Podisul Iranului

Cea mai mare unitate de podis din cuprinsul Asiei de vest, care face tranzitia catre Asia Centrala,
specificul reliefului consta in primul rand in prezenta lanturilor muntoase marginale, care converg spre
cele doua extremitati, este vorba de pod Armeniei in vest si Muntii Khindicusi in est ce inchind intre ele
spatii largi ocupate de podisuri interioare fragmentate de culmi muntoase . Dpdv tectonic tot cest
system apartine edificului alpino himalaia, el fiind cutat in mai multe faze, mai exact fazele mezozice in
interior si tertiare in sectoarele arginale. Miscarile verticale diferentiale precum si cele vulcanice au avut
un rol essential in stabilirea trasaturilor principale ale reliefului actual.

Clima este conditionata in afara de orografie de centura de munti marginali si de pozitia subtropicala de
unde reezukta uscaciunea continentalitatea dar si tem ridicate din anotimpul de vara. Cantitatile medii
anuale de preci atmosferice variaza intre 30 si 50 mm/an in partea central in desertul Lut, ajung pana la
500mm/an pe versantii vestici ai muntilor marginali. Regimul termic se caract in primul rand prin
contraste mari de la vara la iarna . Tm a lunii iunie are in general valori de 25 grade C in timp cep e
podisurile interioare si capiile sudice ea poate ajunge la valori de 30-33grade C. Tm a lunii ianuarie
variaza intre 2-5 grade C in N la Teheran si pana la 10-15 g C in S. Cele mai scazute tem ale tem aerului 2-
-5 grade C sunt puse pe seama patrunderii aerului continental deosebit de rece din partea de nord. IN
aceste conditii clima predominanta este cea semi-desertica, ariditatea lipsind numai in extremitatea
Nordica pe versantii montani ai Marii Caspice.

Hidrografia

Avand in vedere conditiile climatice aceasta este slab dezolvtata ea fiind rep printro retea rara cu
scurgere in general endoreica . Dintre raur cele mai importante sunt Hilmend si Harirud in lungul carora
apar oaze, in special la iesirea ascetora din muntii marginali. In cee ace priveste invelisul biopedologic
conditiile climatice aspre de aici impugn vegetatiei o dezvoltare foarte redusa. Padurileapar cu
precadere pe versantii umeziti din partea de vest si in special pe versantii muntilor Erbus p.l 2000 m h.
Aceste paduri sunt formate din specii de foioase cu precadere stejar fag, si carpen. La care se adauga un
asa zis un subarboret format din paducel si vita-de-vie salbatica. Pe versantul sudic al muntiilor Erbus
paurile ocupa suprafete mult mai mici ele fiind formate din stejar, carpen si din arin . Formatiunile
vegetale predom sunt cele xerofile montane, fie desertice, fie stepice uscate . In cupr vege argiloase,
veget saraca, specia predominanta fiind pelinul, iar in sectoarele argiloase fiind xaxaul, in sect lit se intl si
elem mai umbrofile asa cum ar fi de ex salcamul. Vand in vedere specificul elem naturale in Pod Iranului
pot fi separate 2 reg fizico-geografice. Una externa si alta interna :

1. Regiunea externa (muntii marginali)-ac regiune este formata din 2 rame muntoase, una n si alta
sudica Rama muntoasa nordica constituie puntea de legatura dintre pod Armeniei si Amirului
prin sudul Marii Caspice si Campiei Turanului, aceasta este partea cea mai umeda, dat h mai
mari de peste 1500 chiar 2000 m. Muntii Helbrus constituie primul sir care incepe din valea
raului Kizil Uzul. Ac sunt localizati in lungul tarmului caspic, ei fiind formati din mai multe lanturi
paralele cu alt cuprinsa intre 2000-4000 m cu versantii abrupti si defile adanci prin care se face
legatura intre litoralul Caspic si int pod iran . Alt maxima este de 5670 m in vf Demavend , ac rep
un ap vulcvanic. Un alt lant muntos kopet danck ac rep continuarea directa a muntilor Elbrus,
dar cu inaltimi mai mici cuprinse intre 2500 si 3320 m. AC cuprind 2 lanturi paralele cu orientare
nord vest sud vest separate de rauriloe Atlek si casat Rama untoasa sudica este tot o zona de
legatura intre pod armeniei si pod amirului insa sub for a unui arc de cerrc mai larg si mai
 ondulat cu o lungime de cca 2000 km. Ac rama este mlt mia coplexa dat trecerii treptate la o
serie de lanturi muntoase interioare, precum si datorita numeroaselor depresiuni intra montane
cu dispunere longitudinala. Dpdv climatic rama muntoasa sudica rep fatada arida a pod Iran
desi aceasta se intinde in cea mai mare parte in lungul unui ..oceanic. Rama muntoasa sudica
are urmatoarele: Muntii Zagros, ac rep lantul care incepe la sud de lacul Urmia desfasruandu-se
si pana indreptul stramtorii Hurmuz. Ac au aspectul unei culmi paralele cu h cuprinse intre 1500
si 2500 m. Ei fiind un => al unor cute mult mai regulate. Muntii Zagros se destind de ceilalti
munti ai ramie sudice in primul rand prin umiditatea mai mare, prin alc geologica predominant
din calcare, dar si prin larga dezolvatre a carstuluiatat a enocarstului, dar si a exocrastului.
Muntii Mueccal-au h mai mici intre 1500-2200 de m. Ei sunt rep pprintr o culme prin orientate
de la est la vest in lungul golfului oman si insotita de 2 fasii mai joase, una deluroasa cu caract
pienomontane iar alta de campie litorala,
Muntii Suleyman-au un contur regulat desfasurandu-se sub foirma mai multo culmi paralele.
Orietanrae sud vest p.l valea raului Gagul un affluent al Indusului.
2. Regiunea interna- su region ea de munti si podisuri interioare- bac ocupa cea mai mare parte a
un itatii iraniene iesind in evidenta in primul rand prin caract endoreic al retelei hidrografice
apoi prin altitudinea redusa a unitatilor montane cu exceptia culmi Sherhadcare atinge 4422 m.
Ac impreuna cu muntii Caien sunt cunoscuti sub denuirea Iranului de est ei separand deserul Lut
de deserrtul Seistan constituind in acelasi timp si un fel de pinten prelung cu reliefr de
margineste spre est desertul Kebir. Pod propriu-zis cuprinde in esenta 2 comprtimente si anume
un copartiment estic si altul vestic , ac fiind separate de muntii Shaed ….

Pen Arabia- aceasta este localizat in coltul sudvestic spre Af, fiind cea mai mare unit penins de pe
glob, care ocupo supraf de aprox 2730 mii km patrati. Ca si in cazul Pod Iran aici se desting 2 regiuni
fizico geografice una externa si cealalta interna.

Reg externa- ac are o latime variabila, ea fiind mai inalta in sud vest si mult mai coborata in nord est.
Regiunea externa cuprinde mai multe sectoare fizico geografice cu deosebri destul de mari intre ele
si anume :

1. Levantul si Pen Sinai ac rep partea orientate spre partea mediterana sub forma unei fasii cu
latimea de cca 100 km, care face tranzitia intre Asia Mica si Deserul Libiei, dar si intre Marea
Mediterana, Deserul Siriei si D. Arabiei. Dpdv bioclimtic- acasta parte este situate la trecerea
dintre cliatul subtropical si climatul tropical iar accentuarea caracterului semi-desertic si desertic
se face de la vest la est si de la nord la sud .
2. Capia Litorala- aceasta constituie prima fasie joasa cu latimea de 30-50 km de la nord la sud si
intre 1.5 si 3 km in partea centrala in cuprinsului Levantului. Clima campiei este sufficient de
blanda si de umeda in principal datorita ploilor de iarna subtropicale cu exceptia partii sudice a
pen Sinai, care trece treptat catre un climat desertic respective Thir . IN ac timp ea constituie
partea cea mai fertila in care se concentreaza cea mai mare parte din activvitatile agricole.
3. Lantul muntos interior- rep lantul estic al grabelului Akaba format dintr o serie de massive
muntoase orientate de la sud la nord importante ca inaltime fiind muntii sau masivul hermon
de 2750 m si untii antilibal de 2610 m. Clima speicifica acestui sector este cea medit cu very
deosebit de ccalde si uscate si cant mari de preci in anotimpul de iarna ac putand depasii 1000-
 1500 mm/an. Hidrografia este destulk de saraca cel m I curs de apa fiind Iordanul. Campia
Mesopotamiei denumita si tara dintre rauri se dezv la contactul dintre platforma arabiei si
geosinclinalul alpin resp pod armeniei si pod iranului. AC unitate de campie este caract prin
elem morfostructural principal resp zona de subzidenta pe care se suprapune campia fluviatilea
si fluvio marina din cursul inferior al tigrului si eufratului. Campia Mesopotamiei are forma unui
culoar lung de aprox 1000 km si lat de aprox 200 km orientat pe directia nord vest sud vest . Cea
mai mare aparte a acestei campii este neteda iar altitudinile cresc treptat spre nord vest p.l
valori de 300=500m . Mesopotamia superioara se carcat prin clima ei subtropicala cu precip
medii anuale de peste 300 mm/an resp peste 500-600 mm/an pe versantii montani
.Mesopota,mmia inferioara prezinta alte conditii climatice desertice mult mai accentuate cu
precip cuprinse intre 100 si 200 mm/an si chiar mai putin de 100 mm/an in regiunile interioare.
Sub raport hidrografic Mesopo este bogata in cursuri de apa cele mai importante artere
hidrografice fiind Tigrul si Eufratul. Acestea strabat Mesopotamia de la nord est la sud vest
varsandu se in golful persic prin ineterm deltelor.

Muntii Arabiei de vest – se intend ca o fasie ingusta aproape continua in lungul tarmului estic al
Marii rosii precum si dincolo de golful acaba acolo unde se prelungesc . Sub aspect altitudinal
mediile sunt cuprinse 1500-1800m cel mai inalt varf fiind varful cealbar zahar de 2750 de m h .
Gradul de fragmentare al intregului lant muntos creste treptat spre sud, o data cu cresterea cant de
preci care au contribuit la proc de eroziune .

sCopul lucrarii, material folosite si istoricul cercetarii in domeniuu iar ultimul capitol referitor la
concluzii finale