CUPRINS

INTRODUCERE / 4
1. CONSIDERAII GENERALE / 6
1.1. Aezarea geografic i limitele / 6
1.2. Istoricul cercetrilor / 9
1.3. Metode i mijloce de cercetare / 12
PARTEA NTI. FORMAREA I EVOLUIA RELIEFULUI
2. PARTICULARITI GEOLOGICE I REFLECTAREA N RELIEF / 15
2.1. Caracterizare geologic general / 15
2.2. Tectonica i evoluia paleogeografic / 31
2.3. Influena structurii n relief / 36
2.3.1. Relieful dezvoltat pe structur cutat / 40
2.3.2. Relieful dezvoltat pe structur monoclinal / 42
2.4. Influena petrografiei n relief / 43
2.4.1.Relieful modelat pe roci cristaline i granitice / 47
2.4.2. Relieful modelat pe roci sedimentare / 49
3. FORMAREA I EVOLUIA REELEI HIDROGRAFICE I A
RELIEFULUI /53
3.1. Evoluia reelei hidrografice i a reliefului / 53
3.2. Suprafee i trepte morfogenetice / 58
3.2.1. Suprafee de nivelare / 58
3.2.2. Terasele / 67
3.2.3. Luncile / 68
4. CARACTERISTICI MORFOGRAFICE I MORFOMETRICE / 70
4.1. Morfografia / 70
4.1.1. Morfografia vilor / 70
4.1.2. Morfografia interfluviilor i a versanilor / 76
4.1.3. Expoziia versanilor / 81
4.2. Morfometria / 83
1

4.2.1. Dimensiuni de lungime i de suprafa ale bazinului hidrografic / 83

4.2.2. Adncimea fragmentrii reliefului / 91
4.2.3. Densitatea fragmentrii reliefului / 94
4.2.4. Corelaia dintre adncimea fragmentrii i densitatea fragmentrii reliefului / 98
4.2.5. Hipsometria / 104
4.2.6. Declivitatea versanilor / 107
4.2.7. Curbura n plan / 109
4.2.8. Curbura n profil / 113
4.2.9. Modele morfometrice / 115
4.2.9.1. Modelul morfometric al drenajului / 115
4.2.9.2.Modelul morfometric al suprafeelor / 121
4.2.9.3. Modelul morfometric al perimetrelor / 126
4.2.9.4 Modelul morfometric al diferenelor de nivel / 129
4.2.9.5. Modelul morfometric al pantelor medii / 133
4.2.9.6. Corelaia dintre suprafee i perimetre / 135
PARTEA A DOUA. DINAMICA RELIEFULUI
5. Factorii morfodinamici / 140
5.1. Factorul geologic / 141
5.2. Factorul geomorfologic / 142
5.3. Factorul climatic / 143
5.3.1. Temperatura aerului / 144
5.3.2. Temperatura solului / 149
5.3.3. Umezeala relativ a aerului / 151
5.3.4.Nebulozitatea / 155
5.3.5. Precipitaiile atmosferice / 157
5.3.6. Regimul eolian / 161
5.3.7. Indicatori care descriu clima bazinului Eelnia / 164
5.4. Factorul hidrologic / 175
5.4.1. Apele subterane / 175
5.4.2. Principalele caracteristici chimice i calitatea apelor freatice din perimetrul localitii
Eelnia / 178
5.4.3. Apele de suprafa / 183
5.4.4. Suprafeele lacustre / 193
5.5. Factorul edafic / 194
5.6. Factorul biotic / 215
5.7. Factorul antropic i influena asupra modelrii reliefului / 219
5.7.1. Populaia ca factor al modelrii / 220
2

5.7.2. Dinamica utilizrii terenurilor n perioada 1978 2009 / 225

5.7.3. Impactul activitilor de exploatare forestier, minier i a materialelor de
construcie asupra componentelor fizico-geografice / 236
5.7.4. Activiti de amenajare hidrotehnic i de mbuntiri funciare / 245

6. PROCESE I FORME DE RELIEF REZULTATE / 253

6.1. Procese i forme de versant / 253
6.1.1. Procese premergtoare eroziunii / 253
6.1.1.1. Dezagregarea / 253
6.1.1.2. Alterarea / 261
6.1.2. Eroziune hidric pe versani / 265
6.1.2.1. Pluviodenudarea i eroziunea n suprafa / 265
6.1.2.2. Eroziunea n adncime / 270
6.1.2.3.Vulnerabilitatea terenurilor la procese de risc erozional / 291
6.1.3. Procese gravitaionale / 294
6.1.3.1.Alunecri de teren / 294
6.1.3.2. Rostogoliri / 301
6.1.3.3. Prbuiri i surpri / 302
6.1.3.4. Creepingul / 303
6.1.4. Procese i forme de albie / 304
6.1.4.1. Dinamica albiei rului Eelnia n perioada 1910 2009 / 304
6.1.4.2. Analiza granulometric a galeilor din albia rului Eelnia / 310
6.1.5. Procese lacustre / 315
6.1.6. Regionarea proceselor geomorfologice / 319
Concluzii / 325
Bibliografie / 328

INTRODUCERE
3

Caracteristicile de ansamblu ca relieful, componenta i structura geologic, precum i

elementele biologice ale Munilor Almjului similare subunitii din care fac parte, i anume
Munii Banatului, subdiviziune sudic a Carpailor Occidentali se reflect n cadrul geografic
deosebit de pitoresc al bazinului hidrografic Eelnia, amplificat n frumusee de prezena
Dunrii.
Lucrarea Bazinul hidrografic Eelnia. Studiu de geomorfologie dinamic , reprezint
rezultatul cercetrilor efectuate n perioada 2009 2012, avnd ca obiectiv principal relatarea
particularitilor privind morfodinamica actual a bazinului i estimarea tendinelor de evoluie a
proceselor geomorfologice prin identificarea cauzelor poteniale de modelare a reliefului.
Dezvoltarea bazinului pe o suprafa de 77 kmp n cadrul versantului sud estic al Munilor
Almjului unde altitudinea maxim de 1224 m deinut de martorul de eroziune Vf. Svinecea
Mare la poalele cruia se afl obria rului Eelnia, imprim reliefului o uniformitate
evideniat prin culmile domoale i greoaie, ntrerupt doar de prezena martorilor de eroziune,
dovezi ale unei intense peneplenizri.
Lucrarea este structurat n dou mari pri i ase capitole: 1. Consideraii generale, 2.
Particulariti geologice i reflectarea n relief, 3. Formarea i evoluia reelei hidrografice i a
reliefului, 4. Caracteristici morfografice i morfometrice, acestea constituind prima parte i 5.
Dinamica reliefului, 6. Procese i forme de relief rezultate reprezentnd cea de-a doua parte a
tezei. n ansamblu, structura primei pri cuprinde o prezentare geografic general, relatarea
evolutiei din punct de vedere geologic i morfologic i analiza caracteristicilor morfografice i
morfometrice ale bazinului studiat. Partea a doua se concentreaz pe studiul reliefului din
punctul de vedere al activitii dinamice n contextul aciunii factorilor endogeni i exogeni,
materializat sub aspectul formelor de relief aflate n diferite stadii de evoluie i implicnd
anumite vulnerabiliti asupra terenurilor.
Pe baza acestei structuri, am avut n vedere ndeplinirea urmtoarelor obiective specifice:
Evidenierea particularitilor tectonice, structurale i petrografice cu reflectarea
influenei acestora n tipurile de relief prezente n cuprinsul bazinului hidrografic Eelnia
Prezentarea etapelor de evoluie a reelei hidrografice i a reliefului concretizate n
apariia suprafeelor i treptelor morfogenetice
Studiul morfografiei ca expresie evolutiv a bazinului hidrografic, exemplificat prin
forma bazinului hidrografic, harta morfografic, harta tipurilor de versani, harta tipurilor
de expoziie a versanilor, precum i prin profile geomorfologice de versant i de vale
Evaluarea cantitativ a reliefului prin analiza parametrilor geomorfologici precum
adncimea fragmentrii i densitatea fragmentrii reliefului, declivitatea versanilor,
curbura n profil, curbura n plan, hipsometria i expunerea influenei acestora n
declanarea proceselor geomorfologice i intensificarea dinamicii proceselor de versant i
de albie
Prezentarea influenei factorilor morfodinamici reprezentai de substratul geologic,
condiiile climatice, hidrologice i biopedografice, precum i activitile antropice cu rol
deosebit de important n declanarea i evoluia dinamicii proceselor geomorfologice din
cadrul bazinului hidrografic Eelnia
Analiza spaio temporal a dinamicii proceselor de versant i de albie n raport cu
componenta uman i identificarea arealelor cu vulnerabilitate la eroziune

Doresc s adresez sincere mulumiri ndrumtorului lucrrii, D-na Prof. Univ. Dr. Florina
Grecu, pentru ncrederea acordat i debutul n cercetarea geografic la un nivel superior, pentru
sprijinul i ndrumrile acordate n elaborarea acestei lucrri.
De asemenea, mulumesc pentru informaii i sprijinul oferit n rezolvarea unor probleme
legate de prelucrarea bazei cartografice n sistemul geografic informaional SIG, D-lui Prof.
Lect. Dr. Robert Dobre, C. S. III Alina Gherghina , C. S. III Rodica Lazr, analiti Irina Calciu i
Carmen Popescu din cadrul Departamentului Agrochimie i Nutriia Plantelor, Laborator
Interrelaii Sol Plant , Calitatea Alimentelor al Institutului de Cercetri pentru Pedologie i
Agrochimie care m-au ajutat n analizarea probelor de sol i ap recoltate din cadrul bazinului
Eelnia, colegilor i n mod deosebit lui Camelia Eliza Psculescu (Telteu) pentru nsoirea n
cadrul unei expediii pe teren, Primriei comunei Eelnia pentru informaiile oferite, precum i
personalului de la Staiunea de Cercetri Geografice Orova pentru bunvoina de gzduire,
accesul la materialele bibliografice i utilizarea aparaturii de msurat calitatea parametrilor fizici
ai apei.
1. CONSIDERAII GENERALE
1.1. Aezarea geografic i limitele
Bazinul hidrografic al rului Eelnia, se situeaz n partea sud - vestic a rii, fiind
dezvoltat n cadrul versantului sud - estic al Munilor Almjului, subunitate a Munilor Banatului,
grupa aparinnd Carpailor Occidentali. Bazinul Eelnia se desfoar pe o suprafa de 77 kmp
i este ncadrat de urmtoarele bazine vecine: la est de bazinele Mala i Mraconia, la vest de
Sacherstia i Cerna iar la sud de bazinul Dunrii. Prezint o reea hidrografic de ordinul 5 n
sistemul de ierarhizare Horton-Strahler, tributar Dunrii prin colectorul principal Eelnia.
n cadrul unitilor teritorial administrative, bazinul se suprapune peste judeul Mehedini
i ocup o poziie estic n cadrul Parcului Naional Porile de Fier.
Din punct de vedere matematic, bazinul Eelnia este ncadrat de urmtoarele coordonate
geografice, ce justific poziia sa n zona temperat continental cu influene mediteraneene din
sud-vestul Romniei.
-paralela
de 444115 latitudine nordic, delimiteaz extremitatea sudic a
bazinului ;
-paralela de 445230 latitudine nordic, delimiteaz extremitatea nordic ;
-meridianul de 221115 longitudine estic , delimiteaz extremitatea vestic;
-meridianul de 223000 longitudine estic , delimiteaz extremitatea estic .
Dezvoltat n cadrul unui relief montan, bazinul prezint o dispunere etajat desfaurat
ntre altitudinile de 60 m , la confluena cu Dunea i 1107 m , prezentnd astfel o diferen de
nivel de 1047 m . Valoarea diferenei de nivel dintre izvor , situat la 1080 m i punctul de vrsare
, este de 1020 m. Relieful montan al bazinului Eelnia este nfiat sub forma unui sistem de
culmi slab fragmentate i nguste care scad altimetric n mod descendent spre Valea Eelniei i
Valea Dunrii . n privina reliefului din cadrul bazinetului depresionar Eelnia, acesta este
individualizat sub aspectul unor culmi reduse din punct de vedere altimetric, fiind reprezentate
prin poduri de teras separate de ogae i ravene .
Rezult c bazinul este dezvoltat n cadrul munilor cu altitudini de sub 1500 m , acoperii
de pduri de fag balcanic cu carpen, tei i elemente termofile.
5

Din punct de vedere geologic, cursurile superior i mediu ale bazinului Eelnia ,
prezint o vale dezvoltat n roci cristaline ale Autohtonului Danubian, roci magmatice i
formaiuni sedimentare ale Domeniului Danubian iar n cursul inferior prezint o vale format n
depozitele sedimentare ale depresiunii Orova.
Unitatea Danubian include un fundament cristalin compus din isturi cristaline
mezometamorfice reprezentate prin cristalinul de Poiana Mraconiei cristalinul de Neamu i
cristalinul de Corbu. Rocile magmatice sunt reprezentate de dou masive granitoidice cu
caracter intrusiv, de vrst Paleozoic Inferioar: corpul granitic de Cherbelezu cu o desfurare
nordic n cadrul bazinului i corpul granitic de Ogradena .
Formaiunile sedimentare danubiene dispuse peste fundamentul cristalin (conglomerate,
gresii, isturi argiloase roii i calcare de ap dulce) , de varst Permian Inferioar dein o
pondere redus n bazinul Eelnia. Importante depozite sedimentare apar n cursul inferior i
pun n eviden evoluia Dunrii.
Fig.1. Harta ncadrrii bazinului Eelnia n teritoriul rii i n cadrul unitilor administrativ -

teritoriale

Fig.

2.
Bazinul hidrografic Eelnia

1.2. Istoricul cercetrilor

Diverse aspecte din teritoriului aferent bazinului Eelnia se regsesc n numeroase studii
efectuate asupra Carpailor Meridionali, Occidentali, a subunitii Munii Banatului i a zonei
Defileului Dunrii ns existena unor lucrri care s vizeze exact acest bazin, sunt foarte reduse
ca numr.
Aadar, de-a lungul timpului au fost elaborate o serie de lucrri care au abordat ca tematic
aspecte legate de geologie (n studii efectuate asupra Carpailor Meridionali) geomorfologie,
climatologie, biogeografie i geoecologie.
n domeniul geologic s-au realizat numeroase cercetri asupra Carpailor Meridionali, a
Munilor Banatului i a subunitii Munii Almjului materializate n articole i publicaii
tiinifice din care menionm n continuare n mod selectiv urmtoarele: la nivel regional prin
cercetri asupra evoluiei geomorfologice a Alpilor Transilvaniei realizate de ctre Martonne
Emm. (1907), prin studiul tectonicii Carpailor Meridionali de ctre Streckeisen A., (1934) ,
observaiile asupra tectonicii Banatului meridional realizate de ctre Codarcea Al. (1940), studiul
geologiei Carpailor Meridionali efectuat Pavelescu L. (1959), de Mutihac V., Ionesi L., (1974),
de Mutihac V. (1990) asupra geologiei structurale a Romaniei, de Mutihac V., Stratulat M. J.,
Fechet R. M. (2004) asupra geologiei Romniei.
La nivel de subunitate sunt redate n continuare cteva studii efectuate asupra Munilor
Banatului i a Munilor Almjului: Codarcea M. D., Codarcea Al., (1968) cu studiul asupra
stratigrafiei i evoluiei prealpine a fundamentului cristalin a Munilor Banatului, Nstseanu S.,
Bercia I. (1968) cu explicaiile deosebit de importante asupra Foii de hart cu numrul 32 a zonei
Baia de Aram n care este inclus i bazinul Eelnia, Gunnesch K., Gunnesch M. (1978) cu
cercetri asupra formaiunilor cristaline din sud-estul Munilor Almjului, Nstseanu S., Bercia
I., Iancu V., Hrtopanu I. (1981) au efectuat cercetri asupra structurii Carpailor sudici, i anume
n zona Mehedini Banat, Mruniu M., Seghedi A. (1983) cu studiul asupra rocilor
metamorfice i a proceselor manifestate pe acestea din partea estic a Munilor Almjului, Popa
M. (2003) cu prezentarea geologiei din cadrul Parcului Natural Porile de Fier.
Din categoria lucrrilor care abordeaz ca tematic geomorfologia, sunt foarte important de
menionat cele n care se fac referiri asupra geomorfologiei vii dunrene, a vechimii i a
modului de formare asupra cruia s-au emis de-a lungul timpului cteva ipoteze din care redm
urmtoarele:
Ipoteza revrsrii Lacului Panonic spre Lacul Cmpiei Romne susinut de ctre G.
Fonla (1896);
Ipoteza existenei unei falii susinut de Gh. Ionescu (1895), M. Drghiceanu (1896) i R.
Sevastos (1904);
Ipoteza antecedenei emis de A. Penck (1891) i susinut i de J. Cvijic (1908) i N.
Popp (1937), N. Orghidan (1965) ;
Ipoteza captrii ai crui adepii sunt K. T. Peters (1870), G. M. Murgoci (1902), Emm de
Martonne (1902), G. Vlsan (1916) i R. Fisheux (1916);
n privina studiilor care se concentreaz pe Defileul Dunrii pot fi menionate cele realizate
de P. Cote (1954,1982), M. Iancu, V. Velcea (1963), Iancu M., Velcea Valeria, Glja M. (1963),
N. Orghidan (1966), Posea Gr., Grigore M., Popescu N. (1963), Gr. Posea, I. D. Ilie, N. Popescu,
M. Grigore (1963, 1964, 1967), N. Popescu (1966), D.Popescu, N. Popescu, M. Grigore (1967),
Sencu V. (1967), V. Velcea (1970,1973, 1983, 1984, 1993), V.Velcea, Al. Savu (1982), Nedelcu
G. A, Sandu V. (1983),
8

Alte lucrri care dezbat diverse aspecte geomorfologice: Grigore M., Popescu D., Popescu N.
(1967) cu studiul asupra reliefului structural din zona Defileului Dunrii i a Munilor Almjului,
Grigore M., Schmimdt M., Ielenicz M. (1969) cu cercetri asupra versanilor din defileu cu
privire special asupra sectorului cuprins ntre Ogradena Orova, Posea Gr. i colab. (1967) cu
cercetri asupra lacului de acumulare din defileu n contextul modificrilor impuse de construirea
acestuia, Vespremeanu E., Posea Gr. (1988) cu studiul asupra proceselor de sedimentare din lacul
de acumulare Porile de Fier I.
Din domeniul hidrologiei i climatologiei pot fi enumerate cercetrile efectuate de Piota I.,
Trufa V., Ciumpileac Gh. (1965) care face observaii asupra debitelor din cadrul defileului n
perioada 1934 1954, Stoenescu t., Dumitrescu Elena (1964) cu analiza regimului
precipitaiilor ntre Bazia i Tr. Severin i analiza temperaturilor n zona Orova Drobeta Tr.
Severin (1968), Ujvari I. (1965) cu studiul caracteristicilor hidrologice ale Dunrii, Piota I.,
Trufa V., Ciumpileac Gh. (1967) cu studiul asupra regimului termic i de nghe pe sectorul
Bazia Drobeta Tr. Severin, Srbu I., Trufa V., Oprian Sanda, (1986) cu cercetri realizate
asupra caracteristicilor fizico chimice ale Dunrii ntre Bazia i Gura Vii, Ciulache St. (1990)
cu studiul caracteristicilor topoclimatice asupra bazinului Orova, Bazac G., Moldoveanu M
(1996) prin studiul realizat asupra climatului din sud vestul rii n contextul influenelor
mediteraneene asupra Zaharia Liliana, Oprian Sanda, Diaconu D., (2000) cu cercetri efectuate
n perimetrul localitii Eelnia n ceea ce privete chimismul i calitatea apelor freatice.
n privina studiilor realizate asupra nveliului edafic din zona defileului, se remarc cele ale lui
Florea N., Geanana M., Glvan V. (1975) care abordeaz ca subiect solurile din lunca Dunrii
din sectorul cuprins ntre Orova i Berzasca, Gruia L., Glavan V. (1979) cu evaluarea unor
strategii de mbuntire a solurilor din cadrul defileului, din punct de vedere agro i silvocultural
sau studiul realizat strict asupra solurilor din bazinul Eelnia aa cum este cel al lui Glvan V.
(1973) care relev importana factorilor fizico geografici n geneza i rspndirea acestora.
Dintre lucrrile cu caracter geografic pot fi amintite cele elaborate de Vlsan G. (1916) cu
observaii asupra trecerii Dunrii la Porile de Fier, de Niculescu Gh. I. (1920) cu prezentarea
Porilor de Fier i a cataractelor Dunrii, de Rdulescu I., Ilie I. (1969) cu un aport de
informaii privind amenajarea Defileului Dunrii ntre Bazia i Tr. Severin, de Ptroescu Maria,
Vintil Gabriela (1997) care evideniaz potenialului natural, cultural i istoric al Parcului
Natural Porile de Fier, de Grecu F., Ielenicz M., Comnescu L., Vian M. (2006) asupra relaiei
de sinergism dintre relief i mediu a cteva sisteme urbane dispuse de-a lungul Dunrii cu privire
asupra consecinelor inundaiilor asupra acestora la nivelul anului 2006
Dintre lucrrile care sunt concentrate pe studiul nveliului vegetal pot fi menionate: cel al lui
Nicolae C. (1967) care face referiri fito-geografice asupra Defileului Dunrii ntre Orova i
Bazia, al lui Csuros St., Pop I., Hodian I., Csuros Kaptalan M., (1968) cu cercetri floristice
i de vegetaie realizate pe sectorul dintre Orova i Eelnia sau cel elaborat de Pop I., Hodian
I., Csuros St. (1969) cu cercetri asupra vegetaiei din cadrul bazinului Eelnia.
n ceea ce privete mediul i dezvoltarea durabil se remarc o serie de lucrri deosebit de
importante: Verghelet A., Ungureanu I, Urecheatu Melania (1979) care au efectuat cercetri
asupra terenurilor degradate prin prisma reconstruciei ecologice prin mpdurire din zona
Orova Porile de Fier, Ptroescu Maria, Burduanu Marta, Rozylovicz L., Bnic S. (1998) cu
studiul asupra mediului i a zonelor cu pante instabile din cadrul Parcului Natural Porile de Fier,
Ptroescu Maria, Ghincea I., Matache M., Ptroescu-Klotz Iulia, Rozylovicz L., Burduanu
Marta (1999) care au evaluat potenialul ecologic al apelor Dunrii pe sectorul Bazia barajul
Porile de Fier I, Vintil (Manea) G., Arma (2000) care realizeaz o evaluare a factorilor de risc
9

de-a lungul Dunrii n contextul dezvoltrii durabile, Vintil (Manea), (2001) apreciaz gradul
de artificializare a peisajului din cadrul Parcului Natural Porile de Fier pe baza unor aplicrii
unor indici, Ptroescu Maria i colab. (2004) cu elaborarea unui plan de management n
contextul dezvoltrii durabile asupra Parcului Natural Porile de Fier.
Dintre lucrrile geografice de sintez n care se regsesc diverse informaii cu privire
asupra spaiului aferent bazinul Eelnia, pot fi menionate: (1967), Dunrea ntre Bazia i
Ceatal Izmail. Monografie hidrologic, (1969), Geografia vii Dunrii Romneti, (1971),
Rurile Romniei. Monografie hidrologic, (1972), Atlasul complex Porile de Fier, (1976),
Grupul de cercetri complexe Porile de Fier, seria monografic Geografie, (1975) Grupul de
cercetri complexe ,,Porile de Fier, seria monografic, ,,Fauna,(1970 1978) Anuarele
hidrologice ale Dunrii, (1990) Grupul de cercetri complexe ,,Porile de Fier, seria
monografic, ,,Solurile.
Dintre tezele de doctorat care abordeaz aspecte din zona defileului, se evideniaz cea elaborat
de Matei E. (2000) cu ,, Impactul activitilor antropice asupra componentelor mediului, n
Culoarul Dunrii ntre Orova i Ostrovul Mare , de Manea G. (2001) cu
,, Impactul modificrii utilizrii terenurilor asupra dinamicii peisajului, n Parcul Natural Porile
de Fier , de Daniela Dumbrveanu (2004) cu studiul ,, Zona turistic Porile de Fier Analiza
geografic , de Tetelea Cristian (2005) cu ,, Potenialul geoecologic al ecosistemelor acvatice
din Parcul Natural Porile de Fier, cu privire special asupra rurilor tributare direct Dunrii
1.3. Metode i mijloace de cercetare
Aspectele principale al acestui studiu geomorfologic sunt concentrate asupra
morfocronologiei, morfogenezei, morfografiei, morfometriei i a morfodinamicii pe baza crora
s-a realizat analiza reliefului i a proceselor rezultate, precum i asupra influenei activitilor
antropice n declanarea proceselor geomorfologice actuale.
Analiza geomorfologic aplicat n studiul bazinului Eelnia reprezint o metod
complex care cuprinde mai multe metode i mijloace de cercetare bazate pe studii de teren cu
realizarea de observaii, cartri geomorfologice, schie de hart, profile schematice, msurtori,
prelevri de probe de ap i sol, fotografii dar bazate i pe studii de laborator cu consultarea i
prelucrarea surselor bibliografice, cartografice sau a datelor satelitare (ortofotoplanuri) care au
permis obinerea de grafice, tabele, hri cu o tematic variat din care foarte relevante pentru
evoluia i dinamica reliefului sunt cele morfometrice pe baza crora au fost realizate modelele
morfometrice (drenaj, suprafee, perimetre, pante medii, diferene de nivel, altitudini medii i
diverse corelaii).
La baza analizei geomorfologice stau dou metode, una cantitativ care se ocup cu
studiul reliefului din punct de vedere morfografic i morfometric i una calitativ ale crei
probleme sunt dezbtute pe plan morfogenetic i morfocronologic.
Conform Ielenicz (2005), metodele utilizate n studiul reliefului se pot grupa n trei
categorii: metode generale aplicate n toate tiinele (metoda analizei, sintezei, observaiei,
metoda comparativ, istoric i dinamic, metoda inductiv, metoda deductiv, metoda
selectiv); metode folosite n geografie i n alte tiine apropiate (metoda analizei hrilor;
metoda schielor de hart; metoda diagramelor; metoda alternanei de pelesoluri i loessuri,
metoda stratigrafico-paleontologic; metoda statistico-matematic; metode de laborator etc. i
metode specifice geomorfologiei (metode morfografice, morfometrice, metoda blocdiagramei,
schielor panoramice, cartrii geomorfologice, profilului geomorfologic, profilelor schematice,
descrierii sistematice a reliefului, analizei geomorfologice, integrrii geomorfologice, modelrii,
10

mediilor geomorfologice artificiale, experimentului geomorfologic) care au rezultat n urma

procesului de cunoatere i analiz a reliefului.
Metodele i mijloacele de cercetare specifice geomorfologiei sunt utilizate i n alte
domenii tocmai datorit aplicabilitii acesteia n exprimarea anumitor caracteristici.
Raportat la studiul geomorfologic al bazinului Eelnia, am aplicat o serie de metode i
mijloace de cercetare care sunt redate n continuare:

Metoda observaiei care a fost aplicat att direct pe teren n cadrul campaniilor de teren
desfurate pe parcursul celor trei ani de studiu (2009 2012) n cadrul bazinului Eelnia,
sub form staionar i intinerant pentru cartri, prelevri de probe de ap i sol, msurtori,
fotografii ct i indirect prin prelucrarea datelor coninute de hri, ortofotoplanuri sau a
celor furnizate de alte surse (Corine Land Cover, I.C.P.A.).
Metoda morfografic a fost utilizat n analiza cantitativ a reliefului pe baza interpretrii
hrii topografice, a ortofotoplanurilor i a cartrilor din teren care au servit la identificarea
diferitelor tipuri de vi, a versanilor i a interfluviilor pe baza crora a fost realizat harta
morfografic, harta expoziiei versanilor.
Metoda morfometric a fost aplicat n studiul calitativ al reliefului prin utilizarea hrilor
topografice pe baza crora au fost realizate msurtori i calcule asupra unor reprezentri
cartografice care au permis evidenierea treptelor hipsometrice de relief, fragmentrii
orizontale i energiei reliefului, declivitii versanilor i curburii n plan i n profil.
Metoda cartrii geomorfologice a fost aplicat direct n teren prin intermediul realizrii de
msurtori, comparaii i observaii asupra reliefului iar indirect prin identificarea pe baza
hrilor topografice a formelor de relief i a proceselor geomorfologice care au constituit un
punct de plecare n elaborarea unor hri precum cea a suprafeelor de nivelare, a proceselor
geomorfologice actuale. Aadar, aceast metod const n transpunerea elementelor de relief
din teren pe hart prin intermediul semnelor convenionale.
Metoda profilului geomorfologic i a profilelor schematice au permis reprezentarea pe
anumite direcii a caracteristicilor reliefului ca aspect, trepte de relief i corelarea acestora cu
datele de ordin geologic. Au fost realizate profil longitudinale i transversale n scopul
evidenierii anumitor aspecte ale reliefului. Metoda profilului schematic a fost utilizat n
expunerea formelor de relief fluviatil din cadrul bazinetului depresionar.
Metoda analizei i sintezei au fost aplicate prin studiul surselor bibliografice dar i a
cercetrii din teren pe baza crora au fost descifrate mecanismele de desfurare a proceselor
i fenomenelor geografice, precum i nelegerea relaiilor dintre acestea i care au permis
realizarea de ierarhizri, tipizri i regionri ale reliefului.
Metoda statistico matematic a fost utilizat n studiul factorului climatic prin prelucrarea
unor iruri de date numerice, n obinerea unor reprezentri spaiale ale indicatorilor
morfometrici i n corelaiile dintre anumii parametri morfometrici.
Metoda reprezint parte comun din diferitele tehnici informaionale computerizate
utilizate n elaborarea acestui studiu, precum ArcView 3.2., ArcGis 9.3.1., Ilwis 3.2.
Metodele diacronic i comparativ au fost utilizate n identificarea i compararea pe baza
materialelor cartografice a evoluiei n timp i spaiu a unor fenomene geografice n scopul
evidenierii modificrilor intervenite n configuraia reliefului, aa cum este cazul evoluiei
11

reelei hidrografice din bazinul Eelnia n perioada anilor 1910 2009. Baza cartografic
necesar realizrii comparaiei reelei hidrografice din aceast perioad este constituit din
Hrile sovietice (1:100.000, anul 1910), Hrile austriece (1:200.000, anul 1916), Planurile
directoare de tragere (1:20.000, anul 1959) i din imaginile satelitare (ortofotoplanuri,
1:5000, anul 2009, surs: A.N.C.P.I.) De asemenea, au fost realizate comparaii ale diverselor
aspecte furnizate de harta topografic i geologic cu cele existente n teren.
Metodele de cercetare au fost completate cu tehnicile GIS, care s-au dovedit foarte utile
n combinaie cu unele metode din lista prezentat anterior. Astfel, etapa iniial de laborator a
necesitat obinerea modelului numeric al terenului (DEM Digital Elevation Model) determinat
pe baza digitizrii curbelor de nivel, cotelor i reelei hidrografice permanente i temporare de pe
hrile topografice, scara 1:25.000 prin intermediul programului Arcgis 9.3.1. Pe baza dem-ului
au fost obinute diverse hri tematice precum cele morfometrice necesare realizrii analizei
reliefului. Materialele cartografice i satelitare au fost georefereniate n cadrul programelor
Global Mapper i Arc.Gis. 9.3.1., n proiecia Stereografic 1970, S_42 ROMANIA, iar n
privina hrilor sovietice, austriece i a planurilor directoare de tragere au fost stabilite puncte
comune pentru georefereniere. Multe dintre materialele grafice, precum harta geologic,
morfografic, harile morfometrice, hrile de eroziune i de vulnerabilitate la aciunea
proceselor erozionale, harta proceselor geomorfologice actuale, harile de utilizare a terenurilor,
harta activitilor antropice dar i schia geomorfologic a bazinetului depresionar privind
formele de relief fluviatil, profilele longitudinale i transversale au fost realizate n cadrul
programului Arcgis 9.3.1.

II. PARTICULARITATI
RELIEF

GEOLOGICE

SI

REFLECTAREA

ACESTORA

IN

Bazinul Eselnita cu o dezvoltare in partea sudica a Muntilor Banat, este caracterizat din
punct de vedere al componentei geologice de formatiuni cristaline apartinand Domeniului
Danubian situat intre grabenul Cerna Cazane la est si linia Rudaria la vest, reprezentand
fundamentul celor doua unitati cristaline ale sale: Unitatea de Retezat Ogradena si de Almaj.
In linii generale, elementele geologice ale Domeniului Danubian identificate in bazinul
Eselnita apartin predominant rocilor metamorfice si celor magmatice si intr-o pondere mai
redusa celor sedimentare. Unitatea Danubiana include un fundament cristalin compus din sisturi
cristaline apartinand Seriilor de Poiana Mraconia, de Corbu si de Neamtu care sint strapunse de
roci magmatice reprezentate de doua masive granitoide de vrst Paleozoic inferioar: corpul
granitic de Cherbelezu cu o desfaurare nordic n cadrul bazinului i corpul granitic de
Ogradena spre partea sudica a bazinului.

12

Unitatea de
Retezat
-Ogradena
Formatiuni
cristaline

Granitoide

Granitul de
Cherbelezu

Granitul de
Ogradena

Seria de
Neamtu

Seria de
Corbu

Fig. 3. Componentele Unitatii de Retezat Ogradena

Fig. 4. Elementele Unitatii de Almaj

2.2. Influenta structurii asupra reliefului
Structura
anumit tip de

Unitatea de Almaj

geologica reflecta un
relief insa structurile

Formatiuni cristaline
13

Seria de Poiana Mraconia

primare nu prezinta valabilitate indelungata, formele acestora fiind supuse actiunii modelatoare a
agentilor externi.
Relieful structural reprezinta de fapt produsul derivat din structurile initiale care este
expus unei continue modelari. Sub actiunea modelatoare a agentilor externi, fiecarei structuri
geologice din cadrul bazinului Eselnita ii corespunde anumite forme de relief.
Aspectul general al Muntilor Banatului este acela de o asociere de horsturi si grabene,
diferentiindu-se prin altitudinea coborata fata de Carpatii Meridionali in care sint incadrati pe
baza caracteristicilor asemanatoare de geologie. Elementele structurale precum liniile tectonice
orientate pe directia N-S si suprapunerile cutelor spre E, se reflecta in morfologia Muntilor
Almaj. Acestia prezinta in ansamblu structura uni horst denivelat prin doua trepte dincare una
mai inalta situata spre nord, reprezentata prin muntele Svinecea Mare (1226 m) si alta mai joasa
desfasurata in cadrul defileului Dunarii si ale carei altitudini variaza intre 650-950 m (Grigore
M., 1973). La nivelul teritoriului cuprins in bazinul Eselnita ca de altfel raportat si la intreaga
subunitate a Muntilor Almajului, se constata o tectonizare accentuata a Domeniului Danubian.
Sisturile cristaline ale Domeniului Danubian sint cutate sub forma de benzi si desfasurate in
concordanta cu tectonica generala a Muntilor Almaj, de la NE spre SV. Dispunerea maselor
eruptive peste seriile cristaline ale Domeniului Danubian se realizeaza longitudinal sub forma a
doua aliniamente din care cate un masiv din cele doua traverseaza si teritoriul bazinului Eselnita
Cherbelezu si Ogradena
De mentionat, ca intre aceste doua aliniamente se dezvolta gabbrourile de la Plavisevita si
serpentinitele de Tisovita, insa acestea detin o pondere extrem de redusa in cuprinsul bazinului
Eselnita. Se constata o concordanta intre dipsunerea structurii cristalinului si eruptivului cu
orientarea culmilor Muntilor Almajului (Geografia, 1976).
Sedimentarul zonei Svinita Svinecea Mare prezinta apectul unui sinclinal umplut cu
depozite de virsta Paleozoic Mezozoic, in cuprinsul careia se afla resurse de carbune de calitate
superioara. (Geografia Romaniei, vol. III). In lungul acestui sinclinoriu s-au format forme
structurale de dimensiuni variabile creste, platouri (fig. ), abrupturi, varfuri.
Din punct de vedere structural, depresiunea Orsovei corespunde structurilor simple miocene
formate in Tortonian si a caror durata de functionare s-a mentinut pina in Sarmatian mediu.
Aceasta este compusa
din depozite cu caracter
de
molasa
reprezentate
de
conglomerate, gresii,
pietrisuri, nisipuri si
argile,
a
caror
structura
este
slab
cutata.
Bazinetul
Eselnita este incadrat
acestei
depresiuni
tectono-erozive, fiind
marginit la nord de
masivul eruptiv de
Ogradena
care
introduce o diferenta de
altitudine (50-100m)
marcata in relief prin
abruptul litologic de
pe partea dreapta a vaii
Eselnita.

14

Fig. 5. Platoul zonei sedimentare Svinita Svinecea Mare

2.2.1. Relieful dezvoltat pe structura cutata

2.2.2. Relieful dezvoltat pe structura monoclinala
2.3. Influenta petrografiei asupra reliefului
Diferentele de facies petrografic se reflecta in modul de manifestare al rocilor la actiunea
proceselor de modelare, rezultand diferite tipuri si forme de relief corespunzatoare acestora.
In acest sens, poate fi mentionat faptul ca in functie de rezistenta rocilor la actiunea
agentilor modelatori din care o mare importanta ii revine factorului climatic, vor rezulta diverse
forme de relief in conditiile manifestarii unei eroziuni diferentiale.
Ponderea cea mai mare a rocilor din bazinul Eselnita, revine celor cristaline (sisturi) reprezentate
prin cele trei serii - Poiana Mraconia, Corbu si Neamtu si celor eruptive prin masivele granitoide
de Cherbelezu si Ogradena. In cadrul bazinului Eselnita exista o paleta diversificata a
petrografiei:
epigabbrouri de Plavisevita

0.05

serpentinite de Tisovita

0.07

sienite nefelinice

0.12

corneene

0.36

conglomerate, gresii, argile, carbuni

0.63

conglomerate, gresii, sisturi argiloase, carbuni

1.01

pietrisuri si nisipuri

2.58
4.88

seria de Corbu
marne, pietrisuri, calcare organogene

5.98

seria de Neamtu

6.34
8.13

seria de Poiana Mraconia

8.59

amfibolite

15.89

granitoidul de Cherbelezu

22.05

granitoidul de Ogradena
0

10

15

20

25

15

Fig.6. Repartitia tipurilor de roci din cadrul bazinului Eselnita

Alternarea arealelor alcatuite din roci cristaline cu cele eruptive sau cu cele sedimentare
creeaza peisaje morfolitologice variate ca urmare a caracteristicilor impuse de acestea.
Important pentru geomorfologie este stabilirea rezistentei rocilor pe baza propietatilor
fizico-geografice fizico-chimice ale acestora care determina un anumit comportament sub
influenta agentilor de modelare. Pe baza caracteristicilor mineralogice ale rocilor, in conditiile
modelarii exercitate de agentii externi, se impun in cuprinsul bazinului Eselnita, urmatoarele
tipuri principale de relief petrografic:
-

relieful modelat pe roci cristaline si granitice;

relieful modelat pe roci sedimentare;
relieful modelat pe argile si marne.

III. FORMAREA SI EVOLUTIA RETELEI HIDROGRAFICE SI A RELIEFULUI

3.1. Evolutia retelei hidrografice si a reliefului
3.2. Suprafee i trepte morfogenetice
16

Dupa producerea fazelor de orogeneza mezo-cretacice, in contextul actiunii de

definitivare tectono-structurala a Muntilor Banat se formeaza morfologia actuala a reliefului din
aceasta unitate care in acelasi timp a fost afectata de modelarea impusa de conditiile climatice
(Geografia, 1976). Suprafetele de nivelare prezinta trasaturi distincte in functie de evolutia
reliefului care prin actiunile dominante de modelare si prin durata acestora au creat un anumit tip
de suprafata. Modelarea indelungata a reliefului din Muntii Almajului, consemneaza existenta
unei campii de eroziune dispusa pe trei trepte altimetrice care reteaza unitatea cristalina
danubiana. In bazinul Eselnita se identifica prezenta suprafetei de nivelare etajata pe cele trei
trepte, astfel:
3.2.1.Suprafata culmilor inalte
Suprafaa de nivelare cea mai nalt din Munii Banatului prezent i n cuprinsul
bazinului Eelnia este cea a Semenicului ( 1400 1200 m) racordat cu suprafaa Borscu
( 1800 2000 m) din Carpaii Meridionali (Emm. De Martonne, 1922) i Frcaa (1400 1800
m) din Munii Apuseni.Datorit condiiilor tectonice, aceast suprafa se desfoar n
subunitatea Muntilor Almjului, la altitudini de 1000 750m, n Munii Poiana Rusc, suprafaa
corespunde Leontinului (1100 1200 m), Velcea, 1982.
Potrivit Emm de Martonne i Nordon, vrsta suprafeei Semenicului este atribuit
Eocenului. Emm. De Martonne stabilete aceast vrst pe baza faptului c platforma reteaz
cretacicul mediu i suport depozite aparinnd Eocenului mediu , Rou, 1980.
n Muntii Apuseni, Gh. Pop i atribuie o vrst Paleogen iar Cote, Cretacic.
Aceast suprafa s-a format n timpul etapei carpatice vechi, pe cnd nu era conturat
defileul.
Suprafaa de nivelare cea mai nalt prezent n bazinul Eelnia, se afl la altitudini cuprinse n
intervalul 800-1100m, cunoscut sub denumirea de ,,suprafaa culmilor nalte (Posea i
colab.,1963) sau ,,pediplena carpatic iar local de suprafaa Almjului, este de vrst pretortonian i n cuprinsul ei i are izvorul riul Eelnia (la poalele muntelui Svinecea Mare). n
etapa neocarpatic, suprafaa Almjului este supus unei fragmentri tectonice ( n badenian )
care permite schiarea depresiunilor tectonice printre care i depresiunea Orovei. Sfritul
badenianului i nceputul sarmaianului marcheaz o nlare a reliefului din vecintatea
depresiunilor ceea ce determin crearea culmilor medii.
Suprafaa Almjului este prima treapt morfogenetic care se contureaz n zona
Defileului Dunrii, pe fondul creia vor fi create vile i urmtoarele suprafee de nivelare.

17

Suprafaa Almjului, format n miocen, prin procese de eroziune continental i de

abraziune a fost afectat de doua-trei perioade de nalare. Aceasta este bine conservat la nivelul
interfluviilor din partea central a Munilor Almjului, din perimetrul Vrfului Svinecea Mare de
unde se produce o scdere altimetric. La est de vrful Svinecea, altitudinea suprafeei variaz la
1000m, motiv pentru care se creeaz impresia unei alte trepte. Aa este cazul Vf.Cherbelezu
din nordul bazinului Eelnia, unde aceasta apare la altitudinea de 1102m i de unde se continu
spre vest cu o culme.

Fig. 7. Suprafaa culmilor nalte din partea nord - vestic a bazinului

Fig. 8. Suprafaa culmilor nalte n partea central - nordic a bazinului

Din
punct de vedere altitudinal, suprafaa Almjului prezint o boltire uoar n partea central la
1000-1100 m, n jurul Vf.Svinecea Mare, care reprezint un martor de eroziune dintr-o suprafaa
mai veche (Geografia Romaniei, Vol. III,1987).

Situat n partea estic a zonei montane a Almjului, bazinul Eelnia este separat de
bazinele din partea vestic, tocmai datorit acestei suprafee prin desfurarea culmilor sale.
n cursul superior al bazinului Eelnia, suprafaa Almjului se desfoar sub forma unor
culmi detaate din nodul orografic principal al Munilor Almjului, si anume din terminaiile
sudice ale vrfului Svinecea Mare ( 1224 m).
n bazinul Eelnia, aceasta apare la zi sub aspectul unor mici platouri sau culmi nivelate.
Suprafaa Almjului se desfoar n cadrul bazinului Eelnia sub forma a dou fii
diferite ca extindere, poziie i altitudini, astfel se disting: n partea dintre NNE i NV din cursul
18

superior al bazinului Eelnia, se desfoar prima fie unde se nregistreaz cele mai mari
valori ale acesteia: altitudinea maxim n vrful Cherbelezu la 1101 m, apoi mai la nord
altitudinea de 1032 m, ambele localizate pe interfluviul care desparte bazinul Eelnia de bazinul
vecin Nera.
Spre latura vestic, aceast suprafa atinge altitudinea de 1037 m pe interfluviul dintre
Eselnia i bazinul vecin Berzasca, apoi continu s urce spre altitudini de peste 1051 m spre
obria rului Eelnia n timp ce cea mai redus altitudine se afl la 900 m n apropierea
obriei afluentului Vulpea Mic.
Cea de-a doua fie a acestei suprafee se extinde de-a lungul interfluviului NE E
desfurat pe interfluviul dintre bazinele Eelnia i Cerna.
Extinderea acestei fii este foarte redus fa de prima, fiind puin mai dezvoltat n
lime ntre altitudinea de 906 m i 872 m atins n Vrful Pietrele Linse dup care urmeaz o
scdere altitudinal la 814 m, urc puin la 854 m i dup aceea sunt nregistrate cele mai mari
valori la altitudini care variaz n jurul valorii de peste 900 m cu meniunea ca punctul cel mai
nalt este atins n Vrful Teiu Moului la 968,3 m i cea minim de 913 m n Vrful Micelep.
n cursul superior al bazinului, mare parte din suprafaa Almjului se desfoar n cadrul
seriei cristaline de Poiana Mraconia i n Granitul de Cherbelezu iar cea din cursul mediu n
cuprinsul seriilor cristaline de Corbu, de Neamu i a granitului de Ogradena.
n condiiile manifestrii micrilor de la sfritul miocenului, se va da startul unui nou
ciclu de eroziune n cadrul cruia se va schia urmtoarea suprafaa altimetric. Referitor la
anumite formaiuni geologice (isturile cristaline danubiene i formaiunile permiene) din bazinul
Eelnia, acestea sunt retezate de suprafaa Almjului.
2.1.2. Suprafaa culmilor medii
Suprafaa culmilor medii sau Tomnacica, Negreana n Munii Banatului este echivalent
suprafeei Ru es din Carpaii Meridionali (1200 1800 m), Mriel (600 1200 m ) din
Munii Apuseni.
Ca vrst, aparine conform Emm. De Martonne, Miocenului iar L. Sawicki i R. Mayer
completeaz ca fiind Miocen superior iar Cote o consider doar un nivel care face legtura
ntre suprafaa nalt Borscu i cea joas Gornovia din Carpaii Meridoionali.
Prezint o extindere redus pus pe seama perioadei de timp scurte de dezvoltare cnd
procesele de aplatizare au fost ntrerupte de nlrile fazei orogenice stirice (Rou, 1980).
Altitudinile la care aceast suprafa variaz n Munii Banatului sunt: 500 800 m pe
latura Dunrii, 1000 m n Munii Semenic, 900 m n culoarul Caransebe, 850 m n
Munii Poiana Rusc, n Munii Almjului la 900 m ( Velcea, 1982).
n Geografia Romaniei, Vol. III, 1987, se apreciaz c vrsta suprafeei culmilor medii
este Tortonian superior - Pliocen inferior i c formarea acesteia s-a produs n detrimentul
suprafeei anterioare pe fondul fragmentrilor tectonice de la nceputul Helveianului sfritul
Tortonianului i nceputul Sarmaianului, cnd sunt sculptate bazinetele sedimentare din defileu .
Mai este cunoscut i sub denumirea de suprafaa culmilor medii cu aspect piemontan
(Posea,1963), ca urmare a nclinarii mai accentuate i a funciei de record ntre suprafaa

19

precedenta i urmtoarea. Apare mai neuniform dect suprafaa anterioar datorit abrupturilor
i eilor structurale, avnd un aspect intens fragmentat (Geografia Romaniei,Vol. III, 1987).
Suprafaa a fost modelat din Tortonian superior pn n prima parte a Pliocenului, pe
fondul existenei unui climat subtropical cu nuane mediteraneene.
Aspectul acestei suprafee este dat de culmile prelungi formate adesea din dou trepte
dispuse radiar sub pediplena carpatic. Datorit altitudinilor mici din Munii Almjului, prima
treapta nu apare i doar cea de-a doua apare n bazin la altitudini cuprinse n intervalul de 550800m n cadrul pricipalelor interfluvii. n zona estic a Munilor Banatului se identific prezena
unei trepte tipice piemontane n cadrul creia sunt conservate urme ale modelrii fluviatile din
procesele de eroziune i de acumulare raportate la variaiile de nivel ale apelor lacului levantin
(Grigore, 1973). Pe aceasta suprafa, modelarea fluviatil a contribuit la depunerea unor
depozite cu grosimi mari sub forma unor cuverturi de conuri de dejecie. n privina culmilor
medii, extinderea acestora este fragmentat sub forma unor areale ale cror dimensiuni difer dar
n general sunt bine reprezentate n suprafa. Acestea sunt prezente n cursurile superior i
mediu ale bazinului.
Pe latura estic a rului Eelnia, pot fi menionate fragmentele suprafeei culmilor medii
formate n apropierea Vilor Cherbelez, Ogau Cireului, OgauTeiului Mic, Ogau Teiului
Mare, Ogau Neamului dintre care ultimele dou formeaz cel mai reprezentativ areal.
n partea vestic a rului Eelnia se afl areale conturate n vecintatea vilor Frasinului,
Vulpea Mic, Ogau Bdara, un areal mai mare ntre vile Pru Predelu Mare i Predelu Mic i
cel de pe nterfluviul dintre vile Cusa i Fntana Rece unde se dezvolt i o parte din cursul
acestor vi.
Aceast suprafa se ntnete n cuprinsul granitului de Cherbelezu, seriilor cristaline de
Corbu, Neamu i a granitului de Ogradena.
Daca debutul formrii acestei suprafee a fost marcat de o perioad de nlare sesizabil
n relieful actual al Munilor Almjului, evoluia sa ulterioar dovedete c n general, aceasta nu
a fost afectat de micri de dislocare, doar cel mai probabil de nlri n bloc.
2.1.3. Suprafaa culmilor piemontane
Odat cu definitivarea defileului, este format i suprafaa culmilor periferice ( de
bordur ), la altitudini de 400 450 m.
Suprafaa culmilor medii sauTeregova Cara n Munii Banatului corespunde unei
suprafee de stabilitate a lacului panonic. Mai este cunoscut i sub denumirea de suprafaa Fene
n Munii Apuseni ( 300 600 m), Platforma Branului, a Predelului , a Mrginimii i a Poienii
Mrului, Gornovia n Carpaii Meridionali.
Vrsta acestei suprafee este considerat a fi Pliocen de Emm. De Martonne i Tortonian
Pliocen de Cote ( Rou, 1980).
Complexitatea acestei suprafee se reflect n existena mai multor nivele a cror apariie
se datoreaz producerii unor faze orogenice recente, structurii, precum si timpului relativ recent
de la formarea acesteia pn la nivelare.
Mai este denumit i suprafata carpatica de bordura (Posea i colab, 1974) i se
apreciaz ca este formata n intervalul Pliocen mediu - superior. Modelarea acestei suprafee
s-a realizat n condiiile existenei a unui climat subtropical cu variaii privind gradul de

20

uscciune i a celor trei nivele de baz diferite i fr legturi-bazinele transilvan, panonic i

pontic (Ielenicz, Patru, 2005).
Producerea unor uoare micri de ridicare n cea de-a doua parte a Pliocenului,
determin apariia n interiorul suprafeei piemontane a bazinetului Eelnia.
Bazinetul Eelnia a luat natere printr-o adncire a eroziunii care ulterior s-a dezvoltat ca
eroziune n condiiile regimului climatic mediteraneean. Ca urmare a micrilor tectonice diferite
ca intensitate produse n intervalul de la sfritul Pliocenului, suprafaa carpatic de bordur se
afl n Munii Almjului la altitudini de 400-450m.
n aceast suprafa a fost sculptat primul nivel de teras care ptrunde n lungul
defileului actual, cu aspect de culoar suspendat la altitudini relative de 260-300 m, reprezentnd
primul traseu hidrografic al Dunrii n acest sector (Geografia Romaniei, Vol. III, 1987).
n Munii Almjului, aceast suprafa este separat printr-o ruptur de pant de suprafa
precedenta i comparativ cu aceasta prezint un aspect mai neted i culmi prelungi uor nclinate
marginal. Din bazinul de sedimentare neogen Orova unde prezint extinderea cea mai mare
(Posea i colab., 1969), aceast suprafa ptrunde pe valea Eelniei sub forma de umeri de vale
unde n unele cazuri se ntreptrund pe interfluvii cu aspectul unor neuri largi (Posea i
colab.,1974 ).
Aceast suprafa prezint de asemenea discontinuiti fiind localizat n bazinul Eelnia
sub forma unor areale aflate pe limita central vestic, pe Culmile Gorniului i Crbunari iar pe
limita estic se afl cel mai reprezentativ areal situat la 600 m n apropierea Vrfului Cracu
Ursului (624,22 m).
n apropierea rului Eelnia se afl alte trei areale din care o parte dintr-unul se
desfoar pe aliniamentul culmilor Micanov i Cpna.

3.2.2. Terasele
Conform harii teraselor din Romnia elaborat de Posea i colab., 1974 i publicat n
lucrarea Relieful Romniei n bazinul Eelnia este consemnat prezena doar a teraselor Dunrii
care patrund n cursul inferior al bazinului, n rest nu exist terase proprii rului.
Terasele din zona defileului au fost studiate pentru prima data de J.Cviji iar cercetarile
sale au fost publicate in Entwicklungsgeschichte des Eisernen Tores (1908), apoi pot fi
mentionati Ficheux R. et Tricom-Vergez G. cu Sur lorigine des Portes de Fer danubiennes
(1948), iar in continuare pot fi amintite studiile Geografia Vaii Dunarii Romanesti(1969)
sauGeografia (1976). Dintre studiile de sinteza realizate asupra teraselor din zona defileului
pot fi mentionate cele din Relieful Romaniei (1974) de Gr.Posea, N.Popescu,
M.Ielenicz,Geografia Romaniei, vol. III (1987) si V (2005), sau unele articole precum :
Asupra trecerii Dunarii prin Portile de Fier (1916-1918), de G.Valsan, Observatii
geomorfologice asupra Defileului Dunarii (1963), de Gr.Posea, M. Grigore si N.Popescu,
Defileul Dunarii de Gr.Posea, (1964), Observatii geomorfologice asupra depresiunii
Ogradena-Bahna de N.Popescu, (1966), Terasele din Banat de M. Ielenicz, (1987) etc.
Formarea teraselor Dunrii este strans legata de geneza si evolutia defileului, natura
acestora fiind tectono-climatica cu predominarea tectonicii, fiind n numr de opt. Referitor la
numarul de terase din defileu, nu toti cercetatorii aveau o parere unanima, fiind semnalata
21

prezenta a unui numar diferit. Astfel, conform primei cartari efectuata de J.Cjivic asupra teraselor
din Defileul Dunarii acestea sint in numar de opt insa Robert Ficheux si Vergez-Tricom
identifica 12 talveguri pe care le impart in doua grupe egale pentru ca in prezent sa se admita
prezenta a opt nivele de terasa cu altitudini relative incepand de la 260m pana la 7m (Cviji,
1908; Posea si colab., 1963; Popescu, 1966; Sencu, 1967 etc.).
Formarea teraselor Dunrii s-a produs initial pe fondul unei adanciri sacadate din
t
t
Cuaternarul inferior, corespunzatoare aparitiei teraselor 7 si 6 care ulterior avanseaza in
cuaternarul mediu si superior cand se formeaza terasele
mai veche terasa

t5

t4

si respectiv

t3

t1

. Cea

t8
) reprezinta un rest dintr-o veche albie a Dunarii numita de J.Cviji (1908)

Pontischer Tallboden, de varsta romaniana conform G.Valsan (1919), in care ulterior prin
adancirea apelor a rezultat defileul actual.
Se apreciaza ca formarea complexului de terase din defileu s-a realizat pe parcursul a
circa 1.500.000 de ani in timp ce crearea nivelului de umeri a necesitat aproximativ 1.000.000 de
ani (Geografia Romaniei, vol.V,2005).
t
t
t
In compozitia granulometrica a teraselor 5 , 4 si in jumatate din 3 (pana la
40m) se afla mai ales pietrisuri grosiere si medii cu orizonturi de bolovonisuri iar cele inferioare
t2
t
si 1 sint compuse din pietrisuri bine rulate in alternanta cu bolovanisuri si nisipuri.
Terasa a VIII-a, bine reprezentata la nivelul intregului defileu, prezinta altitudini relative
cuprinse in intervalul de 260-300m. In cadrul acesteia se afla pietrisuri cu dimensiuni variate si
bine rulate.
Terasele a VII-a si a VI-a cu altitudinea relativa de 200-210m si respectiv de 150-160m,
coincid cu adancirea defileului sub forma unei vai inguste. Acestea prezinta o extindere mare in
bazinul Orsovei si pe valea Eselnitei patrund ca umeri.
Terasele inferioare V-I, ale caror altitudini relative sint de 90-115m, 50-80m, 30-50m,
10-20m si 6-8m se constituie intr-un complex morfogenetic.
Terasa a V-a, de varsta Gnz Mindel constituie un nivel de vale reper (Posea si
colab.,1974) care atesta continuitatea genetico-evolutiva a cursului Dunarii (Geografia
Romaniei,vol.III).
Odata cu formarea terasei a V-a se produce captarea si eroziunea accentuata in adancime in
sectorul defileului.
Terasele a IV-a si a III-a sint afectate de fragmentarea impusa de generatiile de vai si
ogase dezvoltate in diferite etape de adancire.
Terasa a I-a si o mare parte din terasa a II-a sint inundate de apele lacului de acumulare.
t
t
In privinta varstei teraselor 4 - 1 , se apreciaza ca aceasta este pleistocen mediu (mai exact
probabil mindel-riss) pentru
pentru

t1

t4

, wrm I pentru

t3

, wrm II pentru

t2

si w rm III

22

3.2.3. Luncile
Cunoasterea in literatura de specialitate a luncilor din aceasta regiune a debutat printr-o
serie de lucrari care vizau defileul Dunarii. Pot fi mentionate cele initiate de Gr. Antipa (19101915), urmate de numeroase cercetri privind caracteristicile acestora.
Aspectul, extinderea si structura luncilor depind de schimbarile raportului dintre debitul
solid si cel lichid, de variatiile sezoniere si accidentale ale regimului de scurgere.
Interventiile antropice, precum indiguirile, dar mai ales constructia complexului hidroenergetic
Portile de Fier au rezultat modificari asupra morfologiei si regimului de scurgere a raului
Eselnita, cu implicatii directe in trasaturile peisajului de lunca al acestuia.
Luncile din bazinul Eselnitei prezinta o extindere redusa ca urmare a desfasurarii in zona
montana a Almajului unde vaile sint inguste iar formatiunile litologice in care s-au dezvoltat sint
adesea greu erodabile. In aceste conditii, lunca prezinta un caracter discontinuu, fiind intalnita
sub forma unor fasii inguste de cativa metri lime, atat in lungul vaii Eselnita cat si a unor
afluenti sau in zonele de confluenta, alternand sub forma bilaterala sau monolaterala.
Daca in sectoarele inguste ale vailor, ca urmare a rezistentei rocilor (sisturi cristaline),
suprafata luncilor este mai mica si fragmentata sau chiar dispare aproape complet si versantii
fiind astfel marginiti direct de albia minora, in schimb ea se mareste considerabil in cadrul
bazinetului unde predomina rocile usor friabile. Din punct de vedere morfologic, aspectul luncii
in bazinet este orizontal. Datorita vitezei de scurgere mai mare, tendinta de erodare se constata in
cadrul vailor inguste unde sint depuse indeosebi elemente grosiere pe cand in sectoarele cu vai
mai largi precum si in bazinet unde viteza se reduce, predomina acumularea cu materiale fine.
Pe baza corelarii datelor morfometrice, morfologice si structurale, rezulta ca dezvoltarea
luncii din bazinul Eselnita este specifica sectoarelor de vale ingusta si defileurilor. Potrivit
acestui tip de lunca, desfasurarea este discontinua iar depozitele au grosimi de 1 pana la 6m si
sint alcatuite din elemente grosiere (Posea si colab.,1974) provenite de pe versanti care
formeaza la contactul cu acestia o treapta coluvio-proluviala.
Detasarea luncii ca treapta morfologica se evidentiaza prin forma complexa, dinamica si
evolutia continua a fundului de vale.
In cadrul bazinului Eselnita, formele create in urma actiunii proceselor de lunca dar si
formele create antropic din cadrul acesteia sint:
-conurile de aluviuni
-treptele de lunca
-reniile
-ostrov
-digurile

IV. CARACTERISTICI MORFOGRAFICE SI MORFOMETRICE

In cadrul acestui capitol sint redate evaluarile calitative i cantitative ale reliefului bazinului
hidrografic Eselnita obtinute pe baza analizei morfografiei i a parametrilor geomorfologici din
23

cadrul hrilor morfometrice elaborate. S-a ncercat o analiz cauzal i corelativ a valorilor
indicilor morfometrici cu distribuia spaial i temporal a proceselor geomorfologice actuale.

Fig. 9. Harta morfografic

24

4.1.

Morfografia

4.1.1. Morfografia vailor

4.1.2. Morfografia interfluviilor si a versantilor
4.1.3. Expozitia versantilor
Reprezinta un indicator important in modelarea actuala a versantilor din cadrul bazinului
Eselnita. Prin intermediul radiatiilor solare si calorice, versantii cu orientare predominant sudica
sint expusi mai mult proceselor de dezagregare si alterare fata de cei cu orientare nordica. In
sezonul de iarna, pe versantii cu expozitie sudica, topirea zapezii se produce rapid iar in sezonul
de vara, acestia se incalzesc foarte repede si astfel se pierde cu mare usurinta rezerva de apa. In
concluzie, versantii sudici prezinta un topoclimat mai cald si uscat, fiind expusi astfel unor
intense procese de dezagregare si alterare, deci manifestarii unei degradari puternice, uneori cu
deplasare de materiale pe pante si depunerea acestora sub forma grohotisurilor la baza
versantilor.

25

Fig. 10. Expoziia versanilor

4.2. Morfometria
4.2.1. Dimensiuni de lungime si de suprafata ale bazinului hidrografic
Prin aplicarea formulelor privind factorul de forma (Zvoianu I., 1978) i a Indicelui Gravelius a
rezultat faptul ca bazinul Eselnita prezinta o forma alungita ceea ce implica o decalare la nivelul
scurgerii superficiale a afluentilor in cursul principal.
4.2.2. Adancimea fragmentarii reliefului
Cu cat amplitudinea adancimii fragmentarii reliefului este mai mare cu atat creste si
potentialul energo-gravitational si este ilustrata intensitatea proceselor erozionale.
Valorile energiei de relief in bazinul Eselnita variaza in intervalul minim de sub 100 m/kmp si
maxim de peste 450 m/kmp. Din analiza hartii adancimii fragmentarii rezulta ca cea mai mare
parte a bazinului ( 21% ), inregistreaza valori cuprinse in intervalul de 150 200 m/kmp, urmate
de cele ale intervalelor de 250 300 m/kmp (20%) si respectiv de 200-250 m/kmp (17%).
Valorile intervalului de 150-200m/kmp cu extinderea cea mai mare la nivelul bazinului Eselnita,
sint specifice reliefului cu pante mai domoale din cursurile superior si inferior, formand areale
compacte. Intervalul de 250-300 m/kmp apare atat sub forma unor areale de dimensiuni reduse
raspandite in toate cele trei cursuri ale bazinului cat si sub aspectul unui areal mai concentrat,
localizat in partea central-vestica a bazinului in perimetrul Culmilor Ciucarului si Gornisului. De
asemenea, si cel de-al treilea interval ca pondere detinuta (200-250 m/kmp) raportata la suprafata
26

bazinului, apare in tot cuprinsul bazinului, fiind incluse in cadrul acestuia, portiuni din Vaile
Vulpea Mare si Vulpea Mica, Cherbelez, Crivita.
O pondere nesemnificativa din suprafata bazinului este detinuta de intervalul de sub 100 m/kmp
(1%) care prezinta areale foarte reduse ca extindere, fiind localizate pe cumpana bazinului.
Influena litologic asupra adncimii fragmentrii reliefului este mai mult dect evident
n cuprinsul bazinului Eselnita. Astfel, in cursul superior al bazinului Eselnita, in formatiunile
sedimentare ale zonei Svinita, adancimea fragmentarii reliefului inregistreaza cea mai mica
valoare din cuprinsul bazinului, cu 47 m/kmp inclusa intervalului de < 100 m/kmp.
In schimb, cele mai mari valori cuprinse in intervalele de 400 - 450 m/kmp si respectiv
> 450 m/km se inregistreaza in cursurile mediu si inferior unde adancimea maxima in cazul
primului este de 395 m/kmp si de 486 pentru cel de-al doilea.

Fig.

11.
Adncimea fragmentrii reliefului

4.2.3. Densitatea fragmentarii reliefului

La valori mari ale fragmentarii reliefului deci in conditiile existentei unei retele dense de
vai si interfluvii inguste, se constata o extindere mare a suprafetei de versanti cu potential pentru
declansarea proceselor de panta. Procesele care actioneaza in cadrul versantilor din bazinul
Eselnita sint reprezentate de cele erozionale prin spalarea in suprafata, siroire dar si de cele
gravitationale precum rostogoliri, prabusiri, alunecari.

27

Insumarea ponderii acestor intervale releva faptul ca 85% din suprafata bazinului
prezinta densitati in general mari indicand ponderea mare a proceselor actuale de modelare la
nivelul versantilor dar si la nivelul cursurilor de apa.

Fig.12. Densitatea fragmentrii reliefului

In bazinul Eselnita, valorile densitatii drenajului variaza intre sub 1 km/km si peste 8
km/kmp, grupate in noua intervale. Valori mai mari ale acestui parametru sunt date de Valea
Eselnita.
In privinta celor mai mari ponderi detinute de aceste intervale, se remarca cea mai mare
extindere a intervalului de 4 5 km/kmp ( 28% ), urmat de cel de 6 7 km/kmp ( 19% ), de 4 5
km/kmp ( 16% ), de 7 8 km/kmp (13%) si cel de peste 8 km/kmp ( 9% ). Ponderea cea mai
mare din suprafata bazinului cu valori ale densitatii cuprinse in intervalul de 5-6 km/kmp, releva
faptul ca in proportie de 28% bazinul detine un potential peste medie pentru desfasurarea
proceselor de modelare. In schimb, ponderile cele mai reduse sint detinute de intervalele de sub 1
km/kmp, 1- 2km/kmp si de 2 3 km/kmp, toate trei prezentand o pondere egala, de 3 %
4.2.4. Corelatia dintre adancimea fragmentarii si densitatea fragmentarii reliefului
4.2.5. Hipsometria
Relieful bazinului Eselnita se desfasoara pe o diferenta de nivel de 1043 m, punctul de
maxima altitudine fiind de 1107 m, localizat in sectorul nordic, pe cumpana, in zona de obarsie
28

iar cel de minima altitudine de 64 m, se identifica in sectorul inferior, in lunca raului omonim.
Prin analiza hartii hipsometrice se poate observa ca bazinul Eselnita se desfasoara in cadrul a
cinci trepte de relief cu proportii variabile: Treapta situata la sub 100 m (ocupa 2% din suprafata
bazinului), se identifica in cursul inferior al bazinului, Treapta de 100 300 m ( 17% ), bine
dezvoltata in cursul inferior unde apare si sub forma tentaculara pe vaile afluente Focoanele si
Crivita, Treapta de 300 600 m (35 % ), se extinde in toate cele trei cursuri ale bazinului dar
prezinta o dezvoltare mai ampla in cursurile inferior si central., Treapta de 600 900 m detine
ponderea cea mai mare din suprafata bazinului ( 41% ) si apare in toate cele sectoare insa o
extindere semnificativa inregistreaza in cursul mijlociu si superior unde sint incluse cea mai
mare parte din Vaile Frasinului si Cherbelezu.
Treapta de peste 900 m este ultima treapta hipsometrica a bazinului Eselnita localizata in cursul
superior care se distinge prin ponderea redusa ( 5% ), prin existenta celui mai inalt punct
altitudinal de 1107 m si prin faptul ca in cuprinsul acesteia se afla obarsia raului Eselnita.
4.2.6. Declivitatea versantilor
Cea mai mare parte a bazinului prezinta pante cuprinse in intervalul de 15-25 adica in
proportie de 40% versantii sint de tip mijlociu si puternic inclinat, fiind expusi unui mare risc
erozional potrivit clasificarii lui Motoc si colab.,1975. Versantii cu o declivitate desfasurata in
intervalele 25-35 si de peste 35 prezinta o inclinare de la puternic spre extrem de inclinat cu
manifestarea unei eroziunii excesive. In schimb la versantii a caror inclinare este cuprinsa in
intervalele de 0-7 si 7-15 exista un pericol slab de eroziune spre accentuat si mare in conditiile
prezentei unor inclinari care variaza de la practic orizontal la slab inclinat.
Analiza pantelor din cadrul bazinului Eselnita indica predominarea suprafetelor in
general inclinate, suprafete care dispun de un potential morfodinamic important. Cauzele care
determina diferentieri ale pantelor sint structura variata, litologia ( roci dure si moi ) precum si
eroziunea fluviatila. Cele mai mari pante, de peste 35, ocupa o pondere redusa, de 5%, acestea
fiind prezente in areale bine conturate in cursurile central si inferior.
Alt interval de pante a caror pondere este de asemenea redusa, este cel de 0 - 7 care
ocupa 9%. Alte intervale care detin o pondere mai bine reprezentata in cadrul bazinului Eselnita
sint cele de 7 15 si de 25 - 35 cu o pondere de 24% si respectiv 22%. Suprafetele
corespunzatoare acestor doua intervale sint prezente pe tot teritoriul bazinului Eselnita.
Intervalul de valori de 15 - 25 detine ponderea cea mai mare din suprafata bazinului, cu
40%, de asemenea aceste suprafete se regasesc pe intrega suprafata a bazinului in proportii
variabile.

29

Fig. 13. Declivitatea versanilor

4.2.7. Curbura in plan
In cadrul bazinului Eselnita, analiza hartii curburii in plan releva prezenta a cinci
categorii de suprafete morfologice carora le sint specifice un anumit tip de scurgere. Astfel,
primei categorii dominate de un relief cu versanti caracterizati de un grad de concavitate
accentuata, celei de-a doua categorii dominate de concavitate si celei de-a treia cu suprafete
cvasiorizontale, le revine o scurgere convergenta.
Ultimelor doua categorii, dominate de convexitate si convexitate accentuata le revine o scurgere
divergenta.

30

Fig. 14. Curbura n plan

4.2.8. Curbura in profil

In cazul acestei harti, extinderea celor cinci categorii ale curburii in profil coincid celor
de la curbura in plan cu deosebirea ca se inverseaza doar categoria. Versantilor din prima
categorie in care predomina convexitatea accentuata si celor din cea de-a doua categorie cu
versanti convexi le corespund o scurgere accelerata iar celor din a patra si a cincea categorie
dominati de concavitate si respectiv concavitate accentuata le corespund o scurgere lenta.

31

Fig. 15. Curbura n profil

32

4.2.9. Modele morfometrice

Ierarhizarea retelei hidrografice din cadrul bazinului Eselnita, s-a realizat in sistem
Horton-Strahler prin extragerea acesteia de pe hartile topografice la scara de 1:25000 in
programul geografic informational Arcgis 9.3.
Conform ierarhizarii, ordinul de marime al bazinului Eselnita este de 5, format in
cursul superior in zona cunoscuta local sub denumirea de la bloc , prin unirea a doua
segmente de rau de ordinul 4 dintre care unul este reprezentat de Valea Frasinului si cel de al
doilea format din unirea Vaii Vulpea Mare cu un alt segment de ordinul 3. In continuare, au
urmat elaborarea modelelor morfometrice si reprezentarea grafic i cartografic a acestora.
4.2.9.1. Modelul morfometric al drenajului
Rezultatele obtinute in urma calcularii numarului de segmente, lungimilor insumate si
a lungimilor medii au fost centralizate in urmatorul tabel:
Tabel 1. Datele pentru modelul morfometric al drenajului pentru bazinul Eselnita
Parametrul

m /
c

Ordin de mrime

Numr de
segmente N
Lungimi
nsumate L (
km )
Lungimi
medii
l ( km )

m
c
m
c

1
741
962,3
227,8
217,6

2
142
178,2
68,1
90,7

3
33
33
37,8
37,8

4
8
6,1
9,6
15,7

5
1
1,1
20,1
6,5

m
c

0,3
0,04

0,5
0,2

1,1
1,1

1,2
5,8

20,1
30,7

Raia

Grad
de
realizar
e

RC =
5,4
RL = 2,4

110 %

Rl = 5,3

152 %

32 %

Dupa ierarhizarea retelei hidrografice, s-a determinat numarul si lungimea tuturor

segmentelor de rau conform legii segmentelor de rau , si s-a constatat ca se respecta legea
conform careia numarul de ordin succesiv crescande alcatuiesc o progresie geometrica
descrescatoare, in care primul termen este dat de segmentele de ordinul 1, iar ratia progresiei
este ratia de confluenta Rc.
Conform acesteia, bazinul este usor suprarealizat la 110 %, insa raportat la valoarea
calculata a numarului de segmente aferenta ordinului 5 al bazinului (1,5), indica faptul ca desi
bazinul cunoaste o ramificare semnificativa (Rc = 5,4), indeosebi in sectorul superior, ii sunt
necesare mai multe segmente de ordin 5(1), comparativ cu situatia actuala.
Ratia de confluenta a bazinului Eselnita ( Rc = 5,4 ) se incadreaza in intervalul de
valori aferent zonei montane. Numarul real de segmente de vale pentru ordinul 1( 736 ) este
deposit de cel ideal (1260), favorizand astfel formarea de segmente de ordine superioare.
33

Talvegurile de ordinul 1 inregistreaza o prezenta mai mare pe vaile Cherbelez si Frasinului, in

cursul superior, Predelu Mare si Cusa in cursul mediu, Focoanele si Crivita care se desfasoara
aproape in intregime in cursul inferior. Segmentele reale de ordinul 2(142), sunt mai mici
decat cele calculate (233.3), indicand o pondere mai mult decat suficienta, deci exista un
surplus de afluenti de ordinul 2. Segmentele de ordinul 1 si 2 sunt cele mai numeroase si din
care ultimele sunt repartizate in mare masura, mult mai echilibrat pe intreaga suprafata a
bazinului.
Intre valoarea reala a segmentelor de ordinul 3(32) si cea ideala (43.2) exista o apropiere de
echilibru comparativ cu situatia inregistrata la segmentele anterioare.
Segmentele reale de ordinul 4 sunt reprezentate de 8 vai, cu mentiunea ca ponderea
cea mai mare este detinuta de Vaile Frasinului, Cusa si Crivita. Segmentul de ordinul 5 este
reprezentat de raul Eselnita, care se formeaza in cursul superior prin unirea a doi afluenti de
ordinul 4,unul dintre acestia fiind rezultat din confluenta Vailor Vulpea Mare cu Vulpea Mica.
4.2.9.2.Modelul morfometric al suprafeelor
4.2.9.3. Modelul morfometric al perimetrelor
4.2.9.4. Modelul morfometric al diferenelor de nivel
4.2.9.5. Modelul morfometric al pantei rurilor
4.2.9.6. Corelaia dintre suprafee i perimetre

V. DINAMICA PROCESELOR GEOMORFOLOGICE ACTUALE SI FORMELE DE

RELIEF REZULTATE
5.1. Factorii morfodinamici
n functie de actiunea factorilor endogeni si exogeni, procesele geomorfologice se
diferentiaza in mai multe categorii. Procesele sint declansate fie sub influenta caracteristicilor
factorilor naturali (de geologie, de geomorfologie, de clima, de hidrologie, de invelisul biotic
si cel edafic ) fie a celor antropici (activitati de minerit, de defrisare, modificarea configuratiei
initiale a acestuia, etc.). Astfel, modelarea reliefului este un proces continuu a carui intensitate
depinde de o serie de variabile naturale dar si antropice.

Factorul
Factorul edafic
edafic

Factorul
Factorul
hidrologic
hidrologic

Factorul biotic
biotic
Factorul

Factorii
Factorii
morfodinamici
morfodinamici
externi
externi

Factorul
Factorul
climatic
climatic

Factorul
Factorul
geologic
geologic

Factorul
Factorul
antropic
antropic

Factorul
Factorul
geomorfologic
geomorfologic

34

Fig. 16. Factorii morfodinamici externi

Prelucrare dupa Cotet, 1971
5.1.2. Factorul geologic influenteaza desfasurarea proceselor geomorfologice actuale prin
intermediul formatiunilor litologice si al tipului de structura care favorizeaza intr-o pondere
variabila actiunea agentilor modelatori externi. Componentele geologice din cadrul bazinului
Eselnita sint reprezentate predominant de granite si sisturi cristaline insa cu toate ca sint
incluse in categoria rocilor dure, sint expuse proceselor de dezagregare, alterare, erozionale si
gravitationale in conditii favorabile producerii acestora. Formatiunile cuaternare (pietrisuri,
nisipuri, etc.) din cursul inferior al bazinului sint expuse mult mai usor actiunii de eroziune
astfel ca pe versantii din acest sector, spalarea in suprafata, siroirea, ravenarea sint declansate
facil.
Alte procese manifestate in acest sector dar intr-o pondere redusa sint si prabusirile de
mal neindiguit din zona golfului Eselnita la contactul cu apele Dunarii si foarte rar pe
versantii in alcatuirea carora se afla strate de argila, conglomerate, se produc alunecari
superficiale de tip lenticular.
5.1.2. Factorul geomorfologic
Relieful prin caracteristicile sale morfometrice, relieful constituie un suport al
desfasurarii proceselor actuale de modelare. Cea mai mare parte a reliefului bazinului Eselnita
este de tip montan si doar o pondere redusa este de tip colinar localizat in jumatatea
aproximativa a sectorului inferior unde se dezvolta si in cadrul depresiunii posttectonice
Orsova. Cert este ca ambele tipuri de relief dispun de conditii optime manifestarii procesului
de eroziune, indeosebi pe versantii cu panta accentuata si energie de relief mare pe care
vegetatia este mai putin compacta sau eliminata in urma defrisarilor.
5.1.3. Factorul climatic
Factorii climatici conditioneaza intensitatea proceselor fizico-chimice si biochimice care
determina modificari in geneza si evolutia modelarii reliefului. Actiunea climei asupra
versantilor este vizibila acolo unde s-a instalat procesul de dezagregare si de alterare a rocilor.
Dezagregarea este mai activa in conditiile inregistrarii unei mari amplitudini termice
diurne sau anotimpuale pe cand alterarea este conditionata de radiatia solara mare si de
umiditate. Clima modeleaza in mod direct relieful prin temperaturi si precipitatii in procesele
de alterare, dezagregare, scurgere si vanturi precum si indirect prin reteaua hidrografica, tipul
de vegetatie si fauna. In analiza climatului zonei in care este localizat bazinul Eselnita, s-au
utilizat datele climatice de la statia Dr. Turnu Severin de pe o perioada de 30 de ani (19802010) si pentru comparatii, cele de la statia Moldova Veche de pe o perioada de 7 ani (20032009).
De asemenea, au fost utilizate si datele preluate si citate din alte surse (Manea G.,
2003 si Matei E., 2000) privind dinamica anumitor parametri climatici din diferite perioade
atat de la statiile anterior mentionate cat si de la statiile Berzasca si Orsova. In privinta datelor
de la statia Orsova, de mentionat ca in prezent acestea sint inregistrate in regim automat,
incepand din anul 2012 (fig. 2 si 3).
5.1.4. Factorul hidrologic
35

Influenteaza modelarea reliefului, respectiv a versantilor dar si a albiilor prin

intermediul apei atat in stare lichida (precipitatii) cat si solida (zapada).
Parametrii factorilor hidrologici care influenteaza morfogeneza sint scurgerea, debitele
si nivelele. Prin reteaua de rauri cu o alimentare mixta, cu predominarea surselor superficiale
(ploi, zapezi) si mai putin a celor subterane, rezulta ca regimul bazinului Eselnita este de tip
carpatic pluvio-nival (Pisota, Zaharia, 2001). Factorii hidrologici din cadrul bazinului Eselnita
sint reprezentati prin apele subterane (freatice si de adincime) si superficiale ( rauri si lacuri).
In continuare sint redate cateva caracteristici morfometrice ale bazinului Eselnita
5.1.5. Factorul edafic
Sub aspectul influentei proceselor geomorfologice actuale, solurile se constituie intrun factor deosebit de important datorita propietatilor fizico-chimice care pot avea potential in
manifestarea proceselor erozionale sau a celor gravitationale precum alunecarile de teren.
Dintre cele mai importante propietati ale solului care releva gradul de rezistenta la
eroziune sint textura, structura si continutul in humus. Textura ilustreaza capacitatea de
infiltrare si retinere a apei pe cand celelalte doua influenteaza rezistenta la eroziune. Solurile
din bazinul Eselnita apartin urmatoarelor clase si tipuri:

PROTISOLURI: Aluviosoluri entice (2%)

CERNISOLURI: Rendzine (0.01%)
CAMBISOLURI: Eutricambosoluri (27%) si Districambosoluri (49%)
LUVISOLURI: Luvosoluri luvice (20%)
HISTISOLURI: Histosoluri (1.5%)
ANTRISOLURI: Erodosoluri (0.49%)

36

Fig. 17. Harta solurilor

Tab. 2. Cateva propietati fizice si stagnice ale tipurilor de sol din bazinul Eselnita
37

Tipul de sol
Sb Denumire
A
Aluviosol
S
entic

Textura
Variata

Schele
t
Fara
schelet

Intens G

Intens W
Nula ( fara
pericol de
exces de
apa)

R
Z

Rendzine

Lutoasa
Lutoasa...lutoargil
oasa

Fara
schelet

Foarte redusa
(pericol de exces
de apa in caz de
irigare necontrolata
soluri freatic
umede
Nula ( fara pericol
de exces de apa)

EC

Eutricambo
sol

Lutoasa
Lutoasa...lutoargil
oasa

Fara
schelet

Nula ( fara pericol

de exces de apa)

D
C

Districambo
sol

Lutonisipoasa

Fara
schelet

Nula ( fara pericol

de exces de apa)

LV

Luvosol
luvic

Lutoasa
Lutoasa...lutoargil
oasa

Fara
schelet

Nula ( fara pericol

de exces de apa)

T
B

Histosol

Lutonisipoasa

Fara
schelet

Foarte puternica
(exces de apa
cvazipermanenta)

E
R

Erodosol

Lutoargiloasa

Fara
schelet

Nula ( fara pericol

de exces de apa)

Nula ( fara
pericol de
exces de
apa)
Nula ( fara
pericol de
exces de
apa)
Nula ( fara
pericol de
exces de
apa)
Nula ( fara
pericol de
exces de
apa)
Nula ( fara
pericol de
exces de
apa)
Nula ( fara
pericol de
exces de
apa)

Sursa: Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie

5.1.6. Factorul biotic
Vegetatia detine un rol de protectie asupra solurilor si rocilor prin interpunerea intre
atmosfera si celelalte elemente ale sistemului fizico-geografic, fiind astfel diminuat impactul
asupra acestora (Bojoi Ioan, 2000). Din categoria factorilor biotici, un rol important in
declansarea proceselor de versant, este detinut de invelisul vegetal a carui diversificare si
etajare conditionata de elementele climatice si cele pedologice influenteaza desfasurarea
proceselor morfogenetice.
Mare parte din suprafata bazinului Eselnita este acoperita de vegetatia arborescenta insa
exista si areale defrisate unde actiunea eroziunii este mai intensa. Se adauga in ponderi reduse
arealele cu pajisti (indeosebi in partea nord-vestica a bazinului din cursul superior), pasuni si
fanete (cursul inferior). Vegetatia din cadrul bazinului Eselnita apartine dominant etajului de
faget dezvoltata intre 550-1000 m reprezentat prin specii de fag de tip acidofil.
38

5.7. Factorul antropic i influena asupra modelrii reliefului

Activitatile antropice datorate utilizarii nerationale a conditiilor si resurselor spatiului
geografic determina ruperea echilibrului natural. Utilizarea nerationala a resurselor a condus
la transformarea eroziunii lente, naturale intr-una de tip accelerat numita si eroziune antropica
(V. Tufescu, 1966). Inlaturarea vegetatiei forestiere prin defrisare sau destelenire ofera
posibilitatea actiunii intense a proceselor geomorfologice de tipul celor erozionale si a unei
intregi suite de procese de destructie care decurg din acestea. Suprafetele fara vegetatie
arborescenta sau ierboasa sint expuse factorilor climatici (pluviodenudare, insolatie, etc.),
care in timp se degradeaza in asa masura incat roca ajunge sa fie la zi, fiind astfel foarte
afectate de eroziune.
Alte actvitati antropice ale caror rezultat este tot de natura eroziva, mai sint si cele de
exploatare a materialelor de constructie, a produselor miniere precum si pasunatul care in
timp favorizeaza instalarea si avansarea formelor de eroziune. In urma acestor exploatari,
diversele suprafete morfologice sint decopertate prin inlaturarea vegetatiei sau acoperite de
halde de steril in cazul exploatarii miniere de la Pregheda, ambele avand implicatii asupra
modelarii si mediului geografic. Pe potecile si drumurile bine conturate de pe versantii din
cursul inferior al bazinului unde formatiunile geologice sint de tip friabil, se instaleaza cu
usurinta forme de eroziune de tipul rigolelor si ogaselor. In cadrul bazinului mai sint prezente
si alte interventii antropice ca de exemplu amenajarile de torenti, regularizarea albiei raului
Eselnita din cursul inferior, in zona de varsare in Dunare inclusiv in golf, precum si existenta
digului construit tot in acest sector. Se adauga si drumurile de exploatare raspandite in lungul
vaii Eselnita dar si a unor afluenti acesteia pe seama carora se pot declansa si manifesta
diverse procese geomorfologice.
5.7.1. Populaia ca factor al modelrii
5.7.2. Dinamica utilizrii terenurilor n perioada 2000 2009
5.7.3. Impactul activitilor de exploatare forestier, minier i a materialelor de
construcie asupra componentelor fizico-geografice
5.7.4. Activiti de amenajare hidrotehnic i de mbuntiri funciare
VI. PROCESE SI FORME DE RELIEF REZULTATE
6.1. Procese si forme de versant
Procesele de eroziune sint caracteristice organismelor hidrografice de diferite ordine, inclusiv
torentilor, ravenelor si ogaselor.

6.1.1.1. Dezagregarea
Aparitia proceselor de dezagregare in bazinul Eselnita se datoreaza variatiilor
accentuate ale temperaturilor diurne, al alternarii inghet dezghetului, al insolatiei sau
datorita actiunii vietuitoarelor. Rocile eruptive se dezagreg mai rapid dect cele sedimentare,
fapt explicat prin indicele de dilatare diferit al particulelor constitutive ale rocii i prin
deosebirea de culoare ale mineralelor componente; Mineralele melanocrate se nclzesc mai
puternic dect cele leucocrate, primele se dilat mai mult dect celelalte i prin urmare se
separ unele de altele
39

6.1.1.2. Alterarea
Spre deosebire de dezagregare, prin care roca este doar sfaramitata, fara schimbari in
compozitia moleculara, alterarea presupune si transformarea unora dintre mineralele
componente care au anumite propietati, in produse noi cu alte proprietati; Alterarea se
manifesta atat independent cat si imbinata frecvent cu dezagregarea
Pozitia bazinului in cadrul versantului sud-estic al Muntilor Almajului, unde insolatia
este mai accentuata, favorizeaza manifestarea proceselor de dezagregare si alterare , mai ales
in arealele lipsite de vegetatie compacta.

6.1.2. Eroziune hidric pe versani

6.1.2.1. Pluviodenudarea i eroziunea n suprafa
Bazinul Eselnita se afla intr-o regiune cu potential pluviodenudativ ridicat -67-102
(L.Dragan, P.Stanescu, 1970), dat de valoarea mare a indicelui pluvial datorita frecventei mari
a ploilor insa cu o intensitate medie deci mai putin expusa acestui tip de eroziune decat
celelalte regiuni. Potentialul pluviodenudativ ridicat coroborat cu expozitia in general sudica a
versantilor care prezinta o erodabilitate cu 30% mai mare decat cei cu expozitie nordica sau
estica, constituie un grad de vulnerabilitate deosebit insa prezenta vegetatiei forestiere care
predomina in bazinul Eselnita, atenueaza mult impactul acestui proces.
6.1.2.2. Eroziunea n adncime
Modelarea torentiala afecteaza terenurile alcatuite din roci moi din sectorul inferior al
bazinului unde ravenele au adancimi mari si prezinta un profil transversal sub forma de V.
In schimb, in sectoarele superior si mediu unde predomina rocile dure, ravenele si ogasele au
ritm de evolutie moderat, prezentand o adancime mica si deschidere mare.
Formatiunile de eroziune in adancime din sectorul inferior al bazinului Eselnita sint formate
in roci de natura petrografica diferita. Astfel ca in desfasurarea lor, sectioneaza areale alcatuite
din roci moi, usor erodabile precum nisipurile, pietrisurile care favorizeaza o eroziune rapida
sau din roci cu grad de erodabilitate mediu reprezentate de marne, argile, calcare si unele
tipuri de gresii.
Organismele torentiale sint frecvente in arealele cu declivitate si amplitudine mare.

6.1.2.3.Vulnerabilitatea terenurilor la procese de risc erozional

40

Fig. 18. Vulnerabilitatea la procesele erozionale

6.1.3. Procese gravitaionale
6.1.3.1.Alunecri de teren
Dezvoltat in zona montana cristalino-mezozoica, bazinul detine un potential redus de
producere a alunecarilor insa acestea nu sint total excluse aparitiei daca exista conditii
favorabile ca oscilatiile termice (inghet-dezghetul), rocile moi (argila, marne) si tipul
structurii, gradul de inclinare al pantei si lipsa existentei unei vegetatii arborescente
Acestea detin o pondere extrem de redusa pe teritoriul bazinului Eselnita, singurele
areale fiind localizate pe interfluviul larg-convex dintre cei doi afluenti care formeaza Ogasu
Badara din cursul superior si in apropierea limitei estice din cursul inferior.
6.1.3.2. Rostogoliri
6.1.3.3. Prbuiri i surpri
Prabusirile sint frecvente pe versantii abrupti alcatuiti din roci dure, puternic fisurate si
manifestate sub forma unei caderi de blocuri individuale.
Aceste procese se produc adesea pe versantii abrupti alcatuiti din roci dure precum sisturile
cristaline, conglomeratele, gresiile dar si in lungul malurilor prin subminarea bazei.
6.1.3.4. Creepingul
6.1.4. Procese i forme de albie
6.1.4.1. Dinamica albiei rului Eelnia n perioada 1910 2009
41

Fig. 19. Dinamica albiei raului Eselnita in perioada 1910 1959

Fig. 20. Dinamica albiei raului in perioada 1959 - 2009

42

6.1.4.2. Analiza granulometric a galeilor din albia rului Eelnia

6.1.5. Procese lacustre
Oscilatiile nivelului local de eroziune care in prezent este mai ridicat cu aproximativ
16m si reducerea vitezei de scurgere a apei, au determinat modificari in dinamica albiilor,
tarmurilor si versantilor din apropiere.
In bazinetul Eselnita, efectul de remuu determinat de Dunare are consecinte in
declansarea unor procese geomorfologice ca: degadarea malurilor prin abraziune si a nivelului
de lunca, subminarea versantilor, sedimentarea si mai rar a alunecarilor de teren. Masele de
gheata exercita o actiune de degradare a arealelor limitrofe bazinetului care astfel ingreuneaza
drenajul de lunca pana in primavara.
Procesele care predomina in bazinet sint reprezentate de cele de sedimentare si
abraziune. Procesul de sedimentare al bazinetului este stans legat de cel al lacului de
acumulare caracterizat printr-o mare instabilitate ca urmare a alternarii frecvente a cotelor de
retentie la baraj in intervalul de 63-69m.

6.1.6. Regionarea proceselor geomorfologice

Poziia ocupat n cadrul unitii montane a Banatului, subunitatea Munii Almjului i
subdiviziunea Culmea Svinecei (Posea, Badea, 1984) atribuie bazinului caracterul de muni cu
altitudini sczute i cu aspect colinar n cadrul bazinetului depresionar Eelnia, parte
integrant din depresiunea Orovei. Cu toate acestea, bazinul Eelnia aparine ca desfurare
doar spaiului carpatic (Carpaii Occidentali) i este dezvoltat ntre altitudinile minim de 60
m la vrsarea n Dunre i cea maxim de 1107 m n apropiere de Vrful Svinecea Mare
(1224 m).
Datorit dezvoltrii pe o suprafa de doar 77 km 2 , regionarea gomorfologic a
bazinului Eelnia nu cuprinde multe subuniti geomorfologice ns se deosebesc pe criterii
morfometrice, morfografice, morfogenetice i biopedoclimatice dou sectoare, i anume unul
reprezentat de spaiul bazinetului depresionar n a crui componen geologic se afl roci
friabile i un altul atribuit restului de suprafa a bazinului format dominant din roci dure.
Bazinetul depresionar Eelnia localizat n cursul inferior se difereniaz de restul teritoriului
bazinului att din punct de vedere morfologic, morfometric, ct i geologic. Geologic, acesta
este alctuit din formaiuni sedimentare, i anume pietriuri i nisipuri aparinnd
Cuaternarului (Pleistocen Superior) cuprinznd mare parte din treptele de lunc 1 i 2 i
marne, pietriuri i calcare organogene aparinnd Neogenului (Miocen Tortonian). Din
punct de vedere structural, bazinetul prezint caracteristici similare cu ale depresiunii tectonoerozive Orova, prezentnd culmi fragmentate de vi afluente rului Eelnia precum Ogau
Popiu, afluent de dreapta i Ogau Martin, Ogau Popiu i parte din Prul Crivia, aflueni
de stnga.
n ceea ce privesc caracteristicile morfometrice, altitudinile prezint valori situate
predominant sub 100 m, i anume altitudinea minim de 60 m se nregistreaz n aria de
vrsare a rului Eelnia n Dunre iar cea maxim oscileaz n jurul valorii de 200 m. Pe pe
limita vestic se remarc prezena unor vrfuri situate la
Se remarc prezena unor vrfuri situate pe limita vestic la 241,4 m, pe limita estic
dat de Dealurile Moului i Dealul Viilor sunt atinse altitudini de 198,7 m i 201,8 m iar n
cadrul bazinetului se evideniaz vrful Cracu lui Vian cu 251,7 m. Altitudinile minime se
regsesc n cadrul luncii n intervalul treptei hipsometrice de sub 100 m iar cele maxime n
43

intervalul de 100 300 m care sunt dominante la nivelul ntregului bazinet prin pantele
versanilor cu valori cuprinse ntre 25-35 i doar izolat la peste 35. n ansamblu, altitudinile
scad spre confluena cu Dunrea i spre culoarul de vale al rului Eelnia. Densitatea
fragmentrii prezint valori minime de sub 1 km/km2 identificate pe limita estic i maxime de
peste 8 km/km2 localizate spre confluena cu Dunrea. Adncimea fragmentrii reliefului se
caracterizeaz prin valori minime de sub 100 m iar cele maxime de pn la 350 m.
n cadrul bazinetului apar fragmente ale teraselor Dunrii (t1 t8) desfurate n paralel
cu direcia rului Eelnia. Bazinetul se remarc printr-o frecven mare a terenurilor defriate
i utilizate n cea mai mare parte ca puni, fnee i livezi care n condiiile unei alctuiri
geologice din depozite friabile reprezentate prin alternane de marne, pietriuri i nisipuri este
favorizat desfurarea proceselor geomorfologice precum cele erozionale (de la iroire pn
la torenialitate) i gravitaionale cu producerea de alunecri de teren. n acest sens, pot fi
menionate ca forme de eroziune, canalul torenial cu maluri stabile Ogau Rpei prevzut cu
cteva ogae, Ogau Martin cu talveguri adncite n cadrul bazinului de recepie de pe partea
stng a rului Eelnia i o serie de canale toreniale cu conuri de dejecie i bazine de
recepie i ogae i ravene dezvoltate pe partea dreapt. Se adaug alunecrile de teren de tip
lenticular de pe partea stng a rului. Alte procese manifestate la nivelul bazinetului mai sunt
i cele lacustre cu activitate de depunere a aluviunilor aduse de Dunre.
n privina suprafeei bazinului compus din roci cristaline (seriile cristaline de Poiana
Mraconia, de Corbu i de Neamu) i eruptive (corpurile granitoide de Ogradena i
Cherbelezu) se observ c acestea dein cea mai mare pondere comparativ primei suprafee,
celei a bazinetului. Structura dominant este cea cutat i materializat n forme de sinclinal i
anticlinal i se adaug i prezena structurii monoclinale reprezentat prin cele dou cueste din
norduul bazinului i a vilor consecvente (Eelnia, Valea Cusa, Ogau Neamului,
Cherbelezu, Frasinului) i subsecvente (Ogau Teiului Mic, Ogau Teiului Mare, cursul
inferior al Vii Focoanele). Cele mai reduse valori ale densitii, de sub 1km/km 2 sunt
localizate n cadrul interfluviilor de limit dintre bazinul Eelnia i bazinele vecine. n
cuprinsul acestui interval se evideniaz prezena vrfurilor Pietrele Linse (872 m),
Cherbelezu (1101, 9 m), Poiana (932,3 m) i a unor fragmente din Culmile Ciucarului i
Gorniului. Valorile maxime de peste 8 km/km2 apar n n cursurile mediu i superior ale
bazinului i este de remarcat prezena unor astfel de areale n zona formrii cursului Eelnia.
De asemenea, i n cazul adncimii fragmentrii reliefului, se constat creterea valorilor
dinspre interfluviile cu rol de limit a bazinului spre centrul acestuia, astfel c dintre arealele
de minim fragmentare n adncime se evideniaz vrful Cherbelezu (1101,9 m) i cele
maxime fiind localizate n cursul mediu unde cea mai mare fragmentare n adncime
corespunde pe cea mai mare parte Ogaului Teiului Mic i Ogaului Teiului Mare.
n cadrul acestui sector se desfoar pe direcia nord-sud, dou culmi care separ rul
Eelnia de afluentul su principal, Crivia, i anume este vorba de Culmile Micanov i
Cpna. O parte din limita vestic este dat de Culmile Ciucarului, Gorniului i Crbunari
unde altitudinile variaz de la 465,2 m la 862 m. Pe limita estic se afl o serie de vrfuri cu
aspect de martori de eroziune dintre care menionm: Cornetu (424,6 m), Fntna Moului
(524 m), Cracu Ursului (624,2 m), Micelep (913 m), Teiu Moului (968,3), Fntna Babei
(814 m), Pietrele Linse (872 m) i Cherbelezu (1101,9 m) iar pe limita vestic se remarc
vrfurile Cocaiu (1104,2 m) i Poiana (932,3 m). n cadrul acestui sector se manifest procese
de dezagregare, alterare, eroziune (cu apariia de la formele aflate ntru-un stadiu redus
de evoluie i pn la cele avansate de tip torenial) i gravitaionale (alunecri, surpri,
rostogoliri) concretizate n acumulri de materiale, i anume a conurilor de grohoti, formarea
unor poriuni de lunc, precum i procese de albie cu depuneri laterale i axiale.
Analiza proceselor i a formelor de relief din cuprinsul bazinului Eelnia este
materializat sub forma hrii proceselor geomorfologice actuale.
44

Fig. 21. ncadrarea bazinului Eelnia n Munii Banatului

45

CONCLUZII

Bazinul hidrografic Eelnia se contureaz n cadrul Munilor Banatului ca o arie

aparte reprezentat att prin componena geologic, aspectele evolutive i morfologice, ct i
prin celelalte caracteristici fizico-geografice, precum elementele de vegetaie i faunistice
rare, protejate prin lege n condiiile dezvoltrii acestuia n cadrul Parcului Natural Porile de
Fier.
Bazinul Eelnia se dezvolt n cadrul subunitii Munii Almjului care raportat la
unitatea Munilor Banatului se difereniaz de aceasta prin altitudinile cele mai coborte unde
aspectul general al reliefului este acela de culmi greoaie desfurate la acelai nivel pe mari
ntinderi pe baza crora pot fi reconstituite vechile suprafee de eroziune.
Lucrarea reprezint un studiu de geomorfologie dinamic al crui obiectiv principal
este cel bazat pe analiza particularitilor privind morfodinamica actual identificat la nivelul
bazinului luat n studiu, ct i aprecierea tendinelor de evoluie a proceselor geomorfologice
pe baza stabilirii factorilor cu rol de modelare a reliefului.
Studiul este structurat n ase capitole grupate n dou mari pri n funcie de
obiectivele urmrite.
Studiul debuteaz cu o introducere succint privind caracteristicile de ansamblu ale
bazinului analizat, precum i a obiectivelor vizate n elaborarea acestuia.
Dup acestea, urmeaz primul capitol, i anume cel de Consideraii generale n
care sunt prezentate aspectele privind Aezarea geografic i limitele bazinului dar i cele
privind Istoricul cercetrilor asupra acestuia sau a unor zone mai extinse care s cuprind
i referiri privind diferite aspecte ale ariei de studiu i n ncheierea acestui capitol sunt
prezentate Metodele i mijloacele de cercetare aplicate n elaborarea acestui studiu.
Capitolele urmtoare sunt structurate n dou mari pri dup cum urmeaz:
PARTEA NTI. FORMAREA I EVOLUIA RELIEFULUI cuprinde urmtoarele
capitole: 2. Particulariti geologice i reflectarea n relief, 3. Formarea i evoluia
reelei hidrografice i a reliefului, 4. Caracteristici morfografice i morfometrice;
PARTEA A DOUA. DINAMICA RELIEFULUI cu 5. Factorii morfodinamici i 6.
Procese i forme de relief rezultate.
Cel de-al doilea capitol Particulariti geologice i reflectarea n relief cuprinde
prezentarea evoluiei paleogeomorfologice a bazinului n contextul existenei unei legturi cu
bazinul Dunrii care se coreleaz litologiei, structurii i tipurilor de relief aferente.
Capitolul trei Formarea i evoluia reelei hidrografice i a reliefului este realizat
ndeosebi pe baza literaturii de specialitate ns conine i elemente originale precum
realizarea hrii reelei hidrografice a bazinului Eelnia, surprinderea suprafeelor de nivelare
cu ajutorul fotografiilor dup o identificare prealabil n teren i identitificarea n teren a
sectoarelor de lunc care au fost reprezentate n cadrul hrii proceselor geomorfologice
actuale a bazinului Eelnia. De menionat faptul c rul Eelnia i are izvorul la poalele
vrfului Svinecea Mare care domin bazinul ct i ntreaga subunitate a Munilor Almjului
de la o altitudine de 1224 m. Dup parcurgerea unei distane de 26 km, desfurat n mare
parte n cadrul unor formaiuni litologice dure (roci cristaline i eruptive), cursul principal al
bazinului Eelnia este colectat de Dunre n sectorul inferior unde predomin rocile friabile
favorabile generrii i dezvoltrii proceselor geomorfologice.
n capitolul patru Caracteristici morfografice i morfometrice sunt prezentate
aspectele privind morfografia vilor, interfluviilor i versanilor evideniate prin realizarea de
profile transversale i longitudinale, precum i modul de expunere al versanilor.
Partea de morfometrie a acestui capitol debuteaz prin calcularea unei serii de indici
precum: dimensiunile de lungime ale bazinului, coeficientul de sinuozitate, cumpna de ap,
46

forma bazinului, panta medie a bazinului hidrografic, coeficientul de asimetrie, altitudinea

medie a bazinului hidrografic i n continuare sunt prezentate din punctul de vedere al
potenialului morfodinamic al reliefului, urmtorii parametri morfometrici: adncimea
fragmentrii reliefului, densitatea fragmentrii reliefului, declivitatea versanilor, hipsometria,
curbura n plan i curbura n profil.
De asemenea, n cadrul acestui capitol este efectuat i o analiz cantitativ a reliefului
realizat prin elaborarea modelelor morfometrice plecnd de la ierarhizarea Horton Strahler,
pe baza crora a fost posibil emiterea unor concluzii cu privire la evoluia i dinamica actual
a acestuia.
Partea a doua a lucrrii este concentrat pe dinamica i modelarea actual a reliefului
prezentat n cadrul a dou capitole: 5. Factorii morfodinamici i 6. Procese i forme de
relief rezultate . n capitolul cinci este prezentat influena factorului geologic,
geomorfologic, climatic, edafic, biotic i a celui antropic n declanarea i evoluia dinamicii
proceselor geomorfologice.
Dintre factorii morfodinamici cu rol n modelarea reliefului din cadrul bazinului
Eelnia am apreciat a avea o importan mai deosebit, cei climatici i cei antropici.
Spre evidenierea influenei morfodinamice pe care o exercit factorul climatic au fost
analizate o serie de parametri specifici (temperatura aerului, temperatura solului, umezeala
relativ a aerului, durata de strlucire a soarelui, nebulozitatea, precipitaiile atmosferice,
regimul eolian i n ncheiere au fost calculai o serie de indicatori) care definesc tipul de
climat specific zonei n care se dezvolt bazinul Eelnia. La efectuarea analizei climatice din
punctul de vedere al impactului morfodinamic asupra reliefului s-au utilizat datele nregistrate
la staiile Moldova Veche i Dr. Turnu Severin, preluate de la Institutul Naional de
Meteorologie dar i din unele surse bibliografice.
n cadrul factorilor hidrologic, edafic i antropic se regsesc analizele efectuate asupra
unor probe de ap i sol n scopul evidenierii unor posibile probleme date de poluare sau
predispunerea solului la manifestarea proceselor erozionale prin prisma evalurii elementelor
componente acestuia.
n cuprinsul factorului antropic sunt relatate cteva activiti cu influen asupra
modelrii reliefului, precum activitile de defriare, de decopertare prin exploatare a
materialelor de construcie i a crbunilor.
Ultimul capitol red n mod succesiv manifestarea i rolul modelator al proceselor
geomorfologice care acioneaz n cadrul bazinului Eelnia, ncepnd de la cele
premergtoare eroziunii (dezagregarea i alterarea), continund cu procese de versant de tip
hidric i gravitaional, precum i procese de albie i lacustre.
Factorii morfodinamici au fost analizai ca factori modelatori asupra reliefului n
funcie de dou caracteristici ale acestora, i anume prin intensitatea sau prin distribuia
spaio-temporal. Aadar, partea a doua a lucrrii relev studiul proceselor geomorfologice
actuale pe cele dou sisteme dinamice, de versant i de albie i lacustre n raport cu activitile
umane i identificarea arealelor cu vulnerabilitate la procese de eroziune
Sinteza informaiilor i observaiilor din teren sunt materializate n cadrul
subcapitolului de Regionare geomorfologic unde se observ faptul c bazinul Eelnia se
desfoar n cadrul unei singure uniti de relief: Munii Almjului. Aici este ataat i harta
proceselor geomorfologice actuale realizat pe baza hrilor topografice i completat cu date
din teren i de pe ortofotoplanuri datnd din anul 2009.
Lucrarea de fa reprezint un studiu geomorfologic concentrat pe analiza elementelor
evolutive i dinamice dar i pe aplicaii practice privind utilizarea terenurilor.

47

BIBLIOGRAFIE
AHNERT F., (1994), Equilibrium, scale and inheritance in geomorphology, Geomorphology,
volume 11, no. 2, Elsevier, p. 125-140.
AIRINEI ST., (1979),Teritoriul Romniei i tectonica plcilor, Colecia tiina pentru toi,
Editura tiinific i Enciclopedic.
ALBULETU I., (1982), Zona turistic Porile de Fier, Editura Sport-Turism, Bucureti.
ALLEN J. R., Physical Processes of Sedimentation, Earth Science Series, no. 1, Edited by J.
Sutton, D. Sc., Ph.D., D.I.C., F.R.S. and J. V. Watson, Ph.D., A.R.C.S.; George Allen and
Unwin Ltd. London.
ALLISON R. J., COORD., (2002) Applied geomorphology, John Wiley and Sons, London.
ANASTASIU N., (1976), Masivul granitoid Ogradena studiu petrografic i geochimic,
Anuarul Instit. de Geol. i Geofiz., vol. XLIX, Bucureti.
ANASTASIU N., JIPA D., (1983), Texturi i structuri sedimentare, Editura Tehnic, Bucureti
ANDREIASI N., MIHALACHE M., (1999), Solurile Romniei, Ed. Ex. Ponta, Constana.
ANTONESCU A., (1924), Ptura moart din pduri, Rev. Natura, nr. 5, p. 6-8, Bucureti.
ARDELEAN I., ARION - PRUNESCU E., BANU A. C., (1967), Limnologia sectorului
romnesc al Dunrii: studiu monografic, Ed. Acad. R.S.R., Bucureti.
ARGHIRIADE C., ABAGIU P., ABABI V., (1995), Contribuii la studiul scurgerilor de
suprafaa n diferite condiii de relief, sol i vegetaie n R.P.R., Revista pdurilor, nr.9, p. 383395, Bucuresti.
ARMA I., (1999), Bazinul hidrografic Doftana. Studiu geomorfologic, Ed. Enciclopedic,
Bucureti.
ARNOLD W. R., (1992), Soil genesis and history of the Earth System, in Proceedings of the
First Soil Genesis Modeling Conference USDA S Cons. Serv.
ASVADUROV N., (2000), Luvisolurile albice n Romnia (Morfologia i pedogeneza),
SS,vol. XXXIV, s.a. III-a, nr.2, p.53-77, Bucureti.
AVARVAREI T., 2009, Agricultura general, Material de studiu pentru studenii I.D.,Iai.
BCINAN N., (1999), Munii Baraolt, Studiu geomorfologic, Ed. Acad. Rom., Bucureti.
BCUANU V., (1988), Geomorfologie, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iai.
BADEA L., (1953), Lunca i problemele ei practice, Revista Natura, vol V, 3, p.38-45,
Bucureti.
BADEA L., DUMITRESCU V., (1985), Suprafaa unitilor de relief ale Romniei, St. cerc.
geol., geofiz., geogr., Seria Geografie, vol XXXII, p. 61-66, Bucureti.
BADEA L., NICULESCU GH., ROATA S., BUZA M., SANDU M., (2001), Unitile de
relief ale Romniei. I. Carpaii Meridionali i Munii Banatului, Edit. Ars Docendi Bucureti,
BLCEANU V., SPIRESCU M., CONESCU A., CICATTI M., ANTONESCU R., (1968),
On acid brown soils developed on crystalline rocks in Romania, SS., P. 185-193, Bucuresti.
BLCEANU V., SPIRESCU M., CONESCU A., CICATTI M., ANTONESCU R., GTA
E., (1969), Contribuii la cunoaterea solurilor zonale din etajul pdurilor de fag, Lucrrile
Conferinei Naionale tiina Solului, Vldeasa-Parng, (1966-1967), p. 227-308, Bucureti.
BLCEANU V., TAINA ST., CRACIUN C., OPRI M., (1999), Solurile brune acide din
Romnia (Studiu monografic), Instit. Cercet. Pedol. Agr., Bucureti.
BALINTONI I., 1996, Geotectonica terenurilor metamorfice din Romnia, Editura
Universitii Babe Bolyai, Cluj Napoca.
BALOIU C. V., (1992), Populaia zonei Porile de Fier, A.C. L., XII
BALLY R. J., STANESCU P., (1971), Alunecri de teren, Ed. Ceres, Bucureti.

48

BANICA S., ROZYLOVICZ L., (1997), Dinamica i parametrii chimici ai apelor Dunrii n
lacul de acumulare Porile de Fier I, Noosfera, 3.
BNICA S., Parcul Natural Porile de Fier, Ghid ecoturistic, Centrul Carpato Danubian de
Geoecologie, nedatat.
BAZAC G., MOLDOVEANU M., (1996), Unele caracteristici ale influenelor mediteraneene
asupra climei din sud-vestul Romniei, Terra, XXVIII.
BERCIA E., BERCIA I., (1975), Formaiunile cristaline din sectorul romnesc al Dunrii
(Banat Carpaii Meridionali), Anuarul Institutului de Geologie i Geofizic, vol. XLIII,
Bucureti.
BERCIA I., BERCIA E., (1983), The crystalline of the Danube Domain from the Banat
(Romania), Revue Roumaine de Gologie Gophysique et Gographie, Tome 24, Ed. Acad.
R.S.R., Bucureti.
BERZA T., BALINTONI I., SEGHEDI A., HANN H. P., (1994), South Carpathians. Field
guidebook
BIZERE M., (1973), Cadrul natural i social al Banatului. Aspecte din flora i fauna
Banatului, ed. a II-a, amplificat, Timioara.
BLAGA GH. i colab., (2005), Pedologie, Ed . Academic Press, Cluj- Napoca
BLOOM A. L.,(1969), The surface of the Earth, Prentice Hall Inc, Englewood Cliffs, New
Jersey.
BOBOC N., DONISA I., (1994), Gemorfologie, Ed. Lumina, Chiinu.
BOENGIU S., MARINESCU E., IONU O., LICURICI M., (2010),The Analysis of the
Relief Fragmentation Features within the Blcia Piedmont, Forum Geografic. Studii i
cercetri de geografie i protecia mediului Year 9, No. 9/ 2010, Editura Universitaria,
Craiova.
BOENGIU S., VLDU A., AVRAM S., (2009),The influence of climate on gravitational
processes within the Jiu River Valley: G.I.S. applications, Central European Journal of
Geosciences, Versita, Warsaw , 303-311. DOI:10.2478/v10085-009-0025-4, ISSN 2081-9900
BOENGIU S., LICURICI M., MARINESCU E., (2008), Landscape changes induced by the
mining activity at the contact between the Olte Piedmont and Gorj Subcarpathians.GIS
applications, Bulletin of the Geological Society of Greece vol. XLII/II-2008, Athens, 74-81.
BOENGIU S., TRK M., (2005), Caracteristici ale fragmentrii reliefului n bazinul
Blahniei.Sectorul piemontan, Forum Geografic St. i cercet. de geogr. i protecia mediului,
nr.4., Editura Universitaria,Craiova.
BOENGIU S., (2005),Caracteristici morfometrice ale versanilor din Piemontul Blciei,
Editura Universitii din Bucureti, Revista de Geomorfologie, vol. 4-5 / 2002-2003,
Bucureti.
BOENGIU S., CURCAN GH.,(2003), Aspecte morfografice i morfometrice din bazinul
hidrografic Mraconia,Analele Universitii din Craiova, vol. VI, Seria Geografie, Editura
Universitaria, Craiova.
BOGDAN O., (1993), Influene topoclimatice induse de lacurile de acumulare, cu
exemplificri la Porile de Fier I, Studii i cercetri de geografie, tomul XL, p.93-104,
Bucureti.
BOJOI I., APETREI M., VARLAN M., (1998), Geomorfometria luncilor. Model de analiz n
bazinul superior al Jijiei, Ed. Acad., Bucureti.
BOJOI I., (2000), Romnia. Geografie fizic, Editura Univ. Al. I. Cuza, Iai.
BOMBOE P., (1979), Analiza statistic a datelor geologice, Geologie matematic, vol. I,
Editura Univ. Bucureti.
BOSSARD M., FERANEC J., OTAHEL J., (2000), Corine Land Cover Technical GuideAddendum 2000, Techincal Report No 40, Copenhagen.

49

BOSCAIU N., LUPSA V., RESMERI I., COLDEA GH., SCHNEIDER E. , (1971),
Vegetaia lemnoas mezoxeroterma (Orno Continetalia) din Defileul Dunrii, Ocrotirea
naturii, 13, Bucureti.
BOTZAN M., (1996), Mediu i vieuire n spaiul carpato-dunareano-pontic, Ed. Acad. Rom.,
Bucureti.
BUIA GR., CSABA L., (2010), Depozite de huil din Romnia, Revista Minelor, Vol. 16, nr.
3, Editura Universitii din Petroani.
BURILEANU D., (1941), Cteva observri asupra structurii i reliefului n Carpaii
Meridionali n lumina ultimelor studii geologice, Cerc. i stud. geogr., Bucureti.
BUSNIA TH., BREZEANU GH., (1970), Monografia zonei Portilor de Fier: studiu
hidrobiologic al Dunrii i al afluenilor si, Ed. Acad. R.S.R., Bucureti.
BUTZER K. W., (1976), Geomorphology from the Earth, Harper and Row Publishers Inc.,
USA.
CLINESCU R., IANA S., (1964), Consideraii biogeografice asupra Defileului Dunrii,
Analele Univ. din Bucureti, Seria t. Nat., gelog.-geografie, XIII, 1, Bucureti.
CANARACHE A. i colab.(1990), ndrumtor pentru studiul solului pe teren i laborator, Ed.
Agro-Silvic, Bucureti.
CARAMINU I., (1941), Terenurile degradate ale Banatului, Revista padurilor, vol. LIII/10-11,
Bucuresti.
CAZACU V., LUPACU GH., RUSU E., (1995), Dinamica raporturilor dintre alterare i
procesele pedogenetice pe roci cristaline, Lucr. Sem. Dimitrie Cantemir , nr. 11-12, Iai.
CHIRI C. D., (1938), Studiul solurilor forestiere dup tipurile naturale de arborete, An
ICEF, vol. IV, Bucureti.
CHIRI C. D., (1951), Relaii ntre substratul petrografic, sol i arboret. Cercetri n zona
podzolirii secundare din Banat, Studii i Cercetri ICEF, vol. XII, p. 5-50, Editura Tehnic,
Bucureti.
CHIRI C. D., (1953), Pedologie general i forestier, Editura Agro Silvic de Stat
pentru literatura tiinific, Bucureti.
CHIRI C. D., BLCEANU V., (1964), Les Carpathes Mridionales sols, VIII eme
Cong. A. I.S.S., vol. II (Guides des excursions), Bucureti.
CHIRI C. D., (1981), Clasificarea ecologic a solurilor de munte din zona forestier, Lucr.
Conf. Nat. St. Sol. Brasov, (1979), Bucureti.
CHIRI C. D., DONI N., IVANESCU D., (1981), Pdurile Romniei, Ed. Acad. Rom.,
Bucureti.
CHIU C., (1975), Relaii ntre procesele de sedimentare, formare a reliefului i solificare, n
luncile rurilor din R. S. Romnia,
CHIU C., (1975), Relieful i solurile Romniei, Ed. Scrisul Romnesc, Craiova.
CHIU C., (1978), Activitati antropice cu efecte modificatoare asupra propietilor solurilor,
AUG SEG, 9, Bucureti.
CHORLEY R., (1962), Geomorphology general system teory, U.S. Geol. Survey Press.
CIOACA A., (1996), Cartografierea riscului geomorfologic, AUO Geografie, vol. VI, p. 2531, Bucureti.
CIORTUZ I., PEIA M., (1960), nsemnri floristice din Banat, Comunicri de botanic, vol. I,
SSNG, Bucureti.
CIULACHE STERIE, (1990), Les characteristiques topoclimatiques du bassin Orova,
Analele Universitii Bucureti.
COCEAN P., (2005), Geografie regional, Editura Presa Universitar Clujean, Cluj Napoca.
CODARCEA AL., (1940), Date noi asupra tectonicii Banatului meridional i a Platoului
Mehedini.

50

CODARCEA AL. et al., (1961), Privire generala asupra structurii geologice a Carpailor
Meridionali dintre Dunre i Olt. IGR, Bucureti, 3-126 pp.
CODARCEA M. D., CODARCEA AL., (1968), Sur la stratigraphie et levolution pralpine
du soubassement cristallin des montagnes du Banat Mridional et Occidental, Revue
Roumaine de Gologie Gophysique et Gographie, Sries de Gologiem, Editions de l
academie de la R.S. de R., Bucarest.
CODARCEA M. D., CODARCEA AL., Consideraii asupra paleolitologiei i paleotectonicii
zonelor de isturi cristaline din partea de S E a Banatului.
COLARD R., (1988), The physical geography of landscape, Unwin Hyman Ltd., Great
Britain.
COLDEA G., BOSCAIU N., LUPSA V., PLMADA E., RESMERITA I., (1970), Vegetatia
fagetelor din sectorul Valea Eselnita Valea Mraconia al Defileului Dunarii, St. cerc. biol.,
Seria botanica, Bucuresti.
COMNESCU LAURA (2000), Corelaia densitatea fragmentrii-energia de relief n bazinul
Casimcea, Rev. de Geomorfologie, nr.2, pag. 115-119
COMNESCU LAURA (2001), Modelul morfometric al drenajului, Comunicri de
geografie, vol. V, Edit.Universitii din Bucureti, pag. 219-225
COMNESCU LAURA, (2004), Bazinul Casimcea. Corelaia densitatea de drenaj energia
de relief, Edit. Universitii din Bucureti.
COMNESCU LAURA, (2004), Bazinul morfohidrografic Casimcea. Studiu geomorfologic,
Editura Universitatii din Bucuresti.
CONEA A., GHINEA P., (1972), Soluri formate pe roci vulcanice, An. Inst. St. Cerc.
Pedol.,vol. XL, p. 327- 346, Bucureti.
COSTACHE N., (1967), Consideraii fitogeografice asupra Defileului Dunrii ntre Orova i
Bazia, A.U.B., Seria st.nat., geol. geogr., an XVI, 2, Bucureti.
COTE P., (1953), Probleme n legtur cu geomorfologia pantelor, AUCIP, 2, p. 184-201,
Bucureti.
COTE P., (1954), Problema Defileului Dunrii la Porile de Fier i cercetrile
geomorfologice din Cmpia Olteniei, Probleme de geografie, vol. I, Ed. Acad. R.S.R.,
Bucuresti.
COTE P., (1959), Probleme de geomorfologia vilor, Revista Natura, vol. XI, p. 45- 53,
Bucuresti.
COTE P., (1960), Contribuii la studiul martorilor de eroziune, Com. geol.- geog., I, 19571959, Editura tiinific, p. 87-95, Bucureti.
COTE P., (1967), Problemes de geomorphologie historique en Roumanie. La peneplenation
des Carpates occidentales et meridionale, n .Ann. de geogr.", nr. 417, Paris
COTE P., (1971), Geomorfologie cu elemente de geologie, Ed. Didact. i Ped., Bucureti.
COTE P., (1973), Geomorfologia Romniei, Ed. Tehnic, Bucureti.
COTE P., (1982), Geomorfologia Defileului Dunrii ntre Bazia i Gura Vii, Terra, XIV, 2,
Bucureti.
CSUROS ST., POP I., HODIAN I., CSUROS KAPTALAN M., (1968), Cercetari floristice
i de vegetaie ntre Orova i Eelnia, Contribuii botanice, Cluj. Solurile brune eumezobazice i solurile argiloiluviale din regiunea montan a Defileului Dunrii
CURCAN GHEORGHE, (2000), Modelarea actual a reliefului din Defileul Dunrii
(Seciunea Orova).,Comunicri de Geografie, vol. IV, Edit. Univ. din Bucureti, pg.81-84.
CURCAN GHEORGHE, (2001), Dinamica reliefului Defileului Dunrii ntre Orova i
Cazanele Mari dup construirea lacului de acumulare Porile de Fier, Comunicri de
geografie, Bucureti.
CURCAN GHEORGHE, (2002), Modificri actuale ale peisajului din aria municipiului
Orova, Forum Geografic, nr.1, Editura Universitar, Craiova.
51

DIKSHIT K. R., (1983), Geomorphology, Heritage Publishers, New Delhi, India.

DINU C., PAULIUC S., BARUS T., (1985), Geologie structural, Editura Tehnic, Bucureti.
DONI N.,(1989), Fgetele din Romnia: cercetri ecologice, Ed, Academiei, Bucureti.
DONI N., CHIRI C., STNESCU V., (1990), Tipuri de ecosisteme forestiere din
Romnia, I.C.A.S., Bucureti.
DUMA S., (2003), Poluarea apelor de suprafa i efectele asupra biosului acvativ i a
sntii oamenilor, Revista Minelor, nr. 6.
DUMBRAVEANU D., ( 2002), Analiza geografic a evoluiei i organizrii zonei turistice
Porile de Fier, Tez doctorat, Bucureti.
DUMBRAVEANU D., ( 2004 ), Zona turistica Portile de Fier. Analiza geografica, Editura
Universitara, Bucuresti.
DUMITRESCU ELENA, (1975), Caracteristici climatice ale Defileului Dunrii i importana
lor pentru dezvoltarea turismului, Lucrrile colocviului de geografia turismului, Bucureti.
ERHAN ELENA (1982-1987) - Curs de meteorologie-climatologie, (vol. I-II), Editura
Universitii Al.I.Cuza Iai.
ENE M., (2005), Bazinul hidrografic Rmnicu Sarat. Dinamica reliefului n sectoarele montan
i subcarpatic, Tez doctorat, Editura Universitar, Bucureti.
FRCA I., (1988), Msurtori i calcule de meteorologie, Univ. Babe-Bolyai, Cluj-Napoca,
Fac. Geologie-Geografie.
FLOREA N., (1969), Solurile brune eu-mezobazice i solurile argiloiluviale din regiunea
montan a Defileului Dunrii.
FLOREA N., GEANANA M., GLVAN V. (1975), Consideraii asupra solurilor din lunca
Dunrii ntre Orova i Berzasca (Defileul Dunrii), Studii de geografie, Univ. din Bucureti.
FLOREA N., GEANANA M., (2001), Unele consideraii asupra relaiilor sol-relief i
pedologie-geomorfologie, Comunicri de geografie, vol. IV, Edit. Univ. Bucureti.
FLOREA N., (1963), Curs de geografia solurilor cu noiuni de pedologie, Ed. Didact. i
Pedag., Bucureti.
FODOR D.., (2005), Aspecte ale polurii mediului de ctre industria minier, Revista
Minelor, vol. I, nr. 4, Editura Universitii din Petroani.
FODOR D., (2010), Reamenajarea zonelor afectate de exploatarea balastierelor i carierelor,
Revista Minelor, Vol. 16, nr. 11, Editura Universitii din Petroani.
FODOR D., (2010), Industria minier i mediul nconjurtor, Revista Minelor, Vol. 16, nr.8,
Editura Universitii din Petroani.
FODOR D., (2004), Urmrile pe termen lung ale industriei miniere din Romnia i
gestionarea acestora, Revista Minelor, nr. 11, Editura Universitii din Petroani.
GEANANA M., DEMETER T., OCHIU I., (2001), Pedogeografie. Lucrri practice, Ed. Univ.
din Bucureti.
GLVAN V., (1973), Rolul factorilor fizico-geografici n geneza i rspndirea solurilor din
bazinul Ieelnia, An. Univ. Bucureti, XXII.
GLVAN V., (1973), Factorii pedogenetici i rspndirea solurilor n bazinul hidrografic
Eelnia (Banat), A.U.B., an XXII, Bucureti.
GOIAN M., RUSU I., IANOS GH., BORZA I., STEFAN V., ( ), Influena antropic asupra
nsusirilor fizice ale solurilor din Banat, Publ. SNRSS, nr. 28 A, p.57-67, Bucureti.
GRASU C., (1997), Geologie structural, Ed. Tehnic, Bucureti.
GRECU FLORINA, (1980), Modelul morfometric al lungimii reelei de ruri din bazinul
Hrtibaciului, St. cerc. geol., geofiz., geogr., Geografie, t. XXVII, nr. 2, Bucureti.
GRECU F., (1981), Modele morfometrice ale suprafeelor i perimetrelor din bazinul
hidrografic, Studii i cerc. de geol., geofiz., geogr., Seria Geografie, t. XXVIII, Bucureti.
GRECU FLORINA (1983), Le basin hydrographique du Hrtibaciu (Depression de
Transylvanie) Modeles morphometriques des pantes, RRGGG Geogr.,t. XXVII, p.69- 74
52

GRECU FLORINA (1985), Bazinul hidrografic al Hrtibaciului relieful mediu

(diferenele de nivel medii), Lucr.sta.Stejarul, vol.8, P. Neam, p.109-114.
GRECU FLORINA (1989), Elemente de analiz morfometric a bazinelor hidrografice.
Aplicaii la Bazinul Hrtibaciu (Podiul Transilvaniei), Mem.Sect.t.Acad.Romn tomul IX,
nr. 1 / 1986, p.289-300.
GRECU FLORINA, (1992), Bazinul Hrtibaciului. Elemente de morfohidrografie, Editura
Academiei, Bucureti.
GRECU F., (1992), Munii Apuseni - realizri n cercetarea suprafeelor de nivelare, SCGGGGeogr., XXXIX, Bucureti.
GRECU FLORINA, (1997), Fenomene naturale de risc. Geologice si Geomorfologice,
Editura Universitatii din Bucuresti.
GRECU FLORINA, ZAVOIANU I., (1997), Bazinul morfohidrografic, Revista de
Geomorfologie, nr. 1, Bucureti.
GRECU FLORINA, (1997), Sistemul global al formaiunilor superficiale, Analele Univ. Buc.,
Seria Geografie, XLVI, Bucureti.
GRECU FLORINA, COMANESCU LAURA, (1998), Studiul reliefului. ndrumtor pentru
lucrri practice, Editura Universitii din Bucureti.
GRECU FLORINA, COMNESCU LAURA,(1998), Starea dinamic a reliefului bazinelor
hidrografice determinat prin raportul pantelor, Comunicri de Geografie,vol. II, Bucureti,
pag.35-44.
GRECU FLORINA, COMNESCU LAURA, (2001), Indicele de anomalie ierarhic n
sistem Horton-Strahler (bazinele hidrografice Casimcea i Hrtibaciu), Revista de
Geomorfologie, nr.3, pag. 33-38.
GRECU FLORINA, COMNESCU LAURA, (2003), Elemente de dinamic a bazinelor
morfohidrografice (indicele de realizare pentru ordin de mrime i lungimi), Comunicri de
Geografie, vol.VII, Edit.Universitii din Bucureti, p.15-21.
eomorfologie, nr.3, pag. 33-38
GRECU FLORINA, PALMENTOLA GIOVANNI, (2003), Geomorfologie dinamic, Editura
Tehnic, Bucureti.
GRECU FLORINA, (2004), Quantification of some elements of drainage basins in Romania,
Geografia Fisica e Dinamica Quaternaria, vol. 25
GRECU FLORINA, (2008), Geomorfologie dinamic, Editura Credis, Bucureti.
GRECU FLORINA, (2008), Index of Morphohydrographic basin completion by perimetres
and area. Case study in Romania, Geografia Fisica e Dinamica Quaternaria, 31 (2008), 37-45.
GREGORY K.J., WALLING D.E, (1973), Drainage basin form and process. A
geomorphological approach, Edward Arnold (editor).
GRIGORE P., GRIGORE M., POPESCU N., (1963), Observaii geomorfologice asupra
Defileului Dunrii, A.U.B., Seria tiint. Med., Geol. Geogr., p. 81-96.
GRIGORE M., POPESCU D., POPESCU N., (1967), Relieful structural din zona Defileului
Dunrii i Munilor Almjului, Natura, seria Geol.- geografie, XIX, 1, Bucureti.
GRIGORE M., SCHMIMDT M., IELENICZ M., (1969), Unele aspecte privind stabilitatea
versanilor n Defileul Dunrii n sectorul Ogradena Orova, Rev. Pd., 84, Bucureti.
GRIGORE S., SCHROTT L., (1972), Flora i vegetaia Banatului, Apecte din flora i fauna
Banatului, Tipografia Univ. Timioara.
GRIGORE M., (1973), Caracterizarea morfogenetic a regiunii montane din jumtatea de est
a Banatului, Realizari n Geografia Romneasc, Ed. tiinific, Bucureti.
GRIGORE M., (1979), Reprezentarea grafic i cartografic a formelor de relief, Ed. Rep.
Soc. Romnia, Bucureti.
GRIGORE M., POPESCU N., IELENICZ M., (1987), Harta proceselor geomorfologice
actuale, n Sinteze geografice, II, TUB
53

GRIGORE M., (1989), Defileuri, chei i vi de tip canion n Romnia, Ed. tiinific i
Enciclopedic, Bucureti.
GRIGORE M., Individualitatea morfogenetic a regiunii montane din estul Munilor
Banatului.
GOUDIE A., (2004) Encyclopaedia of geomorphology, Routledge, London and New York
GUNNESCH K., GUNNESCH M., (1978), Formaiunile cristalofiliene din sud-estul Munilor
Almjului, St. Cerc. geol., geofiz.,geogr., Seria Geologie, Tom. 23, Ed. Academiei, Bucureti.
GUTIERREZ M., (2005) Climatic geomorphology, Elsevier.
HAMMOND R.M., MC. CULLAGH S., (1977), Quantitative techiniques in geography. An
introduction, Clarendon Press Oxford.
HERIANU GH., (1999), Analiza statistic a datelor densitii i adncimii fragmentrii
reliefului n bazinul Btrna (Munii Iezer-Ppua), Analele Univ. Spiru Haret, nr.2, Seria
Geografie.
HORTON R. D., (1945), Erosional development of stream and their drainage basins.
Hydrophysical approach to quantitative morphology, Bull. Geol. Soc. Am. 56.
HUGGETT R. J., (1980), Systems Analysis in Geography, Clarendon Press, Oxford.
HUGGETT R. J., (1985), Earth Surface Systems, Spinger Verlag, Berlin, Heidelberg and New
York.
IANCU M., VELCEA VALERIA, (1970), Morfodinamica zonelor de confluen n sectorul
Bazia Drobeta Tr. Severin, Lucr. t. Univ. Bucureti, ser. Geogr., vol II.
IANCU M., (1976), Geografia zonei Porile de Fier, Editura Academiei, Bucureti.
IANCU M., VELCEA V., GLAJA M., (1963),Consideraii geomorfologice asupra sectorului
Gura Vii Turnu Severin, Rev. Analele Univ. Bucureti.
IANO GH., (1992), Consideraii asupra procesului de formare i evoluie a solurilor n
cadrul principalelor forme de relief din Banat, Anal. Univ. Timioara, s. Geografie, p. 69-80.
IANO I., (1994), Riscul n sistemele geografice, Studii i cercet. de geogr., XLI.
IANO GH., (1994), Cercetri privind evoluia solurilor din Banat, cu referiri speciale asupra
nsuirilor chimice, Tez doctorat, UASB, Timioara.
IANO GH., (1994), Riscul n sistemele geografice, Studii i cercetri de geologie, XLI,
Bucureti.
IANO GH., (1994), Procese de degradare a terenurilor agricole n Banat datorate condiiilor
de relief, Geographica Timisiensis, vol. VI, Timioara, pg. 55-62.
IANO GH., LACATUSU R., (1995), Implicatii ale alterarii si pedogenezei in climat
temperat, in constituirea fondului geochimic al solurilor din Banat. Factori si procese
pedogenetice di zona temperata, vol. 2, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iasi, p. 43-50, Iasi.
IANO GH., GOIAN M., (1995), Solurile Banatului. Evolutie si caracteristici agrochimice,
Ed. Mirton, Timisoara.
IANO GH., (1997), Aspecte referitoare la impactul activitatilor antropice asupra starii de
calitate a solurilor din Banat, Lucr. simp. nat. pedol., 1995, Timisoara.
IANO GH., PUCA I., (1998), Solurile Banatului, III, Prezentare cartografic a solurilor
agricole, Ed. Mirton Timioara.
IANOVICI V., FLOREA N., (1963), Tipurile de scoar de alterare i rspndirea lor pe
teritoriul R.P.R, Com. Geol., St. tehn., econ.,(C), p. 5-29, Bucureti.
ICHIM I., RADOANE M., (1982), Aspecte ale modificrii morfologiei albiilor sub influena
barajelor, Studii i comunicri de geologie, geofizic, geografie, Geografie XXIX, Bucureti.
ICHIM I., (1986), Semnificaia mrimii suprafeei bazinului hidrografic n modelarea
reliefului, Lucr. Semin.geogr. Dimitrie Cantemir , Iai.
ICHIM I., RADOANE M., (1986), Efectul barajelor n dinamica reliefului, Ed. Acad.,
Bucureti.
ICHIM I., (1987), Morfologia i dinamica rurilor, Ed. Tehnic, Bucureti.
54

ICHIM I., BATUCA D., RADOANE M., DUMA D., (1989), Morfologia i dinamica albiilor
de ruri, Ed. Tehnic, Bucureti.
ICHIM I., RADOANE N., RADOANE M., (1998), Dinamica sedimentelor:aplicaie la rul
Putna Vrancea, Ed. Tehnic, Bucureti.
IELENICZ M., (1970), Alunecrile de teren din ara noastr, terra, an II(XXII), nr.1,
Bucureti.
IELENICZ M., (1984), Munii Ciuca. Studiu geomorfologic, Ed. Academiei, Bucureti.
IELENICZ M., (1987), Terasele din Banat, Terra, nr.1, Bucureti.
IELENICZ M., (2002), Problema suprafeelor i nivelelor de eroziune din Subcarpai, Rev. de
geomorfologie, 3, p.11-15.
IELENICZ M, COMNESCU LAURA, (2003), Geografie general, Edit. Credis, Bucureti.
IELENICZ M, (2004), Geomorfologie, Ed. Universitar, Bucureti.
IELENICZ M., COMNESCU LAURA, MIHAI B., NEDELEA A., OPREA R., PTRU
ILEANA (2005), Dicionar de geografie fizic, ediia a IIa, Edit. Corint, pag 503, Bucureti.
ILIE D. I., Procese actuale n zona Defileului Dunrii, Rev. Natura, Seria geogr. geol., 5.
ILIE D. I., (1979), Direcii noi n dezvoltarea proceselor morfogenetice i a condiiilor de
solificare din Orova Plavievia, dup amenajarea lacului de retenie Porile de Fier,
A.U.B., Geografie, XXVIII, p. 73-83.
IONESCU T., (1997), Impactul activitilor hidrotehnice asupra mediului nconjurtor, Ed.
Tehnic, Bucureti.
IONI I., (1983), Eroziunea n adncime, Rev. tiin i Tehnic, nr.1, Bucureti.
IORDACHE C., (2001), Defileul Dunrii (Sectorul Bazia Eelnia), tez doctorat,
Bucureti.
ISPAS T., MURATOREANU G., LEOTESCU R., CIULEI S., (2006), Pedologie. Cercetarea
solului pe teren, Valahia University Press, Trgovite.
ISPAS T., (2007), Pedologie, Note de curs, Trgovite.
JOSAN N., (1986), Relieful n continu transformare, Ed. Sport Turism, Bucureti.
KNIGHTON D.A., (1984), Indices of flow asymmetry in natural streams: definition and
performance, Journal of Hidrology, 73, 1-19.
LAZARESCU D., PANAIT I., (1957), Tipurile de regim ale rurilor din R.P.R., Meteorologia,
hidrologia i gospodrirea apelor, nr. 4-6, Bucureti.
LEOPOLD L. B., WOLMAN M. G., (1964), Fluvial processes in geomorphology, W. H.
Freeman, San Francisco, USA.
LOBECK A. K., (1939), Geomorphology. An introduction to the study of lanscapes, First
edition, McGraw Hill Book Company, Inc.
LOGHIN V., (1996), Degradarea reliefului i a solului, Ed. Univ. din Bucureti.
LOGHIN V., (2002), Elemente de geografie fizic, Edit. Sfinx, Trgovite.
LUCA AL., (19620, Metode simple de determinare a eroziunii solurilor pe versani, Rev.
Natura, s. Biologie, Bucureti.
MAC I., (1986), Elemente de geomorfologie dinamic, Ed. Acad. R.S.R., Bucureti.
MAC I., (1996), Geomorfosfera i geomorfosistemul, Presa Universitar Clujean.
MANEA G., (2003), Naturalitate i antropizare n Parcul Natural Porile de Fier, Ed.
Universitii din Bucureti.
MARINESCU F., MARINESCU I., (1958), Contribuii la studiul miocenului din bazinul
Bahna Orova i culoarul Balta Baia de Aram, D. S., Com. geol., XLV, Bucureti.
MARINESCU F. i colab., (1963), Geologia bazinului Bahna Orova i raporturile cu
regiunile neogene vecine, Com. St. Stratigrafie, III/I.
MARTINIUC C., (1954), Pantele deluviale. Contribuii la studiul degradrilor de teren,
Probleme de geografie, vol. I, Bucureti.

55

MARTINIUC C., (1961), Porniturile de teren i modul cum pot fi prevenite sau stabilizate,
Natura, Seria geogr. geol., 4, Bucureti.
MARTONNE EMM., de, (1907), Recherches sur 1 'evolution morphologique des Alpes de
Transylvanie, Paris.
MARTONNE EMM., de, (1935), Trait de Gograpfie Physique. Le relief du sol, A. Colin,
Paris
MARINESCU M., (1968), Pe firul Dunrii: de la Bazia la Marea Neagr, Ghid, Ed.
Meridiane, Bucureti.
MARUNIU M., SEGHEDI A., (1983), New data concerning the metamorphic rocks and
metamorphic processes in the eastern Almaj mountains, Revue Roumaine de Gologie
Gophysique et Gographie, Tome 27, 1983, Ed. Acad. R.S.R., Bucuresti.
MATEI E., (2000), Culoarul Dunrii ntre Orova i Ostrovul Mare: impactul activitilor
antropice asupra componentelor mediului, cu privire special asupra reliefului, Ed. Univ. din
Bucureti.
MNZATU S., LEMNE M., VJDEA E., TANASESCU A., IONCICA M., TIEPAC I., (19731974), Date geocronologice obinute pentru formaiuni cristalofiliene i masive eruptive din
Romnia, Dri de seam, vol. LXI, Tectonic i geologie regional, Bucureti.
MEHEDINI V., PUNESCU C., (1964), Pedologie general i forestier, Ed. Did. i Pedag.,
Bucureti.
MICALEVICH VELCEA V., (1963), Studiul fizico-geografic al alunecarilor de teren, Rev.
Natura, nr. 1, Bucuresti.
MIHILESCU V., (1939), Porniturile de teren i clasificarea lor, Rev. geogr. Rom., 2-3.
MIHILESCU V., (1969), Romnia. Geografia fizic, Ed. tiinific, Bucureti.
MIHNEA I., MANDRU R., BRAN M., (2008), Danube dams. Necessity or calamity?,
Carpathian journal of Earth and Environmental Sciences, vol. 3, no. 1, Published by North
University of Baia Mare, Romania.
MOCIORNIA C., CONSTANTINESCU M., (1955), Debitul solid pe Dunrea inferioar,
Rev. transporturilor, nr. 4, Bucureti.
MORARIU T., SAVU AL., DUMBRAVA F., (1957), Energia reliefului, Studii i cercet. de
geol., geogr., tom VIII, nr. 3-4, Cluj.
MORARIU T., SAVU AL., (1959), Fragmentarea medie a reliefului, Probleme de geografie,
vol. VI, Bucureti.
MORARIU T., PISOTA I., BUTA I., (1962), Hidrologie general, Ed. Didact. i Pedag.,
Bucureti.
MORARIU T., DONISA I., (1968), Terasele fluviale din Romnia, Studii i cerc. geogr., nr.1,
Bucureti.
MORARIU T., VELCEA V., (1971), Principii i metode de cercetare n geografia fizic, Ed.
Acad., Bucureti.
MORISAWA M., (1968), Streams, their dynamics and morphology, Planetary Science Series,
McGraw Hill Book Company.
MOIU P. T., (2008), ndrumar de lucrri practice la pedologie soluri forestiere, Ed.
Universitii Oradea.
MOOC M., MUNTEANU S., BLOIU V., STANESCU P., MIHAI GH., (1975), Eroziunea
solului i metodele de combatere, Ed. Ceres, Bucureti.
MOTOC M., STANESCU P., TALOESCU I., (1978), Metode de estimare a eroziunii totale i
efluente pe bazine hidrografice mici, Inst. Cerc. Pedol. Agr., Bucureti.
MUTIHAC V., IONESI L., (1974), Geologia Romniei, Editura Tehnic, Bucureti.
MUTIHAC V., (1990), Geologia structural a Romniei, Editura Tehnic, Bucureti.
MUTIHAC V., STRATULAT M. J., FECHET R. M., (2004), Geologia Romniei, Ed. Didact.
i Pedag., Bucureti.
56

NSTSEANU S., BERCIA I., (1968), Not explicativ, Foaia 32. Baia de Aram (L 34
XXIX), Institutul Geologic, Bucureti.
NSTSEANU S., BERCIA I., IANCU V., HARTOPANU I., (1981), The structure of the
south Carpathians ( Mehedinti Banat area), IGR, Bucureti.
NEAMU GH., TEODOREANU E., (1970), Repartiia precipitaiilor atmosferice n raport cu
altitudinea n Carpaii Romneti, Simp. Geografie fizic , Bucureti.
NEDELCU G. A., SANDU V., (1983), Levolution geologique et geomorphologique de la
Valee du Danube entre Bazia et Drobeta-Turnu Severin, Ass. Geol.Carp-Balk. VII-eme
Congres, Belgrad.
NEDELEA AL., (2006), Valea Argeului n sectorul montan . Studiu geomorfologic, Ed.
Universitar, Bucureti.
NEAMU T., (1996), Ecologie, eroziune i agrotehnic antierozional, Ed. Ceres, Bucureti.
NICOLAE C., (1967), Consideraii fito-geografice asupra Defileului Dunrii ntre Orova i
Bazia, An. Univ. Bucureti, ser. t. naturii, Geol. geogr., 16 (2).
NICOLESCU C., (1953), Rolul hidrologic i antierozional al pdurilor, Rev. pdurilor, vol.
LXVIII (V)/4, Bucureti.
OLARU M., (1996), Munii Banatului - resursele turistice naturale i antropice, Editura
Hestia, Timioara.
ONCESCU N., (1965), Geologia Romniei, Editura Tehnic, Bucureti.
ORGHIDAN N.,(1966) Dunrea la Porile de fier, Ed. Acad. Rom., Stud. Cercet., Seria
Geograf. Vol. XIII, nr .2,Bucureti.
OPREA R., ( 2010), Compendiu de pedologie, Ed. Universitar, vol. 4, Bucureti.
ORGHIDAN N., (1969), Vile transversale din Romnia, Ed. Acad., Bucureti.
PLTINEANU C., GRIGORA, (2009), Geografia solurilor cu noiuni de Pedologie
general, Ed. Estfalia, Bucureti.
PARICHI M., (1999), Pedogeografie cu noiuni de pedologie, Ed. Fundaiei Romnia de
Mine, Bucureti.
PASCOVSCHI S. (1956), Cteva consideraii biogeografice asupra Munilor Banatului,
Ocrotirea naturii (2), Editura Academiei, Bucureti.
PTROESCU MARIA, BURDUANU MARTA, ROZYLOVICZ L., BNICA S., (1998),
The environment and the unstable slope areas in the Iron Gates Natural Park Montains,
Carpato-Balcanic Conference of Geomorphology, Bile Herculane.
PTROESCU MARIA, CHINCEA I., MATACHE M., PTROESCU KLOTZ IULIA,
ROZYLOVICZ L., BURDUSANU MARTA, (1999), Potenialul ecologic al apelor Dunrii pe
tronsonul Bazia barajul Porile de Fier I, Seminarul de Ecohidrologie, Facultatea de
Hidrotehnic, Universitatea tehnic, Timioara.
PTROESCU MARIA i colab., (2004), Planul de management al Parcului Natural Porile de
Fier n perspectiva dezvoltrii durabile, Drobeta XIV, ser. tinele Naturii, ed. Mim, Craiova.
PTRU ILEANA, ( 1998), Iniiere n statistica aplicat n geografie, Editura Universitii
Bucureti.
PUNESCU C., (1975), Soluri forestiere, Editura Academiei Romne, Bucureti.
PAVEL D., (1938), Contribuie la hidrografia Dunrii, Inst. Roman de Energie, Bucureti.
PAVELESCU L., (1959), Geologia Carpailor Meridionali, Anal. Rom. Sov., Secia St.
Geol., I II, Bucureti.
PEAHA M., (1942), Asupra alunecrilor de teren straturi pe panta structural n cuaternar,
Bul. Soc. Rom. Geogr., XL, Bucureti.
PETRESCU I., NICORICI E., BITOIANU C., TICLEANU N., TODROS C., IONESCU M.,
MARGARIT G., NICORICI M., DUSA A., PATRUTOIU I., MUNTEANU A.,
BUDA A., (1987), Geologia zcmintelor de crbuni. 2. Zcminte din Romnia. Editura
Tehnic, Bucureti.
57

PETTS G. E., BRAVARD J. P., (1996) The drainage basin perspective. In: Petts, Geoffrey E.
and Amoros, C., (eds.) Fluvial hydrosystems. Chapman & Hall, London, pp. 21-41.
PIKE R. J., EVANS I. S., HENGL T., (2009), Geomorphometry: A Brief Guide, n
Geomorphometry. Concepts, Software ,Applications, Edit. Elsevier.
PIOTA I., TRUFA V., CIUMPILEAC GH., (1965), Not preliminar asupra regimului
nivelurilor n Defileul Dunrii ntre anii 1934 1954, Lucr. t. Inst. Pedagogic, Timioara.
PIOTA I., TRUFA V., CIUMPILEAC GH., (1967), Regimul termic i de nghe al Dunrii
ntre Bazia i Drobeta Tr. Severin, Studia Univ. Babe Bolyai, Ser. Geol. geogr., fasc. 2,
Cluj.
PIOTA I., (1992), Hidrologie. Lucrri practice, Editura Universitii din Bucureti.
PIOTA I., ZAHARIA LILIANA, (2001), Hidrologie, Editura Universitii din Bucureti.
POPESCU N., (1966), Observaii geomorfologice asupra Depresiunii Ogradena Bahna, An.
Univ. Bucureti, Ser. t. Nat., geol geogr., nr. 1.
POPESCU N., IELENICZ M., POSE GR., (1973), Terasele fluviatile din Romnia, Realizri
n Geografia Romniei, Editura tiinific, Bucureti, pg. 159-167.
POPESCU N. (1989), Evaluri cantitative ale eroziunii fluviatile n partea de sud a Munilor
Banatului, Analele Univ. Buc., XXXVIII.
POSEA GR., GRIGORE M., POPESCU M., (1963), Observaii geomorfologice asupra
Defileului Dunrii, An. Univ. Bucureti, t. Nat., ser. Geol. geogr., XII, 37.
POSEA GR., (1964), Defileul Dunrii, Natura, XVI, 1, Seria Geografie, Bucureti.
POSEA GR., ILIE I., POPESCU N., GRIGORE M., (1967), Specificul proceselor de versant
i albie n prezent, n timpul umplerii i dup umplerea lacului de acumulare din Defileul
Dunrii, Studia Universitas Babe-Bolyai, seria geologie geografie, fasc. 2, Cluj.
POSEA GR., ILIE I., GRIGORE M., POPESCU N., (1969), Ipoteze asupra genezei Defileului
Dunrii, Terra, XXI, 6, Bucureti.
POSEA GR., (1969), Asupra suprafeelor i nivelelor morfologice din sud-vestul
Transilvaniei, n .Lucr. tiin", Inst. Ped. Oradea, seria A.
POSEA GR., ILIE I.,GRIGORE M., POPESCU N., (1970), Geomorfologie general, Ed.
Didact. i Pedag., Bucureti.
POSEA GR., POESCU N., (1973), Etapele morfogenetice ale Carpailor romneti, Lucr.
Simp. de geogr. fiz. Carpailor.
POSEA GR., POPESCU N., IELENICZ M., (1974), Relieful Romniei, Editura tiinific,
Bucureti.
POSEA GR., (1997), Suprafeele i nivelele de eroziune, Rev. de Geomorfologie,
Asociaia geomorfologilor din Romnia, Bucureti.
POSEA GR., (2005), Geomorfologia Romniei, Editura Fundaiei Romnia de mine,
Bucureti.
POP G., (1988), A new alpine tectonic unit in the Danaube Domain (South Carpathians), D.
S.. Inst. Geol. Rom, Bucureti.
POP G., MARUNIU M., IANCU V., SEGHEDI A., BERZA T., (1997), Geology of the
South Carpathians in the Danube Gorges, I.G.R., Bucharest, 1-28 p.
POP GR., (1996), Romnia. Geografie hidroenergetic, ed. Presa Universitar Clujean.
POP I., HODIAN I., CSUROS ST., (1969), Aspecte de vegetaie de pe Eelnia, Contribuii
botanice, Cluj.
POPP N., (1937), Defileul Dunrii (Cazane, Porile de Fier), B.S.R.G., LVI, Bucureti.
POPP N., (1988), Bazinul Dunrii: natura i om, Editura Litera, Bucureti.
POPA M., (2003), Geological heritage of Iron Gates Natural Park, The first conference on
Environnmental Research and Assessement, Bucharest.
POPOVICI I., (1966), De-a lungul Dunrii, Ed. tiinific, Bucureti.

58

POVAR I., (1999), Aspecte morfologice induse de litologia i structura geologic din
bazinul Cernei, Analele Univ. Spiru Haret,Seria Geografie, nr. 2, Bucureti.
POVAR R., (2006), Meteorologie general, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti.
PUIU T., (1980), Pedologie, Editura Ceres, Bucureti.
PUSCARIU V., (1972), Pduri, parcuri naionale i rezervaii naturale din Romnia, Rev.
Ocrotirea naturii t. 16, nr. 2, Bucureti.
RDOANE MARIA, RDOANE N., IONI I., DUMITRESCU GH., URSU C., (1996),
Analiza cantitativ n geografia fizic: metode i aplicaii, Editura Universitii A. I. Cuza,
Iai.
RDOANE MARIA, RDOANE N., IONI I., SURDEANU V., (1999), Ravenele. Forme,
procese i evoluie, Ed, Presa Universitar Clujean.
RDOANE M., (2007), Geomorfologia bazinelor hidrografice mici, Ed. Univ. Suceava.
RADU GAPAR, CLINCIU IOAN, (2007), Cercetri privind gradul de torenialitate al unor
bazine hidrografice mici, predominant forestiere, parial amenajate cu lucrri de corectare a
torenilor, Rev. Pdurilor, nr 4, Bucureti.
RDULESCU I., ILIE D. I., (1968), Aspecte ale morfo hidrodinamicii fundului vii Dunrii
n sectorul Bazia Tr. Severin, Natura, anul XX, nr. 6, Bucureti.
RDULESCU I., ILIE I., (1969), Valea Dunrii n Defileul carpatic: consideraii
morfogenetice, Ed. Acad. R.S.R., Extras din Hidrobiologia, tomul 11, Bucureti.
RDULESCU I., ILIE I., (1970), Contribuii geografice privind amenajarea Defileului
Dunrii ntre Bazia i Tr. Severin, Terra, 3, Bucureti.
RU C., CRSTEA, (1983), Prevenirea i combaterea polurii solului, Ed. Ceres,
Bucureti.
RICHARDS K.S., ARNETT R.R., ELLIS S. (1985), Geomorphology and Soils, George Allen
and Unwin Ltd., Great Britain.
RITTER D. F., BROWN W. M. C., (1978), Process Geomorphology, Company Publishers,
Dubuque, Iowa, USA.
ROBINSON H., (1969), Morphology and lanscape, University Tutorial Press Ltd., Great
Britain.
ROMANESCU GH., JIGAU GH., (1998), Geomorfologie, Chiinu.
ROU ALEXANDRU, (1980), Geografia fizic a Romniei, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti.
SANDA V., POPESCU A., (1980), Vegetaia acvatic i palustr din zona lacului de
acumulare Porile de Fier, Contrib. Bot., Cluj-Napoca.
SANDRU I., (1998), Pori i culoare geodemografice n spaiul carpato-danubiano-pontic, Ed.
Fundaiei Canciov.
SNDULACHE IULIAN, (2007), Bazinul hidrografic Bistricioara, Tez doctorat, Ed.
Universitar, Bucureti.
SNDULACHE CTLINA, (2009), Caracteristici morfometrice i hidrologice ale
principalelor ruri din Munii Parng, Comunicri de Geografie, vol. XIII, Ed. Universitii
din Bucureti.
SNDULESCU M., (1984), Geotectonica Romniei, Ed. Tehnic, Bucureti.
SRBU I., ZAHARIA LILIANA, OPRIAN SANDA, DIACONU D., (2000), Consideraii
privind chimismul i calitatea apelor freatice din perimetrul localitii Eelnia, Comunicri de
Geografie, vol. IV, Bucureti.
SCHEIDEGGER A.E., (1994), Hazards: Singularities in Geomorphic System,
Geomorphology, vol. 10, Ed. Elsevier, Amsterdam.
SCHROTT L., (1972), Flora i vegetaia Banatului din Aspecte din flora i fauna Banatului,
Tipografia Universitii din Bucureti.
SCHUMM S. A., (1977), The fluvial system, John Wiley, N. Y.
59

SENCU V., (1967), Cazanele Dunrii. Observaii geomorfologice, Studii i cerc. geogr., nr.2,
Bucureti.
SEVASTEL M., (2002), Formarea, evolutia i strategia de amenajare a ravenelor, Ed. Bren,
Bucureti.
SEVASTOS R., (1908), Sur le dfil des Ports de Fer, Ann. Sci. Univ. Iassy, V, 2,
SRCU I.,(1971), Geografia fizic a Romniei, Ed. Didact. i Pedag., Bucureti.
SPARKS B. W., (1972), Geomorphology, Second edition, Longman Group, Lowe and
Brydone Ltd.
STAN N., (1982), Cherbelezu and Sfrdinu Granitoids. Their relationships with the adjacent
rocks, Dri de seam ale edinelor, vol. LXIX, Mineralogie. Petrologie, Geochimie, Instit. de
Geologie i Geofizic, Bucureti.
STNESCU P., TALOESCU I., DRAGAN L., (1969), Contribuii la stabilirea unor indicatori
de estimare a erozivitii pluviale, An. I.S.C.I.F.P., Pedol. II (XXXVI), Bucureti.
STOENESCU ST., DUMITRESCU ELENA, (1964), Regimul precipitaiilor pe Valea Dunrii
ntre Bazia i Tr. Severin, An. Univ. Bucureti, ser. t. nat., geogr., geol., an XIII, Bucureti.
STRAHLER A. N., (1952), Hipsometric (area-altitude) Analysis erosional topography, Bul.
Of the Geol. Soc. of America.
STRAHLER A. N., (1952), Dynamic basis of geomorphology, Geol. Soc. Am. Bull., 63.
STRECKEISEN A., (1931), Observaiuni geologice n Carpaii Meridionali ntre Valea
Oltului i Valea Jiului, An. Inst. Geol., Bucureti.
STRECKEISEN A., (1934), Sur la tectoniques de Carpathes Meridionales, An. Inst. Geol., 16,
p. 327-481, Bucuresti.
ERBAN P., STNESCU V. AL., ROMAN P., (1989), Hidrologie dinamic, Ed. Tehnic,
Bucureti.
SURDEANU V., (1982), Rolul proceselor geomorfologice actuale n modelarea reliefului din
Valea Racovei (jud. Vaslui), Lucr. St. I.I.S., Bacu.
SURDEANU V., (1975), Alunecrile de teren din valea Bistriei n sectorul Bicaz Piatra
Neam, Lucrrile Staiunii Stejarului, Geologie Geografie, Iai.
SURDEANU V., (1998), Alunecri de teren, Ed. Presa Universitar Clujean, Cluj Napoca.
SURDEANU V., (2002), Gestionarea riscurilor o necesitate a timpurilor noastre, Revista
Riscuri i catastrofe, Ed. Casa Crii de tiin, Cluj Napoca.
TRU D., TRU I., POPOVICI E., CHISALITA GH., (2001), Pajitile din Banat, evoluii
recente i starea lor actual de sntate, Lucr. Celei de a XV-a Conf. na. st. sol., vol. III, nr.
30 C, Editura Univ. Al. I. Cuza, Iasi.
TEODORESCU V., (2001), Morfodinamica versanilor din bazinele hidrografice mici, Ed.
Fundaiei de Mine, Bucureti.
TETELEA C. D., (2005), Potenialul geoecologic al ecosistemelor acvatice din Parcul
Natural Porile de Fier cu privire special asupra rurilor tributare direct Dunrii, tez
doctorat, Bucureti.
TOVISSI I., (1972), ndrumtor n cercetri de geomorfologie ( metode sedimentologice ),
Ed. Univ. Babe Bolyai, Cluj.
THORNBURY W. D., (1954), Principles of Geomorphology, Topann Company Ltd, Tokyo,
Japan.
TOT S., CRISTEA V., PRIDA T., (2007), Reconstrucia ecologic a haldelor de steril la
explotrile miniere, Revista Minelor, nr. 10, Editura Universitii din Petroani.
TRAIAN N., GRIGORE M., (1975), Geomorfologie, Ed. Didact. i Ped.
TRUFA V., (1963), Hidrologia zonei Orova Jupalnic Tufari, A.U.B., Seria tiinele
Naturii, Geologie Geografie, 36, XII, p. 121-127.
TRUFA V., (1966), Hidrogeologia regiunii Bazia Tr. Severin, Gospodrirea Apelor,
Meteorologia, 12, Bucureti.
60

TRUFA V., SIMION I., (1982), Modificarea unor caracteristici hidrologice ale Dunrii ntre
Bazia i Gura Vii. Analele Univ. Bucureti, seria geografie, an XXXI.
TRUFA V., BAGRINOVSCHI, (1984), Temperatura i ngheul apelor Dunrii ntre Bazia
i Gura Vii, An. Univ. Bucureti, ser. Geogr., XXXIII, Bucureti.
TRUFA V., OPRIAN SANDA, (1986), Cteva caracteristici fizico-chimice ale Dunrii
ntre Bazia i Gura Vii, An. Univ. Bucureti, ser. Geogr., XXXV, Bucureti.
TUFESCU V.,(1966), Modelarea natural i eroziunea accelerat, Editura tiinific,
Bucureti.
TUFESCU V., (1966), Contribuii romneti la studiul versanilor, Studii i cercet.
Geografice, nr.2, Bucureti.
TURCU GH., CIOCRLAN V., DONIS N., ANGHEL GH., (1970), Zonarea vegetaiei
lemnoase i ierboase de la Porile de Fier, Lucr. St., Inst. Agr. N. Blcescu, XIII, Bucureti.
UJVARI I., (1965), Dunrea, caracteristici hidrologice, Natura, 2, Bucureti.
VLSAN G., (1916), Asupra trecerii Dunrii la Porile de Fier, Analele Acad. Rom.,
XXXVIII, Bucureti.
VLSAN G., (1916), Asupra trecerii Dunrii prin Porile de Fier, Analele Acad. Rom., Mem.
Sect. st. XXXVIII, 7, Bucureti.
VELCEA VALERIA, (1970), Morfodinamica zonelor de confluen n sectorul Bazia Turnu
Severin, Lucrrile tiinifice ale cadrelor didactice, seria geografie, Universitatea Timioara.
VELCEA VALERIA, SAVU AL., (1982), Geografia Carpailor i Subcarpailor Romneti,
Editura Didactica i Pedagogic, Bucureti.
VESPREMEANU E., (1976), Probleme geografice ale mediului nconjurtor, B.S.S.G., vol.
IV, Bucureti.
VESPREMEANU E., POSEA AURORA, (1988), Sedimentarea i sedimentele din lacul de
acumulare Porile de Fier I n perioada 1969 -1976. Probleme de geomorforfologia Romniei,
vol. II, Bucureti.
VINTILA MIHAILESCU, (1963), Carpaii sud-estici de pe teritoriul R.P.R. Studiu de
geografie fizic cu privire special la relief, Ed. tiinific, Bucureti.
VINTIL (MANEA) G., ARMA I., (2000), Risk Factors Evaluation along the Danube
Defile within the Context of Sustainable Development, n volumul "Geography within the
Context of Sustainable Development, Facultatea de Geografie, Univ. Babe Bolyai, ClujNapoca
VINTIL (MANEA) G., (2001), Indici de apreciere a artificializrii peisajului n Parcul
Natural Porile de Fier, Comunicri de Geografie, Vol.V, p.593 597, Editura Universitatii
Bucuresti.
VINTILA (MANEA), G., (2001), Impactul modificrii utilizrii terenurilor asupra dinamicii
peisajului n Parcul Natural Porile de Fier, Tez de doctorat, Bucureti.
VLAD N., (2005), Consideraii privind apele acide de min, Revista Minelor, nr. 11, Editura
Universitii din Petroani.
WOOLDRIDGE S. W., MORGAN R. S., (1937), The physical basis of geography. An outline
of geomorphology, Longmans, Green and Co., Great Britain.
ZAHARIA L., (1993), Cateva observatii asupra scurgerii medii a unor rauri tributare Dunarii
romanesti, A.U.B., Geografie, XLII, p.83-89.
ZAHARIA L., DIACONU D., SRBU I., (2003), Activiti practice de hidrologie n arealul
Porile de Fier, Ed. Credis, Bucureti.
ZVOIANU I., (1967), Variaia elementelor morfometrice ale albiei minore n profilul
longitudinal al Dunrii inferioare, Stud. i cerc. de geol., geofiz., geogr., Seria Geografie, 1,,
tomul XIV, Ed. Acad. R.S.R.
ZVOIANU I., (1978), Morfometria bazinelor hidrografice, Editura Academiei, Bucureti.

61

ZVOIANU I., (1985), Morphometry of drainage basin, Elsevier, Amsterdam Oxford

New York Tokyo.
ZVOIANU I., (2006), Fractalitatea reelei hidrografice din bazinul Slnicul Buzului,
Analele Univ. Spiru Haret, Seria Geografie, nr.9, Bucureti.
ZVOIANU I., (2007), Caracteristici morfometrice ale reelei hidrografice din bazinul
Slnicul Buzului, Analele Universitii Spiru Haret, Seria Geografie, nr. 10, Bucureti.
* * * (1963), Zona de vrsare a Dunrii. Monografie hidrologic, ISCH Bucureti i Inst. de
cerc. Oceanogr. Moscova, Ed. Tehnic, Bucureti.
*** (1966), Atlasul climatologic al R.S.R., Institutul Meteorologic, Bucuresti.
* * * (1967), Dunrea ntre Bazia i Ceatal Izmail. Monografie hidrologic, ISCH, Bucureti.
*** (1967), Limnologia sectorului romnesc al Dunrii. Studiu monografic, Ed. Acad. R.S.R.,
Comisia de Hidrologie et. al., Bucureti.
*** (1968), Harta geologic, scara 1:200000, Institutul Geologic, Bucureti.
*** (1969) Geografia vii Dunrii Romneti, Ed. Academiei, Bucureti.
*** (1971), Rurile Romniei, Monografie hidrologic, Bucureti.
*** (1972), Atlasul complex Porile de Fier, Ed. Academiei R.S.R., Bucureti.
***(1976), Grupul de cercetri complexe Porile de Fier, seria monografic Geografie,
Ed. Acad., Bucureti.
*** (1975) Grupul de cercetri complexe ,,Porile de Fier, seria monografic, ,,FAUNA,
Ed. Academiei, Bucureti.
*** (1976), Harta de navigaie a Dunrii, de la km 1075 (confluena cu Nera) pn la km 931
(Drobeta Tr. Severin), sc. 1: 10000, Comisia Dunrii, Budapesta.
*** (1976 1977), Harile topografice militare, scara 1 :25000, Editia a II-a, Editate de
Ministerul Aprrii Naionale al Rep. Soc. Romnia, Direcia Topografic Militar,
Bucureti.
*** (1970 1978), Anuarele hidrologice ale Dunrii, Comisia Dunrii, Budapesta
*** (1972), Harta terenurilor cu exces temporar de umiditate de suprafa, cu umezire freatic
sau de inundaie, Centrul de informare i documentare hidrotehnic, Academia de tiine
Agricole i Silvice. Institutul de Studii i Cercetri Pedologice.
*** (1983), Geografia Romniei, vol. I, Geografia fizic, Editura Academiei, Bucureti.
*** (1987), Geografia Romniei, vol. III, Editura Academiei, Bucureti.
*** (2005), Geografia Romniei, vol. V, Editura Academiei, Bucureti.
***(1990), Grupul de cercetri complexe ,,Porile de Fier, seria monografic, ,,SOLURILE,
Ed. Academiei, Bucureti.
*** Arii protejate n Clisura Dunrii, Bazia Orova, Asociaia speologic Exploratorii
Resia, Fundaia Pact pentru Dezvoltare Durabil, pliant nedatat.

62