Sunteți pe pagina 1din 13

MASIVUL CENTRAL FRANCEZ

Masivul Central Francez


Este situat in mijlocul tarii si prezinta o mare varietate a formelor de relief si a peisajelor . Constituie un bastion hercinic intens slefuit, compact , cu o altitudine medie de aproximativ 700 m .Este incadrat de regiuni coborate, campii si depresiuni(culoare). Ca si alte unitati de relief vechi , Masivul Central Francez a fost antrenat in miscarile tertiare,adica cele care au conturat edificiul alpin din apropiere, fiind cu aceasta ocazie ridicat catre est , faliat si compartimentat (Relieful Frantei este dispus sub forma unor trepte cu larga extindere astfel: o regiune inalta, Masivul Central Francez si Alpii inconjurati spre Vest si Sud de posiduri si apoi, la periferie, campii formand in ansamblu un amfiteatru.Campiile, podisurile si colinele ocupa peste 60% din suprafata tarii in timp ce muntii doar ceva mai mult de 30%.Regiunile joase se desfasoara in Nordul si Vestul tarii,iar cele inalte in Sud si Est.Fiecare dintre acestea au trasaturi strans legate de roca pe care s-au format si de caracterele vailor care le strabat). Soclul vechi inclina mai mult catre Vest fiind acoperit de o cuvertura sedimentara mezozoica si neozoica.In Est, catre Rhone sau Campia Rhodaniana, se termina printr-un abrupt de falie care depaseste 1000m. In partea centrala, depresiunile tectonice aflate in lungul vailor Loire si Allier, sunt flancate de catre podisuri (platouri) inalte (ca in figura) unele vulcanice . Liniile de flexura sunt marcate de vulcani , curgeri de lave, izvoare termale.

Relieful si structura Bazinului Parizian:succesiunea cuestelor

Masivul Central:soclu erodat, basculat si dislocat

Alpii: structura complexa si relief modelat glaciar

In general relieful si chiar peisajele se inscriu in trei trepte caracteristice si anume : treapta montana, treapta platourilor si cea a depresiunilor sau culoarelor interioare. In est, spre culoarul Rhone, intre Morvan si Vivarais se insira culmi a caror altitudine descreste mai ales catre nord.Astfel in extremitatea sudica se inalta spre nord Muntii Vivarais( Vf. Meznec 1.754m, Vf. Gerbier de Jonc, 1.551m) o regiune usor ondulata, apoi Muntii Lyonnais, Beaujolais,Charolais in jur la 1.000m pana in regiunea Morvan,unde valorile inaltimilor scad sub 1.000m. Culmile sunt despartite de vai puternic adancite care se indreapta catre Rhone fie catre Loire si Garonne(ex. Lot, Tarn). In partea centrala a regiunii, in Auvergne, se ridica edificii vulcanice alcatuite din mici vulcani de varsta tertiara sau mai noua care si-au pastrat in mica masura forma initiala si platouri vulcanice. Numai in extremitatea nordica a podisului, acolo unde se gaseste Puy de Domes cu inaltimea de 1.465m relieful vulcanic inalt s-a conservat mai bine.Aparate vulcanice se intalnesc si mai spre sud, in regiunea Pui de Sancy( 1.886m) , Mts. Dore. Totusi regiunea vulcanica cea mai complexa poarta numele de Cantal si se afla in sudul celor prezentate anterior.Aici se gasesc foste cratere,circa 10, destul de erodate reprezentativ fiind Plomb du Cantal( 1.858m).Terenurile formate pe seama curgerilor de lave au fost fragmentate de reteaua hidrografica separandu-le in planeze bazaltice sau andezitice(ex. Aubrac). A doua treapta in peisajul reliefului este constituita din podisuri(platouri) , unele situate la altitudini mai mari( ex: Forez, Margeride aflate la peste 1.400m), altele ceva mai jos chiar sub 1.000 de m (Marche,Limousine,Segala).O parte din acestea sunt formate pe cristalin si se gasesc in principal in jumatatea vestica a masivului, scazand in altitudine de la est la vest.Ele se inscriau intr-o veche peneplena si sunt strabatute de vai, care ,datorita inaltarilor tertiare, sau adancit creand in profilul longitudinal numeroase rupturi de panta.

Alte platouri sunt dezvoltate pe o groasa cuvertura de calcare(800-1000m) cu raspandire mai mare in sud-vestul Masivului Central Francez.Calcarele, in pachete groase, se intalnesc la o altitudine de 1000m, sunt destul de fisurate incat apa a putut da nastere prin dizolvare unor vai, doline, mici depresiuni circulare,avenuri care comunica cu rauri subterane , pesteri.Raurile si-au creat adevarate canioane cu pereti verticali de cateva sute de metri.Este tipic peisajului carstic din podisul Causses (Causse-Mejan,Causse de Sauveterre) si cel din bazinul raului Tarn. Cea de-a treia treapta de relief o reprezinta depresiunile(culoarele).Ea a rezultat din miscarile pe verticala suferite de intregul Masiv Central prin scufundarea unor portiuni pe linii de flexura si asupra carora au actionat ulterior agentii modelatori definitivandu-le. Principalele depresiuni au caracter de culoare se gasesc in partea mediana a Masivului Central in lungul Vailor Loire si Allier si se numesc: Limagne pe Allier si afluenti; Forez, Roanne pe Loire. Ele se continua cu alte depresiuni sau bazine mai restranse cum sunt: Le Creusot,St. Etienne, Le Puy. Unele sunt alungite (Ambert) altele despartite prin defilee sau au un aspect usor valurat,cu caracter colinar(bazinul Puy) incadrate de relief vulcanic.Sunt si depresiuni, ca Limagne(pe Allier) umplute si cu depozite vulcanice. Complexitatea peisajului regiunii este impusa pe langa altitudine de conditiile climatice astfel: unitati de vest,care primesc intre 700mm si 1.000mm precipitatii favorizeaza existenta padurilor de foioase desi o parte din acestea au fost defrisate , locul lor fiind luat de pasuni,fanete,iar spre sud, terenuri cultivabile(reg. Segala). In podisurile Causses locul padurii este luat in mod obisnuit de o stepa pietroasa.

Spre interior, catre si in regiunile Margeride si Forez, cantitatea de precipitatii creste ( peste 1.000mm media anuala), in peste 150 de zile cu ploaie.Temperaturile in ianuarie coboara sub 0 grade Celsius , iar in iulie urca circa 16-17 grade .Climatul pastreaza aici nuanta de continentalitate .De asemenea , din Cevennes sufla spre culoarul Rhone vantul uscat si rece numit mistral, iar in Languedoc tramontanul spre sud influienta climatului mediteraneean a impus si un peisaj corespunzator(specii termofile, maquisuri etc.) Masivul Central Francez constituie un important centru de dispersie al apelor, ape care se indreapta fie spre Oceanul Atlantic fie spre Marea Mediterana. Cel mai lung fluviu este Loire.Are peste 1.000km si o suprafata bazinala de circa 120.000kmp.Dordogne, Garronne,Vienne,Creuse isi culeg afluentii din vestul Masivului Central, iar Herault,care se varsa in Marea Mediterana si o serie de afluenti al Rhon-ului si Saone , izvorasc din culmile estice.Avand apa tot timpul anului ele sunt amenajate hidroelectric, sunt navigabile sau legate prin canale cu alte rauri marind potentialul de valorificare a lor.Majoritatea raurilor au un regim de alimentare pluvio-nival si pluvial, cu ploi de primavara si iarna. Loire isi are obarsia la poalele unui varf vulcanic, avand un profil longitudinal in cursul superior cu multe repezisuri,chiar defilee.Traverseaza si isi colecteaza afluentii din Masivul Central Francez , Bazinul Parisului, Masivul Armorican.Se varsa printr-un estuar care incepe la circa 50km de St.Nazaire. Un alt rau care isi aduna apele din Masivul Central Francez este Dordogne , cu afluentii: Correze, Cere si Dronne.Se varsa in estuarul Gironde alaturi de Garronne

PUY DE SANCY

PLOMB DU CANTAL

AUBRAC

CAUSSE DE SAUVETERRE

CEVENNES