Parcul National

Bucegi
Parcul Natural Bucegi este unitate cu personalitate juridică a Regiei Naționale a Pădurilor-
Romsilva şi este una dintre cele 27 de arii protejate din Romania.
Zona munților Bucegi, despre care exista referiri din secolul al XV-lea, a fost propusă
pentru protejare încă din anul 1936, datorită peisajelor inegalabile şi a diversității speciilor
de plante şi animale specifice acestui masiv.
Parcul Natural Bucegi este situat în partea estică a Carpaților Meridionali şi cuprinde
întreg Masivul Bucegi desfășurat sub forma unei potcoave cu deschidere sudică şi
delimitat de abrupturi ce depășesc frecvent 1000 m.
Parcul Natural Bucegi are o suprafața de 32 497 ha desfășurată pe teritoriul administrativ
a 3 județe : Dâmbovița , Prahova , Braşov. Jumătate din aceasta suprafața este cuprinsa
pe teritoriul județului Dâmbovița iar cealaltă jumătate este împărțita aproximativ egal
între județele Prahova şi Brașov.
Denumirea vine de la “Buciac” sau  “Buceci” așa cum apare în denumirile medievale ale
secolului  al XVI – lea, acest cuvânt având semnificația de pădure de fag , această
asociație vegetală acoperind o bună parte din versanții sub 1000 m altitudine ai acestei
 ISTORICUL PARCULUI
• În prezent, la noi în țară, în afara de Parcul Natural
Bucegi există un număr de 16 Parcuri Naționale și
Naturale legal constituite pănă la aceasta data.
Masivul Bucegi deține un loc de frunte în lanțul
Carpaților romănești prin flora de rara bogatei și
diversitate, care a atras încă de multa vreme
numeroși cercetători și iubitori ai naturii din țară și
de peste hotare.
• Aceasta structura administrativa are o suprafața
totala de 35.700 ha, din care rezervațiile integrale -
9.000 ha. Necesitatea armonizării legislației de
protecție a mediului și de constituire a ariilor
naturale protejate cu legislația comunitara din
domeniu – Conventia de la Paris, Conventia de
la Rio, Conventia de la Washington, Conventia
de la Bonn, Conventia de la Berna.
REPERE CULTURALE
În localităţile de la limita Parcului Natural Bucegi există numeroase mărturii arheologice şi
istorice care atestă existenţa factorului uman încă din cele mai vechi timpuri:

• existenţa unei aşezări umane stabile în Valea Prahovei, pe locul staţiunii Sinaia,
reprezentată prin depozitul de topoare din epoca bronzului timpuriu (1.800-1.700 î.Hr). 

• inscripţiile în latină, cu ştampila Legiunii a XIII-a Gemina, imprimate pe cărămizi, descoperite

în Pasul Bran. 

• urme ale unor aşezări geto-dacice descoperite în perimetrul localităţii dâmboviţene Moroeni.
Nu lipsesc nici monumentele şi ansamblurile de arhitectură, prezente mai ales în localităţile
de pe Valea Prahovei şi din Culoarul Bran: În anul 1695 prin construirea Mănăstirii Sinaia, a
fost impulsionată dezvoltarea zonei astfel încât, de la acea data, drumeagul situat în sectorul
montan al Văii Prahovei se schimbă încetul cu încetul, devenind un adevărat drum de acces
care a impulsionat și apariţia primelor aşezări.
 SCHITUL PEŞTERA

• Schitul Peştera, construit la iniţiativa Domnitorului Mihnea Vodă (sec XVI),

distrus de patru ori în urma unor incendii, a fost reconstruit ultima dată după
incendiul din 1961, abia la începutul anilor ’90.

Castelul Peleş
Castelul Peleş, construcţie monumentală datează din secolul al XIX-lea (1875-1883),
realizată în stilul Renaşterii germane, ctitorie a principelui Carol de Hohenzollern –
Sigmaringen. Din acest complex mai fac parte: Castelul Pelişor, Casa de vânătoare
"Foişorul" şi un imens parc – opera arhitectului Knechfel.
CASTELUL BRAN

Castelul Bran a fost construit în secolul al XIV-lea pe o stâncă înaltă de 60 m,

la capătul Culoarului Rucăr – Bran, având ca scop apărarea şi în acelaşi
înfiinţarea unui punct vamal cu Ţara Românească.

Casa memorială George Enescu

Casa memorială George Enescu (Sinaia) este situată în cartierul Cumpătul, pe

malul stâng al Prahovei, construită după propriile planuri ale marelui muzician
român, între 1921 şi 1922 şi numită “vila Luminiş”.
SPECII SI HABITATE - FLORA
Flora Munţilor Bucegi a constituit cu predilecţie un punct de atracţie pentru botanişti
ori de câte ori au ajuns în acest colţ al naturii fie ca turişti, fie cu preocupări stricte
de cercetare. Pentru istoricul cercetărilor amintim contribuţiile aduse de U. Hoffman
în domeniul botanic înca din anul 1864. Odata cu trecerea timpului tot mai
numeroase sunt datele floristice care îşi găsesc loc în literatura de specialitate. Cu
pregnanţă deosebită apar lucrările lui Al. Beldie din anii 1940, 1967, 1972, privitoare
la flora şi vegetaţia Munţilor Bucegi, ca şi cele ale lui Tr. Stefureac asupra briofitelor
sau ale colectivului condus de D. Puşcaru ce abordează problema paşunilor alpine.
De asemenea, studiile realizate de Academia Romană prin Institutul de Biologie
Bucureşti au contribuit semnificativ la îmbogaţirea bazei de date privind
biodiversitatea Muntilor Bucegi.

Diversitatea formelor de relief, structura geologică, altitudinea ce se ridică la peste

2500 metri, oferă condiţii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe
cât de bogată, pe atât de variată, cuprinzând toate grupele mari de plante. 
 FLOAREA-REGINEI SAU FLOAREA-DE-COLT,
ALBUMITA,FLOCOSELE
• Habitat caracteristic: R3601 Pajisti sud-est carpatice de rogoz pitic (Kobresia myosuroides) si
Oxytropis carpatica
• Habitat specific: pajisti sud est carpatice de rogoz pitic -creste în munti calcarosi, în pajisti de pe
versanti abrupti si însoriti sau pe stâncării. Face parte din Lista rosie a Plantelor Superioare din
Romania, endemit, taxon periclitat, in pericol de extinctie, fiind declarată monument al naturii din
1933
• Raspandire: Muntii Bucegi (Lãptici, Piatra Arsã, Cocora, vârfurile Baba Mare, Caraiman, Costila,
Morarul, Bucsoiu, Omu, Obârsia, Bãtrâna)
• Descriere: Planta este o adevarata minune a naturii. Are in pamant un rizom cilindric, acoperit cu
resturi de frunze negre-brune. La suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze, din mijlocul
carora se ridica o tulpina scurta de 5 - 20 cm, uneori de 30 cm, ce poarta o inflorescenta numita
Calatidiu, de forma unui disc, in care sunt grupate, in mod normal, florile. Inflorescenta este
imbracata la varf cu frunze paroase, unele mai mari, altele mai mici, luand forma de stea. Intreaga
planta este acoperita cu peri catifelati, argintii, conferindu-i o nota aparte de gingasie si frumusete.
Infloreste in iulie - august. Tendinta excursionistilor de a o recolta a facut ca existenta florii de colt
sa fie pusa in pericol, ca urmare a fost declarata monument al naturii si este ocrotita prin lege.
 RODODENDRONUL

• Habitat caracteristic: Natura 2000 - 4060 corespondent R3104 Tufărişuri sud-est

carpatice de smirdar (Rhododendronmyrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus).

• Habitat specific: Staţiuni locuri stâncoase şi înierbate din etajul subalpin şi alpin.
Formează adesea tufărişuri întinse.Este asociat cu jneapănul în etajul subalpin.
• Descriere: Arbust înalt până la 50 cm, cu ramuri lungi, puţin ramificate.Lujerii tineri sunt
acoperiţi cu glande solzoase ruginii. Frunzele sunt alterne, îngrămădite spre vârful
lujerilor, persistente, tari, pieloase, eliptice, ovat (în forma unui ou) eliptice sau alungit
eliptice, de 1-2(3) cm lungime şi 5-12 mm lăţime, la bază cuneat (cu baza laţită, mai lung
decât lat, şi lent ascuţit înspre vârf) îngustate, cu margini întregi şi revolute (însucite în
afară), glabre (nepăroase), pe dos cu glande solzoase ruginii. Flori roşii purpurii sau roz
aprins, rar albe, aşezate câte 6-10 în raceme umbeliforme terminale. Fruct de 5-7 mm
lungime, dehiscent prin 5 valve, cu numeroase seminţe lungi de 1 mm. Înfloreşte în iunie-
iulie, dar prezintă de multe ori şi o înflorire târzie în septembrie octombrie.
SÂNGELE VOINICULUI - MUSUCEL

Habitat caracteristic: Habitatul 6230* - R 3609 Pajisti sud-est carpatice de tãpoticã

(Nardus stricta) si Viola declinata, R -3608 Pajisti sud-est carpatice de Scorzonera rosea si
Festuca nigrescens
Habitat specific: Este destul de rara si este localizata in locuri ierboase, insorite, mai ales
in pajistile si pe branele nepasunate.
Raspandire: Raspandire in Bucegi: Coltii Obarsiei, Jepi, Caraiman, Horoabe, Bucsoiu, Coltii
Morarului, Strunga. Raspandire in tara: Carpatii Orientali si Meridionali
Descriere: Este o planta din familia Orchidaceae, cu tulpina dreapta, inalta de 8 - 15 cm, cu
numeroase frunze inguste, indreptate in sus. Florile, foarte mici si numeroase, sunt
stranse la varful tulpinii intr-un ghem oval, de culoare rosie - purpurie intunecata, care
raspandesc un puternic si foarte placut parfum de vanilie. Radacina este formata din doua
umflaturi carnoase (tubercule), spintecate. Infloreste in iunie - august Este o planta
monument al naturii si este ocrotita prin lege. O cunoscută legendă populară spune ca un
voinic se lupta cu un balaur fioros. În timpul luptei, «O picătură din sângele voinicului ce
lupta cu balaurul-cu-şapte-capete a căzut pe o floare fără de culoare. De atunci floarea a
devenit purpurie...» Aşa au imaginat oamenii naşterea acestor gingaşe flori, întâlnite prin
pajiştile alpine, pe coastele abrupte şi acoperite cu iarbă, ori printre stâncării însorite.
IEDERA ALBA
Habitat caracteristic: Habitatul 8210- R 6202- Comunitati sud est carpatice pe
stanci calcaroase cu Artemisia eriantha si Gypsophila petraea
Habitat specific: Vegeteaza in luminisurile unor paduri de foioase sau conifere, pe
povarnisuri pietroase si pe branele stancoase din regiunea montana si subalpina
Raspandire: Bucegi- Zona Sf. Ana, Abruptul Prahovean In Romania - muntii
Ciucas, Bihor, Mehedinti si Cozia
Descriere: Specie de arbust târâtor sau agăţător, cu frunze verzi strălucitoare si
cu flori mici, galbene-verzui, adesea cultivat ca planta decorativa (Hedera
helix).Iedera alba = arbust cu tulpina întinsa pe pamânt, cu frunze pieloase si cu
flori albe-galbui, aglomerate în capitule (Daphne blagayana) IEDERA ALBA -
DAPHNE BLAGAYANAPlanta este un arbust pitic cu inaltimea de 15 - 35 cm.
Tulpinile sunt taratoare sau erecte, ramurile au frunze numai in varf. Frunzele
sunt alungit – eliptice sau ovate, stralucitoare. Florile sunt adunate intr-o
inflorescenta (capitul) de marimea unui pumn si sunt de culoare alba - galbuie.
Infloreste in aprilie-mai. Popular i se mai spune: blagaiana, floare de Sf. Ana,
ghiocei de Postavar. Este o planta monument al naturii si este ocrotita prin lege.
 FAUNA
 CAPRA NEAGRA
• Hrana: Este exclusiv vegetala fiind compusa din graminee,
buruieni, lujeri, muguri, si in mare masura din licheni.
Sarea ii este necesara pentru procesul de digestie,
cercetand sarariile frecvent. Apa necesara si-o extrage din
hrana in mod frecvent, sursele de apa fiind aproape
inexistente in zona subalpina si alpina. Sociabilitate:
Incepand cu luna iulie se formeaza carduri compuse din
femele, iezi si tapi de 1 an.Cardurile de 15-20 exemplare
sunt conduse de o capra batrana care in permanenta
vegheaza la siguranta cardului. Masculii de 2-3 ani
constituie carduri separate compuse din 4-5 tapi, iar cei
batrani sunt solitari. Dusmani: Braconieri, lupul, rasul,
cainii ciobanesti obisnuiti sa alerge dupa vanat. Alte
obiceiuri: Este animal de zi, noaptea odihnindu-se. Se
hraneste dimineata si seara, la miezul zilei stand culcata.
Capra neagra este specie protejata, monitorizata de catre
Administratia Parcului Natural Bucegi.
 COCOSUL DE MUNTE

• Cocosul are culoare inchisa si pare negru privit de la distanta. Vazut de aproape se pot distinge
capul, gusa, pieptul si barba negre, gatul, spatele si aripile brune, umerii aripilor albi, iar
abdomenul si coada negre-mat stropite cu puncte albe. Hrana: Iarna consuma aproape exclusiv
muguri si cetina de rasinoase, primavara de timpuriu lujeri si frunze tinere de afin, iar mai
tarziu diverse ierburi si fauna nevertebrata. Aceasta fauna nevertebrata joaca un rol esential si
in hrana puilor. Toamna si la inceput de iarna consuma cu placere si fructe de padure. In
stomacul glandular al cocosilor si al gainilor de munte sunt gasite pietricele inghitite pentru a
ajuta digestia (macinarea si maruntirea hranei),cunoscute sub denumirea de "gastroliti".
Sociabilitate: Nu este o pasare sociabila, cardul familial compus din closca si pui destramandu-
se toamna tarziu. Este pasare de zi, sedentara, fidela locului de trai. Reproducerea: Este o
pasare tipic poligama. Rotitul incepe in jur de 15 aprilie, in functie de conditiile meteo si se
desfasoara in zori. Imperecherea are loc intotdeauna pe sol. Femela depune ulterior 6-10 oua
intr-un cuib rudimentar amenajat pe pamant, de obicei intre radacinile ridicate ale vreunui
arbore, in tufisuri sau buruieni. Dusmani: Are numerosi dusmani naturali care vaneaza atat
exemplarele mature , dar pot distruge in mod frecvent si cuiburile.Din randul mamiferelor
disttingem rasul, jderul , lupul, vulpea iar al pasarilor rapitoare acvilele de munte
 ZONE PROTEJATE

• În cadrul Munților Bucegi, pe teritoriul județului 

Brașov se găsesc câteva obiective puse sub
ocrotire, care au statut de rezervație naturală: 
Abruptul Bucșoiului, Valea Mălăiești și Valea
Gaura, unde, datorită faptului că afluența de
turiști este mai redusă, s-au retras cele mai multe
capre negre din acest masiv. Pentru asigurarea
unor condiții optime de viață pentru caprele
negre, numai în Valea Gaura spre exemplu, este
pusă sub ocrotire o suprafață de 63 de hectare
din zona golului alpin. În regim de ocrotire mai
intră și zona superioară a pădurilor de molid,
unde caprele se retrag în timpul iernii. În afară de
capre negre, în aceste areale mai sunt protejate
și alte animale: râsul, cocoșul de munte și multe
specii floristice rare. Vezi și Parcul National
Bucegi. Rezervația de jepi de langă Piatra Arsă.
 REZERVAȚII FLORISTICE

Cuprind obiective floristice și faunistice reprezentate în Abruptul Bucsoiului, Valea

Mălăiești și Valea Gaura. Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera albă), Angelica
archangelica (angelica), Leontopodium alpinum (floarea-reginei, sau floarea de colț),
Nigritella rubra (sângele voinicului), Dryas octopetala (argințica), Salix herbacea, Salix
reticulata (salcia pitică), Papaver pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba
dragostei), Silene acaulis (iarba roșioară). Ca arbuști se întalnesc Pinus montana (jnepenii
), Juniperus nana (ienupărul), Rohodendron kotschyi (smârdarul, bujorul de munte)
Aninișul de la Sinaia este o rezervație forestieră complexă reprezentată de o mică și
interesantă pădure de foioase compusă din anin (Alnus incana), paltin (Acer
pseudoplatanus) și carpen (Carpinus Betulus). În afară de arbori mai regăsim aici și arbuști
cum ar fi păducelul (Crataegus intermedia) și alte plante ocrotite precum piciorul cocoșului
 (Ranunculus carpaticus), crinul de pădure (Lilium Martagon), sânziene (Galium vernum),
floarea paștelui (Anemone nemorosa)
 FENOMENE PARANORMALE

Munții Bucegii sunt considerați a fi un centru de energie foarte puternic, care în trecut a

generat câteva fenomene ce nu au putut fi explicate.
În 1993, oamenii din Bușteni au avut insomnii timp de două săptămâni, deși erau odihniți și
chiar euforici. Un an mai târziu, au început să se producă mici cutremure, zilnic și la ore
fixe timp de trei ani la rând, deși în acea perioadă, în Vrancea nu au fost curemure mari.
Un alt fenomen inexplicabil a fost încărcarea oamenilor cu energie, care se curentau atunci
când se atingeau între ei sau când atingeau obiectele pe bază de metal.
O altă manifestare stranie a fost și apariția într-o dimineață a unui curcubeu care se vedea
până la Crucea Caraiman, deși afară nu plouase de câteva zile.
Tot în munții Bucegi se află ”Gura de Rai”, o regiune de aproximativ un kilometru, situată
lângă „Șapte Izvoare”. Anume, că organismul se refăcea în totalitate după orice fel de efort
la care fusese supus, la o rată mult prea mare ca să poate fi explicată medical. 
Potrivit localnicilor există un lac misterios ce apare și dispare, iar fiecare apariție a lacului,
este însoțită de moartea sau de dispariția unor persoane. Înainte ca lacul să-și facă simțită
prezența, vremea se strică brusc, iar vântul bate foarte puternic două zile. În ultimii ani, au
murit aproape numai turiști.
 ȘTIAȚI CĂ...

• In muntii Bucegi exista o zona de un kilometru patrat in care organismul nu

oboseste, iar functiile fizico-chimice se revigoreaza brusc ... Specialistii spun
ca avem de-a face cu legendarul loc dintre cer si pamant. Zona se află pe
Valea Ialomiţei, în locaţia numită „Şapte izvoare”. Pe lângă aceasta, aici s-au
simţit şi măsurat câmpuri energetice foarte puternice, ce au fost legate de
extraterești, lumi subterane, galerii şi tuneluri ce nu par şlefuite de vreme, ci
de cineva.
• Sfinxul din Muntii Bucegi are aceeasi inaltime cu Sfinxul din Gizeh? Acesta e
unul din argumentele celor care sustin ca Sfinxul nu este o creatie a fortelor
naturii fiind sculptat de om si infatisand o zeitate din trecutul indepartat
• Cheile Orzei, sunt printre cele mai spectaculoase si frumoase Chei din
Romania conform site-ului Ghid Turism. Situate in muntii Bucegi, la nord de
lacul Scropoasa, Cheile Orzei sapate in pereti de calcar se intind pe o
lungime de peste 1,5 Km. Incepand cu anul 1970, pentru a proteja aceasta
zona, a fost constituita Rezervatia Naturala Complexa Cheile Orzei. 
• Masivul Bucegi are o formă de potcoavă deschisă spre sud, din centrul căreia
izvorește râul Ialomița? Ramurile principale ale potcoavei se întâlnesc în
extremitatea nordică chiar în Vârful Omu, punctul culminant al masivului. În
afara celor două ramuri principale, tot din zona vârfului Omu se mai desprind
culmi scurte și abrupte. Către est pornește muntele Moraru, spre nord-
est Bucșoiuformează parte din cumpăna apelor, iar către nord Padina
Crucii separă căldările glaciare Mălăiești si Țigănești.
• In Muntii Bucegi s-au descoperit tuneluri secrete in munti, ce se pare ca
serveau ca aparare pentru daci in timp de razboi. Alti specialisti declara ca aici
isi faceau ritualurilepreotii daci, si bineinteles, ca aici s-ar ascunde un tezaur
deosebit. La masurarea campurilor energetice din zona s-a constat ca aici
undele sunt mai crescute ca in alte parti. Dupa toate cercetarile ce s-au facut
pana acum se pare ca forma tunelurilor, ce sunt majoritate in Transilvania, ar
avea forma lupului pe care dacii il aveau drept simbol.
• Pe langa aceste tuneluri din Muntii Bucegi, poate ati mai auzit ca Muntii
Bucegi au fost numiti in repetate randuri „poarta catre univers”, „poarta
dintre lumi” si altele asemenea. S-au tot vehiculat zvonuri cum ca americanii
ar avea un mare interes in zona Bucegilor. Se vorbeste despre o zona de
aprox. 20 km de sub Muntele Omu si Sfinx, unde sunt campuri energetice
intens studiate.