Cheile Tatarului

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geologie și Geofizică
Master - Evaluarea Bazinelor de Sedientare și a Resureslor Minerale
JURASICUL MEDIU DIN MASIVUL BUCEGI:SUCCESIUNEA CONDESATĂ DIN

ZONA CHEILE TĂTARULUI
Autori: Radu Cristina-Marilena
Lemăndroiu Nicoleta
Îndrumători: Prof. Dr. Iuliana Lazăr
Lect. Dr. Mihaela Grădinaru
București
-2018-
CUPRINS:
ABSTRACT ................................................................................................................................ 3
I. INTRODUCERE .................................................................................................................. 4
II. SINTEZA A ISTORICULUI CERCETARILOR GEOLOGICE ÎN ZONA STUDIATĂ ........ 4
III. CARACTERISTICI GEOLOGICE GENERALE ALE REGIUNII STUDIATE: ............... 4
a. Lozalizarea zonei ...................................................................................................................... 4
b. Descrierea sectiunii din care provine maerialul studiat....................................................... 8
IV. MATERIALE STUDIATE SI METODE DE STUDIU ...................................................... 9

V. REZULTATE OBȚINUTE: ................................................................................................ 12
a. Litostratigrafia și biostratigrafia zonei studiate: .................................................................. 12
b. Descrierea secțiunilor subțiri: ................................................................................................ 14
c. Descierea esantioanelor, a suprafetelor slefuite, a exemplarelor fosile:........................ 34
VI. INTERPRETÂRI ............................................................................................................ 46

VII. CONCLUZII ................................................................................................................... 49
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 50
2
ABSTRACT
În această lucrare au fost studiate microfaciesurile și caracteristicile diagenetice ale
hardgroundurilor/ orizonturilor condensate apărute în rocile carbonatice de vârstă Jurasic
Mediu de la Cheile Tătarului din Munții Bucegi. În secțiunile studiate s-au evidențiat
următoarele microfaciesuri: packstones și wakestones cu fragmente de echinodermate,
grainstones ooidaale, wakestones/packstones cu calcisfere, wakestones/packstones cu
diferite tipuri de spiculi de spongieri și bindestones cu stromatolite. Resposabilitatea pentru
procesele de bioeroziune și micritizare a revenit organismelor endolitice. Procesele de
mineralizare și structura stromatolitică au fost rezultatul activității bacteriene. În urma analizei
s-a constatat că hardgoundurile sunt puternic mineralizate cu oxizi și hidroxizi de Fe. Aceste
structuri se fac remarcate prin coexistența burrowurilor și a pietrișurilor în același depozit
sedimentar. Caracteristicile diagenetice includ cimentul calcitic marin fibros, compactarea
minoră și dizolvarea selectivă a aragonitului conducând la porozitate secundară vâscoasă și
câteva generații de cimenturi diagenetice târzi, fapt demonstrat de analizele efectuate.
Cuvinte cheie: stromatolite, hardground, orizonturi condensate, wakestone, Jurasic.
3
I. INTRODUCERE:
Scopul acestei lucrări a constat în însușirea metodologiei generale ce trebuie aplicată în

realizarea unui studiu geologic. Pentru a obține o interpretare cât mai corectă a
reconstituirilor mediilor depoziţionale ce au caracterizat zona aleasă, au fost studiate
microfaciesurile și caracteristicile diagenetice ale secvenței Jurasicului Mediu din zona
Cheile Tătarului, Munții Bucegi. Această secvență prezintă două disconformități stratigrafice
care corespund intervalului Bathonian Inferior și până la Callovian Mediu și Superior.
Suprafețele de hardground sunt puternic mineralizate cu cruste feruginoase.
II. SINTEZA A ISTORICULUI CERCETARILOR GEOLOGICE ÎN ZONA

STUDIATĂ
În această lucrare sunt descrise și interpretate hardgrounduri Jurasice cu ooide

mineralizate cu fier, macro oncoide, cruste laminate și stromatolite din Jurasicul Mediu din
zona Cheile Tătarului. Prezența crustelor feruginoase este legată de hardgroundurile din
cadrul succesiunii Jurasic Mediu care străbat flancul vestic al Munților Bucegi. Lito – bio
stratigrafia succesiunii Jurasicului Mediu și Superior în această zonă, a fost studiată anterior
de către o serie de cercetători dintre care amintim pe Herbich (1888); Redlich (1896);
Popovici-Hatzeg (1898,1905); Simionescu (1899-1905); Jekelius (1916); Patrulius (1969) și
Dragastan (2010). Recent s-au facut o serie de studii detaliate cu privite la hardgroundurile
jurasice asociate depozitelor condensate de la Cheile Tătarului – (Grădinaru M. et al 2010) și
microstromatolite feruginoase (Lazăr et al. 2013).
III. CARACTERISTICI GEOLOGICE GENERALE ALE REGIUNII STUDIATE:
a. Lozalizarea zonei
Din punct de vedere geografic (Figura 1), Muntii Bucegi se întind pe o suprafață de
aproximatic 300 km2, sunt situați în extremitatea estică a Carpaților Meridionali.
Deasemnea, întindandu-se între Valea Prahovei la est și Culoarul Branului la vest, în
partea nordică ajunge până la depresiunea Bârsei, iar la sud delimitarea are loc pana in
confluenta Ialomita – Ialomicioara, mai exact se extind pâna la contactul cu Subcarpații.
4
Acest masiv se remarcă prin înălțimea sa impresionat de mare a Varfului Omu - 2507 m.
(Patrulius,1969)
Figura 1. Harta fizica a Romaniei, (http:// formele-reliefului-romaniei-tara-unica.html )
Din punct de vedere geotectonic, Masivul Bucegi este situat în Pânza Getică din cadrul
Dacidelor Mediane. (Figura 2 A - B)
Pânza Getică aparține Dacidelor Mediane, fiind denumite dupa Săndulescu în anul 1984
și după Balintoni în anul 1987, Getide.
5
Figura 2. Localizarea zonei studiate, Cheile Tătarului, A – încadrarea din punct de vedere geotectonică
a zonei. Pozitia Munților Bucegi in cadrul Carpaților de Sud, conform hărții Geotectonice a României
după Săndulescu, 1984. B – (Grădinaru M., et al, 2010)
Dacidele Mediane formează coloana verbebrală a sigmoidei carpatice ce urmărește

dubla curbură a acestui sistem orogenic. Reprezintă un grup de pânze de soclu care s-au
format prin forfecare. Pânzele sunt constituite dintr-o serie de formațiuni: sedimentare
mezozoice sau neopaleozoic-mezozoice, prealpine și metamorfice care sunt străbătute mai
rar de granitoide prealpine. (Săndulescu, 1984)
În Dacidele Mediane apar două segmente aparent diferite, dar care se corelează în
Carpații din teritoriul tării noastre, mai excat în regiunea curburii interne a lor. Primul segment
este evidențiat printr-un sistem de pânze, numite Pânzele Central-Est-Carpatice (fiind
reprezentate prin următoarele pânze: pânza Bucovinică, sub-Bucovincă și Infra-Bucovinică)
sunt așezate pe teritoriul Carpaților Orientali. Al doilea segment, numit segmentul meridional
deoarece pânzele se găsesc în zona Carpaților Meridionali, acestea sunt pânza Getică și
Suprageică. (Săndulescu, 1984)
Pânza Getică s-a individualizat ca fiind o unitate structurală ce aparține Carpaților

Meridionali la sfârșitul Cretaciulu, în timpul tectogenezei laramice. (Multihac,1974). Are cea
6
mai mare arie de aflorare față de toate unitățile șariate ale Dacidelor Mediane sau chiar a
celorlalte grupe de unități carpatice. (Săndulescu, 1984).
Această pânză a evoluat ca un domeniu sitaut la nord-vest de domeniul Danubian și era

separată printr-o cordilieră (Figura 3) datorită anumitor particularități structurale, evolutia
având loc în ciclu alpin, prealpin chiar ajungând până în faza austrică (mesocretaciă).
(Mutihac și Ionesi, 1974)
Figura 3. Separarea Geticului de Danubian prin cordiliera getică, (Mutihac și Ionesi,

1974)
În pânza Getică se pot remarca două discontinuități majore acestea fiind situate în:
(Juravle, notă de curs 2017)
 în sud-vest, la Vest de Olteț, unde pânza Getică se păstrează ca petice de acoperire,

în zona aceasta eroziunea a fost foarte accentaută și de aceea a fost descoperită
semifereastra danubiană,
 între Olt și Dâmbovița care se află în Munții Făgăraș, aici pânza a fost acoperită de
Pânza Supragetică.
Fundamentul
Este reprezentat prin seria de Sebeș-Cibin-Lotru cu roci metamorfice prehercinice

katametamorfice si mezometamorfice, (Lazăr, notă de curs 2017) se întind pe o suprafață
foarte mare în munții Căpățânii, Sebeș, Cibinului, Lotrului, în Poiana Ruscă (jumătatea
7
sudică), în Bahna, Mehedinți, Godeanu care sunt petice de acoperire și în partea de vest a
munților Semenic. (Juravle, notă de curs 2017)
Cuvertura sedimentară
Din punct de vedere stratigrafic Pânza Getică este formată dintr-o cuvertură sedimentară
de vârstă Paleozoic superior - Mezozoic și un soclu cristalin prealpin, care conține șisturi
mezometaorfice, fiind repartizate unor serii epimetamorfice de Leaota, Miniș si Dăbâca , dar
și seriilor mezometamorfice de Voinești și Sebeș-Lotru. (Juravle, notă de curs 2017)
Pânza Getică este alcătuită din roci metamorfice prehercinice și aflorează în Carpații
Sudici pe diverse suprafețe cu întinderi foarte mari. Începe de la est spre si vest este întâlnită
in următoarele zone: în Masivul Bucegi, Leaota, Piatra Craiului și in zonele Rucăr-Bran,
Iezer-Păpușia și Brașov-Coldea. În vest se regăsește in Munții Cibinului, Munții Sebeșului și
Munții Căpățânei. Iar în partea de est, cuprinde doar jumătate din această: Munții Poiana
Ruscă, Munții Retezat, Muntele Mic, Muntele Severinului, Munții Godeanu (care sunt un
petec de acoperire), zona Reșița-Moldova Nouă, zona Porțile de Fier (Bahna) și bazinul
Hațeg. (Lazăr, notă de curs 2017)
b. Descrierea sectiunii din care provine maerialul studiat
Regiunea studiată, Cheile Tătarului (Figura 3) este localizată în județul Dâmbovița, din
Munții Bucegi, mai exact in extremitatea nord-estica a județului, în localitatea Moroeni.
A fost considerată arie protejată din anul 2000, fiind inclusă în Parcul Natural Bucegi. Pe
lângă județul Dambovița în care se află zona de studiu (Cheile Tătarului), Parcul se mai
întinde pe încă alte două județe, Brașov și Prahova (Planul de managament – Parcul
Național Bucegi).
În cadrul acestui Parc Natural se dezvoltă depozitele mediojurasice și neojurasice,
toate aceste depozite aparțin atât Seriei de Pre-Leaota, cât și Seriei de Brașov, ambele find
diferețiate prin anumite litofaciesuri sedimentare caracteristice fiecarei serii. (Patrulius, 1969)
8
Figura 3. Localizarea hărții județului Dâmbovița de pe teritoriul României și a zonei studiate, Cheile
Tătarului. (http://pe-harta.ro/judete/Dambovita.jpg)
IV. MATERIALE STUDIATE SI METODE DE STUDIU
Pentru realizarea proiectului au fost utilizate 10 secțiuni subțiri (Figura 4), fiecare
secțiune fiind codificată și numerotată (↑CT, ↑CT2, CT3, CT 1-Hg, CT 4f, CT 4f*, CT5, CT 5b,
CT6-7 și CT 7), 6 eșantioane și 7 exemplare fosile (Figura 5)
Studiul microscopic s-a realizat cu ajutorul unui microscop petrografic cu lumină
polarizată transmisă, Zeiss Primo Star (Figura 6a), cât și cu lupa binoculară, Zeiss Primo
Star (Figura 6b), pentru identificarea microfaciesului s-a folosit clasificarea propusă de
Dunham (1962), extinsă de Embry & Klovan (1971) şi revizuită de Flugel (2004).
Pentru fiecare secțiune, eșantion sau exemplar fosil au fost făcute o serie de poze
reprezentative, cu ajutorul telefonului mobil, iar toate observațiile au fost notate într-o fișă de
observații atat microscopice, cât și macroscopice.
9
Figura 4. Secțiunile subțiri utilizate pentru studiul microscopic.
Pentru studiul macroscopic s-au folosit următoarele elemente: pentru a determina

dacă roca este carbonatică am utilizat acid clorhidric; pentru testarea durității am folosit
câteva metode de investigare specifice (unghia, moneda și sticla), lupa a fost utilizată pentru
observarea mineralelor, fișa de observații macroscopice, în care au fost înregistrate
observațiile fiecărui eșantion.
Figura 5. Eșantioane (suprafețe șlefuite și material fosil) pentru

studiul macroscopic.
10
Figura 6a. Microscop petrografic cu lumină Figura 6b. Lupa binoculară Zeiss Primo Star,
polarizată transmisă Zeiss Primo Star. (https://www.amazon.com)
11
V. REZULTATE OBȚINUTE:
a. Litostratigrafia și biostratigrafia zonei studiate:
Figura 7. Coloana litostratigrafică sintetică a Jurasicului mediu din zona Cheile Tătarului,
Bucegi cu localizarea secțiunilor (Grădinaru et al., 2011).
12
Formațiunile din zona studiată sunt reprezentate prin depozite de vârstă curpinse între
Jurasic mediu - superior (Figura 7): Grădinaru et al, 2011)
 Bajocian mediu – superior: în bază sunt prezente calcarenitele și calciruditele
intercalate, fauna este constituită din bivalve și gastropode;
 Bathonian: calcarenite în care sunt identificate bivalvele, gastropodele, crinoidele,
amoniții, belemniții, tuburile de viermi (serpulide), microbilaitele, foraminiferele,
brahiopodele. Formațiunea este bogată în oxihidroxizi de fier;
 Apare o discontinuitate de tip hardground între formațiunea anterioara si formațiunea
de vârstă Callovian inferior, în care este prezent calcarul biolastic bogat în
ozixidroxizi de fier cu o fauna variata: amoniți, foraminifere, stromatolite și crinoide.
Deasemnea, la partea superioara a formațiunii se remarcă cea de-a doua
discontinuitate de tip hardground;
 Oxfordianul este reprezentat tot prin calcar bioclastic, asemenea Callovianului
inferior, în care fauna este evidențiată doar prin foraminifere și crinoide.
 În partea superioara își fac prezența depozitele de vârstă Jurasic superior
(kimmeridgian) alcătuite întotalitate din calcare.
13
b. Descrierea secțiunilor subțiri:
SECȚIUNEA ↑CT 1
ALOCHEME Procente Dimensiuni, Contacte (libere, tangențiale,
(%) contur concav-convexe, suturale)
Peloide 70 MEDIU
Ooide / Pisoide Tipuri de microfacies
Oncoide (după clasificarea lui Dunham 1962, Embry și Klovan 1971)
Cortoide
Agregate Grapestone X
compuse Lumpuri
Claste Intraclaste GRAINSTONE OOIDAL
Extraclaste
Bioclaste / fosile Tipuri (e.g. plăcuțe de echinodermate, foraminifere; amoniți, belemniți,
bivalve, serpulide, ostracode; spongieri, corali, briozoare în asociație cu
diverse structuri microbialitice, ș.a.)
ECHINODERMATE, BIVALVE
Bivalv-transformat în cortoid, micritizat
LIANT (%) Mineralogie

Micrit 20
Sparit 80
Alte observații: Mediu depozițional
(Flügel, 2004; pg. 662-722)
SUNT PREZENTE OOIDE CU CORTEX LAMINAR.
OPEN MARINE
DIAGENEZĂ
Tipuri de ciment (e.g. pelicular fibros sau druzic,
botryoidal, radiaxial, scalenohedral (dog tooth), pendant, micritic de
menisc, de supracreștere, mozaic, ș.a.)
Porozități / Compactări
Dizolvări sub presiune
Neomorfism (recristalizări)
Metasomatoză (substituții)
Figura 8. Secțiunea ↑CT 1 (Cheile Tătarului – Bucegi). A - Fragment de Bivalv care a fost
transformat în cortoid micritizat. B, D– Aregat compus, pe lângă sunt prezente ooide cu
cortex laminar. C – Prezența ooidului pe placuțe de echinodermate.
SECȚIUNEA CT2
Peloide
Tipuri de microfacies
Ooide / Pisoide 80 PUTERNIC (după clasificarea lui Dunham 1962, Embry și Klovan 1971)
Oncoide
Cortoide
Agregate Grapestone
compuse Lumpuri
Claste Intraclaste
Extraclaste GRAINSTONE OOIDAL (PESTE 60% GRANULE
CU CONTACTE TANGENȚIALE)
Bioclaste / fosile Tipuri (e.g. plăcuțe de echinodermate, foraminifere; amoniți, belemniți, bivalve, serpulide,
ostracode; spongieri, corali, briozoare în asociație cu diverse structuri microbialitice, ș.a.)
ECHINODERMATE, BIVALVE

Micrit 20
Sparit 80
DATORITA PREZENȚEI GLAUCONITULUI SE SCHIMBĂ MEDIUL DEPOZIȚIONAL. (Flügel, 2004; pg. 662-722)
PREZENTA OOIDELOR CU UN NUMAR MAI MARE DE LAMINE SUNT SITUATE LA

ADANCIMI FOARTE MICI
OPEN MARINE
DIAGENEZĂ
Tipuri de ciment (e.g. pelicular fibros sau druzic,
botryoidal, radiaxial, scalenohedral (dog tooth), pendant, micritic de
menisc, de supracreștere, mozaic, ș.a.)
Figura 9. Secțiunea CT 2 (Cheile Tătarului – Bucegi). A- Glauconit ,prezența glauconitului
schimbă mediul depozițional. B – Ooid cu cortexul laminar ( ooidele cu un număr mai mare
de lamine sunt situate la adâncimi foarte mici). C – Vizualizarea ooidelor la lupa binoculară.
SECȚIUNEA CT3
Peloide Tipuri de microfacies
Ooide / Pisoide 50 SLABĂ (după clasificarea lui Dunham 1962, Embry și Klovan 1971)
Oncoide
Cortoide
Agregate Grapestone
compuse Lumpuri GRAINSTONE OOIDAL
Claste Intraclaste
Extraclaste CLAST
DE Q
Bioclaste / fosile Tipuri (e.g. plăcuțe de echinodermate, foraminifere; amoniți, belemniți, bivalve, serpulide, ostracode; spongieri,
corali, briozoare în asociație cu diverse structuri microbialitice, ș.a.)

Micrit 20
Sparit 80
(Flügel, 2004; pg. 662-722)
OPEN MARINE
DIAGENEZĂ
Tipuri de ciment (e.g. pelicular fibros sau druzic, botryoidal,
radiaxial, scalenohedral (dog tooth), pendant, micritic de menisc, de
supracreștere, mozaic, ș.a.)
Figura 10. Secțiunea CT 3 (Cheile Tătarului – Bucegi). A- abundența ooidelor din această
secțiune, B - Extraclast de Q(cuarț).
SECȚIUNEA ↑CT1 Hg

Peloide
Ooide / Pisoide Tipuri de microfacies
Oncoide LAMINAT MEDIU (după clasificarea lui Dunham 1962, Embry și Klovan 1971)
Cortoide
Agregate Grapestone
compuse
Lumpuri PACKSTONE (INTERIOR) - FLOATSTONE (EXTERIOR,
Claste Intraclaste DEOARCE SUNT ONCOIZI DE DIMENSIUNI FOARTE
Extraclaste MARI, LA CARE SE ADAUGA ȘI MICROBIALITELE CARE
AU FACIESUL DIFERIT, BINDSTONE
Bioclaste / fosile Tipuri (e.g. plăcuțe de echinodermate, foraminifere; amoniți, belemniți,
bivalve, serpulide, ostracode; spongieri, corali, briozoare în asociație cu
diverse structuri microbialitice, ș.a.)
BRANHIOPODE, PLACUTE DE ECHINODERMATE, ECHINODERM

CRINOID CU CIMENT DE CRESTERE, MICROBIALITE,
FORAMINIFERE BENTONICE, OSTRACODE (TRANSPORTATE),
BIVALVE FILAMENTOASE,
Micrit 40
Sparit 60
PREZENȚA BIOTURBAȚILOR, (Flügel, 2004; pg. 662-722)
ONCOIDELE AU FOST ADUSE, INTACLASTELE AU DEVENIT ONCOIDE GASITE LA ADÂNCIMI
MARI
BIOTURBAȚII
PLATFORM INTERIOR RESTRICTED → OPEN MARINE

DIAGENEZĂ
Tipuri de ciment (e.g. pelicular fibros sau druzic, CIMENT DE CREȘTERE
botryoidal, radiaxial, scalenohedral (dog tooth),
pendant, micritic de menisc, de supracreștere,
mozaic, ș.a.)
Figura 11. Secțiunea ↑CT1 Hg (Cheile Tătarului – Bucegi). A- Foraminifer bentonic într-o
masă de micrit feruginos, B – Oncoid laminar mediu – mediul depozițional este identic cu
mediul de bază, C,D –Plăcuță de echinodermate, E – Bivalve filamentoase.
SECȚIUNEA CT 4f
Ooide / Pisoide 60 (după clasificarea lui Dunham 1962, Embry și Klovan 1971)
Oncoide X
Cortoide
Agregate Grapestone PACKSTONE BIOCLASTIC - OOIDAL
compuse Lumpuri
NIVEL CONDENSAT-ESTE DAT DE CIMENTUL
Claste Intraclaste TIMPURIU
Extraclaste
PLACUȚE DE ECHINOIDE, OOIDE (FORMATE DINTR-UN

INTRACLAST), STROMATOLITE

Micrit 80
Sparit 20
(Flügel, 2004; pg. 662-722)
OPEN MARINE→ PLATFORM-MARGIN REEFS

DIAGENEZĂ
Tipuri de ciment (e.g. pelicular fibros sau druzic, botryoidal, CIMENTUL TIMPURIU
Figura 12. Secțiunea CT 4f (Cheile Tătarului – Bucegi). A – Foraminifer, B – Partea de sus
prezintă o serie de ooide feruginoase, iar în partea de jos se observă placuțele de
echinodermate, C – Stromatolite feruginoase.
SECȚIUNEA CT 4f*
(după clasificarea lui Dunham 1962, Embry și Klovan 1971)
Ooide / Pisoide
Oncoide
Cortoide
Agregate Grapestone
compuse Lumpuri
Claste Intraclaste
Extraclaste PACKSTONE BIOCLASTIC
ECHINODERMATE,FORAMINIFERE,BIVALVE (FILOANE),

Micrit 70
Sparit 30
(Flügel, 2004; pg. 662-722)
MATRICEA ESTE BOGAT FERUGINOASĂ
DIAGENEZĂ OPEN MARINE→ PLATFORM-MARGIN REEFS

radiaxial, scalenohedral (dog tooth), pendant, micritic de menisc, de CIMENT DE SUPRACREȘTERE
Figura 13. Secțiunea CT 4f* (Cheile Tătarului – Bucegi). A- Masă micritizată feruginoasă, B
– Filoane de bivalve, echinodermate.
SECȚIUNEA CT 5
Ooide / Pisoide
Oncoide
Cortoide
PACKSTONE -WACKSTONE
Agregate Grapestone
compuse Lumpuri
Claste Intraclaste
Extraclaste
OSTRACODE, FORAMINIFER BENTONIC (TESUT AGLUTINANT),

RESTURI DE BIVALVE PELAGICE, SPICULI DE SPONGIERI,

Micrit 60
Sparit 40
(Flügel, 2004; pg. 662-722)
O PARTE DIN MATRICE ESTE FERUGINOASĂ

DIAGENEZĂ
Figura 14. Secțiunea CT 5 (Cheile Tătarului – Bucegi). A – Foraminifer, B – Ostracod, C –
O parte din matrice slab feruginoasă, D – Matricea este slab feruginoasă (lampa binoculară)
SECȚIUNEA CT 5b
Ooide / Pisoide
Oncoide
Cortoide
Agregate Grapestone
BINDSTONE STROATOLITIC
compuse Lumpuri
Claste Intraclaste
Extraclaste
TUBURI DE VIERMI (SERPULIDE), STROMATOLITE,

BRIOZOARE

Micrit 80
Sparit 20
(Flügel, 2004; pg. 662-722)
FORAMINIFERE ÎNCCRUSTANTE (NIVEL CONDENSAT – HARDGROUND)

BRIOZOARE ÎNCRUSTANTE

DIAGENEZĂ
Figura 15. Secțiunea CT 5b (Cheile Tătarului – Bucegi). A- Briozoare, B- Stromatolite
laminare, C , D – Tuburi de viermi (serpulide)
SECȚIUNEA CT 6-7
Peloide 60 Tipuri de microfacies
Ooide / Pisoide
Oncoide
Cortoide
Agregate Grapestone
compuse Lumpuri WACKESTONE- PACKESTONE BIOCLASTIC
Claste Intraclaste
Extraclaste
FORAMINIFERE, SPICULI DE SPONGIERI, SPICULI DE
ECHINODERMATE, FRAGMENTE DE BRAHIOPOD, CRUSTĂ
STROMATOLITICĂ,, MICROBIALITE MICRITIZATE (UN FEL
DE ONCOID)

Micrit 80
Sparit 20
(Flügel, 2004; pg. 662-722)
TOE-OF-SLOPE→ DEEP SHELF

DIAGENEZĂ
Figura 16. Secțiunea CT 6-7 (Cheile Tătarului – Bucegi). A – Spiculi de spongieri, B –
Fragment de brahiopod, C - Foraminifer, D – Fragment de brahiopod
SECȚIUNEA CT 7
Ooide / Pisoide
Oncoide
Cortoide
Agregate Grapestone
WACKESTONE – PACKSTONE BIOCLASTIC CU FRAGMENTE
compuse Lumpuri AMESTECATE DE CRINOIDE, RADIOLARI, PROVENITE DIN
Claste Intraclaste MEDIILE CONDENSATE DE HARDGROUND
Extraclaste
FORAMINIFERE, SERPULIDE, OSTRACODE, SPICULI DE SPONGIERI,

FRAGMENTE DE BIVALVE, FRAGMENTE DE CRINOIDE SI RADIOLARI

Micrit 80
Sparit 20
(Flügel, 2004; pg. 662-722)
TOE-OF-SLOPE→ DEEP SHELF

DIAGENEZĂ
Figura 17. Secțiunea CT 7 (Cheile Tătarului – Bucegi).A – Crinoid?, B - Foraminifer, C –
Spongier, D – Crustă stromatolitică E – Tuburi de viermi (serpulide)
c. Descierea esantioanelor, a suprafetelor slefuite, a exemplarelor fosile:
EȘANTION 1
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală; Argilă, CaCO3,
caracteristicile
macroscopice ale 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor care Culoare brun roșiatică, brun
rocii sedimentare pot fi uşor identificate: culoare, duritatea, spărtură, verzuie, negru. Spartura
primite: culoarea urmei, efervescentă cu acid (acetic sau concoidală, urmă roșiatică,
clorhidric diluat) duritate intre 2,5 – 7,
reacționează cu HCl
1.3. structuri sedimentare (daca se observă):

stratificaţie; granoclasare; exista goluri, porozitate;
structuri geopetale; stromatactis, mai multe
generaţii de ciment;
1.4. pe suprafata rocii se observă cavităţi, canale

(umplute cu sediment diferit fată de masa principală
a rocii), urme de târâre, de paşi; perforatii in rocă
sau in cochiliile organismelor fosile asociate?
2.1. Fosilele sunt reprezentate prin părţi dure

(cochilii, teste, schelete), mulaje interne, externe
Q2. Modul de sau compozite sau alte moduri de păstrare?
conservare al
fosilelor în rocă: 2.2. Se observă unele caracteristici neobişnuite ale
conservării fosilelor? Toate fosilele sunt păstrate în
acelaşi fel?
2.3. Există urme ale părţilor moi?
2.4. Sunt păstrate elemente delicate ale structurilor

scheletice (spini alungiţi, structuri scheletice interne
ale nevertebratelor, apofize ale vertebrelor etc)?
2.5. Fosilele sunt întregi sau sunt erodate, crăpate

(care este orientarea crăpăturilor), deformate?
Există pseudomorfoze?
2.6. Cochiliile organismelor bivalve

(lamellibranchiate, ostracode, brachiopode) au
valvele articulate sau dezarticulate? Daca sunt
dezarticulate, amble valve sunt reprezentate în mod
egal?
2.7. Daca valvele sunt articulate, cochilia este

complet închisă sau cele doua valve sunt uşor
deschise sau larg deschise?
2.8. Osicle de echinide (in cazul in care exista) au

elementele scheltice articulate sau dezarticulate?
Cum recunoaşteţi piesele de echinide?
2.9. Există fitoclaste (resturi de plante)? Rădăcini,

tulpini, frunze, fructe?
2.10. Se observa microbialite? Descrieti morfologia Secțiuni și tuburi de serpulides

structurilor microbialitice.
34
35
EȘANTION 2
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală; Argilă, CaCO3
caracteristicile
macroscopice ale 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor care Culoare brun deschis,
rocii sedimentare pot fi uşor identificate: culoare, duritatea, spărtură, efervescență cu HCl, spărtură
primite: culoarea urmei, efervescentă cu acid (acetic sau concoidală
clorhidric diluat)
1.3. structuri sedimentare (daca se observă): Granoclasare ?, stromatactis,

stratificaţie; granoclasare; exista goluri, porozitate; mai multe generații de
structuri geopetale; stromatactis, mai multe ciment, ???
1.4. pe suprafata rocii se observă cavităţi, canale Urme de sediment diferit,

(umplute cu sediment diferit fată de masa principală perforații în rocă, urme de cochilii
2.1. Fosilele sunt reprezentate prin părţi dure mulaj intern

conservare al
fosilelor în rocă: 2.2. Se observă unele caracteristici neobişnuite ale Brahiopode, stromatolite
conservării fosilelor? Toate fosilele sunt păstrate în feruginoase
acelaşi fel?
2.4. Sunt păstrate elemente delicate ale structurilor Urme de cochilii pe mulajul intern
scheletice (spini alungiţi, structuri scheletice interne al brahiopodelor, fosile întregi

2.6. Cochiliile organismelor bivalve Dezarticulate, cu valve inegal

(lamellibranchiate, ostracode, brachiopode) au prezentate
egal?
2.7. Daca valvele sunt articulate, cochilia este Cochilie complet închisă
2.8. Osicle de echinide (in cazul in care exista) au Nu se observă


2.10. Se observa microbialite? Descrieti morfologia Microbialite feruginoase

36
37
EȘANTION 3
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală; CaCO3, oxizi și hidroxizi de Fe
caracteristicile
macroscopice ale 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor care Culoare brun închisă – neagră,
rocii sedimentare pot fi uşor identificate: culoare, duritatea, spărtură, alb. Efervescență cu HCl, duritate
primite: culoarea urmei, efervescentă cu acid (acetic sau 6–7
clorhidric diluat)
1.3. structuri sedimentare (daca se observă):


2.1. Fosilele sunt reprezentate prin părţi dure Mulaj compozit

conservare al
fosilelor în rocă: 2.2. Se observă unele caracteristici neobişnuite ale Toate fosilele sunt păstrate
conservării fosilelor? Toate fosilele sunt păstrate în întregi sau aproape întregi
acelaşi fel?
2.4. Sunt păstrate elemente delicate ale structurilor Exemplare fosile întregi

2.6. Cochiliile organismelor bivalve Prezintă valve articulate,

(lamellibranchiate, ostracode, brachiopode) au dezvoltate simetric
egal?
2.7. Daca valvele sunt articulate, cochilia este complet închise


2.9. Există fitoclaste (resturi de plante)?
2.10. Se observa microbialite? Descrieti morfologia Microbialite feruginoase cu

structurilor microbialitice. secțiuni de viermi ?formate în
interiorul unui amonit, pe goethit
38
39
EȘANTION 4
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală; Culoare brun roșiatică, gălbuie,
caracteristicile negru metalizat. Duritate 6-7,
macroscopice ale efervescență cu HCl
rocii sedimentare
primite: 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor care Granoclasare, stromatactis,
pot fi uşor identificate: culoare, duritatea, spărtură, structuri geopetale ???
culoarea urmei, efervescentă cu acid (acetic sau
clorhidric diluat)
1.3. structuri sedimentare (daca se observă): Se obs perforații în rocă făcute

stratificaţie; granoclasare; exista goluri, porozitate; de viermi

2.1. Fosilele sunt reprezentate prin părţi dure

conservare al
fosilelor în rocă: 2.2. Se observă unele caracteristici neobişnuite ale
acelaşi fel?
2.4. Sunt păstrate elemente delicate ale structurilor


2.6. Cochiliile organismelor bivalve

egal?
2.7. Daca valvele sunt articulate, cochilia este



2.10. Se observa microbialite? Descrieti morfologia Urme de microbialite feruginoase

structurilor microbialitice. formate din / pe Goethit, cu
secțiuni de viermi care trăiau la
interior
40
41
EȘANTION 5
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală; CaCO3
caracteristicile
macroscopice ale 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor care Culoare brun roșcată, gri
rocii sedimentare pot fi uşor identificate: culoare, duritatea, spărtură,
primite: culoarea urmei, efervescentă cu acid (acetic sau
clorhidric diluat)
1.3. structuri sedimentare (daca se observă): stromatactis

1.4. pe suprafata rocii se observă cavităţi, canale Secțiuni de viermi

2.1. Fosilele sunt reprezentate prin părţi dure Se observă cochilii, mulaje
(cochilii, teste, schelete), mulaje interne, externe externe
conservare al
fosilelor în rocă: 2.2. Se observă unele caracteristici neobişnuite ale întregi
acelaşi fel?
2.3. Există urme ale părţilor moi? nu
2.4. Sunt păstrate elemente delicate ale structurilor Fosile întregi


2.6. Cochiliile organismelor bivalve Cochilii cu valve articulate,

(lamellibranchiate, ostracode, brachiopode) au reprezentate în mod egal
egal?
2.7. Daca valvele sunt articulate, cochilia este Cochilie ușor deschisă


2.10. Se observa microbialite? Descrieti morfologia Secțiuni de viermi

42
43
EȘANTION 6
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală; Carbonat de calciu (CaCO3), Cuarț (SiO2),
caracteristicile Oxizi-hidroxizi de Fe (Magnetit și Goethite),
macroscopice ale Argilă, Calcit,
rocii sedimentare
primite: 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor care Culoare:brun roșoatic și alb,
pot fi uşor identificate: culoare, duritatea, spărtură,
culoarea urmei, efervescentă cu acid (acetic sau Duritate: între 3-7
clorhidric diluat)
Eferveșcență cu acid= carbonat
1.3. structuri sedimentare (daca se observă): Stratificație laminată, porozitate,

structuri geopetale; stromatactis, mai multe Microbialite feruginoase,
1.4. pe suprafata rocii se observă cavităţi, canale Se observă un canal umplut cu calcit, iar în
(umplute cu sediment diferit fată de masa principală base se observă mai multe etape de
a rocii), urme de târâre, de paşi; perforatii in rocă sedimentare (cimentare)
2.1. Fosilele sunt reprezentate prin părţi dure -

conservare al
fosilelor în rocă: 2.2. Se observă unele caracteristici neobişnuite ale -
acelaşi fel?
2.3. Există urme ale părţilor moi? -
2.4. Sunt păstrate elemente delicate ale structurilor -


2.6. Cochiliile organismelor bivalve -

egal?
2.7. Daca valvele sunt articulate, cochilia este -

2.8. Se observa microbialite? Descrieti morfologia - Da, Microbialite feruginoase

structurilor microbialitice. (endostromatolite) formate din lamine
paralele, dezvoltate pe suprafețe
discontinue și precipitate anorganic. Cresc
structuri dendritice, asemnea unor stalactie
în cavitățile eșantionului.
44
45
VI. INTERPRETÂRI:
Descrierea hardgroundurilor din Cheile Tătarului, Munții Bucegi

Între cele două hardgrounduri descrise la Cheile Tătarului, se disting câteva tipuri de
microfaciesuri. Acestea sunt clasificate prin compoziția allochemelor, frecvența și litologia
care le caracterizează. Structurile sedimentare, textura și abundența allochemelor au fost
determinate cantitativ. Cele mai reprezentative allocheme sunt: ooidele, fragmentele de
echinodermate, foraminifere, alge filamentoase, claste de moluște, spiculi de spongieri,
intraclaste și cuarț de dimensiuni mari.
Tipurile de facies dominante, identificate la Cheile Tătarului sunt: bioclastic packstone

and wakestone, grainstone ooidal, wakestone/packstone cu calcisfere și bindstone cu
stromatolite.
Conform clasificării lui Dunham (1962), fabricul depozițional și diagenetic în aceste

calcare variază de la wackestone la packstone și grainstone, dar fabricul sedimentar
dominant este reprezentat de packstone.
Pentru hardgroundurile carbonatice dimensiunea granulelor, variază de la granule fine

(de la noroi la nămol) până la particulele de nisip și matrice, de la micritic până la
microsparitic. Sunt dominante fragmentele de crinoide, spiculii de spongieri, "filamentele",
moluștele, precum și granulele non-scheletice, cum ar fi peletele fecale și intraclastele.
Sferele de calciu sunt abundente și au dimensiuni mai mici de 0,1 mm, foraminiferele
bentonice și planctonice sunt slab sortate. Particulele terigene, cum ar fi granulele de cuarț
unghiular siltic până la nisipul fin și mineralele argiloase, sunt mai puțin frecvente.
Caracteristicile diagenetice ale hardgroundurilor studiate sunt:
 Micritizarea microbiană, fiind primul proces diagenetic care a afectat granulele

dezvoltate în jurul fragmentelor de echinoide, foraminifere, ooide și intraclaste;
 Mineralizația prin concentrarea Fe care este, în cele mai multe cazuri, rezultatul
unei precipitări induse de către microbi;
 Dizolvarea selectivă a aragonitului care duce la formarea unei porozități mâloase
și la o cimentare diagenetică timpurie, fapt ce sugerează perioade în care
sedimentarea fie nu a avut loc, fie a fost redusă cantitativ.
46
Figura 8. Zonele standard de microfacies modificate după modelul Wilson, conform lui Flugel,
2010.
Pentru interpretarea mediilor depoziționale a fost necesar să identificăm

microfaciesurile pe baza analizei secțiunilor subțiri și a eșantioanelor ce le însoțesc.
Următorul pas a constat în analiza sistemelor depoziționale pe baza unor modele generale
de microfaciesuri raportate la evoluția unei platforme carbonatice, după modelul propus de
Flugel în lucrarea ˮMicrofaciesurile rocilor carbonaticeˮ.
În urma analizei celor 10 secțiuni subțiri, au fost descrise următoarele microfaciesuri
cu ajutorul cărora s-a ajuns la identificarea mediului depozițional pentru fiecare secțiune
analizată: (Figura 8)
TMF1 – Grainstone ooidal (CT1, CT2, CT3);
TMF2 – Packstone bioclastic - Bindstone / Flatstone, (CT1Hg)
TMF3 – Packstone bioclastic ooidal (CT4f), Packstone bioclastic (CT 4f*), Packstone -
Wackestone (CT 5), Bindstone stromatolitic (CT5b);
TMF4 – Wakestone / Packstone bioclastic (CT 6 – 7, CT 7)
Tipul de microfacies 1 (TMF1) → Grainstone ooidal - este situat sub prima

suprafață de hardground. Ooidele prezintă structuri laminare concentrice cu nuclei de cuarț.
(Grădinaru et al, 2011)
Tipul de microfacies 2 (TMF2) → Packstone bioclastic, Bindstone / Flatstone
este asociat primului hardground și are o compoziție alcătuită din numeroase fragmente de
echinoide cu micro cavități create de către organisme endolitice. Se remarcă, de asemenea
că textura acestora a fost distrusă prin procesele de micritizare și cimentare (matrice
47
micritică). Faciesul prezintă o faună abundentă de filamente algale și foraminifere.
(Grădinaru et al, 2011)
Tipul de microfacies 3 (TMF3) → Packstone / Wakestone este localizat la partea

superioară a primului hardground. Acesta dispune de un conținut bogat de radiolari calcifiați,
calcisfere și plăcuțe de crinoide. Sedimentele sunt puternic impregnate cu oxizi de fier. Acest
microfacies este situat și în cavități mari de bioeroziune și conține diferite tipuri de spiculi de
spongieri, fragmente sparte de echinodermate, rare calcisfere, foraminifere, alge
filamentoase și microsparit calcitic cu granulație foarte fină și matrice micritică. (Grădinaru et
al, 2011)
Bindstone stromatolitic – frecvent în asociație cu intraclste și ooide. Stratele de
stromatolite prezintă o alternanță de benzi micritice întunecate cu benzi de microsparit. Acest
nivel de hardground este posibil sa fi fost situat în offshore, în ape puțin adânci. (Grădinaru
et al, 2011)
Tipul de microfacies 4 (TMF4)→Wakestone / Packstone bioclastic este legat de

cel de al doilea hardground și se remarcă printr-o matrice micritică, cu conținut foarte fin de
microsparit calcitic, care poate fi, la nivel local, intens feruginoasă. Conținutul faunistic
prezintă fragmente de crinoide parțial înlocuite de cristale micuțe de calcit, fragmente de
cochilii, calcisfere și câteva filamente. Este situat la partea superioară a celui de al doilea
hardground, cu fragmente remodelate de crustă. Matricea micritică conține granule foarte
fine de microsparit calcitic, în unele zone matricea fiind puternic feruginoasă. (Grădinaru et
al, 2011)
48
VII. CONCLUZII:
În această lucrare ne-am propus să realizăm un studiu geologic complex, în care să

identificam și să analizăm microfaciesurile și apoi să interpretăm mediile depoziționale din
zona orizonturillor condesate și a hardgroundurilor de la Cheile Tătarului din Munții Bucegi.
Pentru interpretarea mediilor depoziționale a fost necesar să identificăm

microfaciesurile pe baza analizei secțiunilor subțiri și a eșantioanelor cu suprafețe șlefuite și
material fosil ce le însoțesc. Următorul pas a constat în analiza sistemelor depoziționale pe
baza unor modele generale de microfaciesuri raportate la evoluția unei platforme
carbonatice, după modelul propus de Flugel în lucrarea ˮMicrofaciesurile rocilor carbonaticeˮ.
Microfaciesuri dominante au fost identificate ca fiind următoarele: bioclastic packstone și
wakestone, grainstone ooidal, wakestone/packstone și bindstone cu stromatolite.
Astfel, pentru intervalul Bathonian Inferior și până la Callovian Mediu și Superior,au

fost identificate patru medii depoziționale succesive care și-au pus amprenta pe dezvoltarea
reagională a platformei carbonatice.
49
BIBLIOGRAFIE
 Grădinaru, M., Lazăr, I., Panaiotu, C. E., (2011) Preliminary report on the microfacies
analyses of the hardgrounds and condensed horizons associated to the middle
Jurassic deposits from Tătarului Gorges (Bucegi mountains, SE Carpathians) pp.
169-175
 Juravle, D., (2016-2017) Geologia României - Curs, (http://doru.juravle.com/cursuri
 Lazăr, I., (2017), Geologia și Geotectonica României II – Notă de curs
 Lazăr, I., Grădinaru, M., Petrescu, L., (2013) Ferruginous microstromatolites related
to Middle Jurassic condensed sequences and hardgrounds (Bucegi mountains,
Soutern Carpathians, Romania) pp.359-390
 Mutihac, V., Ionesi, L., (1974), Geologia României, Editura Tehnică, București, pp.
365-448 și p. 465
 Patrlius, D., (1969), Geologia Masivului Bucegi și a Culoarului Dîmbovicioara, Editura
Academiei Republicii Socialiste România, pp.
 Romsilva Parcul Natural Bucegi, Planul de management, Regia Națională a
Parcurilor (http://www.bucegipark.ro/docs/Plan_de_management.pdf - decembrie
2017)
 Săndulescu, M., (1984), Geotectonica României, Editura Tehnică, București, pp. 188-
251
50

Cheile Tatarului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cheile Tatarului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geologie și Geofizică

Master - Evaluarea Bazinelor de Sedientare și a Resureslor Minerale

JURASICUL MEDIU DIN MASIVUL BUCEGI:SUCCESIUNEA CONDESATĂ DIN

Autori: Radu Cristina-Marilena

Îndrumători: Prof. Dr. Iuliana Lazăr

Lect. Dr. Mihaela Grădinaru

b. Descrierea sectiunii din care provine maerialul studiat....................................................... 8

IV. MATERIALE STUDIATE SI METODE DE STUDIU ...................................................... 9

b. Descrierea secțiunilor subțiri: ................................................................................................ 14

c. Descierea esantioanelor, a suprafetelor slefuite, a exemplarelor fosile:........................ 34

VI. INTERPRETÂRI ............................................................................................................ 46

Cuvinte cheie: stromatolite, hardground, orizonturi condensate, wakestone, Jurasic.

Scopul acestei lucrări a constat în însușirea metodologiei generale ce trebuie aplicată în

II. SINTEZA A ISTORICULUI CERCETARILOR GEOLOGICE ÎN ZONA

În această lucrare sunt descrise și interpretate hardgrounduri Jurasice cu ooide

III. CARACTERISTICI GEOLOGICE GENERALE ALE REGIUNII STUDIATE:

Figura 1. Harta fizica a Romaniei, (http:// formele-reliefului-romaniei-tara-unica.html )

Dacidele Mediane formează coloana verbebrală a sigmoidei carpatice ce urmărește

Pânza Getică s-a individualizat ca fiind o unitate structurală ce aparține Carpaților

Această pânză a evoluat ca un domeniu sitaut la nord-vest de domeniul Danubian și era

Figura 3. Separarea Geticului de Danubian prin cordiliera getică, (Mutihac și Ionesi,

 în sud-vest, la Vest de Olteț, unde pânza Getică se păstrează ca petice de acoperire,

Este reprezentat prin seria de Sebeș-Cibin-Lotru cu roci metamorfice prehercinice

b. Descrierea sectiunii din care provine maerialul studiat

IV. MATERIALE STUDIATE SI METODE DE STUDIU

Pentru studiul macroscopic s-au folosit următoarele elemente: pentru a determina

Figura 5. Eșantioane (suprafețe șlefuite și material fosil) pentru

a. Litostratigrafia și biostratigrafia zonei studiate:

LIANT (%) Mineralogie

SUNT PREZENTE OOIDE CU CORTEX LAMINAR.

Dizolvări sub presiune

LIANT (%) Mineralogie

PREZENTA OOIDELOR CU UN NUMAR MAI MARE DE LAMINE SUNT SITUATE LA

Dizolvări sub presiune

LIANT (%) Mineralogie

Dizolvări sub presiune

ALOCHEME Procente Dimensiuni, Contacte (libere, tangențiale,

BRANHIOPODE, PLACUTE DE ECHINODERMATE, ECHINODERM

PLATFORM INTERIOR RESTRICTED → OPEN MARINE

Dizolvări sub presiune

PLACUȚE DE ECHINOIDE, OOIDE (FORMATE DINTR-UN

LIANT (%) Mineralogie

OPEN MARINE→ PLATFORM-MARGIN REEFS

Dizolvări sub presiune

LIANT (%) Mineralogie

MATRICEA ESTE BOGAT FERUGINOASĂ

DIAGENEZĂ OPEN MARINE→ PLATFORM-MARGIN REEFS

Dizolvări sub presiune

OSTRACODE, FORAMINIFER BENTONIC (TESUT AGLUTINANT),

LIANT (%) Mineralogie

O PARTE DIN MATRICE ESTE FERUGINOASĂ

OPEN MARINE→ PLATFORM-MARGIN REEFS

Dizolvări sub presiune

TUBURI DE VIERMI (SERPULIDE), STROMATOLITE,

LIANT (%) Mineralogie

FORAMINIFERE ÎNCCRUSTANTE (NIVEL CONDENSAT – HARDGROUND)

OPEN MARINE→ PLATFORM-MARGIN REEFS

Dizolvări sub presiune

LIANT (%) Mineralogie

TOE-OF-SLOPE→ DEEP SHELF

Dizolvări sub presiune

FORAMINIFERE, SERPULIDE, OSTRACODE, SPICULI DE SPONGIERI,

LIANT (%) Mineralogie