UNIVERSITATEA „ ALEXANDRU IOAN CUZA ” DIN IAȘI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOLOGIE

ESTIMAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL

RELIEFULUI
DIN MUNȚII MEHEDINȚI

PROIECT
GEOMORFOLOGIE

Profesor coordonator : Prof. dr. Dumitriu Dan Student : Focșa Răzvan-Alexandru

Disciplina : Geomorfologie IAŞI 2022-2023 Grupa : GT25
 1. CONSIDERAŢII GENERALE

1.1. Poziția geografică a zonei studiate

2. CONDIŢII NATURALE

2.1. Alcătuirea şi structura geologică

2.2. Relieful

2.3. Clima

CUPRINS 2.4. Hidrologia

2.5. Vegetaţia şi modul de utilizare al terenurilor

3. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL

3.1. Estimarea potențialului turistic brut (Pb)

3.2. Estimarea potențialului turistic pozițional (Pp)

3.3. Estimarea potențialului de atractivitate absolută (Pa)

4. CONCLUZII

5. BIBLIOGRAFIE / WEBOGRAFIE
 1. CONSIDERAŢII GENERALE
1.1. Poziţia geografică a zonei studiate
Munții Mehedinți se află în partea sud-vestică a Carpaților Meridionali, în grupa Retezat - Godeanu, pe
teritoriul județelor Gorj, Caraș-Severin și Mehedinți (Fig.1. și Fig.2.) . Au o orientare NE-SV și sunt mărginiți
la vest și sud-vest de Valea Cernei, la nord-est de Valea Motrului și la est și sud – est de Podișul Mehedinți.
Cel mai înalt pisc este Vârful lui Stan, având o altitudine de 1466 m ( Fig.3. și Fig.5. (Badea L.,2001)) .

Fig.1. Poziția geografică a Munților Mehedinți Fig.2. Imagine satelitară a Munților Mehedinți Fig.3. Poziția geografică a Munților Mehedinți
în raport cu județul Mehedinți – teren (Google Maps) (https://www.carpati.org)
(https://pe-harta.ro/)
 2. CONDIŢII NATURALE
2.1. Alcătuirea şi structura geologică
Munții Mehedinți sunt alcătuiți aproape în totalitate dintr-o puternică masă de calcare jurasice recifale dure și
albe(Fig.4.). Identificăm în structura lor și șisturi cristaline și gresii . Orografic reprezintă o prelungire a munților
Vâlcanului . În această unitate este caracteristic profilul asimetric, adică versantul nordic abrupt si cel sudic prelung.
Hipsometric acest compartiment montan scade de la est la vest.
Aceștia sunt constituiţi până la sud de Arşasca din formaţiuni aparţinând domeniului danubian (roci metamorfice,
sedimentare şi intruziuni magmatice).
Ciucevele respectiv geanţurile sunt şiruri de înălţimi care se regăsesc în Munții Mehedinți , când pe o parte, când pe
cealaltă a acestora .
Caracteristic este relieful carstic:
- peşteri (peștera Tapolnița a treia ca lungime din țară).
- depresiuni calcaroase sau doline (Balta, Ponoare, Zatosu- cu lacul Zatosu).
- platouri calcaroase.
Râurile mici: Tapolința, Bahna, Coșustea au văi înguste separate de interfluvii netede.
Pe calcar se întâlnesc înălţimi cunoscute sub forma de cornete. Fig.4.Calcare jurasice recifale dure și
albe (www.carpati.org)
În ceea ce privește relieful structural , se observă prezența unei anticlinale și a unei sinclinale. Anticlinalul
Mehedinților care se dezvoltă pe partea stângă a masivilor și care cuprinde un șir sedimentar al ramuri danubiene și
Sinclinalul Mehedinților care prezintă sedimente dispuse nivelar în strate superioare de gresii și calcare din perioada
Triasicului.

Concluzionând, în arealul studiat, din cadrul reliefului petrografic se remarcă cel dezvoltat pe calcare (relief carstic).
iar din cadrul reliefului structural predomină relieful structurilor cutate .
 2.2. Relieful
Munții Mehedinți (Fig.7.) (Posea G.1982) sunt reprezentați printr-o culme unică, masivă, cu aspect de bloc, care
domină atât Valea Cernei cât și Podișul Mehedinți. Prezintă înălțimi înregistrate între 1000 și 1500 de m (dominate de
câteva mai proeminente: Piatra Cloșani - 1421 m , Pietrele Albe - 1336 m, Domogled - 1105 m, Vârful lui Stan- 1466 m
(Fig.6.) ). Sunt fragmentați de văi scurte, dar foarte puternic adâncite: Motru Sec, Râmnuța Vânătă, Râmnuța
Mare, Arsasca, Țesna, Cociu .
Caracteristic pentru întreaga unitate este relieful carstic. Prezența calcarelor pe grosimi apreciabile, gradul pronunțat
de tectonizare, lipsa unei alte cuverturi protectoare și cantitatea mare de precipitații generează o varietate teritorială a
reliefului carstic în zonă, cu numeroase forme exocarstice și endocarstice (relieful carstic din bazinul Cernei cuprinde peste
100 peșteri). Munţii Mehedinţi sunt reprezentaţi printr-o culme unică, masivă cu aspect de bloc, care domină atâtValea
Cernei cât şi Podişul Mehedinţi.
Pe lângă relieful structural
și petrografic, există elemente
care aparțin reliefului glaciar
(Fig.8.). Fig.8. Baza Munților Mehedinți –anul 2007 (
zeurino.ro)

Fig.7. Munții Mehedinți văzuți din Masivul

Fig.5. Unităţile de relief din cadrul Munților Fig.6. Vârful lui Stan - 1.466 m Godeanu. În planul secundar se observă ciucevele și
Mehedinți (Badea L.,2001) (http://romanianturism.com) geanțurile ce însoțesc Valea Cernei (Posea G.1982)
 2.3. Clima 2.5. Vegetaţia şi modul de
Vecinătatea cu Marea Mediterană face ca Munții Mehedinți și Bazinului Cernei cu alte cuvinte utilizare al terenurilor
zona Banatului montan, să beneficieze de influența climei blânde din jurul acestei mări. Cu cât Diversitatea condiţiilor de relief, de soluri şi de climă
pătrundem mai mult pe culoarul Cernei clima capătă tot mai mult caracteristicile zonei montane. întâlnite în arealul Munţilor Mehedinţi conduc la
inventarierea unei bogate game de plante.
Munții Mehedinți sunt acoperiți în mai mică parte de păduri decât vecinii lor, munții Cernei, și Vegetaţia Munţilor Mehedinţi are o specificitate
insolația mai accentuată a suprafețelor lipsite de vegetație, sporite de lipsa apelor de suprafață, conduc la aparte datorită climei cu influenţă mediteraniană. Acest
aspecte mai aride ale climei. Precipitațiile mai abundente, atât vara cât și iarna, sunt aduse de curenții de lucru apare mai evident în masivele sudice, Suscu şi
aer ce vin dinspre vest. Nebulozitatea este mică, pe parcursul unui an fiind peste 150 de zile însorite. Domogled, unde întâlnim numeroase specii de plante
xerotermofite, de origine mediteraniană: teiul argintiu,
mojdreanul, carpiniţă, alunul turcesc, castanul
Vânturile dominante sunt cele din Sud și Sud-Vest, ele aducând o îmblânzire a climei chiar și în comestibil, scumpia, liliacul sălbatic, vişinul turcesc,
sezonul rece. Ziua se simte briza dinspre Valea Cernei spre creste, iar noaptea dinspre munte spre vale. nucul sălbatic, gârniţa, ghimpele.
Emblematică pentru abrupturile calcaroase ale
Frecvența furtunilor de vară este foarte mică.  Domină în zona Munţilor Mehedinţi este specia de pin negru bănăţean,
2.4. Hidrografia M.Mehedinți : livezile cu specie întâlnită numai în acest areal. În zonele mai
joase şi mai însorite din Munţii Mehedinţi se pot întâlni
În aria de cuprindere a Munților Mehedinţi apele se prezintă sub trei forme: pomi fructiferi, plantațiile exemplare de broască testoasa de uscat, şarpele lui
apele de suprafață, apele subterane și apele termominerale. de viță de vie, pădurile de Esculap (cu lungimi de până la 2m, dar neveninos) şi
Apele de suprafață - Principala arteră hidrografică este Râul Cerna. conifere și de stejar ! (Fig.9. doua specii de vipere: vipera comună (vipera berus) şi
vipera cu corn (vipera ammodytes).
Bazinul din care acesta își culege apele are o suprafață de 1433 km pătrați și este și Fig.10.)
Pod.Mehedinți-Hartă generală
asimetric, majoritatea afluenților fiind pe partea dreaptă, din Munții Cernei.
La origine, râul își trage apele din două surse principale: Pârâul Cernișoara, cu
izvoarele la altitudinea de 2070m și Izbucul Cernei, o resurgentă deosebit de
puternică (6-7mc/sec) situată sub Ciuceava Chicerei, la altitudinea de 700m.
Apele subterane - Având cursurile prin zone cu roci calcaroase, apele
pârâurilor și chiar apele Cernei au variații mari de debit de-a lungul cursului,
variații datorate atât infiltrării prin fisuri, cât și izbucurilor apărute la contactul
cu rocile impermeabile. Sistemul de rețele subterane este deosebit de complex și
înainte de construirea barajelor de la Iovanu și Prisaca de pe Cerna s-a încercat
studierea lui prin marcarea apelor din amonte cu izotopi radioactivi și urmărirea
cursurilor din aval.
Apele termominerale - Termalismul apelor minerale constituie elementul
natural esențial care conferă unicitate bazinului Cernei și stațiunii Băile Fig.9. Vegetația în perimetrul Munților Mehedinți și al Fig.10. Utilizarea terenurilor județul Mehedinți
Herculane. Pod.Mehedinți (https://zeurino.ro) -2019 (https://elearning.masterprof.ro)
 2.6. Rezervaţii naturale şi monumente ale naturi
La început în această zonă a fost Rezervația floristică și peisagistică Muntele Domogled
constituită în anul 1932 pe o suprafață de 900ha (cea mai veche din România). În anul 1990 ia ființă
Parcul Național Domogled-Valea Cernei, al doilea ca mărime din țară și singurul care cuprinde un
întreg bazin hidrografic și nu doar un masiv muntos. Suprafața parcului este de peste 60 000 ha, din
care rezervațiile naturale ocupă cca. 24 000 ha.

Prinipalele Rezervaţii naturale şi monumente ale naturi

Fig.11. Rezervaţia Ciucevele Cernei Fig.12. Peştera Lazului
1. Rezervaţia Domogled- Este o rezervaţie ştiinţifică mixtă, geologică, geografică (forme carstice, (https://www.romanianresorts.ro/ (https://www.romaniaroute.ro/)
cascade etc.), botanică (floră şi vegetaţie unică), forestieră (făgete bine constituite etc.), zoologică ciucevele-cernei)
(fauna de lepidoptere etc.), speologică (în special Peştera Mare de la Soronişte), peisagistică
(abrupturile străjuite de pinul negru bănăţean etc.), situată pe stânga Cernei între afluenţii Ferigari
şi Bilitin. Suprafaţa: 2382ha. 3. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL
2. Rezervaţia Cheile Corcoaiei- Este o rezervaţie naturala mixtă, geografică (forme carstice),
botanică, forestieră şi peisagistică, situată pe stânga Cernei, între cheile şi Lacul Iovanu. Suprafaţa:
34ha. 3.1. Estimarea potenţialului turistic brut (Pb)

3. Rezervaţia Ciucevele Cernei- Este o rezervaţie ştiinţifică, geografică, botanică, forestieră şi

peisagistică (Cheile Cernişoarei, Izbucul Cernei), situată de o parte şi de alta a Cernişoarei, între (F1) Întrucât în Munții Mehedinți există
Munţii Vâlcan şi coada Lacului Iovanu. Suprafaţa: 1166ha. (Fig.11.) structuri carstice unice în țară și anume :
4. Rezervaţia Piatra Cloşanilor.-Este o rezervaţie ştiinţifică mixtă, geografică, botanică, forestieră şi geanţuri, ciuceve, peşteri, abrupturi ș.a,
peisagistică, situată pe dreapta Râului Motru, în amonte de localitatea Cloşani. Suprafaţa: 1730ha.
succedate de crovuri, chei, lapiezuri sau
5. Rezervaţia Peştera Cloşani- Este o rezervaţie ştiinţifică speologică care cuprinde Peştera Cloşani,
monument al naturii interzis turismului, pe dreapta Râului motru, în perimetrul localitatii Cloşani.
cascade , pentru indicele F1 s-a acordat nota 7.
Suprafaţa: 15ha.
(F2) Potențialul turistic în Munții Mehedinți
6. Peştera Cioaca cu Brebenei- Este un monument natural speologic, situat în versantul stâng al Văii
Izvoarele, afluent al Râului Motru Sec. Suprafaţa: 20ha.
este dat de două categorii principale de relief
structural : (a) relieful carstic și (b) relief
7. Peştera Martel- Este un monument natural speologic, situat în versantul stâng al Vaii Motrului
Sec. Suprafaţa: 2ha. glaciar și c) relief fluvial . În consecinţă, pentru
8. Peştera Lazului- Este un monument natural speologic, situat în versantul drept al Vaii Motrului
Sec. Suprafaţa: 2ha. (Fig.12.)
indicele F2 s-a acordat nota 3.
(a) Principalele elemente de interes turistic aparţinând reliefului carstic din Munții Mehedinți sunt :
Munții Mehedinți (Fig.7.) au în componența lor șisturi cristaline dar și calcare, iar acolo unde
apar calcare sunt prezente structurile de tip carstic si anume: relieful exocarstic reprezentat de :
abrupturi , stâncile golașe ( Observate foarte bine în zonele : Crucea Albastră, Domogled,Crucea Fig.13. Vârful lui Stan Fig.14.Peștera ,,Gr
(https://muntii- ota lui Șerban,,
Roșie ,Crucea Albă ,Vârful lui Stan (Fig.13.) etc ). Piatra Cloșani (Fig.15.) este un masiv salbatic,
nostri.ro/) (https://zeurino.ro)
dezvoltat pe calcare masive, prezentand numeroase forme carstice. Și relief endocarstic reprezentat
de : avene și peșteri, (Exemple : Peştera din Domogled, Peștera ,,Grota lui Şerban,, (Fig.14.) ). Fig.15.Piatra Cloșani
(www.carpati.org))

(b) Principalele elemente de interes turistic aparţinând reliefului glaciar din Munții Mehedinți sunt:
Șisturile cristaline din cadrul Munților Mehedinți au conservat cel mai bine urmele glaciațiunii Fig.16. ,,Sâncoșii
pleistocene .Metamorfozarea acestor roci cristaline a dus la formarea crestelor glaciare . De asemenea înghețați ,, (
https://zeurino.ro)
acest fenomen al glaciațiunii ,,fragede ,, este evidențiat și în zonele depresionare din împrejurimi cum ar
fi ,,Stâncoșii înghețați,, (Fig.16.) din zona Domogled-Valea Cernei .
(c) Principalele elemente de interes turistic aparţinând reliefului fluvial din Munții Mehedinți sunt:
Fig.17.Cheile
Aproape de Munții Mehedinți , la cativa kilometri sud de lacul Valea lui Iovan,la nord de satul Cerna, se Corcoaia(www.ro
afla o mica minune a naturii, Cheile Corcoaia. Acestea au fost săpate într- un sector scurt de calcare de catre maniaroute.ro/)
râul Cerna, creând o serie de caracteristici unice întrucât de-a lungul acestora s-a format un fel de semi-tunel
natural .
(F3) Întrucât elementele de relief cu atractivitatea turistică exponențială au o densitate mare şi
ținând cont de capacitatea de cazare a zonei Munților Mehedinți în stațiunile și localitățile
turistice din împrejurimi : Godeanu , Isverna, , Băile Herculane Prejna ,Costești ,Cracu Mare , şi
satul Cerna, Munții Mehedinți pot fi explorați și parcurși din punct de vedere turistic pe parcursul
a cel puţin 6 zile ( deoarece în zonă există peste 55 de trasee turistice(http://www.traseepemunte.ro/)
, 87 de atracții și obiective turistice (www.romaniaroute.ro ) și în jur de 2200 locuri de cazare
(http://statistici.insse.ro ) – Fig.18.,Fig.19.,Fig.20., și Fig.21.).
 Trasee turistice în Munții Mehedinți

Fig.18. Traseu : Cabana Fig.19.Traseu : Băile Herculane-Crucea Albă-Grota lui Fig.20. Traseu : Crucea Albastră –Crucea Albă- Fig.21. Traseu : Crucea Roșie-Poiana
Dumbrava –Crovul Mare Șerban-Vârful Domogledul Mare-Cheile Feregari Vârful Domogled-Cheile Feregari Beletina-Crovul Mare-Cheile Tâmnei
( http://romanianturism.com/ ) ( http://www.traseepemunte.ro ) ( https://www.meetsun.ro/jurnale-trasee-montane ) ( www.romania-travel-guideractii )

Așadar, indicelui F3 i s-a acordat nota 6 . Pb = F1 + F2 + F3 = 7 + 3 + 6 = 16

3.2. Estimarea potenţialului turistic pozițional (Pp) Pp = F4 = 6
(F4) Favorabilitatea sau defavorabilitatea punerii în valoare (poziţia în spaţiul economicogeografic). În acest caz, indicii, cu trepte de apreciere de o unitate, au fost stabiliţi pentru
următoarele situaţii mai caracteristice: (a) favorabilitate (indice 6 – amplasarea în apropierea arterelor de intensă circulaţie, în apropierea zonelor cu o mare cerere turistică, într-un
cadru geografic accesibil, care necesită investiţii reduse pentru amenajare etc. SAU obiectivul se află la mai puţin de 20 km faţă de axele majore de circulaţie; se află la aproximativ 50
km faţă de zonele cu o cerere turistică mare; este situat într-un cadru morfologic care nu necesită amenajări premergătoare deosebite.); (b) uşor realizabil (indice 4) (c) greu realizabil
(indice 2); (d) defavorabilitate (indice 0).
Pentru indicele F4 Munții Mehedinți au primit nota (6) din următoarele considerente:
• Munții Mehedinți se află la mai puțin de 20 km de Drumul Național 67D Băile Herculane - Târgu Jiu ,, în concluzie nu necesită amenajări deosebite.
• Se află la mai puţin de 50 de km faţă de zonele cu o cerere turistică mare şi anume: Cruce Albă ,Grota lui Șerban ,Cărarea Pisicii ,Vârful Domogledul
Mic ,Vârful Domogledul Mare ,Vârful lui Stan, Crovul Mare,Valea Cernei ș.a.
• Perimetrul studiat se situează la sub 20 km faţă de o axă majoră de circulaţie , mai exact se localizează pe traseul drumului european E70, un drum
cotat la clasa A care face legătura cu municipiul Craiova și deasemenea se află la mai puțin de 15 km de Drumului Național 66A care face legătura cu
Municipiul Petroșani pe axa NE-SV !
3.3. Estimarea potențialului de atractivitate absolută (Pa) Pa = Pb + Pp = 16 + 6 = 22
4. CONCLUZII
Valoarea ( 22 ) obţinută pentru potenţialul de atractivitate turistică a reliefului din Munții Mehedinți plasează această zonă între cele mai importante regiuni turistice din România
obținând un punctaj de 94 din 120 în clasamentul zonelor turistice după valoarea potenţialului turistic și a resurselor/,,dotărilor,, turistice , ocupând locul 4 în clasamentul național
după zona Munților Bucegi ( sursa: https://www.imopedia.ro/ ) realizat de Agenția de Analiză Turistică - IMOPEDIA . Majoritatea punctelor din acest rezultat sunt asigurate de către
formele reliefului carstic din Munții Mehedinți , (cu precădere punctele sunt date pentru : abrupturi, stâncile golaşe și izvoarele carstice ! )
 5. BIBLIOGRAFIE 5. WEBOGRAFIE
 Badea L. (2001) - Carpaţii Meridionali şi Munţii Banatulu .Ed.Academiei.  http://romanianturism.com/2013/06/14/mu
ntii-mehedinti/
 Badea L.-Dicționarul unităților de relief ale României .Ed. Universitară Craiova.  https://zeurino.ro/loc/muntii-mehedinti/
 Badea L., Niculescu Gh., Roată S. et AL (2001) -Unitățile de relef ale României  https://www.carpati.org/ghid_montan/munt
(vol.I),Carpații Meridionali și Munții Banatului.Ed.Ars Docendi, București. ii/mehedinti-75/rezervatii/
 Bleahu M. (1976) - Rezervaţii naturale geologice din România .Ed.Tehnică.  https://elearning.masterprof.ro/lectiile/geog
 Catrina E. Chipurici N. și AL-Județul Mehedinți .Ed. Academiei Republicii rafie/lectie_11/clima.html
 .com/athttp://www.romania-travel-guide
Socialiste România.,București. ractii/la-munte/valea-cernei---muntii-mehe
 Catrina E. (1981) - Mehedinţi : monografie.Ed. Academiei Republicii Socialiste dinti.html
România, București.  https://ec.europa.eu/eurostat
 Mohan G.,Ardelean A. (2006) -Parcurile și Rezervațiile Naturale din România.  https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9
Ed.Victor B Victor. Bii_Mehedin%C8%9Bi
 https://sites.google.com/site/romanianatura
 Mohan Gh., Ardelean A. și Georgescu M. (1993)-Rezervații și monumente ale 59/home/carpatii-meridionali/mehedinti/
naturii din România.Ed. Casa de editură și comerț,,SCAIUD,,.  http://www.traseepemunte.ro/
 Ielenicz M., Oprea R.-România ,Carpații vol.V,Caracteristici generale (Partea  https://www.meetsun.ro/jurnale-trasee-mon
I).Ed.Universitară, București. tane
 Ionescu D.(1977) –Prin Munții Mehedinților.Ed.Scrisul Românesc Craiova.  https://www.romanianresorts.ro/ciucevele-c
ernei
 Oancea D., Velcea V. (coord.) (1987) Geografia României -vol III-Carpații  http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
Românești și Depresiunea Transilvaniei .Ed. Academiei Republicii Socialiste /
România ( Tratatul de Geografie al României, vol III ).  https://www.romaniaroute.ro/pobiectiv.php
 Posea G.(1982)-Enciclopedia Geografică a României Ed.Științifică și Enciclopedică ?nume=15826155465&Pestera%20Lazului
https://www.imopedia.ro/
, București.  https://muntii-nostri.ro/
 Velcea V., Savu A.-Geografia Carpaților și a Subcarpaților Românești Ed.Didactică
și Pedagogică , București.