Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hișu Ema
Clasa a VIII-a
Despre Masivul Vlădeasa
Masivul Vlădeasa este o grupă montană a Munților Apuseni
aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali.
Altitudine maximă:
• Cel mai înalt pisc este Vârful Vlădeasa, cu o altitudine de 1.836
metrii
• Asezare geografica:
-Muntii Apuseni reprezinta partea care inchide spre vest cercul
carpatic, intre dealurile depresiunii Transilvaniei si campia Tisei,
Masivul Vladeasa constituind prelungirea nordica a Bihorului.
• -Muntii Apuseni reprezinta partea care inchide spre vest cercul
carpatic, intre dealurile depresiunii Transilvaniei si campia Tisei,
Masivul Vladeasa constituind prelungirea nordica a Bihorului.
Localizarea Masivului Vlădeasa
în cadrul Munților Apuseni
vârful Vlădeasa
Limite
• Limitele - Se învecinează spre nord cu Munții Plopiș și munții
Meseș, iar la S și SE, cu Munții Bihor și Munții Gilăului. La vest
se învecinează cu Muții Pădurea Craiului și Depresiunea Beiuș,
iar la est cu Depresiunea Huedin. Culmea principală a masivului
are orientarea generală nord-sud. Masivul este delimitat la nord
de Crișul Repede (dincolo de care sunt Munții Plopiș și Munții
Meseșului), iar la sud de de văile opuse Crișul Pietros, cu
afluentul Pârâul Boga și Cursul superior al Someșului Cald. La
vest este delimitat de Valea Iadei, iar la est de de Depresiunea
Huedin.
Relieful
• Relieful Masivul Vladeasa :
-Masivul Vladeasa este bine individualizat, cu relief domol, cu o
culme centrala, orientata nord-nord-est/sud-sud-vest, tesita,
dominata de mai multe varfuri care depasesc 1.600 m altitudine
(Vladeasa 1.836 m - altitudinea maxima a masivului, Buteasa
1.792 m, Carligatele 1.694 m, Bohodei s.a.) din care se
desprind catre vest si est alte culmi prelungi, domoale;
-in jurul izvoarelor vaii Draganului se alipesc doua zone
calcaroase caracterizate de fenomene carstice: la est zona
Pietrele-Albe-Valea Seaca iar la sud zona de izvoare a
Somesului Cald care face trecerea spre Muntii Bihorului.
Vegetația și Fauna
• Ca in toti muntii carpatici, vegetatia este etajata pe
verticala: goluri alpine-paduri de rasinoase-paduri de
foioase alternand cu fanetele;
-golurile alpine apar de la 1.600 m altitudine in sus, in
Biharia si estul masivului Vladeasa si cuprind tufe de
ienupar, afin , merisor , coacaz si foarte rar bujor de munte
-padurile de rasinoase in care predomina molidul ocupa
mari suprafete din bazinele vailor Dragan si Somesul Cald;
vidra