Universitatea „ Alexandru IoanCuza” Iaşi Facultatea

de Geografie şi Geologie Departamentul de

Geografie
Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel : +4.0232.20.1075,
e-mail: geografie@uaic.ro
http://www.geo.uaic.ro/

Vegetația de pădure
din România

- Patrimoniul turistic natural al României –

- 2023-2024 -

Profesor coordonator : Lect. dr. Vasiliniuc Ionuț Proiect realizat de : Focșa Răzvan-Alexandru
Grupa : GT32
 CUPRINS
 Introducere
 Clasificarea vegetației de pădure din România
 Specii caracteristice și regăsite în mod predominant în România
 Diversitatea floristică și faunistică din pădurile României
 Conservarea biodiversității
 Amenințări și măsuri legale
 Rolul cultural și economic
 Protecția mediului în păduri
 Păduri Centenare
 Educație, ecoturism și agroturism
 Boli forestiere
 Gestionarea Durabilă a Pădurilor
 Efectul schimbărilor climatice asupra pădurilor din România
 Silvicultura în România
 Ciclu de dezvoltare forestieră
 Pădurile și comunitățile locale
 Certificarea Forestieră
 Proiecte de Refacere a Pădurilor
 Ciuperci, polen și alergeni
 Cercetarea științifică în păduri
 Rolul pădurilor în protecția apei și combaterea alunecărilor de teren
 Colaborarea Internațională
 Concluzii
 Bibliografie

1
 Clasificarea IUCN a ariilor
protejate:
Categoria Ia: Rezervaţie naturală strictă
Categoria Ib: Arie naturală de sălbăticie
Categoria II: Parc Naţional
Categoria III: Monument natural
Categoria IV: Arie cu management activ
al habitatului/speciei
Categoria V: Parc Natural, arie (peisaj)
terestră/marină protejată
Categoria VI: Arie protejată cu resurse
gestionate

2
  Motivația alegerii temei :
Am ales această temă deoarece pot oferi o perspectivă cuprinzătoare asupra pădurilor
din România, aducând în prim-plan aspecte legate de biologie, ecologie, conservare și
utilizarea sustenabilă a acestor importante ecosisteme.

Introducere

Pădurile sunt ecosisteme terestre caracterizate prin prezența predominantă a

copacilor, care acoperă o suprafață extinsă. Acestea sunt componente esențiale ale
biosferei Pământului și au un impact semnificativ asupra climatului, biodiversității și
calității mediului.
Pădurile joacă un rol crucial în menținerea echilibrului ecologic, oferind numeroase
beneficii, printre care:
 Producția de oxigen: Copacii, prin fotosinteză, transformă dioxidul de carbon în
oxigen, contribuind la menținerea echilibrului atmosferic.
 Biodiversitate: Adăpostesc o varietate impresionantă de specii vegetale și animale,
contribuind la diversitatea biologică globală.
 Habitat natural: Sunt locuința pentru numeroase specii de plante și animale, oferind
adăpost, hrană și condiții de reproducere.
 Reglarea climatului: Au un impact asupra climatului local și global prin absorbția și
eliberarea gazelor cu efect de seră și prin reglarea circulației apei în sol.
 Protecția solului: Rădăcinile arborilor contribuie la consolidarea solului, prevenind
eroziunea și alunecările de teren.
 Resurse naturale: Oferă resurse precum lemnul, fructe, plante medicinale și alte
produse forestiere.
 Recreere și turism: Sunt destinații populare pentru activități recreative, precum
drumeții, camping și observarea naturii.

3
 Clasificarea vegetației de pădure din România (Tipuri de
păduri din România)

Vegetația de pădure din România este caracterizată de o diversitate biologică

semnificativă și include o varietate de specii vegetale. Clima și condițiile geografice
variate ale țării au condus la formarea a diferite tipuri de păduri.

I. CLASIFICAREA GENERALĂ A PĂDURILOR

DIN ROMÂNIA
Pădurile din România ocupă aproximativ 27% din suprafața țării și se împart în
următoarele categorii :

Fig.1. Hartă generalizată cu distribuția vegetației din România

Sursă - https://epedia.ro/2021/08/24/vegetatia-romaniei/

1. Păduri de foioase:
• Păduri de stejar: În special în regiunile de câmpie și deal din sudul și estul țării.
• Păduri de fag: Întâlnite în principal în zonele montane și submontane.
2. Păduri de rășinoase:
• Păduri de brad și molid: Predominante în zonele montane și subalpine.
• Păduri de pin: În special în zona de nord a țării.

4
3. Păduri mixte:
• Păduri mixte de foioase și rășinoase: Aici se regăsesc ambele tipuri de arbori
și sunt întâlnite în diverse regiuni.
4. Păduri de luncă și mlaștini:
• Păduri de luncă: Situate pe malurile râurilor și caracterizate prin umiditate
crescută.
• Păduri de mlaștini: Aflate în zonele umede și de mlaștină.
5. Păduri de protecție și rezervații naturale:
• Păduri de protecție: Zone forestiere protejate pentru a menține echilibrul
ecologic și a preveni eroziunea solului.
• Rezervații naturale: Aici se regăsesc păduri cu specii rare sau unice din punct
de vedere ecologic.
6. Păduri de peisaj și parcuri naționale:
• Păduri din parcurile naționale: Acestea sunt adesea protejate și gestionate
pentru conservarea biodiversității și recreere.
7. Păduri afectate de activități umane:
• Păduri exploatate: Zone unde se practică exploatarea forestieră pentru lemn și
alte resurse.
• Păduri regenerante: Zone în care se permite regenerarea naturală sau asistată a
pădurilor după tăieri sau incendii.

II. CLASIFICAREA PĂDURILOR DUPĂ SPECII

1. Păduri de foioase: Acestea sunt printre cele mai comune tipuri de păduri în România și
includ specii precum stejarul, fagul, carpenul, gorunul și alții. Pădurile de foioase pot
varia în funcție de altitudine și climă (600-1300 m altitudine) .
2. Păduri de conifere: În special în zonele montane, veți găsi păduri de conifere, unde
specii ca bradul și molidul domină peisajul. Aceste păduri sunt adaptate la condiții mai
reci și soluri mai sărace (500-2500m altitudine).
• Zone montane inferioare (500-100m altitudine)
• Zone subalpine (1000-2000 m altitudine)
• Zone alpine (2000m - până la peste 2500m altitudine)

5
3. Păduri de amestec (mixte): În multe zone, pădurile sunt compuse din amestecuri de
specii de foioase și conifere, creând astfel ecosisteme bogate și diverse (300 -2500 m
altitudine).

Fig.2. Pădure de foioase

Sursă - https://myselfaround.wordpress.com/2012/11/11/padurea-de-
foioase-undeva-in-romania/

Fig.3. Pădure de conifere

Sursă - https://info-natura.ro/plantele-din-padurile-de-conifere/

Fig.4. Pădure de amestec (mixtă)

Sursă - https://romaniasalbatica.ro/ro/evenimente/spectacolul-toamnei

6
 OBSERVAȚII !
 Păduri de stejar: Acestea sunt întâlnite în special în regiunile mai uscate ale țării.
Stejarul este un arbore rezistent și bine adaptat la solurile mai sărace( 700-800 m
altitudine).
 Păduri de salcâm: În anumite regiuni, pădurile de salcâm sunt prezente. Salcâmii pot
crea peisaje spectaculoase în timpul înfloririi lor (200-400 m altitudine).
 Păduri aluviale: Situate în apropierea cursurilor de apă, aceste păduri se dezvoltă în
zonele inundabile și adăpostesc specii adaptate la mediul umed, cum ar fi sălcia, arinul
și altele (20-300 m altitudine).
 Păduri de stejar-corn (de câmpie): Acest tip de pădure, cunoscută și sub denumirea de
"pădurea de câmpie", este formată în principal din stejar și corn. Este întâlnită în
zonele de câmpie ale țării (600-800 m altitudine).

Fig.5. Pădure de stejar

Sursă - https://www.viziteazaneamt.ro/2012/10/24/rezervatia-de-stejari-
dumbrava-neamt-in-culorile-toamnei/

Fig.6. Pădure de salcâm

Sursă - https://dingradinaluiardei.ro/au-inflorit-salcamii/

7
 Fig.7. Pădure aluvială
Sursă - https://sitgorjnv.ro/paduri/paduri-aluviale-cu-alnus-glutinosa-si-
fraxinus-excelsior/

Fig.8. Pădure de câmpie ( stejar-corn)

Sursă - https://www.ecomagazin.ro/ecosistemul-unei-paduri-de-stejari/

Fig.9. Hartă cu distribuția vegetației în România

Sursă - https://coltuldegeografie.blogspot.com/2017/01/vegetatia-romaniei-vegetatiei-pe_10.html

8
 Fig.10. Hartă cu zonele de vegetație în funcție de altitudine
Sursă - https://coltuldegeografie.blogspot.com/2017/01/vegetatia-romaniei-vegetatiei-
pe_10.html

Fig.11. Hartă cu zonele de vegetație în funcție de altitudine

Sursă - https://traseeromania.ro/wiki/zonele-de-padure-ale-romaniei/

9
III. CLASIFICAREA PĂDURILOR CONFORM IUCN

1. Păduri virgine și păduri seculare: Acestea sunt păduri care nu au fost afectate
semnificativ de intervenția umană și au o vechime considerabilă. Ele pot fi considerate
a fi printre cele mai valoroase din punct de vedere ecologic și pot beneficia de o
protecție specială.
2. Păduri protejate: Acestea includ păduri aflate sub diferite regimuri de protecție, cum
ar fi parcuri naționale, rezervații naturale și arii protejate. Aceste zone sunt menite să
conserve biodiversitatea și să ofere habitaturi naturale pentru diferite specii.
3. Păduri gestionate durabil: În conformitate cu principiile de gestionare durabilă a
resurselor forestiere, aceste păduri sunt exploatate într-un mod care asigură
regenerarea lor continuă și menținerea funcțiilor lor ecologice.
4. Păduri afectate de intervenția umană: Există și păduri care au fost afectate
semnificativ de activități umane, cum ar fi tăierile masive de lemn sau conversiunea la
terenuri agricole. Acestea pot necesita eforturi de refacere și conservare.

Specii caracteristice și regăsite în mod predominant în

România
 Fagul (Fagus sylvatica): Este una dintre cele mai răspândite specii de foioase și se
găsește în pădurile montane și submontane.
 Bradul (Picea abies): O specie de conifer predominantă în pădurile montane, cunoscut
pentru frunzișul său peren.
 Stejarul (Quercus robur și Quercus petraea): Specii de foioase adaptate la diverse
condiții climatice și de sol, întâlnite în pădurile de câmpie și deal.

Fig.12. Fagul (Fagus sylvatica)

Sursă - https://www.naturplant.ro/fagus-sylvatica-fagul/

10
 Fig.13. Bradul (Picea abies
Sursă - https://www.glissandogardencenter.ro/fitofarmacie/plante/plante-
decorative/arbori-arbusti-decorativi/picea-abies/

Fig.14. Stejarul (Quercus robur)

Sursa - https://copacei.ro/produs/quercus-robur-stejar/

Diversitatea floristică și faunistică din pădurile României

 Pădurile din România găzduiesc o varietate impresionantă de plante, inclusiv
numeroase specii de ierburi, ferigi și mușchi.Unele zone au o diversitate ridicată a
florii forestiere, iar primăvara, pădurile se transformă într-un covor de flori cu specii
precum ghiocei, toporași, anemone și violete.
 Pădurile din România adăpostesc o varietate impresionantă de viețuitoare, inclusiv
peste 60 de specii de mamifere, aproximativ 340 de specii de păsări și numeroase
specii de amfibieni, reptile și nevertebrate.
 Ursul brun este o specie emblematică și protejată în România. Pădurile oferă habitatul
ideal pentru acești urși, iar conservarea pădurilor este esențială pentru supraviețuirea
acestei specii.

11
 Fig.15. Ursul Brun (URSUS ARCTOS)
Sursa - https://merg.in/busteni/de-vizitat/natura/fauna-bucegi/ursul-brun-
ursus-arctos-3506

Conservarea biodiversității
 Pădurile din România adăpostesc o gamă diversă de faună, inclusiv mamifere precum
ursul brun, lupul, cerbul și mistrețul, precum și numeroase specii de păsări și insecte.
Anumite păduri sunt desemnate ca rezervații naturale sau parcuri naționale pentru a
proteja biodiversitatea și a conserva habitatele naturale.
 Totodată adăpostesc mai multe specii rare și pe cale de dispariție, cum ar fi zimbrii și
râșii. Proiectele de conservare sunt esențiale pentru protejarea acestor specii
vulnerabile.
 Există numeroase rezervații naturale în România care protejează păduri unice și specii
rare. De exemplu, Pădurea Slătioara din Munții Apuseni este cea mai veche rezervație
naturală din țară.

Fig.16. Pădurea Slătioara din Munții Apuseni

Sursa - https://silvanews.ro/silvicultura/codrii-seculari-slatioara-una-
dintre-cele-mai-mari-paduri-virgine-din-europa/

12
 Amenințări și măsuri legale
 Pădurile din România se confruntă cu amenințări precum defrișările ilegale, incendii,
tăierile necontrolate și schimbările climatice, care pot afecta biodiversitatea și
echilibrul ecologic.
 Autoritățile române au implementat măsuri pentru conservarea pădurilor, inclusiv
crearea de arii protejate, gestionarea durabilă a resurselor forestiere și monitorizarea
atentă a activităților forestiere.

Fig.17. Defrișare masivă a pădurii

Sursa - https://pressone.ro/imagini-din-satelit-ce-suprafata-impadurita-a-pierdut-romania-si-
judetele-unde-s-a-taiat-cel-mai-mult/

Rolul cultural și economic

 Pădurile au o semnificație culturală și istorică în România, iar unele zone sunt legate
de tradiții și mitologie locală.
 Ele reprezintă, de asemenea, o resursă economică importantă prin lemnul obținut din
exploatările forestiere controlate și prin industria forestieră conexă.

Fig.18. Exploatare forestieră controlată

Sursa - https://terrasilva.ro/servicii-exploatare-forestiera

13
 Protecția mediului în păduri
O atenție specială se acordă protecției mediului în pădurile din România. Sunt stabilite zone
protejate pentru a conserva biodiversitatea, iar activitățile forestiere sunt reglementate pentru
a minimiza impactul asupra ecosistemelor.

Fig.19. Exploatare forestieră

Sursa - https://veganearth.es/impacto-veganismo-medio-ambiente/

România este cunoscută pentru pădurile sale centenare, unde arborii bătrâni și monumentali
au o importanță ecologică și culturală semnificativă.
Aceste păduri neatinse de activitățile umane adăpostesc habitate naturale și specii rare (Ex:
Pădurea Mociar, județul Mureș - arbori vechi de 600-700 ani).

Fig.20 . Pădurea Mociar, județul Mureș

Sursa - https://identitatea.ro/cea-mai-batrana-padure-din-romania-mociar/

14
 Educație, ecoturism și agroturism
 Pădurile din România devin tot mai populare în rândul iubitorilor de natură și turiștilor
ecologiști. Există inițiative pentru dezvoltarea turismului ecologic și educației
ecologice pentru a promova conștientizarea asupra importanței conservării pădurilor.
 Programele de educație ecologică sunt implementate pentru a crește conștientizarea
asupra importanței pădurilor, a conservării biodiversității și a practicilor de utilizare
durabilă a resurselor forestiere.
 Pădurile oferă oportunități excelente pentru activități eco-turistice și agroturistice.
Destinații precum Maramureșul sau Munții Rodnei sunt populare pentru iubitorii de
natură.

Boli forestiere
Ca în multe alte părți ale lumii, pădurile din România se confruntă cu amenințări precum
bolile forestiere și dăunătorii. În special, problemele cu dăunători precum gândacul scoarței și
ciuperca Armillaria mellea pot afecta sănătatea pădurilor (Ex : Phytophthora cactorum - mana
fagului) .

Fig.21.Phytophthora cactorum - mana fagului

Sursa - https://www.agrimedia.ro/articole/boli-ale-plantelor-forestiere

Gestionarea Durabilă a Pădurilor

Gestionarea durabilă a pădurilor este o preocupare majoră pentru autoritățile române și
organizațiile de mediu. Este important să se asigure că exploatarea forestieră este realizată în
mod sustenabil, luând în considerare regenerarea naturală și conservarea biodiversității.

15
 Fig.22. Pădure sănătoasă
Sursa - https://replicamedia.md/ro/article/Oj0J21lQZ/uniunea-europeana-aloca-1-
miliard-de-euro-pentru-gestionarea-durabila-a-padurilor-din-intreaga-lume.html

Efectul schimbărilor climatice asupra pădurilor din

România
 Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra pădurilor din România.
 Temperaturile ridicate, schimbările în modelele de precipitații și fenomenele
meteorologice extreme pot influența sănătatea și compoziția pădurilor.

Fig.23. Efectele schimbărilor climatice

Sursa - https://www.euronews.ro/articole/studiu-schimbarile-climatice-
agraveaza-peste-200-de-boli-si-slabesc-sistemul-imun

Silvicultura în România
Silvicultura reprezintă o componentă esențială a gestionării pădurilor din România. Practici
precum regenerarea artificială, îngrijirea pădurilor și tăierile selective sunt implementate
pentru a asigura utilizarea durabilă a resurselor forestiere.
16
 Proiecte de Refacere a Pădurilor
În urma unor evenimente distructive, cum ar fi incendiile de pădure, au fost inițiate proiecte
de refacere a pădurilor pentru a restabili echilibrul ecologic și pentru a asigura regenerarea
zonelor afectate.

Ciclu de dezvoltare forestieră

Ciclul de dezvoltare a unei păduri în România cuprinde etape precum regenerarea,
creșterea, maturitatea și regenerarea ulterioară. Comprendera acestui ciclu este crucială pentru
o gestionare eficientă și durabilă a resurselor forestiere.

Pădurile și comunitățile locale

Pădurile au o influență semnificativă asupra vieții comunităților locale din România,
oferind resurse precum lemn, ciuperci, fructe de pădure și contribuind la stabilizarea solurilor
și la reglarea resurselor de apă.

Ciuperci, polen și alergeni în cadrul pădurilor

 Pădurile românești sunt recunoscute pentru diversitatea lor de ciuperci. Există
numeroase specii de ciuperci comestibile și medicinale care trăiesc în asociere
simbiotică cu arborii. Ex : Ciuperca de câmp - Agaricus arvensis – Ciupercă
comestibilă .
 Vegetația bogată din pădurile românești contribuie la eliberarea de polen în aer, ceea
ce poate avea impact asupra persoanelor cu alergii sezoniere.

Fig.25. Ciuperca de câmp - Agaricus arvensis – Ciupercă comestibilă

Sursa - https://www.gazetadeagricultura.info/plante/ciuperci-si-trufe/23353-lista-
ciupercilor-comestibile-si-otravitoare-toxice-din-flora-spontana-a-romaniei.html

Certificarea Forestieră
Certificările forestiere, precum cele acordate de Forest Stewardship Council (FSC),
sunt importante pentru a asigura că practicile forestiere sunt sustenabile și respectă
standardele ecologice și sociale.
17
 Fig.26. de Forest Stewardship Council (FSC)
Sursa - https://renewables.messaritis.gr/fsc/?lang=en

Cercetarea științifică în păduri

Pădurile din România sunt subiectul unor cercetări științifice extinse, care vizează
înțelegerea ecologiei forestiere, impactul schimbărilor climatice și dezvoltarea de practici de
gestionare durabilă.

Rolul pădurilor în protecția apei și combaterea

alunecărilor de teren
Pădurile din zonele montane contribuie semnificativ la protecția resurselor de apă. Ele
funcționează ca filtre naturale, menținând calitatea apei și reglând fluxurile de apă și datorită
rădăcinilor copacilor adânc înfipte în sol combat alunecările de teren.

Fig.27.Alunecare de teren în cazul unei păduri

Sursa - https://www.antena3.ro/actualitate/locale/alunecare-de-teren-
buzau-paduri-afectate-604326.html

Colaborarea Internațională
Dată fiind importanța pădurilor pentru echilibrul global, România colaborează cu
organizații internaționale pentru conservarea pădurilor și implementarea practicilor de
gestionare sustenabilă.

18
 Concluzii
 În concluzie, vegetația de pădure din România este extrem de variată și oferă o gamă
largă de servicii ecosistemice, de la conservarea biodiversității până la susținerea
comunităților locale și a economiei naționale.

 Este importantă gestionarea durabilă a acestor ecosisteme pentru a asigura protejarea

resurselor naturale pentru generațiile viitoare.

BIBLIOGRAFIE
 Nicolae,D. și Doina I., (în colaborare cu Institutul de Știine Biologice), (1992),
Vegetația României, Editura Tehnică Agricolă , București
 Iuliana Florentina, G., (2008), Fitocenologie și Vegetația României, Editura
Didactică și Pedagogică,R.A.,București
 Nicolae, D., (1967), Vegetația lemnoasă din silvostepa României, Editura
Academiei Republicii Socialiste România, București
 Grigore, P., (2004), Geografia fizică a României ,Vol 2, Editura Fundației
România de Mâine, București
 Mihai, N. și Constantin R., Curs – Geografia fizică a României, Capitolul 7, pp.
70-74 (PDF)
 Ghidul privind Aplicarea Categoriilor de Management al Ariilor Protejate -
https://portals.iucn.org/library/sites/library/files/documents/PAPS-016-Ro.pdf
 https://coltuldegeografie.blogspot.com/2017/01/vegetatia-romaniei-vegetatiei-
pe_10.html
 https://epedia.ro/2021/08/24/vegetatia-romaniei/
 https://traseeromania.ro/wiki/zonele-de-padure-ale-romaniei/
 https://myselfaround.wordpress.com/2012/11/11/padurea-de-foioase-undeva-in-
romania/
 https://info-natura.ro/plantele-din-padurile-de-conifere/
 https://romaniasalbatica.ro/ro/evenimente/spectacolul-toamnei
 https://www.viziteazaneamt.ro/2012/10/24/rezervatia-de-stejari-dumbrava-
neamt-in-culorile-toamnei/
 https://dingradinaluiardei.ro/au-inflorit-salcamii/

19
 https://sitgorjnv.ro/paduri/paduri-aluviale-cu-alnus-glutinosa-si-fraxinus-
excelsior/
 https://www.ecomagazin.ro/ecosistemul-unei-paduri-de-stejari/
 https://www.naturplant.ro/fagus-sylvatica-fagul/
 https://www.glissandogardencenter.ro/fitofarmacie/plante/plante-decorative/
arbori-arbusti-decorativi/picea-abies/
 https://copacei.ro/produs/quercus-robur-stejar/
 https://merg.in/busteni/de-vizitat/natura/fauna-bucegi/ursul-brun-ursus-arctos-
3506.html
 https://silvanews.ro/silvicultura/codrii-seculari-slatioara-una-dintre-cele-mai-
mari-paduri-virgine-din-europa/
 https://pressone.ro/imagini-din-satelit-ce-suprafata-impadurita-a-pierdut-
romania-si-judetele-unde-s-a-taiat-cel-mai-mult/
 https://terrasilva.ro/servicii-exploatare-forestiera
 https://veganearth.es/impacto-veganismo-medio-ambiente/
 https://identitatea.ro/cea-mai-batrana-padure-din-romania-mociar/
 https://www.agrimedia.ro/articole/boli-ale-plantelor-forestiere
 https://replicamedia.md/ro/article/Oj0J21lQZ/uniunea-europeana-aloca-1-
miliard-de-euro-pentru-gestionarea-durabila-a-padurilor-din-intreaga-lume.html
 https://www.euronews.ro/articole/studiu-schimbarile-climatice-agraveaza-peste-
200-de-boli-si-slabesc-sistemul-imun
 https://www.lumeasatului.ro/stiri-agricultura/silvicultura/tag/RNP.html?start=40
 https://www.gazetadeagricultura.info/plante/ciuperci-si-trufe/23353-lista-
ciupercilor-comestibile-si-otravitoare-toxice-din-flora-spontana-a-romaniei.html
 https://renewables.messaritis.gr/fsc/?lang=en
 https://www.antena3.ro/actualitate/locale/alunecare-de-teren-buzau-paduri-
afectate-604326.html

20