Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Departamentul de Geografie
Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel.: +4.0232.20.1075, e-mail: geografie@uaic.ro
http://www.geo.uaic.ro/

IMPACTUL EPIDEMIILOR ASUPRA

TURISMULUI

-- Materia: Economia Turismului Internațional -

Cadru didactic Lucrări Practice:

Drd.:Melinte Cristina

Autor:
 Turismul include activitățile persoanelor care călătoresc și
rămân în destinații din afara mediului lor de viață cotidian, pentru nu
mai mult de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau cu alte
scopuri care nu implica remunerare la destinatie. Scopul general al
turismului este de ameliorare a stării fizice sau psihologice, prin:
recreere (relaxare) care presupune proceduri medicale ușoare sau
complexe, de exemplu, sau împlinire/dezvoltare personală
(profesională, socială, familială) , prin activități de tipul: pelerinajelor,
competiţiilor, congreselor, deplasărilor pentru studii etc.
După cum se observă și în graficul de mai jos, turismul a început
să capete o importanță deosebita odată cu anii 50, dacă înainte
turismul era ceva vag, treptat după anii 50 a început să fie accesibil
pentru toate clasele sociale.

Fig.1-Evoluția turismului

Odată ce a început să fie accesibil pentru toți oamenii aceasta a

căpătat un rol foarte important în cadrul economiei a mai multor state
și chiar a economiei globale.Anual se înregistrează încasări foarte
mari din turism, de asta în ziua de azi multe state se bazează pe
încasările venite din turism precum: Cipru, Malta, Croația etc.
Totodată turismul depinde foarte mult și contextul socio-politic. Dacă
într-o zonă izbucnește un război sau o epidemie automat acea zonă va
fi evitată și turismul va cădea, dacă se răspândește la nivel
internațional totul va fi blocat și restricționat în funcție de gravitatea
situației.
De la începturi și până în prezent, omenirea s-a confruntat cu
numeroase războaie, epidemii și pandemii care s-au soldat cu multe
decese și care au dat mersul normal al lucrurilor peste cap.
Lista cu cele mai mari epidemii din istorie nu este foarte lungă, însă,
atunci când acestea au apărut, dezastrul a fost de neîmpiedicat. Cele
mai mari epidemii din istorie s-au soldat cu milioane de morți, iar
unele dintre ele fac încă mii de victime în fiecare zi. Cu toată
dezvoltarea pe care a cunoscut-o medicina, aceste epidemii reprezintă
modul prin care natura ne amintește că în ciuda celor mai mari
eforturi ale noastre, ea a fost și va rămâne în postul de control.
Printre cele mai mari epidemii din istorie sunt:
 Poliomelita-a avut loc în Statele Unite ale Americii și a început
în anul 1916, iar 1952 a atins punctul culminant când s-au
înregistrat peste 58.000 de decese, după 1952, boala a omorât
aproximativ 6000 de oameni și a lăsat mult mai mulți paralizați.
 Variola-a avut loc în anii 1600 în americile colonizate, a fost
adusă de europeni și a afectat populația băștinașă care nu era
obișnuită cu variola și se estimează că au murit peste 90 de
milioane de nativi
 ciuma bubonică-a avut loc în 1300 în Europ și Asia, această
pandemie a fost numită și ,,Moartea Neagra” deoarece a omorât
peste o treime din populația Europei și a instaurat o panică de
nedescris în Europa, mulți locuitori de la acea vreme considerau
că boala marchează sfârșitul lumii.
 ciuma lui Iustinian- a avut loc în anul 540 și s-a răspândit pe
teritoriul Imperiului Bizantin și conform raporturilor din acele
vremuri de înregistrau peste 5000 de decese pe zi.
 febra galbenă- a avut loc în anul 1793 Philadelphia, Statele
Unite ale Americii, boala a fost adusă de refugiații din Caraibe
și se estimează că au murit peste 2000 de persoane,în prezent
boala încă mai face ravagii în statele subdezvoltate .
 Tifosul- a avut loc în anii 1600 și 1914 și 1918 în Europa, în
1600 boala a curmat peste 10 milioane de vieți iar a doua
epidemie a apărut în timpul Primului Război Mondial datorită
condițiilor insalubre.
 Holera-din 1817 și până în prezent au fost 7 epidemii de holeră
ce s-a răspândit în Europa, Asia și America, aceasta a fost pornit
din India, fiind răspândită de către comrecianți, cea mai severă
epidemie de holeră a apărut în Iraq, unde peste 18 mii de oameni
au fost uciși într-o perioadă de 3 săptămâni în anul 1921. Din
păcate, izbucniri ale holerei mai apar și azi, iar cifrele arată
aproximativ 3-5 milioane de cazuri anual, cu un raport de 120 de
mii de morți.
 gripa spaniolă-a avut loc în 1918, s-a extins în toată lumea și a
omorât milioane de oameni.
 SARS- a avut loc în 2003 în America Europa și Asia, provine
din Asia și s-a răspândit rapid prin contactul cu fluidele unei
persoane infectate, inclusiv picăturile microscopice de mucus
sau salivă care ajung în aer prin strănut sau tuse. Din această
cauză, a crescut popularitatea măștilor chirurgicale purtate de
oameni în locuri publice.Sindromul acut respirator sever
(SARS) a infectat foarte multe țări, raportul fiind de 8000 de
persoane bolnave și 774 de decese înregistrate până în iulie
2003, când s-a reușit punerea sub control a epidemiei.
 Ebola- a avut loc în 2014 pe continentul african și până în
noiembrie 2015, boala a curmat 11314 vieți. Noi cazuri de Ebola
mai sunt și azi raportate, dar în cea mai mare parte boala este
ținută sub control pentru a nu se mai transforma într-o epidemie.
 În prezent omenirea se confruntă cu o nouă pandemie numită
COVID-19 sau coronavirus care este un virus respirator care nu a fost
depistat anterior la om. Primul caz de virus a fost identificat în
Wuhan, China. Organizația Națiunilor Unite, autoritățile de sănătate
publică și partenerii lucrează pentru a identifica un vaccin pentru
virus.La ora actuală au fost infectați peste 300.000 de oameni din care
14.000 au decedat și 100.000 s-au vindecat.
În prezent multe state se află în carantină iar focarul de răspândire al
acestui virus este Italia.Datorită acestui virus multe au restricționat
drepturile și libertățile cetățenești ale oamenilor și au închis granițele
și și-au suspendat și unele activități economice, turismul fiind foarte
afectat de aceste măsuri.
Noua epidemie de coronavirus va reduce veniturile turismului global
cu cel puțin 22 miliarde dolari, din cauza cheltuielilor mai scăzute ale
turiștilor chinezi, a afirmat Gloria Guevara, președintele Consiliului
Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC), într-un interviu
acordat publicației spaniole El Mundo, transmite AFP, citată de
Agerpres. „Am efectuat calcule preliminare care estimează că această
criză va costa sectorul turismului cel puțin 22 miliarde dolari
(aproximativ 20 miliarde euro). Aceste calcule se bazează pe
experiența crizelor precedente, cum ar fi epidemia H1N1 și epidemia
de SARS, și au ca referință pierderile înregistrate după ce turiștii
chinezi și-au anulat călătoriile din cauza epidemiei”, a declarat șeful
WTTC, un organism care regrupează marile companii din sectorul
turistic mondial.
Cifra de 22 miliarde dolari corespunde celui mai optimist scenariu al
economiștilor de la Oxford Economics, care se bazează pe ipoteza
unei scăderi cu 7% a călătoriilor în străinătate ale cetățenilor chinezi.
În cazul în care criza actuală va dura cât epidemia de SARS în 2003,
atunci costurile pentru turismul global ajung la 49 miliarde de dolari,
iar dacă se prelungește, costurile pot urca la 73 miliarde de dolari,
arată studiul Oxford Economics.
Cele mai afectate vor fi economiile puternic dependente de turiștii
chinezi, respectiv Hong Kong, Macao, Thailanda, Cambodgia și
Filipine, conform Oxford Economics.
În urmă cu două zile, Organizația Mondială a Turismului (OMT) a
cerut diminuarea „barierelor care nu sunt necesare la adresa traficului
și comerțului internațional” pe care le-ar putea crea măsurile adoptate
împotriva epidemiei de coronavirus, din cauza „efectelor negative
asupra turismului”.
China continentală, o țară cu 1,3 miliarde de locuitori, este prima
„sursă” de turiști a lumii, cu aproape 150 de milioane de călătorii a
acestora în străinătate în 2018, în condițiile în care doar 10% dintre
chinezi au pașaport.
Potrivit celor mai recente date ale Organizației Mondiale a
Turismului, în 2018 au fost înregistrate 149,7 milioane de călătorii în
străinătate ale cetățenilor chinezi, în creștere cu 15% comparativ cu
2017. În decurs de zece ani, aceste plecări pentru vacanțe în afara
Chinei aproape s-au triplat. În clasamentul mondial, turiștii chinezi îi
devansează, ca volum, pe germani (108,5 milioane de plecări în 2018)
și pe americani (92,6 milioane).
Pe lângă faptul că sunt cei mai numeroși, turiștii chinezi sunt și în
topul celor mai cheltuitori turiști. Potrivit OMT, în 2012, resortisanții
chinezi i-au devansat pe americani și germani, care până atunci erau
cei mai cheltuitori turiști. În medie, în 2018, turiștii chinezi au cheltuit
1.850 de dolari/persoană, adică un total de 277,3 miliarde dolari,
evaluează OMT. Numai în Franța, turiștii chinezi au cheltuit o sumă
totală de patru miliarde euro în 2018, potrivit cifrelor oficiale.
În concluzie, epidemiile au un impact foarte mare asupra
activităților economice și mai ales a turismului care necesită
deplasare.