-Orașe Capitale Europene 2020-

-Galway și Rijeka-

1.Ce observați,ce fel de orașe(ca dimensiune și loc în ierarhia

urbană)sunt preferate.De ce?
Pana in anul 2000 s-a ales un singur oras in fiecare an pentru a deveni Capitala Culturala
Europeana, iar toate acestea observam ca se pozitioneaza in Europa de vest. Toate fac parte
din state importante, ce au o istorie lunga si o economie solida. Multe orase alese sunt
capitale, de exemplu, Athena, Berlin, Paris, Dublin, Madrid, Lisabona, Luxembourg,
Copenhaga, Stockholm. Juriul din acea perioada a mizat pe orase dezvoltate, cu o istorie
insemnata, dar in acelasi timp diverse. Dupa anul 2000, s-au gandit sa dea credit si oraselor
care nu au o insemnatate asa mare, dar care pot veni cu ceva nou, ceva ce este specific acelei
culturi si poate deveni interesant pentru oamenii occidentali.
În anul 1985, alegerea a fost una pur istorica. Orașul Athena a fost cel ales datorita istoriei
indelungate. Trendul acestui criteriu a continuat, fiind alese orase foarte cunoscute, dezvoltate
din toate punctele de vedere si care indeplinesc toate criteriile de a deveni Capitala Culturala
Europeana fara a mai implementa proiecte de dezvoltare foarte multe.
Odata cu trecerea in al treilea mileniu, s-a dorit o schimbare, destul de radicala, pentru a
promova mai multe orase, din toate colturile Europei. Principalul criteriu de indeplinit era
implementarea de noi proiecte de dezvoltare. Prin aceasta schimbare s-a dorit cresterea
nivelului si popularitatii, pentru a devein o Europa cat mai unita si mai apropiata valoric. Un
asemenea titlu ofera oraselor sansa de a-si creste notorietatea, a deveni vizibile pe plan
international si a atrage atat turisti, cat si fonduri. Titlul de Capitala Europeana a culturii
actioneaza ca un catalizator pentru o schimbare majora a orasului sau a unei zone a orasului.
O crestere semnificativa a respectului de sine si a mandriei fata de oras in randul cetatenilor.
O implicare mai mare in raport cu oferta culturala a orasului, in special a unor categorii de
public a caror participare e mai putin probabila. Dezvoltarea unor noi oferte culturale, a unor
noi competente si a unor noi oportunitati pentru artisti si pentru organizatiile culturale. O mai
buna intelegere si un profil mai bine definit la nivel international, care se traduc adesea prin
dezvoltarea turismului si o reputatie mai buna.

Atena, Grecia- Cresterea demografica s-a amplificat dupa al Doilea Razboi Mondial,
Atena detasandu-se la vârful sistemului urban naţional, care a devenit unul de tip excesiv
monocentric. Cu o populatie totala de aproape 3,1 milioane de locuitori in aria metropolitana,
concentreaza in prezent mai mult de un sfert din populatia totala a tarii (11,3 mil. loc.), ceea
ce ridica numeroase probleme legate de aglomeratie si poluare.
Amsterdam, Olanda -Capitala politica a Olandei, Amsterdam este un exemplu tipic de
oras multicultural, populatia autohtona coborand sub 45% din cea totala. Atitudinea
toleranta a locuitorilor orasului, libertatea de manifestare a tuturor optiunilor socio-
confesionale a favorizat de-a lungul timpului fluxuri migratorii care au creat, mai ales dupa
anii 1980, specificul cosmopolit al orasului. In prezent are o populatie de 750 000 locuitori,
zona metropolitana depasind 2,1 milioane loc.
Stockholm, Suedia -Supranumit „Venetia nordului”, capitala Suediei este cel mai mare oraa
scandinav (864 300 loc.; 2,1 mil. loc. – pop. metropolitana) si unul dintre cele mai mari ale
Europei nordice.
Istanbul, Turcia -Metropola de la portile asiatice ale Europei (8,8 mil. loc.; 14,6 mil. loc. –
pop. metropolitana) a continuat sirul Capitalelor Culturale Europene din spatiul extra
comunitar.

2.Realizați un material,o prezentare,despre orașele Capitale Europene

2020(Galaway și Rijeka).
Galway este cel mai mare oraș din vestul Irlandei, o metropolă înfloritoare, cunoscută
mai ales pentru galeriile de artă și multitudinea magazinelor, dar și pentru aerul medieval
pe care puține zone irlandeze încă îl mai afișează. Încă din cele mai vechi timpuri orașul a
avut o semnificație aparte pentru întreaga țară, acesta fiind pe atunci unul dintre cele mai
importante porturi din Irlanda, locul unde se făcea comerț cu diverse mărfuri. La
momentul actual, cel mai mare oraș din zona de vest a Irlandei însemnă mult mai mult
decât atât, Galway fiind considerat a fi un centru al muzicii tradiționale irlandeze și locul
unde se mai vorbește pe străzi limba națională.
Rijeka este prima capitală a culturii europene din Croaţia, iar acest lucru îi aduce o
vizibilitate internațională, ce se extinde și în restul regiunii Balcanilor de Vest. "Portul
diversității" este sloganul oraşului Rijeka, în calitate de capitală culturală, şi propune sute
de proiecte realizate alături de 250 de parteneri din 40 de țări. Programul cultural din
Rijeka se concentrează pe teme precum marea, munca, migraţia, identitatea, dar și pe
probleme actuale din întreaga lume. În deschidere va fi prezent faimosul artist plastic din
Rijeka, David Maljković, cu o serie de lucrări noi, inclusiv cu expoziția "Strălucirea
mării", urmată de un festival de muzică internaţională și gastronomie intitulat "Porto
Etno", iar pe litoral vor fi amplasate noi instalații permanente de artă contemporană.

a.Care considerați că vor fi urmările situației

actuale(coronavirus)asupra desfășurării evenimentelor programate?
Cererea turistică reprezintă o manifestare a unei nevoi de ordin superior,care poate fi
ușor de localizat dacă este utilizată o anumită metodă.Formarea și evoluția cererii turistice
este determinată de acțiunea conjugată a unor factori multipli,a căror influență este
diferită,pozitivă sau negativă.
Majoritatea activităților ce trebuiau desfășurate în această perioadă a anului au fost
anulate.Nu doar cele din țările foarte afectate,ci și cele din țările neafectate de coronavirus.
Avem ca și exemplu cele două orașe Galway și Rijeka,două orașe ce aveau festivaluri și
spectacole pe tot parcurusul anului.
Pentru aceste două orașe urmările sunt tragice și dezastruoase din punct de vedere
economic.Pentru pregătirile acestor specatole au fost alocate sume,care nu pot fi recuperate în
întregime,sau chiar deloc.În cazul în care se va putea relua participarea la astfel de
evenimente,vor exista foarte multe reguli și restricții.
Distanța între persoane,numărul restrans de persoane plus multe altele.

b.Ce soluții ați găsi pentru ameliorarea pierderilor?

Soluțții există,însă foarte puține și care nu pot aameliora în totalitete pierderile.Aceste
evenimente nu pot fi anulate pentru totdeuna,ci doar în această perioadă de criză.
Revenirea la normalitate se va face treptat,distracția și aventura revenind în viețile
noastre.
Unele dintre soluții ar fi organizarea unor evenimente ce s-ar putea desfășura în mediul
online,fiind accesibile tuturor.