Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România

Tel.: +4.0232.20.1075, e-mail: geografie@uaic.ro

http://www.geo.uaic.ro/

Integrarea turistică a geositurilor din zona

Munții Bihor

Profesor coordonator: Enea Andrei

Student: Culișniuc David-Ioan
Grupa: GT34

1
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

Contents
1. Introducere.........................................................................................................................................3
2. Caracterizarea geografică a zonei.......................................................................................................3
2.1. Caracterizarea fizico-geografică..................................................................................................4
Geologia.........................................................................................................................................4
Relieful...........................................................................................................................................4
Clima..............................................................................................................................................6
Hidrografia.....................................................................................................................................7
Vegetația........................................................................................................................................7
Areale protejate..............................................................................................................................8
2.2. Caracterizarea uman-geografică..................................................................................................8
Populație și așezări.........................................................................................................................8
Activități economice.......................................................................................................................9
Turismul.........................................................................................................................................9
3. Patrimoniul geositurilor....................................................................................................................10
3.1. Inventarul geomorfositurilor......................................................................................................10
3.2. Evaluarea geomorfositurilor......................................................................................................11
4. Valorizarea turistică a geositurilor....................................................................................................15
4.1. Propuneri privind amenajarea propriu-zisă a infrastructurii generale,amenajări cu scopul de a
proteja si conserva geositurile......................................................................................................15
4.2. Integrarea geositurilor într-un traseu turistic..........................................................................16
5. Concluzii..........................................................................................................................................17
Bibliografie..........................................................................................................................................18

2
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

1. Introducere
Geositurile sunt forme de relief sau procese geomorfologice care au căpătat în
timp valoare estetică, ştiinţifică, culturală, istorică sau economică, datorită
percepţiei umane. Acestea sunt neregenerabile, odată pierdute, vor rămâne așa
pentru totdeauna, datorită acestui motiv, ele pot fi considerate elemente
neprețuite care trebuie să fie cunoscute, protejate și valorificate. De asemenea,
stabilirea unui geosit contribuie la menținerea integrității ecosistemelor și
combate pierderea biodiversității.

Cele mai multe definiţii care au fost acordate geomorfositurilor insistă pe

diferenţa între forma de relief şi situl sau geotopul geomorfologic. Prima
categorie de termeni se referă la relief privit obiectiv, ca obiect de studiu al
geomorfologiei generale-alcătuire, geneză, dinamică, în timp ce a doua categorie
de termeni se referă la procesul de atribuire a unei valori de către om, deci o
latură subiectivă,obiectul de studiu al geomorfologiei culturale.

Geomorfositurile se pot clasifica după mai multe criterii, importanţa unuia sau
altuia dintre acestea rezultând din obiectivele studiului realizat.

- Criteriul temporal

- Criteriul genetic

- Criteriu turistic
- Criteriul mărimii

În categoria geositurilor intră: geositurile propriu-zise (rifturi, corpuri

magmatice, elemente vulcanice) şi geomorfositurile (orosituri, glaciosituri,
carstosituri, vulcanosituri, eolisituri). Geositul poate prezenta aceleaşi atribute ca
geomorfositurile. Acestea sunt evaluate, ponderea lor fiind diferită în funcţie de
scopul final al demersului (ştiinţific, turistic, economic), dar şi de cel care
realizează evaluarea. Specialistul într-un domeniu (geografie, geologie, istorie)
va pune accent pe componenta ştiinţifică pe care o va considera fundamentală,
prin localizare şi prin elementele pe care le oferă pentru realizare unor explicaţii
genetice, evolutive şi cronologice.

2. Caracterizarea geografică a zonei

3
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

2.1. Caracterizarea fizico-geografică

Geologia
Abundenţa şi diversitatea fenomenelor carstice legate de prezenţa calcarelor sau
imensa eroziune de la Groapa Ruginoasa formată în gresii suprapuse calcarelor
care, dizolvate carstic, au subminat stiva de gresii de deasupra. În ansamblul
structural al Munţilor Bihor, poziţia cea mai de jos este ocupată de Autohtonul
de Bihor, denumit curent „Unitatea de Bihor”. În alcătuirea acestuia intră
formaţiuni metamorfice atribuite seriilor de Arada şi de Someş şi o stivă
sedimentară care cuprinde formaţiuni mezozoice presenoniene, sporadic cu
depozite detritice permiene în bază. Din Sistemul Pânzelor de Codru, pe acest
areal au fost puse în evisenţă următoarele unităţi, de jos în sus: Pânza de Vălani,
Pânza de Gârda, Pânza de Ferice şi solzii de Sebişel şi Tătăroaia, Pânza de
Bătrînescu, Pânza de Următ, Pânza de Vetre şi Pânza de Arieşeni. Din cadrul
celui de al doilea sistem de pânze din Munţii Bihor, Sistemul Pânzelor de
Biharia, la limita sudică a hărţii prezentate, pe suprafeţe restrânse, la sud de
Arieşul Mare, întâlnim şisturi cristaline şi gnaise aparţinând Pânzei de Muncel-
Lupşa, iar în zona vârfului Piata Grăitoare aflorează gnaise albitice, atribuite
Pânzei de Biharia.

Relieful
Relieful este strict dependent de alcătuirea geologică, fapt pentru care şi din
acest punct de vedere se pot dosebi trei zone distincte: masivul Biharia (Bihorul
sudic), Bihorul nordic. Se reflectă o multitudine de tipuri de relief, dintre care se
detaşează net relieful carstic, relief care prin întinderea, varietatea şi amploarea
formelor carstice situează această zonă pe primul loc în ierarhia regiunilor
carstice din România. Prezenţa a numeroase culmi muntoase şi masive izolate,
complectată cu lipsa unor linii directoare de relief pentru marile platforme
carstice, face dificilă o prezentare sistematică a orohidrografiei acestei zone pe
subunităţi muntoase, motiv pentru care în continuare vom recurge la prezentarea
acesteia pe bazine hidrografice.
Masivul Biharia, constituit din şisturi cristaline, prezintă forme greoaie, masive,
cu pante înclinate dar uniforme. Duritatea ridicată a rocilor face ca aici să se
găsească cele mai mari înălţimi, nu numai din Munţii Bihor, dar chiar din toţi
Apusenii (vârful Cucurbăta Mare de 1 849 m). Masivul are o creastă destul de
uniformă, fără şei adânci şi vârfuri proeminente. Înălţimea a permis instalarea
aici, în timpul cuaternalului, a unor mici gheţari, ce nu au atins desigur
amploarea gheţarilor din masivele cu înălţimi de peste 2 000 m. Ei au lăsat ca
urme caracteristice câteva mici căldări, situate în versantul nord-estic al vârfului
Cucurbăta, cu topografie glacionivală, fără a modela şi custuri.
4
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

Bihorul nordic, constituit mai ales din calcare, prezintă mai ales un relief carstic
remarcabil atât ca întindere, cât şi ca amploare şi varietate a formelor. Acestea
situează Munţii Bihor pe primul loc din ţară în ce priveşte dezvoltarea formelor
carstice, ceea ce i-a adus dealtfel celebritatea turistică.

Calcarul este o rocă solubilă, ce se lasă dizolvată de apa încărcată cu bioxid de

carbon. Din această cauză în regiunile calcaroase apele de precipitaţie nu reuşesc
să se adune pentru a constitui cursuri de apă organizate într-o reţea hidrografică,
ci ele se pierd pe fisurile şi crăpăturile calcarului. Dizolvând roca în adâncime,
apa lărgeşte canalele pe care circulă, dând naştere unei reţele hidrografice
subterane. Întreg acest proces are drept consecinţă crearea unui relief tipic,
denumit „relief carstic”, după regiunea Karst din Iugoslavia, unde cunoaşte o
dezvoltare excepţională. Toate caracterele ei specifice le întâlnim şi în Munţii
Bihor.

În mare, partea nordică a Munţilor Bihor se prezintă ca o platformă ridicată,

situată la o altitudine de 1 000-1 200 m. Din cauza pătrunderii rapide a apelor de
precipitaţie în profunzimea masivului de calcar, platforma nu are o reţea
hidrografică organizată. Se întâlnesc doline, văi scurte oarbe (a căror ape se
pierd în calcar prin ponoare, sorburi sau guri de peşteri) şi polii (bazine
hidrografice închise, cu drenaj subteran). Frecvente sunt şi văile seci, denumite
şi moţi hoance, cu fund plat, înierbat, fără urme de eroziune a unei ape
curgătoare, de fapt văi folosite prin care au curs cândva râuri la fuprafaţă, trecute
apoi la un drenaj subteran.

Scurgerea subterană a aplor face posibilă conservarea platformei la altitudine

relativ ridicată, căci ea nu este supusă unei eroziuni de suprafaţă. Lipsind o
eroziune puternică, relieful este şters, cu mici diferenţe de nivel, fără creste
pregnante, ceea ce duce la o topografie confuză, haotică.

Cel mai caracteristic peisaj de platformă carstică se întâlneşte în jurul Muntelui

Bătrâna, pe drumul ce duce de la Padiş la Scărişoara. Poteca ne poartă prin largi
depresiuni lipsite de apă, ciuruite de doline de cele mai variate dimensiuni,
uneori aliniate, trădând la suprafaţă traseul unui râu subteran. Ele sunt mărginite
de plante domoale, dezgolite adesea de vegetaţie şi sol şi pe care calcarul apare
pe mari suprafeţe. Supus acţiunii de dizolvare a apei de precipitaţie, calcarul
prezintă un microrelief caracteristic – lapiezurile (mici şanţuri şi creste ce se
întretaie în toate sensurile).

5
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

Platforma calcaroasă a Munţilor Bihor este mărginită de văi adânci spre care
formează abrupturi puternice. Apele care au drenat subteran platforma ies la zi
în prin izbucniri cu debit mare, constituind în continoare reţele hidrografice de
suprafaţă. Aceste reţele de la marginea platformei prezintă al doilea aspect tipic
de zonă carstică. Aici domină liniile verticale; calcarele prezintă pereţi de sute
de metri înălţime şi văile sunt separate de creste ascuţite, crenelate. Apele au
debit mare, cu chei adânci şi strâmte şi pereţi verticali. Unele din aceste chei
sunt vechi cursuri subterane al căror tavan s-a prăbuşit.

Peşterile, care reprezintăvechile cursuri de apă subterane, reflectă şi ele direcţiile

de scurgere a apelor. Pe platformă, unde circulaţia se face pe verticală, apar mai
ales avene, peşteri verticale cu aspect de puţ natural. La marginea platformei, în
fundul văilor periferice, apar mai ales peşterile orizontale. Acestea sunt peşteri
atractive, prin care se scurge apa adunată sub platformă. În pereţii cheilor se
găsesc, suspendate la diferite înălţimi, guri de peşteri folosite, foste canale de
apă, astăzi lipsite de o scurgere permanentă. Din punct de vedere turistic, acestea
sunt cele mai interesante, căci în ele apa de picurare a creat cu nesfârşită fantezie
splendide podoabe ale lumii subterane: stalactitele, stalagmitele, coloanele,
draperiile, baldachinele, perlele de peşteră etc.

O particularitate a carstului în Munţii Bihor o constituie prezenţa peşterilor de

gheaţă, singurele de acest fel din ţară. Ele apar pe platformă şi sunt de fapt avene
în care, în lipsa unei ventilaţii, aerul rece de iarnă, mai greu, rămâne găzduit în
fundul avenului. Această capcană de aer rece menţine tot anul o temperatură
suficient de scăzută pentru menţinerea gheţii. Şi aici apa de picurare dă naştere
la stalactite, stalagmite şi draperii, însă nu de calcit şi gheaţă. În Munţii Bihor se
cunosc cinci peşteri cu gheaţă, care sunt următoarele (in ordinea mărimii):
Gheţarul Scărişoara, Avenul din Borţig, Focul Viu, Gheţarul de la Vârtop şi
Gheţarul de la Barsa.

Clima
Clima Munţilor Bihor şi Vlădeasa este tipică de munte, în general umedă şi rece
pe culmile înalte, cu atenuare treptată spre regiunile joase. Etajarea pe verticală
se manifestă în toţi factorii determinanţi ai climei.
Temperatura medie anuală a aerului este de 20C în masivele Biharia şi
Vlădeasa, 40C în zona platformei calcaroase şi ajunge la 100C în Depresiunea
Beiuş. În luna ianuarie temperatura medie a anului este de -70C în munţii înalţi
şi de -30C în depresiune, iar temperatura medie a aerului în iunie este de 100C
în zona montană şi 200C în depresiune. Un climat oarecum deosebit de restul

6
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

Munţilor Bihor şi Vlădeasa îl prezintă Depresiunea Stâna de Vale. Temperatura

medie anuală, calculată pe perioada 1970-1976, este de +3,90C, variind între 30
şi 4,40C. Considerând aceaşi perioadă, temperatura medie pentru lunile de iarnă
(noiembrie-martie) este de -3,30C, variind între 2,40 şi -4,10C.

La Stâna de Vale cele mai scăzute temperaturi, notate în perioada 1970-1976,

variază între -25,6 şi -180C; ele au fost înregistrate în general în lunile ianuarie
şi februarie.

Media celor mai ridicate temperaturi anuale, pentru aceeaşi perioadă de 7 ani,
este de 25,70C, variind între 270 şi 23,50C. Temperaturile maxime au fost
înregistrate pentru trei ani (1971, 1973 şi 1974) în luna iulie, pentru doi ani
(1970 şi 1976) în luna septembrie şi o dată în lunile iunie şi august (1975
şi,respectiv, în 1972).

Hidrografia
Munţii Bihor sunt tributarii râurilor din vestul ţării: Crişul Repede, Crişul Negru,
Someşul Cald şi Arieşul.

Dintre acestea cel mai important ca debit este Crişul Repede care atinge
aproximativ 20 m3/s (debit mediu multianual). El nu are izvoarele în cadrul
regiunii deschise, dar drenează aproape integral Munţii Vlădeasa prin cei trei
afluenţi principali ce curg paralel spre nord: Henţul, Drăganul şi Iadul. Cel mai
important, Drăganul, are un debit de 3 m3/s, în timp ce Henţul şi Iadul au un
debit sub 3 m3/s. Bazinele hidrografice ale Iadului şi Drăganului sunt foarte
ramificate, pătrunzând adânc în munte cu o reţea de formă dendritică, bine
dezvoltat pe roci eruptive, în timp ce Henţul prezintă o astfel de structură numai
pe stânga. Tot versantul vestic al munţilor este drenat de Crişul Negru, care îşi
are izvoarele în partea sudică a Munţilor Bihor, în Masivul Biharia.

Vegetația
Ca peste tot în Carpaţi, şi în Munţii Bihor şi Vlădeasa vegetaţia este etajată pe
verticală, prezentând ca o succesiune de sus în jos: goluri subalpine, păduri de
molid, păduri de fag, păduri de amestec de păduri de fag cu stejar. Ca peste tot
în Carpaţi, şi în Munţii Bihor şi Vlădeasa vegetaţia este etajată pe verticală,
prezentând ca o succesiune de sus în jos: goluri subalpine, păduri de molid,
păduri de fag, păduri de amestec de păduri de fag cu stejar. Cadrul general
schiţat prezintă în detaliu modificări, perturbaţii şi inversiuni datorită condiţiilor
locale de subsol, climă şi topografie, aceasta fiind o caracteristică de fapt a
Munţilor Apuseni în ansamblu. O altă caracteristică este marea varietate a
7
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

componentelor florei. Aici îşi dau mâna elemente nordice, sudic mediteraneene,
sudic balcanice, central europene şi orientale. Amestecul reflectă o complicată
istorie a vegetaţiei, unele din elementele prezente fiind religve ale unor climate
de mult dispărute, fie calde, din terţiar, fie reci, din epocile glaciare. Peisajul cel
mai caracteristic Munţilor Bihor este cel al fâneţelor, faimoasele fâneţe ale Ţării
Moţilor care încântă ochiul şi mirosul în lunile iunie şi iulie. Ele se întind în
bazinul superior al Arieşului, unde ocupă coastele şi culmile nu foarte înalte,
urcând până la 1 200 m altitudine, pătrund pe văile adânci până departe în munte
şi se etalează pe largile platforme carstice de la Ocoale şi Ursoaia.

Areale protejate
Munţii Bihor reprezintă o regiune de concentrate frumuseţi naturale, ca nici o
altă regiune din ţară. Ea este una dintre cele mai complexe şi interesante regiuni
carstice din munţii noştri ce adăpostesc câteva formaţiuni de valoare mondială:
Gheţarul Scărişoara, Cetăţile Ponorului, Chieile Galbenei, Peştera Pojarul
Poliţei. La acestea se adaugă numeroase alte peşteri şi chei care, pe lângă
interesul peisagistic, sunt importante şi din punct de vedere ştiinţific (fauna şi
flora proprie). Acest fapt a dus la declararea ca monumente ale naturii a
următoarelor obiective: Complexul Scărişoara care cuprinde gheţarul, Peştera
Poliţei, şi Avenul din Şesuri, apoi Gheţarul de la Vârtop, Cetăţile Ponorului,
Chieile Galbenei, Peştera Corbasca şi Peştera de la Corni.

Figure 1. Hartă trasee montane

2.2. Caracterizarea uman-geografică

Populație și așezări
Spre deosebire de celelalte unităţi carpatice, în Munţii Apuseni aşezările
omeneşti permanent urcă până aproape de vârfurile cele mai înalte. Cătunaşele
aşezate pe platoul de la Ocoale – Scărişoara, la 1 200 m, sunt printre cele mai
înalte aşezări din ţară. Acestea se întâmplă mai ales în „Ţara Moţilor”, nume sub

8
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

care se înţelege întreg bazinul superior al Arieşului, de la izvoare până la

Câmpeni. Moţii – străveche populaţie a Apusenilor – sunt strâns legaţi de
locurile lor natale. „Ţara” lor muntoasă le oferă puţine posibilităţi de trai. Totuşi
ei nu o părăsesc şi au ştiut să se gospodărească, utilizând la maximum ceea ce
le-a dat natura cu zgârcenie. Terenul agricol, redus ca întindere, este aninat de
versanţii văilor sau pe platformele înalte, uneori chiar pe fundul plat al unor
doline. De aceea oriunde se găseşte un petic de pământ, cât de cât arabil, se
înfiripă şi câte o gospodărie de moţ. Din această cauză satele moţeşti sunt foarte
răsfirate şi, ca exemplu, este suficient să amintim comuna Arieşeni, care are
casele împrăştiate pe o suprafaţă de peste 60 km2. Moţului, obişnuit cu drumul,
nu i se pare însă un fapt deosebit că pentru a ajunge de la el acasă până la
„centru” are o cale de mai bine de trei ore.

Activități economice
Ponderea activităţilor economice se prezintă astfel: comerţ şi alimentaţie publică
- 30 întreprinderi, prelucrarea lemnului - 12 întreprinderi, turism rural - 11
întreprinderi, niciuna cu activitate în domeniul agriculturii, domeniu
reprezentativ pentru ruralul Munţilor Apuseni. Cele mai numeroase întreprinderi
din regiune au ca activitate serviciile (turism şi alimentaţie publică). Ultimele
asezari spre nord ale moților sunt cătunele Ocoale, Casa de Piatră și Mătișești,
din bazinul văii Arieșului. Mai la nord munții, adică platourile Călinesei,
Batrînei, Padișului și Vlădesei, nu mai sunt locuiți permanent. Aceste platouri
aparțin crișenilor, populație de altă tradiție, legată de câmpurile mănoase ale
depresiunii Beiuș, unde au așezările permanente și de unde urcă la munte doar
pentru a cosi fânețele si a îngriji de turmele de oi și vite. În locurile de fâneață,
ei construiesc mici adăposturi de lemn pe care nu le locuiesc decât în timpul
cositului, dar care pot fi utilizate de turiști ca adăpost.

Turismul
Muntii Bihor au un potențial turistic extraordinar în domeniul speologiei.
Amintim cele mai importante peșteri și avene: Peştera Cetăţile Ponorului,
Peștera Ferice, Peştera Fânaţe, Peştera Secăturii, Peștera Drăcoaia, Peştera
Coliboaia, Peştera Măgura, Peștera Gălăseni, Peștera Gruet, Peștera Oșoi,
Peștera Moanei, Avenul Borțig, Avenul Gemănata, Avenul Negru, Avenul
Stânul Foncii.
Muntii Bihor reprezinta un teren înca neexplorat de alpinisti. Existenta
numerosilor pereti de calcar, mai ales în chei, creeaza posibilitati de practicare
aici a alpinismului tehnic. Din acest punct de vedere sînt de mentionat patru
zone.

9
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

În zona de izvoare a vaii Bulzului se gasesc peretii din Piatra.Boghii, cu

diferente de nivel de circa 300 m, precum si cîteva muchii situate între valea
Oselul, valea Boghii si valea Rea, cu diferente de nivel mai mici.
În zona de izvoare a vaii Galbena (aval de izbuc) peretii canionului au diferente
de nivel de 150-200 m, cu portiuni verticale, întrerupte însa de brîne. Valea
Seaca, cu saritori mari în portiunea ei superioara, ar trebui cercetata pentru a se
vedea daca nu ofera posibilitati de stabilire a unor trasee.

Serbările zăpezii – Arieșeni

Serbarile zapezii Vartop Arieseni au loc in fiecare an la inceputul lunii februarie
in primul sau al doilea weekend al lunii. Acestea se desfasoara la baza partiilor
de la Vartop-Arieseni – langa cele doua teleschiuri.
Concursurile legate de sporturile de iarna sunt principalele atractii ale serbarilor.
Astfel veti putea urmarii concursuri de ski, sanie, alunecare pe zapada cu obiecte
neconventionale, fotbal cu clapari etc. Concertele si discoteca in aer liber sunt
deasemenea unul dintre ingredientele importante ale acestui eveniment.
Concerte de muzica populara si usoara la care au participant de-a lungul
timpului interpreti si formatii binecunoscute precum: Compact, Furdui Iancu,
Proconsul, Andreea Balan etc.
Pe langa muzica buna organizatorii aprind focuri de tabara si ofera
participantilor vin fiert pentru a-i inveselii si a-i incalzii. In seara de sambata are
coborarea cu faclii a salvamontistilor din Alba si Bihor ce creaza pe partia mare
un spectacol de lumini; se continua apoi cu un foc de artificii care continua jocul
de lumini inceput de salvamontisti. Seara se incheie cu o discoteca in aer liber la
baza partiei Vartop I.
Duminica este ziua dedicata cantecelor si dansurilor populare si bineinteles
multe concursuri si alte surprize ale organizatorilor.
Chiar si pentru cei ce nu sunt pasionati de sporturile de iarna merita sa vina la
Serbarile zapezii de la Arieseni pentru a se bucura de un peisaj hibernal alaturi
de cei dragi, de muzica si de un pahar de vin fiert.

3. Patrimoniul geositurilor

3.1. Inventarul geomorfositurilor

Cele mai reprezentative geomorfosituri din Munții Bihor sunt:

Peștera Urșilor Peștera Scărișoara Peștera Ghețarul Vîrtop

10
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

Peștera Coiba Mare Peștera Poarta lui Ionele Peștera Poarta lui Ionele
Peștera Drăcoaia Peștera Pișolca Cascada Vîrciorog
Cascada Pătrăhăițești Cheile Ordîncușii Groapa Ruginoasă
Izbucul Tăuz Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu Peștera Vântului

Figure 2. Geosituri în Munții Bihor

3.2. Evaluarea geomorfositurilor

Valoare științifică și educațională

Situri A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 SUMA %
Peștera 1 0,5 0,5 0 1 0,5 1 0 0,5 5,0 56
Urșilor
Izbucul 1 0 1 1 0 1 1 1 1 7,0 78
Tăuz
Cascada 0,5 0 0,5 1 1 1 0,5 0,5 1 6,0 67
Vârciorog
Groapa 1 0,5 1 0 0,5 1 0,5 0,5 0,5 5,5 61
Ruginoas
ă
Peștera 1 0,5 0,5 0 1 0,5 1 0 0,5 5,0 56
Scărișoara

11
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

Valoare funcțională
Situri B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 SUMA %
Peștera 1 0,5 0 0 0,5 1 1 4,0 57
Urșilor
Izbucul 1 0,5 0,5 1 1 1 0,5 5,5 79
Tăuz
Cascada 1 0 1 0 0,5 1 0,5 4,0 57
Vârciorog
Groapa 1 0,5 1 0,5 0,5 1 1 5,5 7,9
Ruginoasă
Peștera 1 0,5 0 0 0 0,5 1 3,0 43
Scărișoara

Valoare turistică
Situri C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 SUMA %
Peștera 1 1 0,5 0 1 0,5 1 1 6,0 75
Urșilor
Izbucul 1 0,5 1 0,5 1 1 0 0,5 5,5 69
Tăuz
Cascada 0,5 0,5 0,5 1 0 0,5 1 0,5 4,5 56
Vârciorog
Groapa 0,5 1 1 1 1 0 0,5 1 6,0 75
Ruginoasă
Peștera 1 1 1 1 0 0,5 1 1 6,5 81
Scărișoara

A. Scientific and educational value Scores

A1. Scientific knowledge 0.0 – unknown, no publications
0.5 – only local scientific publications
1.0 – several scientific publications, international publications

A2. Rarity 0.0 – not among the top 3 most important sites in the region
0.5 – one of the 3 most important sites in the region
1.0 – the only one in the region

A3. Geo-Diversity 0.0 – only one abiotic feature (process) [abiotic means geologic,
pedologic, geomorphic or hydrologic]
0.5 – 2 visible abiotic features
1.0 – 3 or more abiotic features

A4. Degree of degradation 0.0 – highly degraded

0.5 – slightly degraded (significant geomorphological/geological
features are preserved)

12
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

1.0 – lack of visible degradation (well conserved)

A5. Clarity of features 0.0 – low

0.5 – medium (primarily for experts)
1.0 – high (also for non-experts)

A6. Exposure (visibility) 0.0 – obstacles to observation all year round (e.g. vegetation)
0.5 – obstacles to observation during some seasons of the year
1.0 – no obstacles to observation

A7. Educational content 0.0 – the site clearly exemplifies features for the educational levels
of college and university cycles
0.5 - the site clearly exemplifies features for all levels of the
educational system
1.0 - the site clearly exemplifies features for all levels of education.
A8. Available educational or promotional The site is also suitable for explaining processes of environmental
products change among social groups or sectors not specifically integrated
(leaflets, maps, booklets ) into the educational system
0.0 – none
0.5 – 1 or 2 types of products
1.0 – 3 and more types of products

A9. Legal protection status 0.0 – none

0.5 – landscape park, Nature 2000
1.0 – protected site (national park, nature reserve, site of natural
interest)

 B. Functional value

B1. Location against road 0.0 – no direct access by paved road

network 0.5 – local road at a distance less than 10 km and the major road at the distance >
25 km
1.0 – major road at a distance less than 25 km

B2. Accessibility (getting 0.0 – by car and more than 1000 m walking distance
there) 0.5 – by car and less than 500 m walking distance
1.0 – by public transport and less than 500 m walking distance

B3. Direct access (difficulty of 0.0 – difficult access (vegetation, type of substratum)
reaching the site) 0.5 – minor obstacles to access or accessibility during some season(s) of the year
1.0 – no obstacles to access

B4. Tourism infrastructure 0.0 – none

0.5 – in a distance more than 1 km
(parking lots, resting places,
1.0 – in a distance less than 1 km
toilets)

B5. Food and lodging 0.0 - no food and lodging services for groups of 30 people < 15 km
services 0.5 – food and lodging services for groups of 30 people at < 15 km
1.0 – food and lodging services for groups of 30 people at < 5 km

13
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

B6. Fragility (risks) 0.0 – highly fragile by public use

0.5 – some deterioration possible
1.0 – difficult to deteriorate

B7. Form of ownership 0.0 – private

0.5 – public (restrictions of use, e.g. nature reserve)
1.0 – public (no restrictions of use)

C. Tourist value

C1. Biotic value of the site 0.0 – no biotic value

0.5 – some biotic value
1.0 – rich biotic value

C2. Aesthetic value of the site 0.0 – site not present in the iconography of the region
0.5 – typical aesthetical value for the region
1.0 – emblematic site (landmark) of the region

C3. Viewpoints in the vicinity 0.0 – no viewpoints in the vicinity (3–4 km)
0.5 – viewpoint 1–2 km away
1.0 – viewpoint up to 1 km away (or the site is the viewpoint)

C4. Surrounding landscape 0.0 – considerable human induced deterioration

(absence of human induced 0.5 – natural/human transformed landscape
deterioration) 1.0 – natural landscape without negative anthropogenic elements

C5. Presence of tourist trails 0.0 – path or trail more than 3 km away
0.5 – path or trail up to 3 km away
and educational paths at the
site 1.0 – the site lies on a trail or path

C6. Location in relation to 0.0 – more than 15 km away

major tourist centres 0.5 – 5 to 15 km away
1.0 – up to 5 km away

C7. Additional sites of interest 0.0 – none

(at 30 min. walking distance 0.5 – biotic and anthropogenic (cultural sites)
or up to 5 km by car) 1.0 – abiotic, biotic and cultural sites, geosites in close proximity

C8. Potential demand

0.0 - < 50.000 inhabitants in a distance of 50 km
0.5 - > 50.000-100.000 inhabitants in a distance of 50 km
1.0 - > 100.000 inhabitants in a distance of 50 km

14
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

4. Valorizarea turistică a geositurilor

4.1. Propuneri privind amenajarea propriu-zisă a infrastructurii
generale,amenajări cu scopul de a proteja si conserva geositurile

Muntii Bihor se integreaza in sfera turismului recreativ (drumetii montane,

sporturi de iarna, alpinism, speoturism, vanatoare si pescuit). Turismul recreativ
si culturalizant ocupa si ele pozitii apropiate celui dintai, inclusiv prin
interferenta reciproca. Nota comuna a tuturor tipurilor ramane insuficienta
dezvoltarilor si calitatea modesta a serviciilor.
Agroturismul are mari perspective de afirmare, primele pensiuni si ferme
turistice deschizandu-si portile in zona bordurii nordice (Belis - Rachitele -
Calatele - Sancraiu).
Datorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori
culturale traditionale - arta populara, folclor, etnografie, traditii - valorificarea
potentialului turistic latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor
agroturistice este o activitate de perspectiva cu mari promisiuni in viitorul
apropiat, observandu-se totodata o cerere crescanda de astfel de servicii de
cazare si agrement, cerere venita atat din tara cat si de peste hotare, intr-un
procent tot mai mare.
In aceasta zona declarata defavorizata este acum mai usoara initierea
investitiilor, lucru care se spera ca va duce in timp la finantarea unor proiecte de
anvergura. Un alt avantaj al acestei zone este faptul ca inaltimile muntilor sunt
reduse, iar relieful montan de aici este cel mai fragmentat din intreg lantul
Carpatic, accesul facandu-se cu o mai mare usurinta decat in cazul altor grupe.

- Infrastructură specifică vizitării ariilor naturale protejate (locuri de campare,

locuri de popas, trasee tematice, etc.)
- Educația ecologică și informarea importanței protejării mediului
- Dezvoltarea infrastructurii locale (alimentare cu apă, colectare deşeuri şi ape
reziduale)
- Materiale şi mijloace de informare şi conştientizare a vizitatorilor/turiştilor
- Informarea identităţi sitului şi a produselor specifice de promovare a acestei
identităţi

4.2. Integrarea geositurilor într-un traseu turistic

Potecă spre Peștera Porțile Bihorului

Cale de acces: De pe DN 75, se coboară pe un drum de pământ până în Valea

Coşurilor, de aici se face la dreapta până la carieră. Se trece pe lângă nişte

15
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

clădiri și o vale apoi se menține drumul de-alugul pârâului care iese din Peştera
Porţile Bihorului, destinația traseului.

Lungime: 1,63 km

Durata: 45min - 1h15min

Figure 3. Traseul turistic

5. Concluzii

Prin marea concentrare de obiective turistice, zona centrală a Munţilor Bihor ar

putea reprezenta o valoare turistică considerabilă, care ar depăşi economic de
16
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

multe ori pe cea forestieră sau pastorală, fără a mai lua în consideraţie valoarea
lor ştiinţifică şi culturală. Analiza calitativă şi cantitativă a elementelor
componente ale peisajului geografic a munților corelată cu varietatea litologică
şi cu multitudinea de procese şi fenomene caracteristice pentru unitatea
analizată, relevă trăsăturile fundamentale ale regiunii, materializate prin
complexitate.
De asemenea, pentru valorificarea potenţialului turistic natural, cu dedicaţie
pentru farmecul frumuseţilor etajului montan somital şi pentru diminuarea
riscurilor geomorfologice, considerăm că trebuie incluşi într-un program de
măsuri care să vizeze restabilirea echilibrului versanţilor şi albiilor, prin lucrări
de amenajare hidrotehnică (baraje de beton), coroborate cu plantaţii forestiere de
pin, brad sau molid, în bazinele hidrografice secundare afectate puternic de
procese torenţiale. Pe termen mediu şi lung, aceste măsuri vor avea la nivel local
următoareleconsecinţe importante:
Aşadar, caracteristicile prezentate în spaţiul prezentei lucrări individualizează
Munţii Bihorului atât în cadrul Carpaţilor Occidentali din care fac parte, cât şi în
cadrul întregului lanţ carpatic românesc.

Bibliografie
https://en.geositocivagno.com/cos-e-un-geosito

http://www.ahgr.ro/media/146822/3.-muneii-bihor-%C2%A1i-masivul-vl%C2%A6deasa.pdf

17
 Integrarea turistică a geositurilor din zona Munții Bihor

http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2018-2019/gr/12-13.%20GEOLOGIA%20ROMANIEI
%20-%20PREZENTARE%2012-13%20-%20OROGENUL%20MUNTILOR%20APUSENI,
%20DMP.pdf

https://www.arcgis.com/home/webmap/viewer.html?
webmap=be344ec09e81422d81c95df78229d756
http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/bihor/
http://www.parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=96&Itemid=115
https://muntii-nostri.ro/ro/routeinfo/dn-75-pestera-portile-bihorului
https://www.hartaturistului.com
http://www.turismvascau.ro/ro/obiective-turistice/muntii-bihor
https://www.researchgate.net/publication/
49599103_Evaluarea_potentialului_turistic_Studiu_de_caz_Muntii_Apuseni
https://www.bihorinimagini.ro/potential-turistic-in-apuseni/
https://www.econaturabihor.ro/ariile-naturale-protejate/
https://discoverbihor.ro/descopera-bihorul/muntii-bihorului/

18