Croitoru Marian

5.12.2019

Referat la geografie

---Munții Bihor---
  Așezare
Munții Apuseni reprezintă veriga ce inchide spre vest arcul Carpaților
românești, întinzându-se între dealurile Depresiunii Transilvaniei și
câmpia Tisei. Ei au o suprafață de 20.000 km² și o formă aproape
rotundă. În cadrul lor se pot distingemai multe subunități geografice
care se deosebesc prin structura geologică, relief, vegetație și grad de
umanizar.Centrul Munților Apuseni este ocupat de Munții Bihor, din
care se desfac radiar celelalte ramuri. Poziția conferă Munților Bihor un
interes turistic deosebit, de care se bucură și masivul Vlădeasa,
prelungirea nordică a Bihorului. În afara poziției privilegiate, de axă,
munții Bihor și Vlădeasa sunt interesanți nu numai pentru înălțimea lor
și relieful general,dar mai ales pentru nenumăratele obiective pe care le
cuprind. Chei, abrupturi, peșteri, avene, izbucuri, cascade, ravene, la
care se adaugă elemente mai puțin importante ce întregesc ansamblul,
cum sunt câmpurile de lapiezuri și de doline.Toate împreună fac ca în
acești munți, aproape la fiecare pas să fie ceva deosebit de văzut, de
admirat, de vizitat.Nu există în țară o astfel de concentrare, raportată la
unitatea de suprafață, de monumente ale naturii, încadrate într-un
ansamblu peisagistic deosebit de frumos și atractiv. Din acest ansamblu
se detașează net câteva valori absolute, nu la scară națională, ci
europeană, cum ar fi "Cetățile Ponorului", "Ghețarul de la Scărișoara",
"Cheile Someșului Cald" și "Cheile Galbenei".
Obiectivele turistice și peisajul munților Bihor și Vlădeasa sunt aproape
în exclusivitate consecință a constituției lor geologice. Din punct de
vedere geologic în zona care ne interesează se disting trei unități total
diferite: Bihorul sudic, Bihorul nordic și Vlădeasa.
  Limite
Munții Bihorului sunt delimitați astfel:

 la nord de Munții Vlădeasa, uneori considerați parte a Munților

Bihorului (Munții Bihor-Vlădeasa),
 la nord-est de Munții Gilăului,
 la est de masivul Muntele Mare,
 la sud-est și sud de Munții Metaliferi și masivul Muntele
Găina (considerat și el uneori parte a Munților Bihorului),
 la vest de Munții Codru-Moma,
 la nord-vest de Depresiunea Beiuș.
  Geologie
Masivul Vlădeasa formează, la capătul nordic al Bihorului, un fel de
pandant al masivului Biharia, atât prin înălțime cât și prin aspectele
generale de relief. Cu toate acestea, constituția geologică a Vlădesei
diferă net de cea a Bihariei. În timp ce Biharia este constituită din șisturi
cristaline, Vlădeasa este formată din roci eruptive vechi, fiind o
acumulare de stive de roci rezultate din puternice erupții de la sfârșitul
erei secundare. Acesteroci dure determină înălțimea mare (vârful cel
mai înalt depășește 1800 m); apele au disecat în ele creste regulate,
puternice, cu versanți abrupți. În timpul erei terțiare, masivul a fost
retezat de eroziune, apele creând o întinsă platformă care s-a păstrat ca
fragmente pe culmile cele mai înalte. Ca urmare, creasta principală a
masivului și câteva creste secundare prezintă întinse platouri, aproape
orizontale sau slab vălurite, ușor de parcurs.
Masivul Vlădeasa formează o mare potcoavă sau, mai curând, un W cu
deschiderea orientată spre nord. Cele două intrânduri sunt determinate
de principalele ape ale masivului: valea Drăganului la est și valea
Iadului, la vest. Culmile care dau ocol izvoarelor văii Drăganului sunt
cele mai înalte și mai întinse. De ele se alipesc zone calcaroase cu
interesante fenomene carstice: la est zona Pietrele Albe - Valea Seacă,
iar la sud zona de izvoare a Someșului Cald, care face trecerea spre
Munții Bihor. Culmile din jurul văii Drăganului ating în vârful Vlădeasa
1826 m; în bună parte sunt acoperite de goluri alpine și doar în șeile
mai coborâte, de jnepenișuri și molidișuri. Culmile care mărginesc valea
Iadului sunt mai joase, împădurite și fără atracțtii turistice deosebite.
Spre vest de valea Iadului încep terenurile calcaroase ale Munților
Pădurea Craiului, din care zonele Meziad și Remeți pot fi considerate ca
zone de trecere. Ambele cuprind peșteri și interesante formațiuni
carstice.
  Relief
Relieful este unul carstic, bine dezvoltat, alcătuit din peșteri
(Peștera Urșilor, Peștera Meziad), chei (Cheile Turzii), defilee
(Defileul Mureșului). Altitudinile nu depășesc 2.000 m, cu maxime
de 1.849 m, la Vârful Bihor, 1.836 m Vârful Vlădeasa, respectiv
1.826 Muntele Mare. În medie altitudinile oscilează în jurul a
1.000 de metri. Masivele muntoase pornesc radiar, din centru și
intră în contact direct cu Câmpia de Vest, prin depresiunile "golf":
Zarand, Beiuș, Vad Borod, bine populate, așezările urcând până
la 1600 m. Principalele căi de traversare a Apusenilor sunt Pasul
Vălișoara Vântului, Pasul Vârtop și Pasul vanturilor.

 Peștera Urșilor
Peștera Urșilor a fost descoperită în 1975, cu ocazia unei
dinamitări executate la cariera de marmură din zonă. Este
unul dintre principalele obiective turistice ale Munților
Apuseni, ea aflându-se în județul Bihor, în imediata
apropiere a localității Chișcău, comuna Pietroasa, la o
altitudine de 482 m.
 Peștera Meziad
Peștera Meziad este o peșteră mare, fiind una dintre
primele peșteri amenajate și mult timp una dintre cele mai
lungi peșteri din România (4.750 m lungime cu mai multe
nivele) fiind situată în județul Bihor pe Valea Meziadului în
regiunea sud estică a Munților Pădurea Craiului și zona de
vest a Munților Apuseni. Declarată monument al naturii,
o rezervație speologică, peștera a fost cercetată intens.
În 1921 a fost vizitată de o echipă de geologi având în frunte
pe renumitul speolog român Emil Racoviță. Peștera Meziad
a fost reamenajată în 1972 și deschisă turismului. Aceasta
este inclusă în situl de importanță comunitară Defileul
Crișului Repede - Pădurea Craiului.
  Climă
Clima munților Vlădeasa este tipică de munte, în general rece și umedă pe culmile înalte, cu
atenuare treptată spre poale. Etajarea pe verticală se manifestă în toți factorii determinanți ai
climei.
Temperatura este în medie de 2 grade C în masivele Bihor și Vlădeasa. Nebulozitatea crește cu
altitudinea și în mod corespunzător precipitațiile. În general acestea sunt abundente din cauza
vântului dominant de vest care vine încărcat cu vapori de apă depuși pe prima stavilă întâlnită
în cale, Munții Apuseni. Așa se face că aici, la altitudini sub 1800 m, precipitațiile ating 1400
mm, cantitate ce nu se găsește în alte părți din țară ,decât la munți ce depășesc 2000 m.
Relieful joacă un rol important în determinarea climatului, mai ales în zonele carstice. Din cauză
ca văile sunt adesea închise, sau există platouri cu relief șters, scurgerea aerului rece, de seară,
nu se face normal; el se acumulează astfel pe fundul depresiunilor închise unde are loc o
stratificare termică, temperatura aerului crescând cu înălțimea.
Munții Vlădeasa oferă turiștilor și perioade favorabile pentru vizitare. Astfel, luna mai este
deosebit de frumoasă prin claritatea atmosferei, deși există riscul furtunilor bruște sau chiar al
unor perioade ploioase mai îndelungate. Iunie este în general ploios, iulie schimbător, cu
perioade frumoase dar și cu furtuni violente.
În general perioada de vreme bună se plasează în august și septembrie, spre mijlocul lunii
septembrie intervenind de obicei o perioadă de timp rău, chiar cu zăpadă, după care urmează o
îndelungată perioadă de timp frumos, în toată luna octombrie. Este perioada ideală pentru
vizitat peșteri și pentru amatorii fotografi, care vor găsi o claritate a atmosferei neîntâlnită vara,
la care se adaugă bogăția și armonia de culori ale pădurilor de foioase.
  Hidrografie
Pe traseele din munții Bihor și Vlădeasa repartiția izvoarelor, în funcție
de substratul geologic și de relief, este neuniformă.
În zonele necarstice, pe traseele de creastă, izvoarele sunt destul de
rare (de ex. creasta masivului Vlădeasa sau a Bihariei), de aceea
aprovizionarea cu apă trebuie făcută înainte de a se ajunge în zona
înaltă. Există totuși și izvoare de altitudine (de ex. Fântâna Rece de sub
vârful Cârligați), care vor fi semnalate la locul potrivit.
În lungul traseelor de pe vale, apa nu constituie o problema, caci în
afara râurilor respective sunt numeroase izvoare și ape afluente. Pe
astfel de trasee nu s-au indicat posibilitățile de aprovizionare cu apă.
Creasta masivului Vlădeasa:
  Vegetație și Faună
Pădurile întinse care îmbrac munții Bihor și Vlădeasa adăpostesc
numeroase specii de animale sălbatice. Urșii se gasesc în versantul
vestic al Bihorului și Vlădesei și în valea Drăganului; lupii trăiesc atât pe
platourile
calcaroase cât și pe marginile depresiunii Beiuș; râmături de mistreț se
întâlnesc mai peste tot iar exemplare de râși au fost semnalate în văile
Aleului și Crișului Pietros. Căprioarele sunt numeroase, urcând până pe
platourile calcaroase, veverițele populează pădurile de foioase iar în
scobiturile calcarului se ascund bursuci și jderi. Pădurile de altitudine
adăpostesc cocoși de munte, iar apele abundă în păstrăvi.
Golurile subterane sunt populate de numeroase animale mărunte
(insecte, păianjeni, viermi, răcușori etc.) care, deși nespectaculoase, au
dus faima peșterilor Bihorului în toată lumea.

Ochi de Păun Dansul ochilor albaștri

Vegetația este alcătuită din păduri de foioase și conifere (la peste 1.300 m).
Fauna este foarte diversă, fiind prezente specii
ca vulpea, lupul, jderul, cerbul, căprioara, veverița sau ursul. Recent, într-
un articol publicat în decembrie 2011, se arată că, în galeriile de la Roșia
Montană și în sat, față de cele 9 specii de lilieci (indicatori ecologici și
pentru biodiversitate) cunoscute anterior la Roșia Montană s-au identificat
alte 3 specii noi.
  Resurse
Cunoscut ca o patrie a apelor geotermale, Bihorul se mai poate lăuda că este
judeţul cu cele mai multe peşteri din România. Iar acest fapt nu prezintă
importanţă doar pentru turism, ci şi pentru industrie. Şi asta pentru că
aceste formaţiuni indică în multe cazuri existenţa unor minerale sau
zăcăminte foarte importante. Multe au fost descoperite şi scoase la
suprafaţă în zona oraşului Ştei, din sudul Bihorului.
Se găsesc :minereuri de cupru, plumb, zinc, aur argint, molibdem bismut,
wolfram, calcar. Calcarele au variate mare de utilizări.Bismutul şi
wolframul se folosesc în aliaje speciale.
  Rezervații naturale
Lista rezervațiilor naturale din județul Bihor

Denumirea ariei protejate Cod Localizare

Avenul Borțigului RONPA0162 Pietroasa

Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu[2] RONPA0181 Vașcău

Calcarele cu hippuriți din Valea Crișului RONPA0208 Valea Crișului

Calcarele tortoniene de la Miheleu RONPA0203 Lăzăreni

Calcarele tortoniene de la Tășad RONPA0205 Drăgești

Cetatea Rădesei RONPA0171 Budureasa

Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani RONPA0211 Cefa

Complexul Carstic din Valea Ponorului RONPA0166 Pietroasa

Complexul hidrografic Valea Rece RONPA0200 Sălacea

Dealul Pacău RONPA0195 Șoimi

Defileul Crișului Repede este o arie protejată de interes național ce corespunde
categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în
vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor.

Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu (monument al naturii) alcătuiesc o

arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-
a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în Crișana, pe
teritoriul județului Bihor.
  Turism
Obiective turistice

 Cetățile Ponorului
 Peștera Cetatea Rădesei
 Lumea Pierdută
 Peștera Urșilor
 Peștera Scărișoara
 Peștera Ghețarul Vîrtop
 Peștera Coiba Mare
 Peștera Poarta lui Ionele
 Peștera Drăcoaia
 Peștera Pișolca
 Cascada Vîrciorog
 Cascada Pătrăhăițești
 Cheile Ordîncușii
 Groapa Ruginoasă
 Vîrful Bihorul
 Vîrful Piatra Grăitoare
 Vîrful Curcubăta Mica

Trasee Turistice - Munții Bihor

1. Zona Criștior - Băița Traseul Băiţa - Poiana - Cascada Sf. Treime
Traseul Poiana - La Răscruce
Traseul Criştior - Vf. Curcubăta Mare
Sat Lazuri - Cabana Silvică Valea Lungă - Vf. Curcubăta Mare
Valea Leuca - Cascada Dibarţ - Cimitirul de Vagonete
2. Zona Stațiunii Stâna de Vale
Traseul Stâna de Vale - Sat Ferice
Traseul Stâna de Vale - Baraj Leşu TRASEU INCHIS!
Traseul Stâna de Vale - Cabana Meziad
Traseul Stâna de Vale - Circuit Cascada Săritoarea Ieduţului
Traseul Stâna de Vale - Custuri
Traseul Stâna de Vale - Piatra Tâlharului - Vărăşoaia TRASEU
INCHIS PARTIAL!
Traseul Circuitul Staţiunii Stâna de Vale
Circuitul Cascadelor Văii Iadului TRASEU PARTIAL INCHIS!
Traseul Stâna de Vale - Cascada Moara Dracului TRASEU
INCHIS!
Valea Iadului - Intersecţie Traseu Stâna de Vale - Meziad
Circuitul Văii Iedutului - Cicloturism
3. Zona Turistică Padiș – Vârtop
Traseul Piatra Grăitoare - Runcu Ars
Traseul Boga - Şaua Bohodei
Traseul Câmpani - Calea Fusului
Traseul Circuitul Bohodei TRASEU INCHIS!
Traseul Circuitul Cetăţile Ponorului
Traseul Circuitul Groapa de la Barsa
Traseul Măgura Vânată TRASEU INCHIS!
Traseul Circuitul Peşterii Urşilor
Traseul Circuitul Văii Galbena
Traseul Circuitul Cetatile Radesei
Traseul Glăvoi - Casa de Piatră
Traseul Magistrala 1 - Stâna de Vale - Vf. Curcubăta Mare
Traseul Magistrala 2 - Vlădeasa - Gârda de Sus
Traseul Cabana Padiş - Căput
Traseul Cabana Padiş - Lumea Pierdută
Traseul Cabana Padiş - Peştera Scărişoara
Traseul Pietroasa - Arieşeni
Traseul Pietroasa - Padiş
Traseul Şesul Padiş - Pietrele Boghii
Traseul Ştei - Vârtop
Traseul Boga- Piatra Ciungilor - Cascada Bulbuci TRASEU INCHIS
PARTIAL!
Belvedere Vârful Glăvoaia
Partia Vârtop 1 - Pârtia Piatra Grăitoare - Magistrala 1

1. Zona Criștior - Băița

2. Zona Stațiunii Stâna de Vale

3. Zona Turistică Padiș - Vârtop

Localități în zonă

 Brad
 Vașcău
 Ștei
 Nucet
 Băița
 Arieșeni
 Avram Iancu
 Câmpeni
 Abrud
Datorita pozitiei sale in cadrul tarii, grupa Muntilor Apuseni este strabatuta
de o retea bine dezvoltata de cai de acces atat pe sosele, cat si pe cai
ferate.Perimetrul zonei este marcat de catre drumurile si caile ferate ce
trec prin Oradea, Alesd, Huedin, Cluj-Napoca, Turda, Alba Iulia, Sebes,
Simeria, Deva, Lipova, Paulis, Arad, Ineu si Tinca.In cadrul muntilor se
desfasoara o perdea de rute avand ca puncte de intersectie urmatoarele
localitati: Lunca, Varfurile, Brad si cel mai important, Campeni.Din partea
de nord se poate ajunge pe drumul secundar de la Huedin pana la Belis,
mai in amonte existand numai drumuri forestiere. O alta varianta ar fi calea
ferata pana la Cetatile, iar de aici se poate urma acelasi traseu rutier.Se
poate ajunge in Apuseni din Cluj-Napoca, urmandu-se drumurile E 60 sau
E 81, pana in Turda, iar de aici fie pe DN 75 pana la Campeni, cu
posibilitatea de a se ajunge pana in Abrud si chiar mai departe, fie pe calea
ferata, urmand acelasi traseu, numai pana in Abrud.Partea de sud-est are
legatura cu municipiul Alba Iulia urmandu-se traseul DN 74 prin localitatile
Zlatna, Abrud si Campeni.Din sudul zonei se poate patrunde in amonte
pornind din Deva, pe la Brad de unde avem de ales intre doua variante de
acces, fie pe la Buces spre Abrud, fie prin Baia de Cris, spre
Varfurile.Vestul Apusenilor este accesibil datorita infrastructurii
reprezentate de catre drumul 79 A de la Ineu la Barsa spre Halmagiu si
Brad, (aceeasi ruta fiind posibila si pe calea ferata), sau de catre drumul E
79 care trece prin Oradea, Beius, Halmagiu si Brad, in paralelul caruia se
poate calatori si pe calea ferata intre localitatile Beius si Nucet.
Cea mai mare altitudine este de 1849m este in Vârful Curcubăta
Mare
 Bibliografie
o http://www.carpati.org/
o https://ro.wikipedia.org/
o http://www.salvamontbihor.ro/
o https://www.digi24.ro/