Introducere in Geologie

Sandulescu divizeaza structural Romania in 2 zone fundamentale:

1)      o zona cratonizata veche, care revine unor unitati platformice; acestea sunt in
numar de trei:

1. i.      platforma Moesica (intre falia Peceneaga Camena si falia Pericarpatica-

granita cu Bulgaria si Serbia)
2. ii.      platforma Scitica – depres. Barladului, o parte din Delta Dunarii
3. iii.      platforma Est-Europeana (secctorul sud-vestic) ; platforma
moldoveneasca

2)      zone de orogen alpin :

1. un orogen carpatic cu dispunere pericratonica

2. un orogen nord-dobrogean cu pozitie inter-cratonica (Platforma Scitica si
Platforma Moesica).

In cadrul orogenului carpatic se disting o serie de structuri dispuse concentric, pornind

de la un nucleu aflat in zona de NV.

In clasificarea lui Sandulescu (1984) se disting dinspre interior spre exterior

urmatoarele structuri importante :

1) Structura Dacidelor Interne, in care intra:

1. Unitatea de Bihor
2. Sistemul Panzelor de Codru
3. Sistemul Panzelor de Biharia

Structurile sunt rezultate din forfecarea unei parti a cratonului preapulian.

2) Structura Transilvanidelor:

-roci magmatice (ofiolite) bazice si ultrabazice => fund oceanic => cicatricea
ofiolitica care marcheaza Tethysul. Cicatricea merge pana in zona Vardar
(Macedonia) si in Maramures (Pienidele care continua Transilvanidele, exprimand
evolutia oceanului Tethysian).

3) Structura Dacidelor Mediane

-cunoscute in Carpatii Orientali si Sudici, si in anumite parti ale Carpatilor

Occidentali Sud-Vestici

-au provenienta continentala, in care vom gasi panze de sariaj: Panza Bucovinica,
Panza Sub-Bucovinica si Panza Infra-Bucovinica in Carpatii Orientali si Panza Getica
si Panzele Subgetice in Carpatii Sudici.
4) Structura Dacidelor Externe

-Panza de Severin=> Severinidele

-zona oceanica cu evolutie Mezozoica care spre deosebire de structura transilvana a

evoluat incomplet, oprindu-se undeva la stadiul Marea Rosie.

5) Structura Moldavidelor

-zona de flis a Moldovei

-sunt structuri care vin in contact direct cu platforma Moldoveneasca, pe care o

incaleca.

-panzele se incaleca in directia VE, cea mai externa fiind Panza Subcarpatica a carei
evolutie s-a incheiat in Sarmatian

-aceste structuri nu se gasesc in Carpatii Meridionali; in locul lor apar Dacidele

marginale.

6) Structura Dacidelor Marginale

-au evoluat prin forfecari ale marginii cratonului euxinic

-ele formeaza unitatile Danubiene (Danubidele), care se mai numesc si autohtonul

Danubian (descrise de Gh. Munteanu Murgoci).

-sunt elemente structurale care suporta incalecarea Panzei Getice si Panzei de Severin.

7) Structura Avanfosei Carpatice

-avanfosa=bazin de sedimentare care evolueaza subsecvent punerii in loc a      ultimei

panze dintr-un orogen si care ste caracterizat prin depozite molasice.

-in interiorul Avanfosei Carpatice (zona Mediana) se gaseste o falie imortanta, falia
Pericarpatica. Aceasta falie imparte avanfosa in doua sectoare :

-sectorul intern in care fundamentul avanfosei este reprezentat de panze de sariaj

carpatice

-sectorul extern in care fundamentul platformei este de natura oceanica

Magmatitele neogene ale Transilvaniei

-Seria bazinelor post-tectonice (post orogenice)

a) Depresiunea Transilvaniei

b) Bazinul Pannonic cu extensiile sale:

  Bainul Simleului
 Bazinul Vad-Borod
 Bazinul Beius
 Bazinul Zarand
 Bazinul Culoarul Muresului

c) Bazinul Faget

d) Bazinul Lugoj

e) Bazinul Oravita

f) Bazinul Baii Mari si Bazinul Maramures-Sighet

g) Bazine intramuntoase :

 Borod-Sacaramb
 Rosia Montana
 Culoarul Caransebes-Mehadia
 Bozovici
 Sichevita
 Bahna
 Petrosani
 Lovistei (Brezoi-Pitesti)
 Sau Barsei
 Borsec
 Comanesti
 Hateg

9) Orogenul Nord Dobrogean

-intracratonic

-3 panze de sariaj :

 Macin
 Miculitel
 Tulcea

-acestea se incaleca in directia VE

-panzele Macin si Tulcea au evoluat din substrat continental

-panza Miculitel reprezinta o cicatrice ofiolitica

-bazin post tectonic- Bazinul Babadag

Dacidele Interne
Revin partii nordice a Apusenilor, cu extensie la N de Apuseni intr-o serie de insule
care apar sub forma unor martori de eroziune iesiti de sub acoperisul molaselor
cenozoice ; aparitii la :

-Magura-Simleul Silvaniei

-Prisaca

-Codru

-M. Plopis

-M. Padurea Craiului

-M. Bihorului

-M. Vladeasa

-Gilau

-Codru Moma

-aparitii putine pe rama nordica a muntilor Highis (Galsa si Siria)

Au avut o evolutie pornind de la un substrat continental si includ 3 elemente

structurale majore :

1) Unitatea de Bihor

2) Sistemul Panzelor de Codru

3) Sistemul Panzelor de Biharia

Acestea isi gasesc continuitatea pe teritoriul Ungariei (Muntii Bakony, Mecsek,

Villany si Bukk) si pe cel al Slovaciei (Carpatii Occidentali).

Parti importante din aceste structuri sunt mascate de acoperirea molaselor neogene din
bazinele Simleu, Beius si Zarand, apoi de sedimentarul bazinului Pannonic si Molasa
Transilvaniei.

1. 1. Unitatea de Bihor

-apare bine deschisa in muntii Bihorului, Gilau, Vladeasa, Padurea Craiului, Plopis,
Meses etc.

-se mai numeste si « autohton de Bihor » (Ianovici et al. 1976), insa dupa unele
interpretari Unitatea de Bihor incaleca la randul ei peste unitatea Mecsek din Ungaria
=> denumirea mai potrivita este cea de Para-autohton de Bihor.
-se compune dintr-un fundament metamorfic expus la zi pe largi suprafete : Gilau,
Meses, etc. La nivelul acestui  fundament se separa o serie metamorfica (cristalina), si
anume Seria de Somes.

-Seria de Somes este dominata de metamorfite precambriene intre care se disting :

paragnaisele, amfibolitele si alte roci (metacarbonatice, foarte rare).

-Seria de Arada sta peste Seria de Somes. Aici apar paragnaise si amfibolite
retromorfe (descrise ca sisturi sericitoase cu porfiroblase de albit) sau sisturi clorito-
epidotice , sisturi cu actinolit-clorit-epidot, intrcalatii de cuartite negre si magmatite
meta-acide (=patura retromorfa a Seriei de Somes).

-apartin unei prisme de acretie in care au fost prinse si lame de crusta oceanica cu
aporturi consistente de material vulcanic acid si cu in-put siliciclastic consistent.

-acestei prisme ii sunt caracteristice o serie de mineralizatii de tip Kuroko => in

aceasta prisma de acretie a fost inglobata si o zona cu bazin de arc pre-insular.

-Seria de Somes este intrusa de corpul granitic de la Muntele Mare (= Plutonul de

Muntele Mare sau Batolitul de Muntele Mare).

-corp dominat de granitoide autohtone intruzive

-dezvolta aureola termica cu corpuri satelite asociate si care reprezinta in ansamblu o

structura zonara dinspre margini inspre centru ; se pot urmari 4 tipuri fundamental de
granite : leucogranite, granite echigranulare biotitic-muscovitice, granite cu
megacristale de feldspat biotit-muscovitice si granodiorite biotitice cu megacristale de
feldspat potasic.

-in zona de apex se pot gasi si faciesuri pegmatoide.

-inspre margini se gasesc o serie de apofize pegmatitice si aplitice

-varsta a fost stabilita pe biotit si muscovit ; se presupune ca este un corp Varistic, dar
nu e exclus sa fie si mai vechi.

(curs 2 –continuare-)

-Peste fundamentul metamorphic avem o patura subtire care semnifica molasa

subvaristica.

-50m epiclastite, care prezinta o sortare inversa a.i. se porneste de la gresii si

conglomerate si unele sisturi violacee si se trece apoi la conglomerate cu galeti de
curatite albe prinse intr-o matrice cuartitica de culoare rosie ; putem avea chiar si
brecii.

-produse ale unui magmatism bimodal :

-riolite (sub forma de curgeri piroclastice)

-tufuri

-bazalte

-bazalte andezitice, puse in loc la partea superioara a secventei Permiene

-Triasicul incepe un ciclu de sedimentare care se dispune peste Permian.

-Acest ciclu incepe cu depozite de tip continental ; acestea au o gradatie normala, dar
se urmaresc doar in putine locuri din Apuseni (ex. aflorimentul de pe Ogasul
Soimilor, langa Bucea). In esenta este vorba despre conglomerate cuartitice prinse
intr-o matrice de culoare cenusiu-cenusiu rosiatica care se dispun transgresiv
discordant peste metamorfitele seriei de Somes ;

-acestora le urmeaza gresiiin alternanta cu sisturi violacee

-un pachet de sisturi argiloase

=> toate revin microfaciesului Werfenian (Scytian-Induan).

Urmeaza o sedimentare carbonatica de la nivelul Anisianului, in care se disting:

-pachete de dolomite

-calcare caracteristice care se tipologia calcarului de Guttenstein (denumirea locala

este Calcarul de Bucea ; se distinge prin culoare neagra, miros bituminos la lovire,
cute intraformationale pe care le dezvolta si prin fosilele care le contin- Costatolia
Costata).

Calcarul de Bucea s-a depus intr-un mediu putin adanc, care dezvolta caractere
restrictive : sarac in Oxigen => conservarea materiei organice.

Subasmentul bazinului de sedimentare era instabil => fenomene de slumping.

-Peste acest pachet carbonatic urmeaza o serie de intercalatii pelitice, numite sisturi de
Pestis. Acestea au o culoare intunecata-rosiatica, cu o fauna bogata in crinoide,
brachiopode (Spiriferina, Caenothyris) si pesti si reptile Triasice, precum forme de
Hibodus, Notosaurieni (biharicus & transsylvanicus), forme de Tanystrofide,
Placodonte (Placodus gracilis) si Ichtiosaurieni primitivi (Mixosaurus).

-Peste aceste sisturi urmeaza un alt pachet carbonatic in care se gasesc calcare (la
Vida, Butan, calcarul de Padis) si dolomite.

-Spre sfarsitul Anisianului zona se exondeaza progresiv dinspre N spre S a.i. in

sectiunile  nordice vom gasi cativa termeni ai Ladinianului, insa destul de slab
reprezentati (calcare de tin Wetterstein – calcare masive, roz-albicioase). In sectoarele
nordice aceasta platforma carbonatica devine emersa si se carstifica ; inspre S
sedimentarea a continuat (zona Padis, Grada Neagra) si cu termeni ai Carnianului
(formatiuni evaporitice de tip lagunar- calcare laminitice si argile, in alternatie in faza
finala a sedimentarii).
Jurasic

-Urmeaza o faza in care este dominanta tendinta unui exocarst care apare ca un
paleorelief ingropal. In dolinele formate s-au acumulat depozite rosiatice  => orizont
rosu. Este acumulare de tip lateritic => uscat, in conditii de climat cald si umed.

-Dupa aceasta se trece la o noua sedimentare care debuteaza cu Liasicul =>

formatiunea de Suncuius.  Aceasta este reprezentata de :

-nivel rosu

-alternanta de gresii si sisturi argiloase si argile care formeaza gresia de tip Gresten
(Hetangian-Sinemurian). Sarace in fosile dar au putut fi colectate resturi de plante
(Neocalamites, Clathropteris, Cladophlebis, Selenocarpus). Se adauga si microflore
cu nannoplancton (cel mai vechi din Romania) si amoniti (Arietites bucklandi) =>
facies de Gresten – paleomediu paralic (in apropierea tarmului), zona lacustra cu
invazii de ape marine.

-Dupa aceasta bazinul are o tendinta de scufundare si apar calcare grezoase (calcarele
de Gresten- Pliesbachian) si care sunt bogate in resturi de Grifei si Brachiopode
(Tetrarhynchia tetrahedra, Gibbirhynchia lobotiris, Spiriferina walcotti, S. alpina).

-Umeaza o si mai importanta faza de scufundare – Valea Bolanda unde se poate

observa un pachet pelitic negricios, cu amoniti si belemniti (Gramoceras,
Pseudogrammoceras, Hildoceras) indicativi pentru Toarcian (anoxic).

-Doggerul se deosebeste de Liasic printr-o stiva in care subunitatile apar foarte

comprimate. Stratele sunt subtiri insa cu tendinte de comprimare a etajelor cu amoniti.
Descrise la Vadul Crisului, Defileul Lazurilor (langa Rosia de Beius).

-calcare grezoase care dezvolta tendinte oolitice (oolite feruginoase)

-amoniti (Leioceras, Stefanoceras, Opelia fusa, Macrocefalites macrocefalus).

Malmul

-sedimentare carbonatica

-calcare negricioase cu amoniti (Persfinctes).

-tendinta recifala, cu calcare masive ce apar in facies de tip Stramberg – Cheile

Albioare, Zona Cornetului (langa Zece Hotare).

Cretacicul

-o noua perioada de exondare care a dezvoltat un paleorelief carstic. In acest

paleorelief carstic se vede o tendinta endocarstica, in care s-au acumulat bauxite
diasporice, ca are intr-un caz au permis acumularea de fosile de vertebrate (resturi de
Hypsilophodon, Valdosaurus, Ankylosaurian, theropodul Aristosuchus, pterosaurieni
– Gallodactylus si Dsungaripterus). Au mai fost semnalate si unele pasari. Aceste
bauxite nu au o dezvolate continua, ele aparand in diferite puncte sub forma unor
lentile.

-Zona se afunda din nou, a.i. apele inunda acest sector, la inceput cu o tendinta
continental-lacustra => calcare cu charofite (alge verzi) si gastropode.

-Se trece apoi la o secventa (calcare cu Ceriti), urmata de o secventa marina in care se
gasesc calcare masive cu aspect recifal, bogate in rudisti, alge si foraminifere mari
(Paleorbitolina lenticularis).

-Mai apare brecia de Gugu (in Padurea Craiului) iar dupa aceste calcare badeniene (in
facies Urgonian – Cariera de la Chistag) urmeaza iar o sedimentare anoxica, bazinul
adancindu-se mai mult. Se depun astfel marne si sisturi argiloase (sisturile de Ecleja,
contin Pachiodonte – Caprotila). In ansamblu aceasta sedimentare arata ca bazinul a
avut o tendinta de basculare (sus-jos). Varsta lor este Aptian.

Albianul este format din nisipuri glauconitice.

Cenomanianul prezinta o nota clar transgresiva (legata de deschiderea Atlanticului

de Nord).

Peste Cenomanian se intalnesc depozitele Turoniene bazale. Restul Turonianului

lipseste datorita incalecarii panzelor de Codru (moment de paroxism teconic).

Tot ceea ce este post-Turonian in aceasta zona are caracter post-tectonic.

Astfel se mai gasesc depozite Senoniene.

Succesiunea post-tectonica se leaga de o serie de bazine care apar la sfarsitul

Cretacicului sub forma unor grabene de taforgeneza (=inguste) cu o directie paralela
marginii de vest a Apusenilor.

Au importanta paleogeologica si prin acumularea de material magmatogen (Masivul

Vladeasa – Tafrolit).

Restul succesiunii (Coniacian, Santonian, Campanian, Maastrichtian) poate fi

observata intr-o serie de mici bazine (langa Rosia, capatul bazinului Borod, langa
Zalau si langa Gilau) si grabenul Remeti. Depozitele sunt molasice, dominant detritice
si sunt foarte bogate in rudisti si corali. La nivelul Maastrichtianului se fac simtite
efectele magmatitelor laramice care devin destul de intense si care se leaga de
banatite.

Din punct de vedere tectonic avem de-a face cu o zona in care predomina fracturi si
falii si in care tectonica plicativa este aproape absenta => bogatie de blocuri tectonice,
decalate intre ele pe verticala si care indeosebi in Padurea Craiului dezvolta trepte
antitetice si in care mai apar elemente ca si grabenul Remeti.

2. Sistemul Panzelor de Codru

=succesiune de panze de sariaj

-o buna parte dintre ele sunt mascate de umpluturile molasice ale bazinelor Neogene
Vestice

-pot fi urmarite bine incepand din M-tii Bihor, Padurea Craiului, Codru Moma,
Nordul Muntilor Highis, aparand sub forma unor insule.

-spre deosebire de Unitatea de Bihor, in aceste panze succesiunea Permianului este

mai groasa si implica un numar mai mare de termeni care apar in faciesuri
continentale – faciesuri magmatice bimodale.

-faciesul este in general complet ; faciesurile marine sunt din ce in ce mai adanci pe
masura ce panzele devin mai distale in raport cu Unitatea de Bihor.

-faciesul inferior este carbonatic iar cel superior apare in faciesuri flisoide. Panzele pe
care le vom urmari sunt urmatoarele (dinspre partea proximala inspre partea distala):

-panza de Valani

-panza de Finis-Garda

-panza de Corbesti

-panza de Dieva-Batranescu

-panza de Moma

-panza de Vascau

-panza de Colesti

-panza de Urmat

-panza de Vetre

-panza de Arieseni.

In cercetarile moderne aceste panze au fost divizate in:

-Panzele de Codru inferioare

-Valani

-Finis-Garda

-Seasa-Ferice

-Corbesti

-Panzele de Codru superioare

-Dieva-Batranescu

-Moma

-Vascau

-Colesti

-Arieseni

A) Panzele de Codru Inferioare

a) Panza de Valani

-Imediat proximala unitatii de Bihor (alipita acesteia)

-panza de acoperire, cu succesiune sedimentara care merge din Permian pana in

Albian.

-Faciesuri foarte asemanatoare cu cele din Unitatea de Bihor

-apare ca o fasie ingusta pe marginea sudica a P. Craiului si in Vestul Muntilor Bihor.

Sistem de falii cu translatie senestra => nu permit vizualizarea incalecarii.

-Permianul

-Porfire cuartifere

-gresii rosii

-Triasicul

-Transgresiv-discordant

-Triasicul bazal (Scytian)

-conglomerate

-argilite violacee cu resturi de spori/polen

-gresii

-dolomite anisiene (Formatiunea de Sohodol)

Ladinianul (Carnian inf.)

-Formatiunea de Rosia (calcarul de Rosia)

-calcar cu cherturi de culoare negricioasa in care se intercaleaza sisturi argiloase cu
Daonela, ostracode si conodonti (specii de provenienta Sud-Europeana).

-calcare biogene de tip Wetterstein

-Triasicul superior

-sisturi cenusii-verzui

Jurasicul

-incepe cu faciesuri de tip Gresten, urmate de sisturi negre, si calcare bioclastice, care
merg din Carixian pana in Domerian. Nu se intalneste Toarcianul si Doggerul.

-Jurasicul superior este format din calcare stratificate destul de bogate in

microfauna, in special cu Saccocoma (Titonian inf.) + calcare bioclastice cu corali si
calpionelide in Titonianul sup. si Beriasian => facies de fore-reef.

Cretacicul bazal

-bauxite acoperite de calcare cu rudisti si o succesiune detritica cu gresii,

conglomerate si sisturi argiloase (Aptian-Albian).

b) Panza de Finis-Garda

-afloreaza in aria de sud a Muntilor Padurea Craiului, in vestul Muntilor Bihor, in

intreaga arie a Muntilor Codru-Moma si pe suprafete restranse in nordul Highisului.

-fundamentul metamorfic penetrat de Granitoidul de Codru, care dezvolta aureole de

contact, in special de natura corneenelor si care sunt probabil varistice.

-succesiunea sedimentara incepe in Permian si se sfarseste printr-o stiva flisoida

Neocomiana.

Permianul

-bine dezvoltat

-formatiunea conglomeratelor laminate- oligomictice, slab metamorfozate, asociate cu

gresii rosiatice si sisturi argiloase satinate (Carboniferului sup – Perrmianului
inferior).

-formatiunea Gresiilor Vermiculare cu bioglife. Apar intercalate si argile rosiatice.

-formatiunea Riolitica in care se gasesc ignimbrite, tufuri riolitice, gresii tufacee.

-formatiunea gresiilor feldspatice care realizeaza tranzitia spre stratele Triasic

inferiore.