Amor si Psyche

Relatia trup -suflet

Mitul lui Amor si Psyche, considerat cea mai frumoasa poveste de iubire ,ne
arat cum nsui zeul iubirii, nepat din greeal cu una din propriile sgei, s-a
ndrgostit de o frumoas muritoare. Pentru a fi mpreun, cei doi ndrgostii
trebuie s treac numeroase probe. Psyche nvinge pe rnd capcanele ntinse de
Afrodita, care, geloas pe frumuseea ei, o trimite chiar n Infern. Cum dragostea
nvinge ns orice, i Amor i Psyche rmn n cele din urm mpreun, iar ea
este ridicat la rangul de zei.
Psyche simbolizeaza deci sufletul omenesc, despartit prin incarnare, dupa
opinia platonicienilor, de lumea esentelor, pe care simtea nevoia de a o regasi.
Teoria platoniciana a dragostei, ascensiunea sufletului pana la apoteoza pot fi
lesne deslusite in acest basm mitic.
De la faimosul filosof Platon avem sintagma i conceptul de iubire
platonic.
Influnta platonica in basmul nostru consta in faptul ca , pentru Platon,
pasiunea erotic este un soi de for spiritual care ne-ar putea ajuta s ne
descoperim propriul suflet, prin intermediul unei legturi profunde cu o alt
fiint uman. Asa si in Amor si Psyche, unde Psyche ntruchipeaz sufletul si
trupul iar Amor dragostea; Iar pentru a rzbate, trupul trebuie s treac prin
multe ncercri pentru a gsi adevrata dragoste, aa cum i Psyche a suferit
pentru Amor. Pasiunea iubirii este supremul mijloc de a aduce eternitatea pe
pamant. Orice iubire adevarata este absoluta si nepieritoare, chiar daca ea se
cladeste pe teritoriul celei mai flagrante perisabilitati.
Platon consider c sufletul omului este rupt din lumea ideilor i de aceea este de origine
divin. i dac un corp material este atras n jos, apoi sufletul, datorit Erosului, este atras n
sus. Totul n lume tinde s ocupe un loc conform naturii sale. De aceea sufletul este atras de
lumea divinului. El este mpins spre aceast lume de fora Erosului
n "Symposion"(dialogul in care filosoful relateaz despre un banchet, care a avut loc n casa
lui Agahton, n timpul cruia participanii i propun s aduc fiecare cte un elogiu zeului
iubirii, Eros) pasajele despre pasiunea erotic nscut din afeciunea necondiionat a unui
suflet pentru altul stau plasate deasupra unora dintre cele mai armonioase note, ceea ce ne
duce cu gndul c aa-zisul aprtor al abstinenei era de fapt n favoarea consumrii fizice a
iubirii.