Profesor : Nicoleta Codreanu

BASMUL CULT POVESTEA LUI HARAP ALB de Ion Creanga

Povestea lui Harap Alb de Ion Creanga este un basm cult (publicat in 1877 in Convorbiri literare). Basmul cult este o specie narativa ampla , cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiuni implicand fabulosul / supranaturalul ca infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. Naratiunea la pers III este realizata de un narator omniscient, dar nu si obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii. Spre deosebire de basmul popular, unde predomina naratiunea, basmul cult presupune imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea. Tema basmului este triumful binelui asupra raului. Motivele narative specifice sunt : superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug, muncile, demascarea raufacatorului (Spanul), pedeapsa, casatoria. Actiunea se desfasoara linear; succesiunea secventelor nrative / a episoadelor este redata prin inlantuire. Coordonatele spatiale si temporale sunt vagi : cica era odata , intr-o tara mai departata , la o margine a pamantului [...] la alta margine. Fuziunea dintre real si fabulos se realizeaza inca din incipit. Reperele spatiale sugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga de la un capat la celalalt al lumii (in plan simbolic : de la imaturitate la maturitate). El paraseste lumea aceasta, cunoscuta, si trece dincolo, in lumea necunoscuta. Formele tipice sunt conventii care marcheaza intrarea si iesirea din fabulos. Insa naratorul inoveaza formula initiala, punand povestea pe seama spuselor altcuiva : Amu cica era odata, adica se spune, fara a nega ca in basmul popular (a fost odata / ca niciodata), iar formula finala include o reflectie asupra realitatii sociale alta decat in lumea basmului : Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo be si mananca, iara cine nu, se uita si rabda. Formulele mediane Si merg ei o zi, si merg doua, si merg patruzeci si noua realizeaza trecerea de la o secventa narativa la alta si intretin suspansul / curiozitatea cititorului. Cartea primita de la Imparatul Verde, care neavand decat fete, are nevoie de un mostenitor la tron (motivul imparatului fara urmasi) este factorul care perturba situatia initiala de echilibru si determina parcurgerea drumului initiatic de cel mai bun dintre fii craiului (motivul superioritatii mezinului). Destoinicia fiilor este probata mai inatai de crai, deghizat in ursul de la pod. Acesta este o proba a barbatiei / a calitatilor razboinice,

Profesor : Nicoleta Codreanu

conditie initiala, obligatorie pentru cel care aspira la tronul imparatesc. Podul simbolizeaza trecerea la o alta etapa a vietii si se face intr-un singur sens (de la mod de existenta la altul, de la imaturitate la maturitate). Mezinul trece aceasta proba cu ajutorul calului nazdravan, care da navala asupra ursului. Trecerea podului urmeaza unei etape de pregatiri. Dret rasplata pentru milostenia aratata Sfintei Duminici deghizata in cersetoare (ii daruieste un ban), mezinul primeste sfaturi de la aceasta sa ia calul, armele si hainele cu care tatal sau a fost mire pentru a izbandi. Se sugereaza astfel ca tanarul va repeta initierea tatalui, in aceleasi conditii, ceea ce motiveaza nemultumire lui (Craiul, auzind acestea, parca nu i-a prea venit la socoteala) si sfaturile date ulterior, din experienta. Calul, descoperit cu tava de jaratec dupa trei incercari, devine tovarasul si sfatuitorul tanarului, dar are si puteri supranaturale (vorbeste si poate zbura). Intamplarile cu cersetoarea si calul pun in evidenta naivitatea, nepriceperea tanarului in a distinge relitatea de aparenta. Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea labirint, simbol , loc al mortii si al regenerarii, de la un loc i se inchide calea si incep a i se incurca cararile. Cum are nevoie de un initiator, cele trei aparitii ale Spanului il determina sa incalce sfatul parintesc si, crezand ca se afla in tara spanilor, il tocmeste ca sluga. Dincolo de spatiul protector al casei parintesti, lipsa de maturitate este sanctionata aspru. Ii marturiseste Spanului ce l-a sfatuit tatal si coboara in fantana, fara a se gandi la urmari. Incalcarea sfatului parintesc conduce la pierderea insemnelor originii si a dreptului de a deveni imparat : Spanul pune mana pe cartea, pe banii si pe averea fiului de crai. Coborarea in fantana are in plan simbolic, semnificatia nasterii si a regenerarii. Schimbarea numelui / identitatii reprezinta inceputul initierii spirituale, unde va fi condus de Span. Personajul intra in fantana naiv fecior de crai, pentru a deveni Harap Alb, rob al Spanului (initiatorul). Rautatea Spanului il va pune in situatii dificile, a caror traversare implica demonstrarea unor calitati morale necesare atunci cand va deveni imparat. Spanul indeplineste un dublu rol : acela de personaj antagonic eroului, dar si acela de mentor spiritual. Pentru a invata cum sa-i conduca pe altii, fiul craiului trebuia sa invete mai intai cum e sa fii condus. Juramantul din fantana include si conditia eliberarii (sfarsitul initerii) : jura-mi-te pe ascutisul palosului tau cami-i da ascultare intru toate [...], si atata vreme sa ai a ma sluji, pana cand ii muri si iar ii invie. Ajunsi la curtea Imparatului Verde, Spanul il supune la trei probe : aducerea salatilor din Gradina Ursului, aducerea pielii cerbului, cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe, cum se gasesc si a fetei Imparatului Ros de sotie pentru Span.

Profesor : Nicoleta Codreanu

Primele doua probe sunt trecute cu ajutorul Sfintei Duminici care ii da o licoare somnoroasa pentru urs si obrazarul si sabia lui Statu Palma Barba-Cot pentu cerb. A treia proba este mai complexa si presupunr un numar mai mare de ajutoare: Gerila, Ochila, Setila, Pasari-Lati-Lungila si insasi fata Imparatului Ros, care era cam nazdravana (avea puteri supranaturale) si stie, de la inceput, cine e si ce poate Harap Alb. Ea impune insa o proba finala : calul lui Harap Alb si turturica ei trebuie sa aduca trei smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in capete. Fata il va urma la curtea lui Verde Imparat, unde il va demasca pe Span. Acesta crede ca eroul si-a incalcat juramantul si-l ucide, prin decapitare. Calul il ucide la randul sau pe Span, semn ca rolul lui se incheiase si initierea lui Harap Alb se finalizase. Fata il inconjoara pe Harap Alb cu trei smicele de mar dulce, ii lipeste capul cu apa moarta si-l invie cu apa vie. Moarte si inviere simbolica, pntru ca Harap - Alb cel nestiutor trebuie sa dispara pentru a-i lua locul viitorul imparat. Deznodamantul consta in refacerea echilibrului si rasplata eroului prin casatoria cu fata si castigarea imparatiei. Povestea lui Harap Alb este un basm cult avand ca particularitati : reflectarea conceptiei despre lume scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului. Insa, ca in orice basm, pune in evidenta idealul de dreptate, de adevar si de cinste.