-Geografia așezărilor-

-Orașele – motoare ale economiei regionale-

1. Care este ponderea polului regional în realizarea veniturilor regionale. Cum explicați
variația de la o regiune la alta (de la 47% Timișoara la 24% Iași).
 Veniturile cu ponderea cea mai ridicată este evident reprezentată de orașele mari.În
această reprezentare Romania a fost împărțită în 7 zone.
 În partea de Nord-Est avem orașul Iași reprezentand valoarea cea mai mică,cu o
pondere de 24%.
 În Sud-Est avem orașul Constanța cu ponderea cea mai ridicată de pe întreaga hartă,cu
o valoare de 40%.
 În Sud avem două orașe,Pitești deține o valoare de aproximativ 35% și Ploiești ce
deține o valoare de 27%,aceste aduc o pondere de 62% din veniturile firmelor din
ZUF.
 În Vest orașul Timișoara este cel care aduce un aport de 50% din totalul veniturilor.
 În Sud-Vest avem orașele Slatina,Ramnicu Valcea și Tagu Jiu,ce aduc un aport mediu
în venituri.
 În Nord-Vest avem orașe ce asigură aproape într-o măsură egală aportul de venituri.
În N-E sunt 3 poli județeni care aduc 37%, plus Iași, care e un pol regional. În această parte a
țări investițiile sunt mai mici, iar regunea Iași nu reprezintă un interes atât de mare pentru
firme. În V doar Arad are un aport mare (25%), în rest Timișoara se bucură de niște venituri
mari, deoarece populația din ZUF este mai mare (57%), iar relațiile cu firmele din vestul
Europei sunt mai bune.

2. Legătura dintre urbanizare și dezvoltare în România. Explicați graficul. Detaliați

cazul județelor Hunedoara, Timiș, Ilfov, Argeș, Iași, Vaslui.

(1) Hunedoara se poziționează foarte bine pe axa orizontală, cu o populație ce locuiește la

oraș de peste 75%, dar în ceea ce privește PIB-ul este o problemă, se poziționează
printre ultimele județe.
(2) Timiș are o populație de peste 60% urbană, acest lucru se reflectă și prin valoarea
PIB-ului, de peste 15000. Este poziționat peste dreaptă și pe locul 3 ca valoare a PIB-
ului.
(3) Ilfov are o populație preponderent rurală, dar PIB-ul se apropie de 20000 datorită
învecinări cu Bucureștiul.
(4) Argeș se află și el peste linie, cu un PIB ridicat, chiar dacă rata de urbanizare este sub
50%.
(5) Iașul este poziționat pe dreaptă, ceea ce reprezintă un echilibru între rata de urbanizare
si PIB, raportat la nivelul României.
 (6) Vaslui înregistrează cel mai scăzut PIB, deși rata de urbanizare trece de 40%.
Dezvoltarea economiei nu a fost realizată conform gradului de urbanizare.

3. Cum se diferențiază metropolele regionale românești în funcție de valorile indicelui

Hachman?
Au fost studiate principalele 7 metropole din România. Studiul a început în anul 2005 și a
continuat din 3 în 3 ani până în 2011. Toate orașele au avut o evoluție treptată, cu mici
excepții Craiova și Timișoara. Cei mai scăzuți indici îi înregistrează Constanța, deoarece se
concentrează mai mult pe banii din turism, datorită zonei de litoral. Cluj-Napoca a deținut cei
mai mari indici pe parcursul a toți ani, în schimb Iași a înregistrat o creștere impresionantă. În
acești ani de dezvoltare, orașul Iași s-a concentrat pe dezvoltare și pe lărgirea unor noi
orizonturi din toate punctele de vedere, mai ales economic.

4. Realizați un tabel cu cele mai performante 15 orașe secundare în funcție de numărul

de migranți atrași, indicele de magnetism și de atractivitatea pe care o exercită asupra
cetățenilor. Ce observați? Cum se modifică ierarhia?
În top 15 este în proporție de 80% asemănător.
Nr. de migranți atrași are reprezentați cele 3 orașe care au cele mai importante centre
universitare din țară. Indicele de magnetism poziționează Clujul, Timișoara și Brașov pe
primele 3 poziții, deoarece atrag mulți investirori străini, numărului de studenți și al salariului
mediu. Indicele de aractivitate schimbă puțin clasamentul, în partea de jos, se adaugă câteva
orașe din zona Moldovei, orașe turistice din zona montană (Suceava și Piatra-Neamț) și oraș
port (Galați).
Dacă am însuma rezultatele top 5 ar arăta astfel:
1. Cluj-Napoca,
2. Timișoara,
3. Brașov,
4. Constanța,
5. Iași.