phll1la ~i sursa de lumina pentru

IExperimentul

P~[Link]-z1S

Prelucrarea datelor

IFormularea unor concluziil

d constata influenta culorii lurninii.

Modificati temperatura upei. ('\\eti

ncvoic

incalzire si de untcrmometru).
Daca lin experiment dureaza prca ITIlI t
...:1 fie viciatc de modificarile fiziologice I\;
cornpozitiei apei (upar vnriabile in plus
mcntul ell alta plantli.
Activ itntea ~xperimel1tala C I
obtinutc. Conccntrati-le si sintetizati le
accst cnz datele pot fi grupate SUQe 1
apar tcrnpcraturile ...au distantele

Actix itatea nu trebuie

collclll~lI. Ell' expnma ce aii
cu confirmarea sau intirmare

de

till

mijloc de

c ill care pe abscis

frecv enta bulclor,
dejo1'l11u/(Jrea un

formulate

impun.

In

scris

e pe teren necunoscu

. In ccrcctnrea de pe
IlU se fonnuleazflloldc<lul1
ell speranta crt intamplare
conduce In descoperiri st

oatc merge incercan

e al cercetatorului

22

lVKoll vonaa
B!jOQIO:>

'(zuci un ~Il;;::t[nomuotne \P lillS) I]J.)Jsolllln III ~PJ~!d ru-s

ll)ZI]

U!P

ouad o snit! Ul '!S !nllllp~UI U;)lm!J!'XOl ;:Il~;).IJIt? pl:lElllOLUr. IIJ~l;:mq .lOt

-soou uluasqu til ...rlJnltm U! !1l1I1IOZl; !nll1l:>J!~ q .1!nqpIllOJ ;[Link],'UlIl!U
allp::)]=,r.q '101 n::nul! \IPB uPd rO~H ':::>!lO:reIl1lnppu ,""l,EUIlJl]S) !itUl!U
onpord ')J13nU~lIlO~1I! ~Idlll:!Jtq ( ONI-] ::;OlOZH !nlnpl;)p. :l![Link]) !lPl!U JP
111!PIJ)!'~I!Jure! BJJCP!XO onp JI:1U 1 ~iUll)7l? ~J~[Link] JOI~IUl:':l~qn... E."ll')U
-nduroosap u~p inuuzar CHN) [nouruotuu ~Ln~plxo at:J ~;)!lr.A:ln.1pUfdl
~rc:o'l~ III Ie;;~lIllo", 1I! allpuud"!J.I tum: .).lUolCJYJ.!Hu .JHpJPC9
l1/Jrw ustootl no S II '!I1/Ilt/,)<'U: oiu J "Iv ill '!'.J 1)::I7V
lllfJ

nxo;

':IJfi,J 111!l'tlU/ C),ll"lJ/IJ.

!!.m/V

jIPUVP"

III ~ "} D,t tlJl/IUlf

sdr ,)P ~~[U unu '[Link]!Jlns ~p

:>;1lijolo~'5' ouzodop [Link].J os I~ .)!XOl S II n!p~1U(ll!P PU!UI!I.l,lS I~T15'v
(rupour Ul raqq ~l<:IX;)nu OS-II uo !l!1~) !ll~J[I1<; 111ulIlJd J1JudJp mut U:11
-nprxo oup ;lPllV Jln~ UI UUlJd (S H) ll1.rnHl1s Inu;:r;:;\)IP!ll n7.t~:Jpllil) JPU n

oreoienns :ldu .ioun Inpml ad 1JZr.:1ATPU

JSl~oJnjlns .11!!Japug
':lj;l ,'lU,,)~OIll!l.:lm '[Link]:l!l!JHU
'ascoJn,nns :q rod :)}Ur,711Jl
-U!So[Ualp JI!!Jalouq ~zH~.I:ml~ld JI ~,mJ od ~1~lmnsqns 1Jdna
VZ3.L 'lISO I\l3 H.)

'9lUUld op 9l!SO{OJ iuns (p

:~nln[os 13~llU9~1 lr}J9]0 ~ZBdl~[Link]. ll
:GA!l~ltnU aO!lll!1loaluawap [Link]! ~m 9pO'U~lUO:l(q
:1l~SB10d ~10JSOJ 'lOZR ufiuoo (13
.arao ap::> urns a!B.I9U1ID9lu!ID~~,mlI! ~l[Link]>IPU!~Etu :;lldJ
:[Link] B1UR!JBA!iaaGlV '

J..+,
(U-~oi
If! 'J tUp:\! fYI. a, I
Cf'J.1It'Yrr

'~~ l

rupour un-um

'

..

l'l rOS

'dld [Link]!P131UBlS!P!S10IalIrnld U.::lW!lr~U!a11U!P uoder numuu !I1Ull 13dIBma!SU (0

,JnvJf
~lOfY01,Tt~O
lnllquuld dnp durgo U! lOn!aARqSB:) [~BU~mdS (q
~aJas U-!ioonp UBldID !u[nze.8 '[Link] (a
:BZglU!SOlOJ no n13~.lnleaOl oo !It?::>~rdxHZ

lBW10J 13-STIoacfs !~.Q :;lTGOtrrp

;;UU:J

~13zpald 'Z 'aY1f!:p Tnoy.13l'iipu~arrnBX3

'QUll~do !JOIBA 1113nrpetn 0P

!lOp'B] !~lBIPO ~io~!1::[Link]!qO 09-SBlp ~~tlPQJ oreod as BZG1[1!5010j~ldOQSgp dtnu ad 'rqd
-LUgXa QG 'JBl!oyap ram l~o ,1110:):013J
op ~l'Bl!lU~Id~sa 13110~gJ-go ltllBlSUOO B-S 'rupam op
! !.lOP13] ~ZBdrp!p .::llU13ldop ~!JOlBAmnJ ~[Link]! ~zBGuo~i::>'Bl1!P;:}UIsp ~!.TOlO'Bd
'(lmQ1sod oiso nu 13zalU~solOJ [Link]::)oiscd) GlUfX13Ul!S
(Q.1BLUreur B;}Oalsa !aza~u!SolOj. B:;llBl!sualU! oreo 131)ourndo ~(~or GlB nu mucurotroj dIB::>
qns) gW!U!UI fjl!SUgl~ lSp'~ tupour ap 10P13j. aJ]?;)Gg: ~~:;}!o;,ds amoag [Link].::ld

'aoa1 !BUI
.I

Bacteriilc mctnnogene rcduc ( 0_ la Cl-l 1 III absente (-) :

411,+CO.
ClI+ 2110
stornacul rumegatonrelor ~l m narnolul de
Elc sunt prezenre

In

pe fundul unor ape staraioarc.

Pana nu demult sc credca C~l ro!ul bacteriilor chemosinteuzantc

CCl producatori III ccosisteme cste neglijabil. Recent all fest descopcrite pc fundul (lceanelorecnslslell1l: untie producatorii sum bacterii care
oxideaza H_8 din ernanatiilc vulcanice submarine. Sum si pesten 111
care producatori i sunr sulfobacterii. Un uscmenea ecosistcm CH\ ernicol
a fost dcscoperit si in tara noastra. in Dobrogea.
Chemosinteza este considcrata eel mai vechi mod de nurritie
nutotrofa.

VERlFICA

TI- VA CUNOSTINTELE;

1. Cernparati fotosinteza cu chemosinteza.

2. Apreciati ce importanta are absente curentilor marini verticali In Marea Neagra.
3. Apreciati rolul geologic al bacteriilor chemosintetizante.

4. Ce rol au bacteriile chernosintetizante in agricultura?

A.2. NUTRITIAHETEROTROFA
Organismele heterotrofe se diferentiaza In categorii care se deosebesc Intre ele prin sursa de substante organice si de modul defolosire
a branei.

.
NUTRITIA

Fig. 33. Ciuperci saprofite

24

oRGAN IS MELOR

SAPROFITE

Din categoria organismelor saprofite fac parte unele bacterii ~i

ciuperci (fig. 33). Ele absorb diferite substante organice dizolvate in apd.
Substantele CLl molecule mare, insolubile, sunt descompuse in vederea
absorbtiei til substante mai simple; acestea sunt solubile ~ipot 11 absorbite. De exemplu. proteinele sunt descompuse 10 aminoacizi iar polizaharidele (celuloza, amidonul) sunt descompuse In glucide simple.
Unele saprofite se pot hrani eu substante organice dintre cele
mai variate, provenite din resturi vegetale sau animale. Este cazul
mucegaiului alb. Altele pot folosi numai 0 anumita substanta (exemplu,
specia Mycoderma aceti care transfonna alcoolul etilic In acid acetic).
Actionand tmpreuna, diferitele saprofite descompun paua la urma 10
intregime resturile organioe, mineralizandu-le. Ele asigura in acest fel
mana minerals necesara plantelor verzi. De asemenea, ele indeplincsc
o actiune igienica insemnata. Saprofite specializate ~ieventual transfermate genetic pot f folosite pentru distrugerea unor poluanti cum ar f
petrolul si masele plastice.
Anumite saprofite produc alterarea alimentelor si nutreturilor.
Le combatem creandu-Ie un mediu nefavorabil prin frig, deshidra-

colecua
IlDUCATIOI\IAL

',vi'ioIlv:>na"
e!j~GIO:)

'(9E '1Jy) !l0qJU roun ;;!1~,m(Utuod ;}tS~!lPl

amo In::>SlgAQlSa ~lU1?,rdB;;!UQlI[aSu0 '~.IOlSL1UlI
roun puoinfa no oiuajd
~nuutp Q[UlaurtU rrrues !S tldB [Link] al!z8nd!was alalu81d
:!!o~ds ~l[B PU~lUo[dxa osougrq
as .rnp QJOJlolnB ~duJ ap tuns ;;IlH '!ZIQt\ runs QJOllO'X~aI~1;)lUUld

[Link]'TJ V'I Y.![Link]

',,;)!11010N P!::>~OOSlT!.,U::>sooons no ~n~SO[oJalso
Bfap !S QIOfJOSU!~Zl?gl!ze,1Bd S!Slla(gU!.fmp sn/l!::mfl auoioaq 'njduraxa
dQ '!n[muo O[!ln al!ZIUed 0lliS!UellIO ;;!P !S
!qIOA oraod oS '(o[o!d op ~pwq 0) 13!lYOOPl
dU1J.ll11 (JlPUDqO,'O - R!,wcfny (q
~lS;;! umo [Link] UZOII1::>loqm '"EZOrOU
'muoumnh [Link]{llJ7 - !!1np\icf UUIl1UI (Po
-OUl[US'BZ01!dso~c[OI 'prxanue B::>ozoIJQ~~)13q
:~l!ZlW3d;;l.).u-eld 'S .~!j
:oldw~xo 01;;!lIn ~luI 'ezouooz osamnu os
~lg op osnpord omOH 'ruo 81 0IBui!lW uI op
O;);;).Q iod ~)JP'::>
Olrznrad 01~!::>Qdsurns oiuascr
-;)lU! OlJ'IW.:I '(isnqra op ;;!r;);;>dS0) BEolUP !S
In~Jll n!lOlBll!Iqo !S A!lBlLTOl[P.~ze~n!Zl?lBd
!nrnl?.rn 13U!111l.1
aorodruo 'nTdlUOXQ aO 'UH13
BI ~pzell 0 By op O::>OJ110d!hZU,lEd ntv ~SUo
op sosnm !uumu ~Zl301!Zllmd !,laiCIJqotueq
-P7.0QIJ7 B;)lQdn!;) rqdtnaxo gcr '~PZBll d!oods
e
~.llWurS 0 Zl3Ol![Link] f~o~ds ~l:Jun
'(~f '8!J) runpgd numur
~sU!Bodnl iuns ol![Link] oiuejd :}-11V
'( 17 'i3y) (In I
-onoi) sinosno OlS~ fOUII op gpztUBd ~llleld
~ln~sollno !BUI U~;) '!OPZBll ;;JIU:}J1Wl11~mpuo;)QIaln;)!;)suJ U! ~ulgd llunfu

;;).I.B;)!.TOlSn13lTonurnu !rr8unpJd U!Jd OWl3lcfolIU lI!P Q::>~m8JO:;,illBlsqns

llB.l1X;;J[S [Link] l11pJQ!d nB-~S al;) :ol~zuled oreoucdns alUB[d IS JP.!q;)
~lS!X3 'aZO;)!LU ::lSOLUnUas 0l!ZlUr:c[ iorcdmo op esnpord amog '!I1I11UIO!S
IO[;;>[BIIJ1UB
'.IOT;;lrlIB[d'CJzo!.taj:JlJq Ol!uirm '!loq onpord ;::)Ff.lOlal3g
';)l:;) :;,qle :}lnqQriJ roun BOl1ill1UTllJ,
~.rnHu:}cflUgl op !JOlS~.lO:o;)!p':);;Jds [Link]:lJllde ap !!lOU<).11113 !S ~::l!lS"!.I01::>Rm::>
(otuojdutrs) !iHBOqop ;)UUlgS !.:nUTZ:.:[Link]
;;!PpZUO '!apzull
rrruonns JOLIn
l3g1UZOIuud nus ~PZ"Ell nnuod Q;)TXOloiueisqns gp [Link]!UITT~
und ':.:lAp
-umn ~luBlsqns gp [Link] 101;;Jpzu8 ~zu:mnl1p !!i!ZRIBd

~*~

[Link] HO,]JlWSIN.V~JHO

vuram

'oio nutonuoidaus 'BUmO

-ruod 13::>
onraureorpcur :}1;;JtllQP puguriqo ~sQ[BplSnpu! mel B1SU!U! dUlSTU

-e8100.t0!Ul O[O;)BpugA!lrnO uqd IT!P ~[Link] fnulO 'a;)!l0!qnUB Ol!UmU

;;!1;;J1UBfsqnsPU~l;;!.r::>OS
niuamouoo ~JI1Wrlf!!Sr rroods oroun :O!Uf!lP !oqz~,r
~UJ~A~p13un ;)01 [Link]' ~LLUJqnnuod ;;!IgQ1lU!r,zua.1n::>ao::>~IOlg:[Link]
'UUlol u~p .TOIruonnsuoo B;;).I13AJ~SUO::>
U! !S .TBdB~lUOl~u~UIasu cuiorq
-OJcI 'Ol:;)O~Ul3A.I::lSUO::>
O}uu:[Link] op soaps '( OlSQn~~:.:lOnlllntr "11l11ZP$,,
::l1l!q ~l13dolnp 0) QlU.T~Ug()UO::>
HlnIOS roun eOrrSO[OJ ',IOrQ1UO(U!IBl3;;).1Bl

Fig. 37. Capcana la plante

carnivore

Plantele carnivore traiesc in medii sarace In saruri minerale. Ele

isi procura sarurile minerale intr-un mod neobisnuit: capturand si digcrand animale mici. Eiecare specie are frunze transform ate 111 adevarate
capcane: peri lipicio~i, ume etc. (fig. 37). Frunzele produc si enzime digestive.

NU~TlAS~IONTA
Stiti ca simbioza este 0 relatie reciproc avantajoasa intre
doua specii. Exists si simbioze care au ca obiect apararea sau
raspdndirea, dar ccle mai multe sunt trofice (bazate pe hranire).
Cl1l1oa$leti inca din clasa a
V-a cazul celebru al lichcnilor:
organisme rezultatc din simbioza dintre 0
alga lmicelulara verde sau 0 cianobaeterie
$1 0 ciuperca. Ciuperca furnizeaza algei
apa i sarurile minerale (po ate absorbi
apa si din umiditatca atmosferica). Alga
furnizeaza ciupercii substante organ ice
prod use prin fotosinteza. Interesant este
ca acesti doi parteneri depind atat de mult
unul de altul !ncat formeaza un organism
de sinteza - lichenul, - care nu seamana
nici cu 0 alga nici cu 0 ciuperca, MateFig. 38. M icorize
rnatic este 0 abera1ie: 1+ L= I.
Micoriza

Fig. 39. Nodozitati

este

sirnbioza

dintre

radacinile unor plante si unele ciuperci.

Ciuperca ajuta planta ill absorbtia apei si sarurilor minerale prirnind in
schimb substante organice, Multe specii de arbon (fig. 36) prezinta micorize: pin, larice, brad, stejar, mesteacan etc. Familii intregi de plante se
caraeterizeaza prin micorize (de exemplu orhidecle).
Simbioza dintre plantele superioarc si bacteriile fixaroare de
azot se intalneste Lanivelul radacinilor. Aici se afta nodozitati, un fel de
mici tumori (fig. 39). In eelulele lor traiesc bacteriile care s~ hranesc eu
substante organice produse de planta. in schimb, bacteriile transforma
azotul molecular (N,), inutilizabil, in combinatii ale azotului pe care le
poate utiliza si planta gazda, Datorita nodozitati1or plantele leguminoase
au un continut bogat 'inprotci11e - substante organice cu azot+si de aceea
au 0 mare valoare nutritiva. Dupa moartea plantelcr, resturile acestora
tmbogatesc solul in azot.
Retine!
:

Organismelc saprofrte se hranesc cu substante organiee din corputi Tara

viata pe care le descompun.
Organismele parazite se hranesc cu substante organice din corpuri vii numite gazde.
Nutritia mixotrofa $1cea simbionta nu constituie un al treilea mod fundamental de nutritie, ci este un mod de hranire Lacare participa specii autotrofe $i
specii heterotrofe.

26

colectia
bDUCNnON,\:l

LZ,

J\lNOlbV;)Jl<ll

"li"~IO-J
l'l7.0W)o'i:l'St[

!a!Ja~:>eq
el~sa6!o

'0" .~!.!I

lalnl<J:>
eaJafinJlS!O

ourtzna amiuoo :;)J'EO,mlno~at\ 09RmSeIdo~!o nrrn~lo) UlOZOZ!1tm no

~Od13~re;;luo~znj. nlS13;:)O\{'~APS;:)~!P Blononl\ ~ZB:;)[Link] '~P~1f0!lluns
~op.P '~ZOl~ooufd. uud IlBS '~pnos runs lpnp ~~zolpo~eJ mrd (017 '~y)
~msnldo ..[Link]!Ol13qol~unod13!SalBlmdno~uns ;)A!l~Tlnuol:;)[Link]
'alBJOlUGTGO
131!S ~[a~2uods 131 ~~ ~lsfXa rap
',IOIGlt?OZOlOJdT'EQ.I!u![Link] Inpoill Q1S~!!.IlJl'll~;)IJJIU! lJ!lS;Jfi!a
'!!.Iv/n/t};}v./JXiJ

eJ\!lsa6~p
lalon:>eJ\e.lJewJ0.:::l

:;)lUe~mA ~nop 0.1"8 B-qsa~!a

'GlIndS1P [Link] OHBLLI!ZU;;l
puuouradrqoo
ap ~:)Jmo~irPlioo G1Sa131111 nBS ~A~l!JlnU~lul3lsqns 0 eZ!T!lJl Bop !!O;;lds!Gun
e:)lBl~ot?dt?J G!ioea.l ~m13~S nnusd .:j.8z!lt?p;)ds lOl'EZ~IBlBOO~q
U11 ciso
~U1~ZUg :;)lBO;::)!1 '.I0r;;lUt!ZU;) B1UGZGld ~l!s;::);)au !?AqSQ13~P
~ZnOJP!H
't?~qJOSqB ;)lSG ;)A!l
-SO~!P r~i~l!A!lOB[B nreunrqno InlU;;lUIOll\l'l]dn ep ~f11oarOLU0 !:!~nBpBas
mdllJ110TW!qo\1111l\1~OI ;;l,TBJOYBI areo U! OI;;lUndLUO;}SGp
0 aiso BZ!IOlP!R
'(\[Link]) OO!W!40 ~SG[BreUl 'p~ (annooum 'a,mAIOZ!P) :;lO!zg:
'(artiunrgtn) OO!URJ;;lLU
!.~auOJSURq U! ~l~'1IOO~3 'JOT!!-1~z![!ln
13~.lgp~t\ tl! Wdu:rrs !BUI BOOnturo] -el asnps inus ;}A!l~llnU
d[dluBlsqns puvo ~ul1d !dURrq BdlBJOn[~:ud018Q B}lS:;)E!G
;)
IJPst}8~p!If !!.I1J/"/iJ-:11}J}U! vps;}8!p

....,..

:I'lVWINV V'I VllS:tIDIO

Gm~1UB]JJO,[O~I'g~ZBGUn~p(~
~~A ;;,[amSl1m~ho U!P ;;'O!lIB~.lO
O:).U13lsqnsno osotrarq as (p
~!njll{,[Link]~ungp runs (o
':apZ13~ roun jruouanrr u! OSQ!~.1~
(q
~dZOO!UIonpord (e
:Ol!ZBlBdQldUIS~[Link]'
;)lB0J. '('
'~pre~ nocds dl~J;;lnp nuuod GlI?Z!Tnro;)dsy. rod (p
:dl!qnros ;;)j_UB'J,sqns
qiosqa (0
~OO~S!.I~10Rm::>
auroidtms onpord (q
~;;)[lU~urm unras aunaopjor onpord (n
: ;::)lgoJdes OloUTs~[Link]
'JOlalnU1~Lre!Srojoiuejd d[;;[Link](a
:O::>flO!qqUl~op :;)1~O!lqej.(p
~d.l~fBaam lOIQde 13aramdo ap ;;)I!~B~S(0
~TOS(q
:l;:ln (13
:U! ~lUBl-TOdLU!
QlSa dlgoJdes JOIQUTS~[Link]
BGlel!A~lOVT'E

'[Link]!l\~pe 131~i\-llpU!J;}J;:l.T';;l!llSnplT} !l~g~~podso~

'glYOldns .lOI;:lillS}UB~.10
IT! ~J13A.10SUOO
op aI;;lapaooJd !lQ!lOSaa

Fig. 41. Sistemul digestiv la

mamifere (om)

..

digestive). lncepe hidroliza substaotelcr

nutritive, iar substantele rezultate sunt absorbite in citoplasma. Continutul vacuolar
ncdigerat este expulzat.
Digestia intracelulara se mentine si la
animalele evoluate, dar nu ell functie de
hranire: pe fagocitoza se bazeaza remani-

erile structurale. De exemplu, In cursul

metamorfozei, sunt distruse tesuturile unci
omizi sau coada unui mormoloe pcntru ca
materialulrezultat sa fie utilizat Tn construirea noilor structuri. Fagoeitoza este ~i unul
dintre mecanismele imunitatil.

H.::J;:t::::::::~:..

colon

Digestia extracelulard a aparut si s-a

perfectionat intr-un "reactor" in care actioneaza enzimele digestive: tubul digestiv.

Enzimele sunt produse de glandele digestive. Unele glande sunt microscopice ~i se

afia chiar In peretele organelor tnbului digestiv (glandele gastrice ~i intestinalc), iar
altele (glandele anexe) sunt mari si sunt plasate ID apropierea tubului digestiv. frind ill
legatllrl:).cu acesta printr-un tub excretor.
Enzimele sunt lnsotite de multe alte substante: apa, mucus, ioni
rninerali etc. irrrpreuna cu care formeaza sucuri digestive.

S[STEMUL D[GESTIV LA MAMlFERE

SISTEM
DIGESnv

L:

Estc alcatuit din tub digestiv si glande anexe (fig. 41).

Tubul digestiv a1 mamiferelor este format din segmente specializate (cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intcstin subtire, intestin
gros) atat pentru diferite faze ale digestiei cat si pentru diferite tipuri
de hrana. Glandele anexe digestive sunt: glandele salivare (3 perechi),
ficatul si pancreasul.

Cavitatea bucala ~idigestia bucala

Cavitatea bucala este sectorul de receptie a hranei. Aici se afia
organe specializate 'in maruntirea si amestecarea hranei: dintii si Iimba.
Dintii mamiferelor sunt fixati 'in alveole (spre deosebire de alte

~'~I~' buc.~

Faringe
Esofag
Stomac
Intestin subtire
lntestln gros
Glande salivare

Ficat
Pancreas

28

vertebrate la eare sunt sudati ell maxilarul). Aceasta particularitate le da

o oareeare mobilitate ~i ii face mai eficienti. Ei sunt diferentiati pentru
sarcini mecanice:

a) incisivii taie hrana ~ifunctioneazii de regula prin forfecare; la

rozatoare ei sunt foarte dezvoltati si au crestere continua.

b) caninii sfl\.~iehrana; 1acarnivore ei sunr man si, la tnchiderea

gurii, tree unul pe hinga altul servind la retinerea prazii.
c) premolarii ~i molarii mfu..untesc hrana in diferite feluri: la
rozatoare si la erbivore au zirnti ~ifunc!ioneaz3 pan pilire; la carnivore

mucAllONAL

6Z

'\'NOI,Lv"J.1oa

c!lo~IOO

'QAmllnU Qitrnlsqns op ~snp:u Q~ilOdOld 0 QJB rs

lZSBOU~U[l110A
Q:),SQ101 BUB-IT{
QOQl130QPro~~d-gou! Ql1eoJ OBUlOlSun ns a$oj
-olifaTQIQJ!tuBw~~lq
QP jnpotn QP purdop IUYQl!Un~SUQtuTa
lil~UlJ13W qns lB1P;:mq
'Q]~UTIDopqu !~l~:),~AeoB ~.mop~dns BQllUd ll!rerurs GlSQ]nOemOlS
a.{f)oJ!lP!?.J.d~r:;UQ~w

';murms

,..c

~sQ.8up'B] :;UlU!1unl~.8Qr QOBJarao l~qfXQY.q m un

QlSQrMBJOSt[
Q"9llUl.8;;,Pruiuad WUB:j..lodm~QUBOJ
lillB!.llS~.rnTnosnm ~lUQUOrllllOO 0 QIB ~UIQ.8u~J alQl:;)JQd ~OlB.I~ds~:)] !S
QA~lSQ.8!PQI!lilOOSGU1~lU!QS GJ130Ul lU;;lm.8as un ;;l1SQQ]a3U!JB.:{

tllllA!les
pzer!lUp. ctlumi:lV .t1 'lim

'-gsnpQl G}JBoJ QlSQQun~oe ap

IQ Blt:unp QOQ.1130QP
~+t1UUlQSU!QUQlS::>QlB(\!1BS!QZUI!WBe:mL1!ioy
'(?;}!UUfJJ !!AI}A;}J1,la.J.d
tJUI.m UJ suodstp
a.II2;) !S llOPJULOap ap.,fvo!;)unlJ.J2 !?lado;)J) ;UI);) !?zo/111aDap u!/!nlnrruJs
oznno uJP a/sasna., nu oiueuedx 'pruo UOPllUO ,iISOj,?j !?;)Oa
"!?ZOJ/VUIUJ toda !!l~ouuixep UJ [Link]!lf lSO'/V
jnUOp!UlV 1};J aJsapa(Lop eo vaaD 'a!llqw2 nos !?J]J;)!mA'aa;)ozof.A 840.,{010;)
o [Link][v 'U!Ul ~[ a/sad 'n!Z.,f!l1 !OUl !?3nvpv as )11 + 'fap o!inzos l?.J !VUl
-nu 'onop 0 UJ oo tmaiuoo J.~'VLa;)otieund '!?[Link] lJ!a.1j. 0 UJ -

T.
1;

'uop
-!U4tJ ep vJ}wa/oul

ad 1111npo! !a!jqAosqo '!?I!AOlop !lAjsoqj1J a!10AoIO;) a

eonpoid as eteqn ..td alaq~uo U[ )]1 + '1 ap 9A11J!?;)!cf.0 !tv.3n!?ptJ 1.~!jOtlEo
'!?t1..flfJsIUl[ + [Link] a!/njos lUI Z ilmmd ptsqrude IJIlv ul ')11 + rJ ap !?lnl'!?;)!d 0 PI1U..l17J
aAVD
als-ad UOP!UlO ap a#n/os lUI. Z !iaund pteqnid O-AIU] :aAood'PI?Z ezetunoep es lJS OSl}l aAO.?pdnp 'pdf)
UJ etnunu ~l-O[ ()P WI) [Link]!UlO ep ri!AI1..oU!l ueq..l;},?/:([I? '31)) aA[)A!jtJ!~!azol!tuJJ oaun!i:>o 0;)?j!.1()(\ 0 [Link]?d

uOPlwe ap
a! "lOS

J/

II'i!
-'y'

'(!P~A~Tl3SeZl3l!urn) ~A!lSQR~p~W!Z1];;)~Jn.8u!s 0 !S (~ZOZ!J)

~p~:>flapBq
mrnnsqns
0 'nB.l;}Uflli !UO! 'snonur ~de ;;)U11UOO
BAnEs
]UUJ~F:)(a ~aJ1ld.,!(p
';;)TBonq f!1'l:l1!A130
~ql;';l:l(:.1 :<)If!:.1 (q ~lUO(8
:aJaJrweU1 EI }rue,r;) ',p '~I.I{ [Link]!doJde U! oreruts runs crao (~11m2un:qns 'Ql~I~X:Bmqns 'opnored)
[Link]!TBSapuBI2 9 rojao e!!Q.r~QS eiso tqseaoy '!QAnBS InJOlnfB no
~ze:)Z!TeQ.I as 'B01BPQUYD [Link]~q.m 131 ~O~U!;}lUd~Q1JBOJ!S ;}'[OA~J'BO 131
11T'B~o,[Link] Q1SQ.1OI!lU!P !S ~fqlU!1 [llJolnfi:l no [Link]~W
'QO~LU!tIO'o!ind
!13Ul'rs QO!zg 'QO~BOQm }]!:tuuoJslI'B.1l t:Q !.nSUOO~l'B:>nq 'B!lSQ.8!G
'lApnlsnD 'S~r'B~BllI '~s~OJUUOl'!:J!ue:>Qw !Inurq_s ~SOJQUlIlU
!1ZB~uOIldQ:>Q.l133 '(!II!i1Q3Ub) !Q!mnr.8QP TS ~QT1'BO!lStmr'(;}llWl~3Qm1U
BI 'njdnroxa op) rauurq iuopurrd cresooau QlBP13AQpeo] ~J~os!m ~)l~
-rod [-QJU:> '-gXQIdUloO ~SBO[nOSmu ~[Link] 0 am ~qLl:rrI
'QlBlllld13QP TO.1!S l1B !11m mt110
'!A~:J~U~pp!:}:J 11:>'mup ~11l2t11s 0 ~rn.8G.l QP '!l!I1:>OTU!
runs .1O!JGlln :>.TUO"Qld13[ ::lp !!iLT~p".lUd\': dJQUP O[Q.TQpmBUI13'1
'(Z;v '.8y) d.I!A!llS uud -gZl3QUO!!OUl1J
fS ufuruor PITQ.l n13
(nro 'orod) dJOA~UlllOTIL:QIU:>0jJOJ mrd ~z'BQuo!ioutlJ !S ~lIBl1! oisaro na

I
E
T

.1

.1

Fig. 44. Sromac tetl'acameralla

rumeglHoure

au de asemenea un stomac illdipator deoarece se nranesc ocazional. Cele

oml1ivore, avand hrana accesibila ~icu lin continut nutritiv satisfacatot,
au un stornac mai mic.
Majoritatda mamiferelor prezinta un stomac unicameral. Fac
exccp~ie rumegatoarele, la care stomacul are 4 camcre (fig. 44).
Digestia gastric a incepe eu acumularea bolurilor alimentare.

Prin miscarile sale, stomacul amesteca luana cu sucul gastric pana OOTId
continulul arata ca 0 pasta.
Sucul gastric contine apa, mucus, ioni minerali, acid clorhidric
~i enzime.
Dintre enzirne, cea mai onponanta este pepsina. Ea hidrolizeaza
proteincle pana la molecule Cll tanturi rnai scurte de arninoaeizi (albumoze si peptone). Daca glandele gastrice ar produce pepsina activa, ele
s-at autodistruge deoarece sunt formate din celule, deci contin proteil1e.
A~a di pcpsina este etimmata in siomac sub lonna inactive (pepsinogen) care, In prezenta HCI, devine pepsina:

.
pepsmogen

RCI

. .... pepsma
~

proteine __.,.. albumoze si peptone

Pepsina din stomac nn ataca peretele acestuia, deoarece el este
protejat de un strat de mucus.
alta enzima, lobfermentul, coaguleaza (incheaga) laptele In
prezenta Ca':!I. Este mai activa la marniferele tinere, rnai ales 1a sugari.
Lipaza gastrica - hidrolizcaza grasimile In acizi grasi ~iglicerol, daca
sunt emulsionate (adica daca formeaza ill apa picaturi fine, a1?Bcum sunt

cele din lapte si ou).

Addul clorhidric [Link]:ntre
care: activeaza
pepsina, creeaza un mediu acid necesar actiunii pepsinei, irnpiedica
dezvoHarea gerrnenilor ajunsi odata cu hrana in stomac.
Pe masura ce se desIa~oara digestia gastrica, mj!?carile tot mai
puternice forteaza deschiderea orificiului piloric, (treccrea spre duoden)
care permite sa treaca 0 cantitate mica de continut. Imediat, sfincterul
piloric (un muschi circular) se contracta din nou, 111chizand trecerea.
Fenornenul se reia, astfel ca stomacul trirnite spre intestin "portii" rnici

Fig. 45. Circuitul hranei la

rumegatoare

de continut, evitand supraincarcarea ll1testinuh]i.

Rumegatoarele tnghit hrana ncmesrecata, care ajunge 111 ierbar
(fig. 45). Aici traiesc bacterii [Link]. Ele descoropun peretele celulozic al celulelor vegetale ~ideschid accesulla continlltul celular nutritiv.
10 ciur, se .formeaza mici cocoloase care ajung din non in gura si sunt
rumegate. Reinghitita, hrana ajunge ill foios si apoi in cheag, care este
stornacul propriu zis, cu glande gastrice. Surplusul de bacterii simbiante este digerat de animalul gazda. Astfel, nunegatoarele pot utiliza
celuloza, de~i nu produc enzime care sa hidrolizeze aceasta substanta.

30

[Link]::m(G

It

e!f~QIOn

'lo1!lnqoT rnT:}A~uel1P;)lSGmB;;>5
csms ~nop :}T:}~ {[W :}1:}Zi~S I}JVuo!launlo!ilJln:J.J.P :}lsg '~lr!Tds ~sSB~U:)
-usd 'G~lS:}lU,! B[ 0p 11310;;>100
:}Ziugs oiscunrd ~l1od eU;;>A1I1-1d(q
..
-!?tt!-J.!.J.]flU lJ![Link] G1S3 '~~! ordsurp
PU!U:}A'u;;)_Zi~xo
no lBOJ~OU!:}Ziugsals;;>urp:d~:)!lBdGqBlal.I131Ipd (e
:':)[Link]~nop u~P d~UgS alsmrrpd ttl
.~1nqor :}1~
-nu lizeq ap HmrU11LL!P"BHs0:)eJe! 'iqo] urp rannoj oiso 11111301.:1
([Link] [Link];)U
1SapsBA lillU! ;;>punad jnooj) Tnp4
~AIGSqO fnlntuZitLg13~p!!sndQ BiBj._;)(f'dTOOmp ;)[Link] rrein !BW01GOon
-uTIJrnun 01SQIU1BOg:'maeJJe,!p qns 'mjnoeurois eldBGlp U! lBtll!S

.[aJ!urnm mun 13~!1m"!1ll0pq13BdlBFA13:l';uBoYfJOeS 131

'uiaprqosop pupo JOSI1 ::.[Link]. iod ala '(817 '~y.) ;)8UlJs ;;>1'GpSBA oan
0.1K) utrd ("lodUld<c dls:}mnu as IB[l1dod) rnIUOLLOl!.f0d
GIB !l!iqns ~.m!ld
0lS!U mrd 113U!wo1'qB0P10J::>d QP orapucdsns runs OPU!lS:}lUJ
'(Tv -8y.) J;)Q..l ~l!umu retnosnm msoi U! ~113g0q!BLUoumirod 0 glS0
mmsnue H;U0'!doldB UI 'GL~8unl O'[HUI!BID1300no [Link]-/11uOI0;) add~:m!
F)IUAIBA13IdnSBQO'al~.?!puadi1-0J!iqns d.[~unI;).rd 0 :;>.[e~ssnpar oiso uio
B'1 'souuunjox [Link][numoao 'Glnd0! 'S1 !~ IB~131 'uotoeo 1Hrmnu ons
op ptrn; JP ~illJOJ U! ountlrod 0 QlSQ13;:)qns 'Q!l:JJ.l!P~ln~ll'!S o-uu; w~~p
I;peJIl 1;1Spllmnu!iuoo onuuod mr orao A9~zods~p '~lnAIBA 0 !S .IGl;)trg:S
un ~y13 as SO.l13TGOards auiqns In~lS01U! ardsurp &0JG;)~J:)lq
SO.l~

rnun-S<[Link]
'llm~lSQllT!;)L1Sonp

;)laj!umru Rt
rnruuusanr; g"mfliUnl '9" .l!tJ.i

:~
:=--5l
-~

~
,)

-ord Q.l13:->
JO!dO;)SOJ:)!LUapue18 I1U-Bos !aS1300nm B~lLI!ZlmJoJd UJ
'cll~[Link].lola1mnsqns [Link] nnuod 'f131luao OpBJLUnseA un ~~
:H1"!n~trns0'[B[!de:) Gp eai:}J 1;(lU1Joq0 .lOpalU! U!013:a!~[Link] QPe*)unJ nn

Gledr[pJ l:)QQd lOllS 'unu r-~'() ap :)LU~~1~ll!

na O[~~l!ZO"P.A
'Q(lmnS;)lUl .L0IQlnraore le~!du rnTod Byfi~l!ZOni\Ol~!ID (o
:(1.17 '~y.) plbp ;;>p~uuoj. U! 'O(13U!~SQ1U,!
!i~l!ZOr.:A0l~mull !.I~[ai\!UQP(q
:(QlUaA!UO~QIUA(BA)untn !JU!ld (\'.
:G.l0qd ap !i~l!1apotu [Link] ~.m elSBQOV'~QS1300nmBjB][Link] ap
opmdop (!nTnU~lSQlU!e ~ll1B:podm! :>~i:)Urtj)lQ~lq,lOsqBB:jua!OYH 'QJa!)d
uud :pOUI !SBraOBU! ~AIOZQJ0 airueu ''J!U.I LTlP umjox un-rttn ~deoll!
~s dJBlU !BUI19::>d!.m 0 13;)BU1:[Link] as po G)tP QO '13S1300nmoiso
aiuqns !nlllLl!lSQ1IT!a}Qp.[od O!P \[Link]~nUl3SQJ:;)lU!
!BUIBGJ
(917 '~g) Q!P:;)lU:;)lSQ!nlnu9sQlU1 BQU.I
-~UUI ::>JOA!ITUro
131.'::>IBLlI!U13
dId;) 19:Jop:jUdT!BUrHnLLl~.f~8~p~S ;}113P3~A
QI!.nllns~i ;:)oa.lBOa1'~unl ;:)11BOJalSO ;:)8BJO~[Link]~'irnos ~llm 01S0 [0 Q'[OA
-uueo B1. '!aUEltf [Link][ mBlcfepB oiso crnqns !nlnuqS;:)l~ BdLll~lIn'1
.(asua) urutoptr; aSBOJ;)llIllLL
:).113!S .tdq~l siso IIllS;:)].Ie! aU!::>0AdIQUl:1~.roop ~11310~nBoiso '[nuaponp
'ourulrod eLll!.[d '~lBITfUIopq13B;:)1Bl!AU! sonurs Ql-T130Jnosau nn QlB
arnqns InU!lSQlU!'A~lSd13!P!nlnqnl]B luoLll8;:)s ~ITnl '!BW10;)PU~!d
-uod

"

Ficat

'

..
Ficatul are foarte multe functii, uncle
dintre acestea fund In legatura Cll digestia.
Una din ele este produccrea bilei. Aceasta
parasestc ficatul prin canalele biliare, se
acumuleaza si se concentreaza in vezica
biliara dupa care, 1n perioadele cand are 10c
digestia, se varsa In duoden (fig. 49).

Artera

Pancreasul
Este situat sub stomac. EJ are doua structuri:
a) 0 parte exocrina. asemanatoare eu
glandele salivare, care produce sue pancreatic ee se elimina In duoden.
b) 0 parte endocrina, sub forma unor insule de celule, care secreta horrnoni. Deci,
pancreasul este 0 glands mixta.

Fig. 49. Ficat - pancreas - duoden

O;gestia intestinalii

sueURI
DIGESTIVE

32

Continutul sosit din stomac va fi di luat, pana la consistenta unei

supe, eu ajutorul a 3 sueuri:,b_ila,..,ucul p{lJ1cPeatic ~j sucu] iJJJ.e'ltwCI[
Ele contin substantc care produc si alte transformari fizice, dar mai ales
chimice ale hranei.
Toate cele trei sucuri contin un mucus care are acelasi rol protector. Toate contin si bicarbonat de sodiu care transforma coniinutul
acid Intr-ullul bazic, favorabil actiunii noilor enzirne. Fiecare contine i
substante propri i, cu actiune specifica.
Bila contine:
- saruri biliare care emulsioneaza grasimile, adica lefragrnemeaza
in picatnri fine asupra carora sa poara actiona enzimele.
Pld7PI' JfIl1-(1 '])I'/(/)( tel ~) I ';1 III~/.
l ercati
\c7 It
,Ii~
IIIIes/cClI(i
agitand
eprubeta
-ldcilfgll!i
b!/ci
~l
agitati.
Teli ob
~
'('I to. uin ana 1711 Jo:. nuu . ,-jdArd cit. ule I /'0 it:
I
'l
/,1 '/t
Sarurile biliare activeaza lipaza ~iajuta la absorbtia acizilor grasi.
- pigmentii biliari sunt produsi de excretie rezultati din degradarea hemoglobinei, Ei dau culoarea caracteristica a fecalelor si urinei.
- colesterolul ~i lecitina asigura absorbtia grasirnilor,
S ucul pancreatic confine enzime digestive deosebit de irnportante:
- enzimele proteolitice (tripsina, chemotripsina carboxipeptidazd, elastazd, colagenazdy hidrolizeaza, -necare in felul ei. proreinele
pana 1a grupuri de 2-4 aminoacizi (oligopeptide) sau chiar la aminoacizi. Ele sunt secretate in stare inactive ~isunt activate in intcstin.
Amintiti-vd cazul pepslnei.
- enzima lipolitica,lipaza pancreaticd. hidrolizeaza grasimile in
acizi grasi si glicerol.
e simi ara ell
- enzima glicolitica amilaza pancreatica are ac
arnilaza salivara dar este mai activa ~i poate acuona _ ar nsupra amidonului crud. Transforms amidonul in [Link],

colecna
Elll,CATIONAL

'~P~l~::>HlJOUOW~STS131~
!Uf!S~JlJ~P :)113111U130
~pumu'e
o 'rLU~S~JlJU!P Ln~o.l(K)!I~ !S 18V.i2 !!ZPV fS ~p!Onln dl!j~J~P mp (UZOOn(ll
SdlU TUm) <[Link] 'dU}~lOld OW !!ZJ;)VOU!Ul7) .nms ~d!lSda!p !13
~IBug: ESnpoJd IP stztuouso ~~Rq_ 9~~nd O~ 'ng: 1I!P [npqBl U!G
'~ol:)UIU~ '~zOlon.:g:'~zo::>nr~ :dpp13qUZOUOlLlU!
(dld13J II!P lnI~4uz) ~zopul ~~(~10dJS U!P [ru~qBZ) ~ZQ.lBq13Z'~zolll~lLIorop
-!JBLfB.Z~POBJSdP ('BZB10BI ''[Link].{BZ''BZ13ljBW) [Link]'1VZJP :~O!lB;).I~Hrnd13dO~s130 IdJ BJ ~Z'BdaO!lOBl,?JDulJsaJu! ozodi; ~!Z!0130U~WBB{ ~u~d~(dPpdddoll!lO ~Z'BdZ~[OlP~ ala'ZJJpydado~!f0 ~Z~::>13pugllnz;:JJ 'l9Idwo:)u~

~Z13dZ!([Link]!ll ~S

'BiuJ13Jdns 131 ~zB;;mo!i:)13 ~UBO :)ID!ZUd omiuoo

:~TBU!lSdl[l~ ~dS1300nm
/vulIS81U! J1':JI1S

':JoO/1:LE ap tunttued
-Ulal1'JI utiusia as [Link] rpvp aUtq

ttna aJ~CJ,~[Link]!Aad.:'('.E[

puozu utind !VUl

'sns IOUl sp aZ8/uauodUlO;) etoot puriUO;) fJSa![Link]

.IOJ.(VUI

vqo"ld

NooN
131iS3E>IO
IV I1vNI:I ISnaQ~d

ozutuinsu .io !lZOauMo! as suo ~St).1~ !!ZPV P;) !?ZJ117;)

UJP v.lol0:Jap Ott
. as '/11da;)uJ vI ZO.l '/lZJn.u!ju0:J. 'ounuqzu 111J,[Link] pUla/oifjoua/
'NovN ap P/vnUP .[Link]~/ tJ!inlos ap lJ.lI1J!{:J!d 0 'p1,lq (!lWJ.V~..lOUl
nns /aJll 'pdv PlaqnAda uJ tieund ,I.OZ8p!ciy 1:JZ'!][Link] n.J,Juacl
'P}(l!IVS Ln;)OI Ul /V!.la70UlIl'lOU putsojo] 'LZ '317d vI ap oeeoo
ad 17;)La/vJ piuouedx {inz!u17%m !n/nuop?ultJ VZ![Link]!lf n..quad

uiq al-!I/Jw'Ul,?UI !S uuojoo InnatluJ !jo].IpdtJpLJj

!91uJ p.7U1 lJ;) VSV '!.ma/lMp .toun VULLO.! qns stotuszsud JU)'lS (JIY
'CJUl!ZUtJnsusiusso uiiuoo ;:).,/0;) a;)!Jna:JVUl_'l~[Link] /n..[01
JOI.1lU;n;rr!l1'l urdnse :;)A!lSdD!P
JOI unons Imun!bv os il~.tl -n fo no zauotuouod .l0JdUl!zua V8un![Link] O:J!/!.tatt !fapv
lo,t~D

[Link]

:U!lll

!-lrrl1rS

gaV

"t * * *

or

Absorbtia intestinald finalizeaza efortul digestiv

trecerea
produsilorfinali in mediul intern. Tot prin absorbtie se recupereaza apa

si ionii minerali <;.areau alcatuit sucurile digestive si din care 0 foarte

mica proportie mai apare ID materiile fecale. Sunt absorbite ~i unele
substante produse de bacteriile simbionte din intestinnl gros. Acestea
populeaza intestinul gros Inca din primele zile de la nastere. Apartin
unor specii diferite. Se hranesc saprofit eli continutul intestinal si produe sub stante utile gazdei cum ar fi unele vitamine (in cazul omului).
Examinati continutul unui stomac de iepure. Veri descoperi aiel excremente de iepure. Acestea provin din cecum, unde
triiiesc bacterii care pot digera celuloza. Inghisindu-te. iepurele
reintroduce in circuitul digestiv materialul prelucrat de bacierii,

in principiu in acelasi mod ca rumegatoarele.

Digestia chimica in segmcntele tubului digestiv

Amidon
preparat

Saliva

Substante
alimentare
initiale

Denumirea
secretiei
digestive

Proteine
Sue gastric

Lipide,
emulsion ate

Transformarile chimice si enzimele

care Ie detennina

amilaza

+H 0

pepsiaa

~ albumoze + pep lone

~. glicerol

Produsi
finali

maltoza
Albumoze,
peptone

+ AG + MG
+ aminoacizi

Produsi
intennediari

Dextrina,

~ dextrine, maltoza

Amidon+HO

Proteine

Lipaza gastrica
Lipide + H.,O

Proteine
\ enzime proteolitice
Albumoze
,... oligopeptide

Oligopeptide

Glioerol.
AG,MG
Amioacizi

Peptone
Sue
pancreatic

lipaza
Proteine

,. glicerol

Lipide emulsionate
Amidon

\ amilaza

+ AG + MG

~ maltoza

Glicerol,
AG,MG

Maltoza

Dextrine
oligopeptidaze
Oligopeptide
Lipide

,. glicerol

Lipide emulsionate
maltaza
Maltoza

,.

, aminoacizi

lipaza
Sue
intestinal

Zaharoza

+ AG + MG

Aminoacizi

Glicerol, AG, MG

Fructoza

~ glucoza + fructoza

+ galactoza

~ glucoza

Glucoza

glucoza

'zaharaza
Zaharoza
lactaza
Lactoza

Galactoza

AG - acizi grasi; MG - monogliceride

34

-_..--.

'.
WK\OIl "'nnel?!
l'~lnol<ln

'~llnz~I aloolsqns ao ~s~ztroUO~l:)13;:}LU1Zu~oo 'OO! 1113opun :~.mOQy:

nnuod pugzroaid 'JoT!l.t'!S1j1.r2!S !nrnUOPTUJ13~T01<lTI!;;)[Link]
;;)Ir.r~u.uoJSU13.r+reredos *)!JOS~a 'p I
(.~w~S~.l~ QP WJ<l~1::X~1nurnsrroo dOTZJ~~U!QSTI 1eoy QP ~IGJns arso lO[OlIBOSI<ldDO;)a
6SU~UOUBd~l!ij !lPl oraod QS nu eo GO
:~B-O!ldxa ' I
~BApOV\ll,TO] ~St1[:;lOBns OO!.qSB~ iosaoonur <lIB ~sg1BU!~S;:}:Jll1
~~SBOO[)lU<lTI1U!ld'Zl
i,~lX!ll.l ~puBI~ 130 InSBG.mu13d~l<lPfSUOOos GOgG . Fl
BUO~[Link] nu IUU9SQ1U!!llPl<[Link] [13rejnosmu [Link] ll:mp BldWl1lU! .m-s eo llA-!lBU!~BWI '01
.....................
In10A~u
131d~q [BUI r;;,o ~[Link] QS OlllS G~iounJ ~sanlqns ~nlnU!lSdlUT arruonns GJ1UfP 131n:~~~1:(q
'InSunds~J

uud crriqns !llIuuqSGlU!

lnl~A!u 131IDS;)JTOBUl as JOFU~J!illI3U.L u nrpsui 131 I3G.H~ldBP\{ (13

:OJ;)Cm ;)1!!~Bds !iBldldilloJ '6
llUlUO +~o~p !.IBm ~1::111
:)fBAIG1U!UI ~U1j).rq:
Ql1::0das [ndn] !.nnd13p13!G.I~OlPTJOlBG '8

(.l]PNOSQP 0
l]S :)PJBOlll~GUJnJ OSGSn~).lumo "!P!dOOSOJO!LU"[Link] ;)P d!l110" 0 01S:) 1l113lG~QA11111T;)0
0 .L
l.!nlnOBWOlS 13 ounnrod o-nut mpisnoruu 13ludSq13B~"B oisod fllluun ~J i..nJO'Blsn2 am BWOAGO
i)ol!.lnl~[Link] BQm.l13d~J,d13L.l-~SoroJ IIoisod (lM'B~qO) OJOll1l;)J130~~~dillnJ QP 11l013UIOlSao :)0 -

oa -

:~tuo!ldXH '9
i,l.pni3U!s Bun 131.l130PlnJl]d13 UULlp!p'JJA l-'!Es
msaiop :;)J[Link])~dIn aGwouoJ 110Jl130l no ~~dqrudG ~Jl.l l!SOIO] am :;l!10GTU!P 13}UG![Link]! co ~a'5;
'araznuo !i'Bondx3 '~:mrp]w~'BaJOBop GUU~.LOQl]B ~[Link]~d
19OQP urornatr fllnw pmI 0.13nqun ['BQrBJ~1'L!pt:l~ZBQIOJlUOOareo j[[Link]:~UOO
13peoos lI~p 'Balled 'p
'JoTIlU!P 13~UG~! ~p ottrmu onreirodun
~13111Qlo:) ![Link]
i,[ilf!P op ~urml unm BQ1QPla~d Q+13l~U1j)S
runrod \30A13oreod !l~ur.m OJ .
l,a.Il3.l13lUdWHULU~GJ aD ::ll!funt0.l dJGJBJdns no peloW !S !lBW !U!UBOQJB umq Ins].oZ
(,~llSd~op Ql!A!llS no !~y[d rctrn B;;llBOQPU!-AU! ~.[Link]!13ps;:}~!P13;)A13
oraod 10J Q:) . [

!~.f11U!W!lQ13a-fGp
-0.(\ U! [Link]~!POU GIQIB!lQl1?UI~[Link] 'lO;;UT UOlOO 'urnooo UTPlBUUOj 'SO~ TnU!~SQ~lTI
'01;) ourxoi '!JIlAY110 'dlU;:}lUUOW:;)WUTP~*)iUulsqns
.rep JA!l!Jlnu OrailIBlsqns S<:II'B!'Bill
onqrosqe lunS 'dlBU!lSG1U! 01!t~HZOI!i\uud BriqlosqB !?ZU:)zqB;)J QS arnqns [ntrusann U[
'jUU9SG1UT [nons !S ~!lBdJOu13d InOnS
'13T!q~z13Quo!io13 !O!V dA.!lsQllrp .l0IQUTZU~eQ([(Tq:)B qns '~TdU1!S !'BUTBOO ~l13Uy BlUJO]
13] aunf13 Q.n:qudw~rB :;)IoiuBlsqns !:)!V '110~U!lP BnS~~!p ~zu:}z!fuug G1riqns [mmsonq
.10ldU~;)lOld 13~TB![Link] '[Link]~LJ;:)lSdOBW01S urp ~P!IIl1l:f0aramrojsuan BT13dpu!ld
GJTU~.rq:op ~n[nporn opundsaroo mrnoamois BalBlT:)13dl3:)
'uqSGlU! aids
'l13UO~lOB1J!S lU01 (!~ Bdl13UOBAQ
fS ~QUB.rq13;)ll3l.!zodQPaiso mmomuois Uo!lounj'BIBd!ou~Jd
[Link][;:)Pmjndu opUndSQ100 l3~l!lUda
'Q0"!W!lPmind JUllI '.QO]2y,~sQO!UBOGllIp~mJ0JSUBjl QfEffiUldSU!onpord os ~lBonq "B;:}ltr.l~uO
OJ
'101QUIfZua rmolnfe no ~zrr01P~ll -g.I1g ~l!q!sodillT QlSGBqS~!O

~s

jGUn;)'(I

15. Asociati caracteristicile de pe prima coloana (litera corespunzatoare)

coloana (numerele corespunzatoare):
a) Aici tacepe digcstia proteinelor
b) Aiei traiesc bacteriile simbionte la oaie
c) Depozitare

d) Aiel sunt vilozitati

e) Cea mai insemnata prelucrare mecanica
f) Aici traiesc bacterii simbionte la aproape toate mamiferele
g) ~i~cari peristaltice (de transport)
h) Incepe digestia glucidelor
i) Aid se produc enzime digestive
j) se termina ell sfincter
k) Se produc sucuri digestive
l) Numai transport
m) Aici [Link]

eu organele din a doua

1. Cavitatea bucala
2. Glande salivare
3. Faringe
4. Esofag
5. Stomac
6. Intestinul subtire
7 .lntestinul gros
8. Fieat

9. Pancreas

digestive

n) Mediu acid
0) Dilutie maxima a continutului
p) Digestia lactozei
'
r) Se afla ill cavitatea abdominala
s) Strabate diafragmul
t) Capacitate foarte variabila
u) 0 parte se numeste colon
v) Produce sue digestiv !adi enzime.
PARTJCll ARI1A llLE STRl CTURA.I.F. $1FUNCTION
ALE SISTE:\I1l LVI DIGESTI\ LA' ERTEBRATE

Fig. 51. Gura Laciclostomi

\lJ~

)titi ell la toate \ crtebrntcle exista un tub digestiv ell seg

mentcle descrise 13 mamifei e !;Ii ~1I cele trci upun de glande
ancxe. Difcrentierile dcpind de nix elul evolutiv aJ diferitelor
clase :;.i de adaprarile specificc legale de modul de hranire.
La ciclostotni gum estc lip::.itfide maxilare, cste 101uI1da
(VO?I denumirca)
;-i arc dinti cornosi. f:u functioueaza ca 0
\ cniuza, fixandu-se pc corpu) animalelor \, ii san cadax relor J lrana csie
supla, limba functionfuul ca lin piston Stnt1lacullipse~[c.
.
La pest! (fig. ~2) apar rnaxilarelc cafe lc permit sa capturczc
iranu. Gura Illi csie delinuuua de faringe. 1 pestii pradatori. C..I\ itatea
nuco-Iaringiana arc dil1\i sudati ell ousclc capului. Pesti I care se hranesc
ell plancton IlUau dinri. l IpSCSCglandele suhvare L a peslu rapiiori can:
inghrt hrana intreaga stornucul este voluminos.
La atniibient, CU\ itatea buco-faringinna
-ste lm'gil. Uncle spccii au 0 limba loarte
rnohilfi cu care pnnd hrana. lntestinul gros se
ell cloaca. 1 camera finalil comuna
tennina

pentru tubul digestiv, cailc urinate ~i caile

genitalc.
1 a reptile (fig "'3 ,lpare 0 delimitarc intrc
~a\ iliitllc bucala nazale si faringiana. Gura
prezinta dire ite tipuri de dinti (la sopdrle,
serpi si crocodili

Fig, 52. Alcatuirea internala pesti

36

au naruini cornoase (la

colectia
eDUCAT10Ni\L

'TVN:Oll v;)nml
U!~~lG~

!aueIq Clm13U '~!i!llnu

':)l;}

ep [npoui

'~i'BrJ\ ap In!paw

<If> 3:).13UfW.lOl3p31113dU! H:>ads ~a.l~oQy QOY-!:)eldsel[13UO!Pury:

~s~T13mloruls 'ao!gO[[Link],il!.l13jnO!llCd ~lU1Z;)Jd A!1S3g~Prnjnqru ~I~:).umml;)s

'P~zn13!03ds [Link]~J,l~d !a!~nlOA;) [nsmo ur snpord n13-8 13!n.l~O

pupae U! 0lun :;,.rnZfU13l11o elp Ul:lldtrn a.m lOI~l131q:;'UQA re "!lS~.i3W TUu[el:).S!S

i;}~l~lI
~\ls~d
81 ~OJ<)~U!e~J!nt\PIV 'f'S 'jl.!:I

:.I011pnpOJ

;)1~Ol ;)JP-olnJ -

IS JOlJJ:'lX~ mpuerndu JplU;'IuociuloJ

,~.I1S1XIlr:

[Link]:'l -

:JOIP..I!<.iS;'l1!l1ln}t~.mdu~I~lU;:}lIndUlo.)
'~p,l;)\

~,II'()

111.) -

: \llS;:fOlP [Link];:llUduodlUl\) ~

"V<JN,jD I ,

E:"JCUIJ

.n::> gU!LUJdl

as

!S

SOJil IIlU!l"dlUJ

111lJS oiso

!!.I;'lpp.q ~IU~tIO! IJI:'! opun Jp.?ll

ellop IHSlXd "O.l~ jdJ !S
ornqns tnunsaiu] ~.I1U!P U1ILU!1 Pl
jlPI!.W/IU![Link] tso.n:lin J1lt/.\i
'''!,\'ILI oW 'iuTlp./?" !~.
!,IN/O.,,)\<Jp f),) \
'JIlIO!qlU!S

-!lS~)llll

!.Il1U1I1J,).l

1/lIIIillO J

tt]

. )J.\c:'~1IJd!.}.)

(J

~.I!)J

!im u
,,'
1,1!)s!!d FJIIJI otodul tlnuo] t. as
'P'UlUlj oisalurueiu
,}1H:1 !SOjll:1SI1lLl !i.-u;)ci
I1J modrd ~s,1!Ilsr.(i JI1S ~1.?,1.1')S [Link]') .lei np
-LleITI [nornuors :;)lUJlU![Link] !Jnop J.n:
7S1]()[Link]:J nlll1.{(jLU,)/l(

!S 1]7e~lpl)1::';).IUJI~~n~- d!leH~"p o o.m jll'iBJOSIT J.I!ULUlI ap

'Jnpoul Jl!J.1.l!P \11 lBldppn SOllTOJ JO!,) no
111:)UUlolS 'cUB-1l1 ;-IlI1ouITf!

11lllL'l}J\,:lld eJIl'i (t'~ .~~) upsnd lq

'\l~Jl]0I~

!5 oruqus

no

!][Link]

11lt1!lS~llI~

::IS orua) SO.l:;3 InU!lSJ1U!

[Link]

~JJ!lUJ.I~f!P

~l~U

![Link] o !J1"!'X::!' j!q!"U<ll,\J [Link] J)S:) [nouurors

.m! uSenu!lul1l0,\ ounoj '1pPJd o !Jl!l[j'll! g"i
~ll!ulJ~d :11 lH:'lU! InBjl1,1qJP' JJ1",e ;)15J ulnq!p
[Link] !d.l~~PC 1':1 nilS '( rlSe01SJl JI;)l~nOjq

.I

2~__

B_O_L_I ~

GASTRITA

..,.

BOLIALE SISTEMULUI D1GESTIV LA OM

C_A_U_Z_E----_~~~MAN==~IF~E~ST~~~~~--_P_RE--V_E_~
__RE
__ ~

Iritatii produse de:

Apare brusc cu:

- Indispozitie
- Greats
- Regurgitari
- Dureri gastrice
- Dureri de cap
- Varsaturi

_ alcool;

- tutun;
- substante caustice.
Consumul de alimente
aLterate
Supraincarcarea

cronicizare

Mancaruri fierbinti,

Netratarea duce La

stomacului

Evitarea unei alimentatii

bogate lncondimente iuti
Evitarea consumului de
alimente:
- prajite
- insuficient mestecate
- prea fierbinti sau prea

reci
- alterate

Actiunea coroziva a Hel Leziune unica saurnulti-Prezenta la nivelul ulce- pia 1nstomac sau duo den

ULCERUL
GASTRODUODENAL

1-

HEPATITA

Evitarea

ratiilor 'a unor bacterii

(Helycobacter pylori)

consumului

abuziv de alcoo1

care, se pate ca:

Evitarea tutunului
- ataca .mucoasa stoma Mancarea trebuie sa fie
cala
- sunr rezistente La acticorect pregatita, frnmos
unea HCl
prezentata, sa aiba miros
- ajung instomac prin aliplacut
mente nespalate si vizi-I-ta_t_e_d_e_m_u__:_9_te -I--I. Alimentele sa fie conVirusurile bepatice
Tulburari digestive
servate In ftigidere, de Icter (eolorarea in gal- parte de actiunea rozaben a pielii)
toarelor san a insectelor
Matern fecale decolo Prelucrarea alimentelor
rate
Urina lnchisa 1aculoare trebuie facuta 1n conditii
de maxima igiena
-Oboseala
Marirea volumului ficatului
Asigurarea igienei apei

~-----------+------------------~--------------~potabile
APENDICITA
Inflamarea apendicelui
vermiform

Dureri mari in partea

dreapta a abdomenului
-Greata
Varsaturi
Temperatura ridicata

Spalarea pe maini fuaintea meselor si dnpa folosirea toaletelor

Mentinerea igienei din-

Toxine prin consum de:

- ciupercineavizate
- oua de ra ta rara a fi f erte
10 minute
- lapte nefiert
- alimente alterate

TOXI1NFECrll
ALlMENTARE

38

tilor si a gurii
Sa se evite enervarea ~i
di sc utij le in contradicroriu intirnpul meselor

mueATIONAL

'[Link]::>nOll
IJ!I~~[O~

vqO.l,nmB JS
VqO.r..,B B"P~.lJdS"'l:a~iBl!ds~J op trndn ~nop 511S~X~d~A13dUInr ll!
':mf!ZU0 roun puomfa no ~arconparoprxo ap ]!:i013dl tnrd
'.I0IOrnpo [nroucrm U! BUn13;;)p-lOl
conpord ;}S !01:310UO [Link]
vJalsa.?tJ J,!.J.l]ZJ.l!JnDa,Japatt UJ aaJUJJ2:[Link] uJ l]JvaOIS vJ2
-ueue !?zvazmqotu azaUlS!UV&o a./IX) uud [nssocud eise [Link]'
:OTAUQUInT~l130l nnuod ~l!q13113AalSO ~ZBawm
areo B1i!UlJoa ~!iBl!dsd.r uud :roJ. ~S13I;;)OB
U! OO~013:3JO0Toluelsqns mp
e!21auo ~Z1301oq!F' 'Olo 0.I0J1lUBW 'OlU131d1Tl;;)loBq :aToUISTUU:3lOalBo.I
'00!ID1lfo grrIDl~8aI U! ~mq13ls Aq131;}l~mJoJ 0 qns ~lB001S ~O~tP 0f:3
-l;;)U:\)~y13;;)SPlV ';;)orue810 oluBlsqns :o"!AuaUTl11meOl nnusd ~13og:moiso
01~3JOUOap ssrng 'Olo ;}lfZI'!!oU!'OlBOSfU1'oll1Tnpo lOn~l::>U1lJuglga~[Link]!
=1l~FA!lOe;}lPOJ1P tunrod g~laUa ap o!OAaU He [Link]~tn381O;}l130J.

l'

-1

-(

-1

VIIVHIdSaH

.9:

'V-IIIA V DSVP UJ JlJ!PnJ.S !i1)-al tuno vim

tssot: ap a/aU/alps ap l]tt-ljpU!Ufy
'~m~13U
a!l!l}11Usp [Link] onmp [Link]! ~~BlU;}Z~ld;}lgs areo U! glU~;rqos0 ~i!1II00lUI '9

'aUla)SJsoaa UIP a;)yo"(l .J.0/1!fvla.i zn/apoul !?lu![Link] sma laJ

u!p

n
J(

op ow..oads [npour 131aJollolaloq

'~1~U1Wl

!S aJOJ101013~~;)odsJOPlPOJ!P 0113f.I~ld13PB!i13!iu:;)p~3. .~

-{

-1

~~ue.rq13:;)l!SOToJop [npotn (o
~~~~l:ma op cjosms (q
'uoqrao op 0PSJl1S (13
:::uapaA U! PUl1A13:;l!i!.nnu op unpour O]~'rp.1~J~[Link]
13~[Link]

a]ao lB~ raradas 13~.lQUQrs 13URllrosourud

........... a11l~u!s eZPdla~s rod rs-nu

'v

'13utUqno ~lBpO
afGms~u138JO_
aTQUTSfuB~JO:lnlxa1 !'ielaldUlOJ .

'Q1I-TO]!P
rojatmzuo (p
~!aQ131lf
1130l13Z!mnap rnpipom (g
~[Link]
sp !n]nd11 (q
~rnlndn.m 113Wll]OAa rem nes A!HlU1-ld !BID![Link] (13
.eznao U!P Q1~;}qosoapas ~[Link]
~l!laF.P e'r op AflSa8!P InUI~~s!s ZZ
'dlU:J!ldm! [Link]?illlS (q
:0!W ~L[:) Innrsrtreooui (a
.mrd sal13!1?UI~JdJ.fPaUIsrue1l1o a1~10np 13113!lSd~!a'1'Z
:ap~uoo ;:)[~msundS11Jrl~80rv Z
'a~13Alasqo aI;:liuaJQj!p ~leo!Idx3 'a~RlqdllOA op 081310
~!JdJ!P 131(alalf!-lSalU! '[noaurois <m13:mq U~lBl!A130)t\ps~8!p !nrnqnl aIQluau:mas p13113dmoJ'1
::fI'[Link] VA-rt [Link]

11

11

Respiratia aeroba
1. Respifatia aeroba consta In oxidarea substantelor organice,
eu consum de oxigen, pana la compusi anorganici: 1-S0 si CO2,
Ecuatia generals a respiratiei aerobe este:
substante organice

+ 02 ~ co.l. + H20 + energie

Observam ea respiratia aeroba este contrariul fotosintezei si di

substantele finale nu mai pot fi folosite ca sursa de energie chimica.
Energia rezultata este transferata unui cornpus chimic numit
acid adenozintrifosforic (ATP):

(AlP)

Fig. 55. Molecula de ATP

Se tntelege din denumiri ca moleculaATP contine 3 radicali fosfat [Link] ADP nurnai doi, In timpuJ formarii ATP se acumuleaza energie in
legatura "fosfat macroergica" dintre al doilea ~ial treilea radical fosfat (fig.
55). AT? este folosit de celula oriunde $i oricdnd este nevoie de energie,
reactia decurgdnd in sens contrar celei de mai sus. Desfacerea legiiturii
fosfat elibereaza usor energia. ATP este "moneda energeticd universala ".
fiind prezent in toate organismele si in toate celulele acestora.
La eucariote, sediul respiratiei aerobe este mitocondria. Aici se
produce ATP, utilizat in celelalte pru1i ale celulei.

Respiratia anaeroba
11. Respiratia anaeroba consta in oxidarea partiala a unor
substante organice, rezultand tot cornpusi organici si, eventual, CO2,
dupa ecuatia general a:
substanta organicd A -4-Substanta organicd B + CO, + energie
Acest tip de respiratie a fost descoperit la ciuperci si bacterii $i
apoi 111 tesuturile plantelor superioare.
Din cauza ca oxidarea nu este completa (vezi ecuatia) se obtine
o cantitate mica de energie de 1a fiecare molecula consumata.
Pentru a pune in evidenta respiratia anaeroba fa plante,
faceti urmdtoarea experienta: Umpleti 0 eprubeta cu mercur
si plasaii-o cu gura Enjos, tntr-un vas tot cu mercur. in asa fel
incdt sa nu patrunda aer tn ea (fig.56}. Introduceti in eprubetd
semlnte incoltite, umede. 'Dupa un timp, in eprubeta apare un gaz. Dacd
introduoeti prin partea de jos putin N(10H, gazul dispare. ca dovadd ca

A_

All!

Fig. 56. Respiratia anaeroba

I . semlnte Incoltite

2 mercur

gazulformat afost CO2:

Daca scoateti semintele, veti constata eli au miros de alcool etilic.

Plantele superioare respira anaerob numai in lipsa oxigenului si
numai pentru scurt timp. lata de ee, pe terenurile cu sernanaturi inundate, apa trebuie drenata rapid.

40

roUC'A [Link].

[17

lYNO)! VJl1ill1

e~il)~lol)

~jBrnT~OlU!PQS ~ool QIe ~.IBOO! gplnlQo !o.

~f!U!Ulh['BQ1U1~SQOQU
~QO~U1:1i310
~lo~sqns QP umsuoo nus QJ8Inmmu7QsupOJd nus Q~8UmSUOO~ZB~ ~~!~lQUQQP QIU.l~CL!PnBS QJU::>0lS:nJ~~!l::> drQIBO+~uun ~dnp eZQ;j.~solOl no ~q01QU 'l:1!l13~ds:;}1Yi1:1J13dILIO;)
'I

-1:

[S

[
9J
/iJ.J
.,{YI

'e,

'~~lUI13lS~ mp tnpour QP Q[pi~uo::> QlBf~p omqan f~ ~~::>Qds~l~mnuu O!P ~illg!UBZhoOl::>

-nn Qll30l0U01 U! osnponur amqsn 'lYI0P [nsrnollq~u ~S BflU~UQILTl~J1:[Link]
,
'~~U(Op' ~nuU! ~sQ!i'Boy~U1?d
U! 'rrqnjooore '}U[Qld13113~j}SnpU} U! !!~13::>Hd13
esaoramntr 11n Gn~l13lU~tuJ~d_
'elLV cp ~ZG1{(!SfS a!~J~u~ op ~[Link] 'QIQOnp
-GJOP!XO QP ni::>13QJ'~O~U~JO oiuaisqns sp urnsuoo :UIJd ~lSQJ1U13tuas Btl
'lOplUS~13~lO lOJTllUJ B a!loury. 0 QlSQB!lu1!ds0'M

IS

'd~~l~U~ Gp ~lBuoIluaL\uooau [Link] 'T~q!lsnqLUoo durn P~Bp013l! otniqo GS

f$ B~lBnrod ~ZBd:nill!) QS !![Link]!BQOGUlGSBUI,leI ,1:0;) IS "H:J cp oaisoura
tm 'zu~o~q G)Bf11SnpU! oraoiouar U! GU!lqo Qwod GS ~qOl:;:)13UUuirpuoo
!SBQ[G::>B
tIl 'UU1GUlz~~ p~,muQ~ 'GqOJ:;:)UU1?
ni~puoo O! 'oreuuojsnan Y
iod lonil~q rnpnru od cp QO~UU3JOQ)![Link]'d~l131UGUUGJuud lOL
'ao~oIolud !-lUZBOor ys lIP QIUUUOU!~Blll~S U! W1B oureuodun !~BlUQLLUQJ
onpoid Ql~nulBW JOHUIB !Smrnuro IBSO~ Inu~SQ1U! UW ::>TII-T:;:)P13H
'ynTTllGioB~J131Bdald lUWQd mUBllOdUl!
GlS~ ~s(':JlG ua:Jo oULlapo;;t(w) ~~.ralo13q~lS~ sp l1snpo.[d :;'Wt[ ':J~l;;':JBproe
U! '~nlnUG~~xo eiuQzoJd U! '::>~l~l~mtrqoooja [Link]]SUUJl111 ~lSUOO 133
'qOJQ13sooord un ~lSQ ~OQlBOQP~p!dpu Q1SGp;:maov o![Link]
'QlBmru

.rorunionnua !~ .I0!!Inl~mw

3tl"J.N3W~3:o1
a01HndLl

[Link] BI <!n[Q}deI U:;'J!_T::>B

131 1prrdB GS
'lU13i\lQSUO:Junq [In ~lSQ :m~13TlTIP!::>B~:JQ,moQP Ql'BAJQSUOOQP ~POlQill
eo ~l~soloJ QlSQ ys (SJ7:J!.[Link]/!:)oqoj.:J07 'sJPoJ sn;);)o:Jo)[Link]) ~P~l
-:JBq QIGan ep ~snpoJd QlS3: ':J}10131P!013 ;:>PGln:J~Iow ~nop uJ zoonl~
QP !dlnoQloUl B::>Jl3UJJOjSUBllTIl ElSUOO !lO!PDj o!loluaW,Ja.!:[
'~}tBlUQtW::>J~PQ1QSBAU! !nln.IQ13'[Link]..r:r~d
~l13o!PQ!drn! ornqan 13:;}QOU
go
}S (;0;) 131~n~d ~Zoon[a llZBdP~XO
~sqoraa ~J!dSQJ ~s J~Jald QI!!P~Olp 'fUlnUQ~p(Q U1UGZQJd lI!
'G::>!looOIBrojtnuneq 13}S TTU!~dedJUO!Jql3J
131ni130 d13 are ~':JlQ !nTnufJ.\ arpforp '~.TQq QP mpforp :(sc):Jt(WO,IIJL!:J;)VS)
nptorp onumn ~l1?Intd::>~un !olQdn~o QP ~snpoJd QlS3 ':0:) !S :J![Link]:)
-113U! rozoonpi BQ.IBLU10JSU1?1l
U! ~lSUOO !?:J!loO;)IV o!JmUtJUM2d

'OR

'l1my [nsnpord
~dnp aTQ QJlU! OSQqQSOQP QS Q~113lUQUJJQJQP pndYl al::>HlQjfG
'C)!joJU;Juu~/!s QlStlW11UQS~q01QUUB13~Ul!dsQJQms!uuaJOOJ::>!Ul13'1

, I

".

",J

'al

- modul cum se sintetizeaza Al'P,

2. Comparati ecuatiile respiratiei aerobe si anaerobe.

3. Ce rezulta totdeauna din ferrnentatii: a) CO2; b) ~O; c) molecule organice; djproteine; e) energie.
4. Din ce fermentatii rezulta COQ?

5. De ce lapte1e dulce se altereaza rnult mai repede [Link]?

6. De ce nu se recomanda ca mustul de struguri sa fermenteze in vase deschise?
7. De ce eliminam rna; multi microbi decat inghitim?

8. In ce conditii radacinile unei plante pot produce alcool etilic?

9. Cesubstantacreeaza "golurile" din paine? a) glucoza; b) vaporii de apa sub presiune; c) CO2;
d) alcoolul etilic sub forma de vapori.

10. De ce consideram

ca fermentatia,

acetica este

0 exceptie?
'

B.I RESPIRATIA LA PLANTE

Toate celule vii respira. Desigur di respiratia este mai
~,;,
I
intensa acolo unde nevoile energetice sunt mai mari: 'in
frunze, 111 flori si in meristemele active. Energia degajata din
')
respiratie este utilizata pentru sinteze organice, schimburi active cu mediul sau transport de substante ~i se poate elimina
in rnedi u sub forma de caldura,
Procedeele de evidentiere a respiratiei celulare se bazeaza pe

Fig. 57. Evidentierea consumului de oxigen In respiratie

consumul 1pe producerea de substante.

1. Procedee bazate pe consumul de oxigen.
Introduceti material vegetal (seminte incoltite, frunze)
inir-un balon, puneti dopul $i plasati-l la intuneric. Dupa
,
cdteva ore introduceti 'in balon 0 lumdnare aprinsii $i ea se va
stinge. intr-un balon martor lumdnarea nu se stinge (fig. 57).
2. Procedee bazate pe eliminarea de COl"
Introduceti material vegetal
intr-un montaj ca acela din
, .
fig. 58. Daca folositi frunze,
acoperiti balonul cu un material
1
opac. in vasele 1, 2, si 3 este apd
de var. Aspirati aer prin tubul T3. Aerul va
trece succesiv prin vasele 1 si 2 unde apa
de var va refine in intregime CO2 din aerul
care intra tn balon. Veti constata ca apa de var din vasul 3,se va tulbura
din cauza CO2 produs de materialul vegetal. [ntr-o instalatie martor;
fara material vegetal, solutio din vasul 3 rdmdne limpede.

4
,

Fig. 58. Evidentierea conswnului

de bioxid de carbon In respiratie

42

;;llUl1p!rnn

:>l~ ~lOZlPS'

o B[ .l0I.;lIl.'.J.I~n !"!.I~.I~'S~dctuuuodun

!S JIOJ!oml] !;){[Link] ardnsu !1l1

-!lIOS !!.I~llPJU '")I~..:l;)J~

:;,tJ;)l~lU! uioind 'nldlu~:x~')O '~IO~!Jfll-!JOI;)[Link]
1J01l?n~l3dU! 1I!\.l~1lI! J reo 10[0;) n IS JIi"[Link]};)!\ ')P J0I!J01JUJ l:)~olt!r!.T!pnnuad

vutod

;)I!

;)!I.lI1SUUl ;llUOl Uill

uromd ~)ldp~~
~IS;,)JB

.)1"101PUf-JSOllI1J

11
o

U!h?J!ds,).l !F'lU!"UJll,! ~1!;;) !Un~JI onpord P!lI1J),}1U!!.I0nOd

:)!XOl ~U! \;)P '0 .)!lCIlU')JlIO"
o IO~

,)lS~d
II 0

t!l 'lLH?d 'oiso IJ UpC.I!ds.).1 (JIJ~lSOllllP.

I:: ;11'S;)d ~~ic.l!dS;).J nnuod ~lU!U~lU ~lS;)

oS cp

~p

!.IJP.T~!d

pll\:lJIlL~.1

!:lIB;->P '117Jlll!SOlOJ

,),!;[B

'P.!!PlldS';).l

I'UnrUll'T.C~nl!S

J,S;: - q'1S .IB!lP jnp!IOUl JB! ),,_ - FlIIS 1}llds.?.1

\lUlUP-0J Zlp Inl?.I~ mp ) I O qns B![Link]<:;').J
1171'.J1J:)UI 1)I~llll:!ld
U;:[Link]:W\I
~.I;:l:>[Link]!"W JP .I01l!1-lUJJ UL;:lltl\ g7P;'lltJ;)IlU!1! iunnu dUJilJ
'!Jlitwds:JJ

!3!Ue:>ew !!JOI3e~

~OO
ap e!leJJua3u~

:>1l8ua6 InweJ60Jd

e)SJM
8Jel
eJp!4 ep InpeJg

0l

eo!ue6JO 81UIQS
-qns ap e8JI1l!JUeO

\
IH01:)"::I

o.

IUeI

l:! r:znJllO!l"B !1I.I,l/.\",' !!.IOJ;]V.:}

',:\.(.);)1]0,) .)P l;ZCJ U! I1E!\~;Jl~\UUI! rd

eJnJeJadwal

mim uidn

It.

;)S rLLJ~}clo [Link]..I::ldlUJL

-nse !S IJJp JOI!![Link]

IJ

iJp /11/)/'XOla

1I1Jd [Link]::ll! 1}[Link] l]~Blll !IIIIHlT JP \!s;:),)xa PUI:!U.II1"lIO.l

JJP.II1I:l:1!It).I~llt~docu; umu !BUT!JT11UJ,ldlU:lllq

\llS"B~JI'

-0 [Link];);)IIOJ)
0 !!inJ111;);)UOJ

U!lrllds~)J T]q!lfll! sooxo 1I! IlO(/lU.J

'J!pnpoJd

IJ

lIn~p .I0f;}41?uq
!!J~l:),'.I')upeouad
III SlIJ1U! I1:1UIlInLU Y,lIcJ..,~.1J! \-Jp-t?l! -\ JP ~[Link]
I
!:lIJU! op !np1sIlBd::lJ npnouod m 1U;)1~J.l!dSO.l~HlJllll~W!!dqI1S~1'11!dll1l s
![Jn~nl\[ P:)lUI1~1<;;'\11lIp;:l1l1
[Link]!lP t\!lJll d7~1I?.IPlq<:;)P
J" I]s ;'1;)iU!Ul~!:i
IS .:lIJpn.I] 'I !l?'I'.O::l (lldUllj
U1 'r.;) ,"1 J ;)!lrllF'i! Illllm.J~1('d
'J"<:)U~U1rqlUl .)1!J!1m~;'Ii J;) run \.1Ul

od apnos arno !J!hlJ!d~~.1 B:JlCJ1SlIJlll!

~ZUJlI0!l!P110J

";J..IL'

o;:}iUlnsqns op urtu !JnUll1S110J

{].l!tt H'i"unl:lpUr dtuu :1s;)!nl~It\B.ldl1s BlrmpJu! ~!1l]J!d9.l 0 pur \P. [Link]:;
Ie!;~F'Iiullll:lS 'psnp;)T ,:'I1ll).I!ds~J u Ill' ;)le~UIp!lIS;)r ::Ip[nl~) ~!le.l!ds~J UI
~W.')!ldul amo ~:mp~TOp!\'O.I0PllllZlI::l l?;)ll~11t\~Pr, !S .IOI;;'l[l1.)~[ nu I:: ~,Il'S
u[d~p dP PL~lL\ ~zn,'iU.?lnlJll! (O! 111/.3) n tumn 'Pill 'l? jllj>/)J!)
';!JnJ

oorunzuo .7'jmnc:;qn~U.l[);)(lllUI1:)U ~1II111111P.I asndxo ~!wdH1d

JI:lZ:Ull~1 1'1 ~ltnSllO;) .)s [Link]~J
}S')JV O\PLpsu.)llll as '!inJ!d"~j

'~lS;;1JJ

<J.J!flf)7l{) ,/ul<)jWJjw/"S

n!/n,l/lIJ,111U<}

-dJ

-glll"rUi ~d
:101')//~lJid

II)
-i()

lfI;;lIa~ jntun

aid

I~' O/\.If'Jt

'u1iaLII/clJ

I? C).W/I)1/,11/017

l'lpU.l;'"

J')!ll!)lJ

olumsqn ;;p n.:JJ/)/IJill',) lll!}IJOPU::IIUi/liJulll! !!.lOJ:Jl!{ d.l1U!O

!u.r~p:.:l!S ![Link]! !.lOlJl:.J op !np.;u~nlJu!.)1~~rpl!lId~;}}I
J3j_\'}I idS3M 111.\ j IS~3..L~1
"~IJIlSV 11031t\f
3(1"H 0'1UI0 [.)V.1VlN31'l~"1

o(a!iv..odssu uud 97numsuoa)

9S'VUIep [Link].l:o!d0 ouusuoo !laA 'nou uJP al-P!..I.!'IUP:Jtodp !S
(Vnzl9auJ !?[qtJl ad al-npliPU11)!?lVP!uJoetoupuun vI alaqvoq
iieonpo '!CJz!lO,l0Pv#!.[Link] ap alulvuJ 'duo; un pdna 1#Zo:;U! '~: -,
vI CJI-liaund todo l np.i2 ap eqooq ap 101un JI!.I.91liP;)

'~O!Wi'JIO oimnsqns ap

[numstroood ~l-eznq~~P~oold '

'~

VERIFICA

TI- VA CUNO~TINTELE:

Explicati:

De ce varful radacinii respira mai in~ens decat baza ei? -6. ~

.r -~ijl

Ce efecte are asupra recoltelO[ respiratia prea intensa ~plahtelor?

. I
Lt' ~ t6?J'[Link]-N).. ,)...u9:J- d .fA""
~~ <t,.~ ~ ~ ~~ A.t..-)I ~lp.h1
.
..,
i
De ce credeti ca se lncinge iar~a proasp,at cosita la~a~\ ~n
'-t:. ~ 1)[Link]. ~ ~f'M~
";;:~[Link].J lor
De ce un mugur de plop respira mai intens In martie decat in decembrie chiar daca tempe-

g~amC(zJ1.

ratura mediului este aoeeasi?

De ce este bine

sa depozitam

fructe si legume

~'(}lIAnI\

~~a(l~"'t.

~iu~

~l

a te'rnperaturi de

I~'

l:.~?~J~

De ce temperaturile minima, optima si maxima difera In privinta intensitatii respiratiei de la

o specie 1a alta?

B.2 RESPIRATIA LAANIMALE

SISTEMULRESPIRATOR

[Link]

Fenomenul esential al respiratiei este reprezentat si la mamifere

de oxidoreducerile celulare. La acesta se rnai adauga inca dona fenomene ajutatoare: schimbul de gaze dintre mediul intern si mediul extern
pre cum ~i transportul gaze lor respiratorii (fig. 59).
Sistemul respirator tndeplineste numai una din functiile
respiratiei: schimbul de gaze. Structura lui esentiala este 0 membrana
foarte subtire sitnata intrc aer $i sange. Ea este situata in plamani. Restul sistemului respirator are rolul de a mentine aer proaspat la nivelul
suprafetei de schimb.
La mamifere, sistemul respirator este format din dii respiratorii extrapulmonare ~i plamani (fig. 60).
Calle respiratorii icavitaiile nazale, faringe, laringe, trahee,
bronhiii nu au doar rolul de a conduce aerul. Elc 11umezesc, Il incalzesc
si il purifica.
Cavitdtile nazale sunt captusite CD rnucoasa nazala. Aceasta are
o foarte bogata retea de vase cu rol I'Dlncalzirea aerului. Ea produce
mucus care umezeste aerul si retine particule straine
Faringele este organul cornun sisternelor digestiv si respirator.
Laringele are in peretele sau numerosi muschi ~i piese cartilaginoase protectoare. Un cartilaj ill forma de frnnza epiglota) acopera
intrarea, in timpul deglutitiei.
in interior, peretele laringelui are nisie pliuri musculoase,
coardele vocale, care produc sunete.
Traheea confine in peretele sau ine.e carr' agmoase suprapuse
care 0 tin mereu deschisa.
Bronhiile au si ele tesut cartilaginos. Mucoasa trahcei si bronhiilor produce mucus care retine particule straine ~i are cili (fig. 15)

Fig. 59. Schimburile de gaze

SISTEM

RESPIRATOR

44

colectia
illUCATIONAI.

nuntzeo [Link]/Vp 'neu';1apooj puudsep as apulO/ !l;) OIOIS

-uoo .tJa,A'!ldo p !l'''l1J!p~d etuo] a-l1uJtodo !launeI O!?_lVO!.laju!
V., .p !?JU!.m~':.no epuudszp as !P "'v/SUO, !1M !S sns u! ,iI'fff
'<[Link]/I1:JiJjOUi

l:vr

!?.I0o!.,/tJdns VUJvl !1a'fJv-{l OJfV a/sad VUI1 !?P'ZlS ap aUlDl onop .

daund 'a/?J4nazd !?zIJauo!laun/ Ul11.;) tiuedoosep !?S DJ
, o~~uo:) [! ereo od :)!~S13[~mjrnnsoi ~l~Ol13P ~sropmojd ~HJOl13P

o~~[Link]~1(~l~l~d ~nlg:)S!lU ~zu~uTJn ~~Id

dlS~U:)-;)::>~ORlO~
~~l~l!A13:)[nUIn[OA (q+13) ~~iOl3.11uo:)
JOlS~:)B13areunn BJ
rI!f!
"OJS1:JO;)

puputi IS'

I:

(uro) Q~J!mgw
JOl~ds;}llnmGlS!S

ad 'Iv.,[a/v/ todp IS UJaJS"

ad !91uJ rowal<Jlu/lJd

[Link];

'!fap'leI
o~reJq;;'lJ~AeUBoTOogp jntuois
![Link];;,p '13~adUJdse ap 'p~IU.l~11UT
l1z13~selddPos ~r:;)lS1300';uBUIIn 13;)
o~l~lSBOO
OS~lOI(~UJ~lX;;'!Il3lS00J~1~~~Onjdurcxa op) rqosnnr !irv (q
. uouropqa ards ~O~OUJOlm~pAU{)
13z13ql1ZB~S13lddP'glToq cp l1LUJOJoJ rqosnur an '[Link]~a (13
.uorands
-~ rqosnnr ~p ~I015dP:'!O~nop ~P13J1UOOas !(J!![Link]! rn<flU~lul
'tnitusdx !S o'!iv.I!dsu! : ~~JO~RI~ds;;}l
~~S!ID I;1nop u;" ~lsuo~
(~u~U1~Td u~p ~IJIl1laBBgIBl~dsOldLU!) !1..rauouqnd BPBI!lU3A
'~ZB15op jnqmiqos oar alB !Of13'fOga !1logAreards 'oo op ~s
a8ugs srds 2:0op 111+gq!111S
a~sa.l'BHd130-0IO~;)AIU
aTalaJQd 'l!q~sod aniqns
F13LU
~~o 'nqBauuad oiarod un '~Zl3a[luol ~unQldm! !1~l~J.lSt1<;)l!lIITI~llUOJ
alnpo u!p oreuuoj iuns .rnI!de~ !S ornloaAl'Barm:;)l!dH 'aU1'nl5ues [Link]'BO
op !1SBapnaiai ap alt'llnfuoOU1lUI1Sala aZl3~ap jnqunqos nnnod ::nBZ
'09 '21!.tf.
-rpnoods runs aretronrpid aT:;)toaAIV
O}JUT:;)AIB
!!~13Sno l1(f!UUdlas !S poiou rejnosnur msol
lillUl n13rap f13I!lJUO
U13I13Ulnu dla aTO!YUOlq
osoumn as trtiqns ~BIDala;) '~UY(l]~rdll! !10
!1JeUOWlnd
ormnr ~em ap '!PY:fIIlBJ ;":)Sal!!1IuOJg
!110PBlJ'v'
o(Z9 o~y)
aU!~aA aHJll;)[Link] azapaJu!1s ~.rm:~l13d.!:9xa
!:J oreod alBoay ':;>!OAaU13) '!1o laJlS13'~tUau
!S aS13A'aua~.Ia13 !!1o iueptrsdapui ~lsallIpd
~l1l!Ul1a~saoB u1P aIBOQ~.I'HnqoT U!P :;!l13UlJOl
runs 'roj jnpugr 1:11 'gIUOalu:;!ur8as UfP tmsa::m
'NOT ~P l!nlgor13 oisc ~UI~Td a:rno:;)!d
SUalU!

~,

-I

n.:l;)lZl ISC);)V v;;!:[Link]

'a4!Jqns

12#oj 0 puudsep mod

CJS ;,lO!./C)IU!

zudsuip

oivjvAdns ad ap uefiuan ap eittsoo !i!!1;.Jd

tunstd [Link] _L/aJlZeI

'P!qO!1op aniqns wm![~d :;)lS~:;)r:;>
all
-liT TUllilll1ldUT!11ape !iUlalU! aoo ornFO!OB10~
aI;~:u;)d 131~.rap13~malX~ amord ::;)J11G'ld
ornu
-11U udqns otrarqurour ~nop 110 riucdooe
nms !3. O~~!0I:1101
B~l'Bl!A130utp cnsd aretu
!eUJ nco ~dnoo (t9 Zy:) nDlU~JJ
aJ!S~!aids aU!~4S :;lTIJnruoo
8u!dur! "!1lUQueUIJ~dJOI13ale~Srm urrd 'orao
PUP;) pucstx

Blezeu BSO;:l

",

:;).J

OS

'",

-S~

!1U
;}I!
un

-01

Fig. 63. Ventilatia pulmonata

Cdnd ridicdm 0 lama, ea 0 va trage si pe cealaltd. Lamelepot aZuneca

totusi cu usurintd una pe Zangaalta. Avem aici un model mecanic at
sistemului de pleure. Mai observam ccl lichidul pleural functioneaza
ca 14nlubrifiant
" micsordnd mult jrecarea si determindnd 0 reducere
considerabtla a consumului de energie.
Pe masura ee volumul plamanilor creste, presiunea aerului din
ei seade sub vaLoarea presiunii atmosferice si de aceea aeruLeste aspirat
tnpHunani.
In timpul expiratiei, muschii inspiratori se relaxeaza si, ca urmare, peretele toracie revine la loco [Link] aerului din plamsni creste
peste cea atmosferica si, ca urmare, aerul este evacuat (fig. 63).
It nupu 111 ,.il '1' I
II i . tll.)l1~1Zi rnu...
;.:hi 'L j....l<11 I suplimental i si respect 1\. sc coutracia anurrun muschi expiraiori. ( ::1 urmare.
la volurnul cureut (inspirat ~iexpirat In stare de repaus tiZIC
V.c.) se
.idauga un volum inspirator de rezerva ( v.r R.) ~I lin \01111 exprrator

le rczerv a (- V.1i.H..). Chiar si cl-..tpa 0 cxpiraue f0l1atd mai I'amfmc til

plamfln un velum de acr rczidual l- V R.) care nu poate fi evacuat
.
alori le aL'CSIOr \ olume sunt:
La
\.(

0111. \

- 5001111

Y.l.R. 1300-1 "00 ml

VE R. - I :tOO-I<i00 ml
YR. 1000-1500 nil
Capacitatea \ ilaUqC.V.) V.(. I- \.J.R. + V I.R.
Ea poate f masurata ell aiutorul spirometrului.
Capacitatca totala - C.Y. V R Ea difera 111functie de varslfl,
sex in~illlme;;i gradul de antrenamcnt.

Reline!
Structura esentiala a plamanilor este peretele aLveolo-capilar. Toate celelalte
componente au rolul de a face sa functioneze acest perete unde se produce schimbul
de gaze intre sange si aero
.
Caile respiratorii conduc si conditioneaza aerul.
Miscarile respiratorii mentin aer proaspat in alveolele pulmonare.

VERIFICATI-V

A CUNO~TINTELE:

Mentionati dispozitivele de conditionare a aerului ~iexplioati cum functioneaza fiecare.

Demonstrati ca tusea ~i stranutul sunt reflexe utile.
Ce urmari ar putea avea introducerea de aer Intre pleure (pneumotora.x)?
De ce traheea nu poate functiona lara inelele cartilaginoase?
Care este sectorul reglabil al cailor respiratorii?

In ee consta
46

schimbul de gaze?

cOleclial
EDUCATIONAL