Cuprins

Capitolul III. potential turistic al arealului studiat

1. Potentialul turistic natural

1.1.1. Caracteristici generale si subunitati de relief

1.1.2 Potentialul turistic al unitatilor si tipurilor genetice de relief

1.2. Potentialul turistic al climei

1.2.1. Caracteristici gnerale ale elementelor climatice

1.2.1.1. Radiatia Solara

1.2.1.2 . Temperatura aerului

1.2.1.3 Umezeala relativa

 Capitolul III . Potentialul turistic al arealului studiat

1. Potentialul turistic natural

1.1. Potentialul turistic al reliefului
1.1.1. Caracteristici generale si subunitati de relief

In Judetul Alba sunt predominante formele inalte de relief. . Aproximativ 52 % din

supafata judetului este ocupata de munti, 26% de dealuri si podisuri, iar restul de 22% de
zonele de campiei unde sunt incluse si luncile raurilor. Muntii Sureanu cu altitudini ce ating
2130m, versantii sudici ai Muntilor Bihariei, culmile masivului Trascau si extremitatea
estica a Muntiilor Meteliferi domina zona montana. Podisul Tarnavelor si Podisul Secaselor
si depresiunile montane Campeni, Abrud si Zlatna, alcatuiesc zona de deal si podis, iar
depresiunea Alba Iulia-Turda si partial Culoarul drepresionar al Orastiei reprezinta zona
joasa de campie.

Relieful judetului Alba este foarte variat , si este alcatuit din depresiuni, piemonturi ,
si munti. Astfel , partea de est apartine Podisului Transilvaniei, cea de sud Carpatilor
Meridionali, iar partea de nord-vest , detinand peste o treime din suprafata
judetului ,apartine Muntilor Apuseni. Cu o pozitiei axiala in cadrul judetului , inconjutat pe
de-o parte de Muntii Apuseni ,si pe de alta parte de Podisul Transilvaniei, respective
Carpatii Meridionali , se afla largul culoar al Muresului. Treapta piemontala face trecerea
de la Culoarul Muresului spre zona montana. In zona montana apar si o serie de depresiuni
si culoare depresionare ( Depresiunile Trascau, Ampoi, Zlatna si Culoarul Ponorului).
 Varietatea mare a reliefului este pusa pe seama unei structuri geologice complexe, cu
o indelungata evolutie si distincta de la o zona la alta, cu compartimentare tectonica si
structura petrografica diferita. In partea de nord si nord-vest , cea mai mare parte a muntilor
inalti sunt alcatuiti din roci cristaline acoperite de formatiuni ale permianului, ale triasicului
inferior si mediu , dar si multiple iviri al jurasicului. Formatiunile sedimentare triasice si
jurasice sunt alcatuite in mare parte din calcare tari, care dau falnice forme de relief , vai
strangulate in chei ,abrupturi , pesteri si avenuri, si sunt concentrate in zona centrala a
Muntilor Apuseni. In Muntele Mare , dominat de cristalin, relieful este caracterizat de
forme mai domoale ,iar abrupturile, vaile inguste si crestele de la sud si est de Vf.
Balomireasa sunt determinate de ivirea rocilor intrusive.

Muntii josi, situati la sud de valea Ariesului , sunt alcatuiti preponderent din iviri
eruptive, din formatiuni ale cretacicului , magmatite ofiolitice (andezite si bazalte) etaland
peisaje geografice contrastante stand alaturi de lama calcarelor juratice din culmea
Trascaului.

O alta mare unitate de relief o constituie Culoarul Muresului cu dealurile de la est de

aceasta vale , alcatuite din depuneri sedimentare mio-pliocene relativ moi , precum si
piemontul ce se intinde de la vest pana la poalele muntilor , ale carui covertura cuaternara si
formatiuni pliocene acapareaza unele insule de eocen , asa cum s-a intamplat in Dealul
Bilag. Pe aceste formatiuni friabile ( marne , gresii, argile) s-a format si un relief mai scund
unde sunt frecvente vaile largi si pantele reduse.