UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geologie și Geofizică

Specializare: Evaluarea Bazinelor de Sedientare și a Resureslor Minerale

JURASICUL MEDIU DIN MASIVUL BUCEGI:SUCCESIUNEA CONDESATĂ DIN

ZONA CHEILE TĂTARULUI

Autori: Radu Cristina-Marilena

Lemăndroiu Nicoleta

Îndrumători: Prof. Dr. Iuliana Lazăr

Lect. Dr. Mihaela Grădinaru

București

-2018-
CUPRINS

2
 I. INTRODUCERE:

Scopul acestei lucrări a constat în însușirea metodologiei generale ce trebuie aplicată în

realizarea unui studiu geologic. Pentru a obține o interpretare cât mai corectă a
reconstituirilor mediilor depoziţionale ce au caracterizat zona aleasă, au fost studiate
microfaciesurile și caracteristicile diagenetice ale secvenței Jurasicului Mediu din zona
Cheile Tătarului, Munții Bucegi. Această secvență prezintă două disconformități stratigrafice
care corespund intervalului Bathonian Inferior și până la Callovian Mediu și Superior.
Suprafețele de hardground sunt localizate deasupra orizonturilor condensate și sunt puternic
mineralizate cu cruste feruginoase.

II. SINTEZA A ISTORICULUI CERCETARILOR GEOLOGICE ÎN ZONA STUDIATĂ

În această lucrare sunt descrise și interpretate hardgrounduri Jurasice și orizonturi

condensate cu ooide mineralizate cu fier, macro oncoide, cruste laminate și stromatolite din
Jurasicul Mediu din zona Cheile Tătarului. Prezența crustelor feruginoase este legată de
hardgroundurile din cadrul succesiunii Jurasic Mediu care străbat flancul vestic al Munților
Bucegi. Lito – bio stratigrafia succesiunii Jurasicului Mediu și Superior în această zonă, a fost
studiată anterior de către o serie de cercetători dintre care amintim pe Herbich (1888);
Redlich (1896); Popovici-Hatzeg (1898,1905); Simionescu (1899-1905); Jekelius (1916);
Patrulius (1969) și Dragastan (2010). Recent s-au facut o serie de studii detaliate cu privite la
hardgroundurile jurasice asociate depozitelor condensate de la Cheile Tătarului - Grădinaru
M. et al (2010) și microstromatolite feruginoase - Lazăr et al. (2013).

3
 III. CARACTERISTICI GEOLOGICE GENERALE ALE REGIUNII STUDIATE:
3.1. Lozalizarea zonei
Din punct de vedere geografic (Figura 1), Muntii Bucegi se întind pe o suprafață de
aproximatic 300 km2 , sunt situați în extremitatea estică a Carpaților Meridionali.
([Link] Deasemnea, întindandu-se
între Valea Prahovei la est și Culoarul Branului la vest, în partea nordică ajunge până la
depresiunea Bârsei, iar la sud delimitarea are loc pana in confluenta Ialomita –
Ialomicioara, mai exact se extind pâna la contactul cu Subcarpații. Acest masiv se
remarcă prin înălțimea sa impresionat de mare a Varfului Omu - 2507 m. (Patrulius,1969)

Figura 1. Harta fizica a Romaniei, (http:// [Link] )

Din punct de vedere geotectonic, Masivul Bucegi este situat în Panza Getică din cadrul
Dacidelor Mediane. (Figura 2 A - B)

Pânza Getică aparține Dacidelor Mediane, fiind denumite dupa Săndulescu în anul 1984
și după Balintoni în anul 1987, Getide.

4
Figura 2. Localizarea zonei studiate, Cheile Tătarului, A – încadrarea din punct de vedere
geotectonică a zonei. Pozitia Munților Bucegi in cadrul Carpaților de Sud, conform hărții
Geotectonice a României după Săndulescu, 1984. B – (Grădinaru M., Lazăr I. și Panaiotu
C.E., 2010 - Preliminary report on the microfacies analyses of the hardgrounds and
condensed horizons associated to the middle jurasic deposits from Tătarului gorges.)

Dacidele Mediane formează coloana verbebrală a sigmoidei carpatice ce urmărește

dubla curbură a acestui sistem orogenic. Reprezintă un grup de pânze de soclu care s-au
format prin forfecare. Pânzele sunt constituite dintr-o serie de formațiuni: sedimentare
mezozoice sau neopaleozoic-mezozoice, prealpine și metamorfice care sunt străbătute mai
rar de granitoide prealpine. (Săndulescu, 1984)

În Dacidele Mediane apar două segmente aparent diferite, dar care se corelează în
Carpații din teritoriul tării noastre, mai excat în regiunea curburii interne a lor. Primul segment
este evidențiat printr-un sistem de pânze, numite Pânzele Central-Est-Carpatice (fiind
reprezentate prin următoarele pânze: pânza Bucovinică, sub-Bucovincă și Infra-Bucovinică)
sunt așezate pe teritoriul Carpaților Orientali. Al doilea segment, numit segmentul meridional
deoarece pânzele se găsesc în zona Carpaților Meridionali, acestea sunt pânza Getică și
Suprageică. (Săndulescu, 1984)

Pânza Getică s-a individualizat ca fiind o unitate structurală ce aparține Carpaților

Meridionali la sfârșitul Cretaciulu, în timpul tectogenezei laramice. (Multihac,1974). Are cea
mai mare arie de aflorare față de toate unitățile șariate ale Dacidelor Mediane sau chiar a
celorlalte grupe de unități carpatice. (Săndulescu, 1984).

5
 Această pânză a evoluat ca un domeniu sitaut la nord-vest de domeniul Danubian și era
separată printr-o cordilieră (Figura 8) datorită anumitor particularități structurale, evolutia
având loc în ciclu alpin, prealpin chiar ajungând până în faza austrică (mesocretaciă).
(Mutihac și Ionesi, 1974)

Figura 8. Separarea Geticului de Danubian prin cordiliera getică, (Mutihac și Ionesi,

1974)

În pânza Getică se pot remarca două discontinuități majore acestea fiind situate în:
(Juravle, notă de curs 2017)

 în sud-vest, la Vest de Olteț, unde pânza Getică se păstrează ca petice de acoperire,

în zona aceasta eroziunea a fost foarte accentaută și de aceea a fost descoperită
semifereastra danubiană,
 între Olt și Dâmbovița care se află în Munții Făgăraș, aici pânza a fost acoperită de
Pânza Supragetică.

Fundamentul

Este reprezentat prin seria de Sebeș-Cibin-Lotru cu roci metamorfice prehercinice

katametamorfice si mezometamorfice, (Lazăr, notă de curs 2017) se întind pe o suprafață
foarte mare în munții Căpățânii, Sebeș, Cibinului, Lotrului, în Poiana Ruscă (jumătatea

6
sudică), în Bahna, Mehedinți, Godeanu care sunt petice de acoperire și în partea de vest a
munților Semenic. (Juravle, notă de curs 2017)

Cuvertura sedimentară

Din punct de vedere stratigrafic Pânza Getică este formată dintr-o cuvertură sedimentară
de vârstă Paleozoic superior - Mezozoic și un soclu cristalin prealpin, care conține șisturi
mezometaorfice, fiind repartizate unor serii epimetamorfice de Leaota, Miniș si Dăbâca , dar
și seriilor mezometamorfice de Voinești și Sebeș-Lotru. (Juravle, notă de curs 2017)

Pânza Getică este alcătuită din roci metamorfice prehercinice și aflorează în Carpații
Sudici pe diverse suprafețe cu întinderi foarte mari. Începe de la est spre si vest este întâlnită
in următoarele zone: în Masivul Bucegi, Leaota, Piatra Craiului și in zonele Rucăr-Bran,
Iezer-Păpușia și Brașov-Coldea. În vest se regăsește in Munții Cibinului, Munții Sebeșului și
Munții Căpățânei. Iar în partea de est, cuprinde doar jumătate din această: Munții Poiana
Ruscă, Munții Retezat, Muntele Mic, Muntele Severinului, Munții Godeanu (care sunt un
petec de acoperire), zona Reșița-Moldova Nouă, zona Porțile de Fier (Bahna) și bazinul
Hațeg. (Lazăr, notă de curs 2017)

3.2. Descrierea sectiunii din care provine maerialul studiat

Regiunea studiată, Cheile Tătarului (Figura 3) este localizată în județul Dâmbovița, din
Munții Bucegi, mai exact in extremitatea nord-estica a județului în localitatea Moroeni.
A fost considerată arie protejată din anul 2000, fiind inclusă în Parcul Natural Bucegi. Pe
lângă județul Dambovița în care se află zona de studiu (Cheile Tătarului), Parcul se mai
întinde pe încă alte două județe, Brașov și Prahova. (Planul de managament,
[Link]
În cadrul acestui Parc Natural se dezvoltă depozitele mediojurasice și neojurasice,
toate aceste depozite aparțin atât Seriei de Pre-Leaota, cât și Seriei de Brașov, ambele find
diferețiate prin anumite litofaciesuri sedimentare caracteristice fiecarei serii. (Patrulius, 1969)

7
 Figura 3. Localizarea hărții județului Dâmbovița de pe teritoriul României și a zonei
studiate, Cheile Tătarului. ([Link]

IV. MATERIALE STUDIATE SI METODE DE STUDIU

Pentru realizarea proiectului au fost utilizate 10 secțiuni subțiri, fiecare sectiune era
denumită diferit (↑CT, ↑CT2, CT3, CT 1-Hg, CT 4f, CT 4f*, CT5, CT 5b, CT6-7 și CT 7), 7
eșantioane și x exemplare fosile.
Studiul microscopic s-a realizat cu ajutorul unui microscop petrografic cu lumină
polarizată transmisă Zeiss Primo Star (Figura ), cât și cu lupa binoculară Zeiss Primo Star
(Figura ) pentru identificarea microfaciesului, folosindu-se clasificarea propusă de Dunham
(1962), extinsă de Embry & Klovan (1971) şi revizuită de Flugel (2004).
Pentru fiecare secțiune au fost făcute o serie de poze representative cu ajutorul
telefonului mobil, iar descrierea fiecărei secțiuni a fost trecută într-o fișă de observații
microscopie.
Pentru studiul macroscopic s-a folosit următoarele elemente: pentru a determina dacă
roca este carbonatică s-a folosit acid chlorhidric, pentru testarea durității am folosit diferite

8
metode de investigare specific (unghia, moneda și scticla), lupta a fost utilizată pentru
observarea mineralelor și a fișei de observații macroscopice în care au fost înregistrate
observațiile fiecărui eșantion.

Figura .Lupa binoculară Zeiss Primo Star,

([Link]

Figura .Microscop petrografic cu

lumină polarizată transmisă Zeiss

Primo Star.

9
10
11
12
13
 EȘANTION 6

Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală;

caracteristicile
macroscopice ale 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor
rocii sedimentare care pot fi uşor identificate: culoare, duritatea,
primite: spărtură, culoarea urmei, efervescentă cu acid
(acetic sau clorhidric diluat)

1.3. structuri sedimentare (daca se observă):

stratificaţie; granoclasare; exista goluri,
porozitate; structuri geopetale; stromatactis,
mai multe generaţii de ciment;

1.4. pe suprafata rocii se observă cavităţi,

canale (umplute cu sediment diferit fată de
masa principală a rocii), urme de târâre, de
paşi; perforatii in rocă sau in cochiliile
organismelor fosile asociate?

2.1. Fosilele sunt reprezentate prin părţi dure

(cochilii, teste, schelete), mulaje interne,
Q2. Modul de externe sau compozite sau alte moduri de
conservare al păstrare?
fosilelor în rocă:
2.2. Se observă unele caracteristici neobişnuite
ale conservării fosilelor? Toate fosilele sunt
păstrate în acelaşi fel?

2.3. Există urme ale părţilor moi?

2.4. Sunt păstrate elemente delicate ale

structurilor scheletice (spini alungiţi, structuri
scheletice interne ale nevertebratelor, apofize
ale vertebrelor etc)?
2.5. Fosilele sunt întregi sau sunt erodate,
crăpate (care este orientarea crăpăturilor),
deformate? Există pseudomorfoze?

2.6. Cochiliile organismelor bivalve

(lamellibranchiate, ostracode, brachiopode) au
valvele articulate sau dezarticulate? Daca sunt
dezarticulate, amble valve sunt reprezentate în
mod egal?

2.7. Daca valvele sunt articulate, cochilia este

complet închisă sau cele doua valve sunt uşor
deschise sau larg deschise?

2.8. Osicle de echinide (in cazul in care exista)

au elementele scheltice articulate sau

14
dezarticulate? Cum recunoaşteţi piesele de
echinide?

2.9. Există fitoclaste (resturi de plante)?

Rădăcini, tulpini, frunze, fructe?

2.10. Se observa microbialite? Descrieti

morfologia structurilor microbialitice.

EȘANTION 5

15
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală;
caracteristicile
macroscopice ale 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor
rocii sedimentare care pot fi uşor identificate: culoare, duritatea,
primite: spărtură, culoarea urmei, efervescentă cu acid
(acetic sau clorhidric diluat)

1.3. structuri sedimentare (daca se observă):

stratificaţie; granoclasare; exista goluri,
porozitate; structuri geopetale; stromatactis,
mai multe generaţii de ciment;

1.4. pe suprafata rocii se observă cavităţi,

canale (umplute cu sediment diferit fată de
masa principală a rocii), urme de târâre, de
paşi; perforatii in rocă sau in cochiliile
organismelor fosile asociate?

2.1. Fosilele sunt reprezentate prin părţi dure

(cochilii, teste, schelete), mulaje interne,
Q2. Modul de externe sau compozite sau alte moduri de
conservare al păstrare?
fosilelor în rocă:
2.2. Se observă unele caracteristici neobişnuite
ale conservării fosilelor? Toate fosilele sunt
păstrate în acelaşi fel?

2.3. Există urme ale părţilor moi?

2.4. Sunt păstrate elemente delicate ale

structurilor scheletice (spini alungiţi, structuri
scheletice interne ale nevertebratelor, apofize
ale vertebrelor etc)?
2.5. Fosilele sunt întregi sau sunt erodate,
crăpate (care este orientarea crăpăturilor),
deformate? Există pseudomorfoze?

2.6. Cochiliile organismelor bivalve

(lamellibranchiate, ostracode, brachiopode) au
valvele articulate sau dezarticulate? Daca sunt
dezarticulate, amble valve sunt reprezentate în
mod egal?

2.7. Daca valvele sunt articulate, cochilia este

complet închisă sau cele doua valve sunt uşor
deschise sau larg deschise?

2.8. Osicle de echinide (in cazul in care exista)

au elementele scheltice articulate sau
dezarticulate? Cum recunoaşteţi piesele de
echinide?

16
2.9. Există fitoclaste (resturi de plante)?
Rădăcini, tulpini, frunze, fructe?

2.10. Se observa microbialite? Descrieti

morfologia structurilor microbialitice.

17
EȘANTION 4

18
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală;
caracteristicile
macroscopice ale 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor
rocii sedimentare care pot fi uşor identificate: culoare, duritatea,
primite: spărtură, culoarea urmei, efervescentă cu acid
(acetic sau clorhidric diluat)

1.3. structuri sedimentare (daca se observă):

stratificaţie; granoclasare; exista goluri,
porozitate; structuri geopetale; stromatactis,
mai multe generaţii de ciment;

1.4. pe suprafata rocii se observă cavităţi,

canale (umplute cu sediment diferit fată de
masa principală a rocii), urme de târâre, de
paşi; perforatii in rocă sau in cochiliile
organismelor fosile asociate?

2.1. Fosilele sunt reprezentate prin părţi dure

(cochilii, teste, schelete), mulaje interne,
Q2. Modul de externe sau compozite sau alte moduri de
conservare al păstrare?
fosilelor în rocă:
2.2. Se observă unele caracteristici neobişnuite
ale conservării fosilelor? Toate fosilele sunt
păstrate în acelaşi fel?

2.3. Există urme ale părţilor moi?

2.4. Sunt păstrate elemente delicate ale

structurilor scheletice (spini alungiţi, structuri
scheletice interne ale nevertebratelor, apofize
ale vertebrelor etc)?
2.5. Fosilele sunt întregi sau sunt erodate,
crăpate (care este orientarea crăpăturilor),
deformate? Există pseudomorfoze?

2.6. Cochiliile organismelor bivalve

(lamellibranchiate, ostracode, brachiopode) au
valvele articulate sau dezarticulate? Daca sunt
dezarticulate, amble valve sunt reprezentate în
mod egal?

2.7. Daca valvele sunt articulate, cochilia este

complet închisă sau cele doua valve sunt uşor
deschise sau larg deschise?

2.8. Osicle de echinide (in cazul in care exista)

au elementele scheltice articulate sau
dezarticulate? Cum recunoaşteţi piesele de
echinide?

19
2.9. Există fitoclaste (resturi de plante)?
Rădăcini, tulpini, frunze, fructe?

2.10. Se observa microbialite? Descrieti

morfologia structurilor microbialitice.

20
 EȘANTION 3
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală;
caracteristicile
macroscopice ale 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor
rocii sedimentare care pot fi uşor identificate: culoare, duritatea,
primite: spărtură, culoarea urmei, efervescentă cu acid
(acetic sau clorhidric diluat)

1.3. structuri sedimentare (daca se observă):

stratificaţie; granoclasare; exista goluri,
porozitate; structuri geopetale; stromatactis,
mai multe generaţii de ciment;

1.4. pe suprafata rocii se observă cavităţi,

canale (umplute cu sediment diferit fată de
masa principală a rocii), urme de târâre, de
paşi; perforatii in rocă sau in cochiliile
organismelor fosile asociate?

2.1. Fosilele sunt reprezentate prin părţi dure

(cochilii, teste, schelete), mulaje interne,
Q2. Modul de externe sau compozite sau alte moduri de
conservare al păstrare?
fosilelor în rocă:
2.2. Se observă unele caracteristici neobişnuite
ale conservării fosilelor? Toate fosilele sunt
păstrate în acelaşi fel?

2.3. Există urme ale părţilor moi?

2.4. Sunt păstrate elemente delicate ale

structurilor scheletice (spini alungiţi, structuri
scheletice interne ale nevertebratelor, apofize
ale vertebrelor etc)?
2.5. Fosilele sunt întregi sau sunt erodate,
crăpate (care este orientarea crăpăturilor),
deformate? Există pseudomorfoze?

2.6. Cochiliile organismelor bivalve

(lamellibranchiate, ostracode, brachiopode) au
valvele articulate sau dezarticulate? Daca sunt
dezarticulate, amble valve sunt reprezentate în
mod egal?

2.7. Daca valvele sunt articulate, cochilia este

complet închisă sau cele doua valve sunt uşor
deschise sau larg deschise?

2.8. Osicle de echinide (in cazul in care exista)

au elementele scheltice articulate sau
dezarticulate? Cum recunoaşteţi piesele de

21
echinide?

2.9. Există fitoclaste (resturi de plante)?

Rădăcini, tulpini, frunze, fructe?

2.10. Se observa microbialite? Descrieti

morfologia structurilor microbialitice.

EȘANTION 2

22
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală;
caracteristicile
macroscopice ale 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor
rocii sedimentare care pot fi uşor identificate: culoare, duritatea,
primite: spărtură, culoarea urmei, efervescentă cu acid
(acetic sau clorhidric diluat)

1.3. structuri sedimentare (daca se observă):

stratificaţie; granoclasare; exista goluri,
porozitate; structuri geopetale; stromatactis,
mai multe generaţii de ciment;

1.4. pe suprafata rocii se observă cavităţi,

canale (umplute cu sediment diferit fată de
masa principală a rocii), urme de târâre, de
paşi; perforatii in rocă sau in cochiliile
organismelor fosile asociate?

2.1. Fosilele sunt reprezentate prin părţi dure

(cochilii, teste, schelete), mulaje interne,
Q2. Modul de externe sau compozite sau alte moduri de
conservare al păstrare?
fosilelor în rocă:
2.2. Se observă unele caracteristici neobişnuite
ale conservării fosilelor? Toate fosilele sunt
păstrate în acelaşi fel?

2.3. Există urme ale părţilor moi?

2.4. Sunt păstrate elemente delicate ale

structurilor scheletice (spini alungiţi, structuri
scheletice interne ale nevertebratelor, apofize
ale vertebrelor etc)?
2.5. Fosilele sunt întregi sau sunt erodate,
crăpate (care este orientarea crăpăturilor),
deformate? Există pseudomorfoze?

2.6. Cochiliile organismelor bivalve

(lamellibranchiate, ostracode, brachiopode) au
valvele articulate sau dezarticulate? Daca sunt
dezarticulate, amble valve sunt reprezentate în
mod egal?

2.7. Daca valvele sunt articulate, cochilia este

complet închisă sau cele doua valve sunt uşor
deschise sau larg deschise?

2.8. Osicle de echinide (in cazul in care exista)

au elementele scheltice articulate sau
dezarticulate? Cum recunoaşteţi piesele de
echinide?

23
2.9. Există fitoclaste (resturi de plante)?
Rădăcini, tulpini, frunze, fructe?

2.10. Se observa microbialite? Descrieti

morfologia structurilor microbialitice.

EȘANTION 1

24
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală; Carbonat de calciu (CaCO3), Cuarț
caracteristicile (SiO2), Oxizi-hidroxizi de Fe
macroscopice ale (Magnetit și Goethite), Argilă, Calcit,
rocii sedimentare
primite: 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor Culoare:brun roșoatic și alb,
care pot fi uşor identificate: culoare, duritatea,
spărtură, culoarea urmei, efervescentă cu acid Duritate: între 3-7
(acetic sau clorhidric diluat)
Culoarea urmei:
Eferveșcență cu acid= carbonat

1.3. structuri sedimentare (daca se observă): Stratificație laminată, porozitate,

stratificaţie; granoclasare; exista goluri,
porozitate; structuri geopetale; stromatactis, Microbialite feruginoase,
mai multe generaţii de ciment;

1.4. pe suprafata rocii se observă cavităţi, Se observă un canal umplut cu calcit,

canale (umplute cu sediment diferit fată de iar în base se observă mai multe
masa principală a rocii), urme de târâre, de etape de sedimentare (cimentare)
paşi; perforatii in rocă sau in cochiliile
organismelor fosile asociate?

2.1. Fosilele sunt reprezentate prin părţi dure -

(cochilii, teste, schelete), mulaje interne,
Q2. Modul de externe sau compozite sau alte moduri de
conservare al păstrare?
fosilelor în rocă:
2.2. Se observă unele caracteristici neobişnuite -
ale conservării fosilelor? Toate fosilele sunt
păstrate în acelaşi fel?

2.3. Există urme ale părţilor moi? -

2.4. Sunt păstrate elemente delicate ale -

structurilor scheletice (spini alungiţi, structuri
scheletice interne ale nevertebratelor, apofize
ale vertebrelor etc)?
2.5. Fosilele sunt întregi sau sunt erodate,
crăpate (care este orientarea crăpăturilor),
deformate? Există pseudomorfoze?

2.6. Cochiliile organismelor bivalve -

(lamellibranchiate, ostracode, brachiopode) au
valvele articulate sau dezarticulate? Daca sunt
dezarticulate, amble valve sunt reprezentate în
mod egal?

2.7. Daca valvele sunt articulate, cochilia este -

complet închisă sau cele doua valve sunt uşor
deschise sau larg deschise?

25
2.8. Osicle de echinide (in cazul in care exista) -
au elementele scheltice articulate sau
dezarticulate? Cum recunoaşteţi piesele de
echinide?

2.9. Există fitoclaste (resturi de plante)? -

Rădăcini, tulpini, frunze, fructe?

2.10. Se observa microbialite? Descrieti Da, Microbialite feruginoase

morfologia structurilor microbialitice. (endostromatolite) formate din
lamine paralele, dezvoltate pe
suprafețe discontinue și precipitate
anorganic. Cresc structuri dendritice,
asemnea unor stalactie în cavitățile
eșantionului.

26
 graindstone

V. DISCUTII si INTERPRETARI:
Aici interpretati mediile depozitionale ( conform rezultatelor obtinute si conform cu Flugel,
2010, reconstituiri paleoecologice, etc.....).

-
Concluzii:

Aici trebuie sa precizati foarte clar ce ati facut voi. Si care este parerea voastra despre
evolutia mediului depozitional in context geologic regional.

27
Bibliografie:

ATENTIE!

1. Toate lucrarile mentionate la bibliografie (conform modelului atasat) trebuie sa se

regaseasca mentionate in text si invers, toate lucrarile mentionate in text obligatoriu
trebuie sa se regaseasca la bibliografie.
2. Orice figura, harta, poza etc. preluata din lucrari si / sau internet, trebuie sa fie
mentionate la explicatie figurii si la bibliografie.

Template bibliografie:

Fürsich, F.T., 1979. Genesis, environments, and ecology of Jurassic hardgrounds. Neues
Jahrbuch für Geologie und Paläontologie – Abhandlungen, 158, 1-63.
Flügel, E., 2004. Microfacies of carbonate rocks. Springer, Erlangen, 984 pp.

Grădinaru, M., Lazăr, I., Bucur, I.I., Grădinaru, E., Săsăran, E., Ducea,M.N., Andrăşanu, A.,
2016. The Valanginian history of the eastern part of the Getic Carbonate Platform
(Southern Carpathians, Romania): evidence for emergence and drowning of the
platform. Cretaceous Research. DOI: 10.1016/[Link].2016.04.012 (ISI), 66, 11-42

[Link]
[Link]/wiki/Cheile_T%C4%83tarului,_Mun%C8%9Bii_Bucegi

[Link]
TEZE/docs/2012/feb/12_09_10_5813_12_28_04NICOLAE_GRADINARU_MIHAELA_2011
.pdf

Referatul va fi trimis in format electronic (document word) pana cel tarziu 19 Ianuarie.

28
Orice intrebari legate de realizarea referatului le adresati prin email:
[Link]@[Link], [Link]@[Link].

29