BUDISMUL

Budismul este una dintre cele mai vechi religii ale lumii (a aparut in urma 2.500 de ani in India), dar si una dintre cele mai mari religii ale lumii, numarand intre 300-400 milioane de credinciosi, care traiesc mai ales in Asia de sud est. Astazi budismul se intalneste in India, Thailanda, Cambodgia, China, Japonia, Vietnam, Coreea, Tibet, Mongolia, dar si in America si Europa, unde castiga din ce in ce mai multi adepti. Religia budista este o religie a naturii si cosmica, fara sa puna prea mult accentul pe cosmogonie. Ea poate fi considerata o revolta impotriva hinduismului, a sistemului castelor. Totusi, fundamentul budismului nu sta in toate aceste aspecte, ci in mesajul profetului care pune accentul pe compasiunea fata de celelalte fiinte aflate in suferinta. Intemeiatorul budismului, Buddha, se naste in India, la sfarsitul secolului al VI-lea i.Ch. In acea epoca, toti indienii practicau hinduismul pe care Buddha se bazeaza pentru a propovadui o noua doctrina. E vorba mai mult de o intelepciune, fara zei sau texte sacre si mai putin de o adevarata religie. Budismul este singura religie al carei intemeietor nu se declara nici trimis al lui Dumnezeu, nici profet, el respingand ideea existentei unei substante univesale sau a unei fiinte supreme. Desi a trait ca om, el a fost considerat o calauza, un maestru spiritual.Ca si in cazul lui Iisus, mesajul transmis de Budha a fost transmis oral, iar religia s-a format dupa moartea profetului. Printul Siddharta Gautama se naste prin anul 533 i.Ch. in orasul Kapilavastru din nordul Indiei. Nasterea viitorului Buddha este parca desprinsa dintr-o fila de basm. Mama sa, regina Maya, il naste in gradina palatului, cu ajutorul unui arbore, care se apleaca pentru a o sprijini. Ea il naste pe baiat prin coapsa dreapta.Se spune ca la nasterea sa, un vizionar important din regiune ii prezice tatalui ca printul Siddhartha va avea un destin proeminent in sfera sacerdotala. Intr-o zi, regele Sudhhodana are un vis in care isi vede fiul parasind palatul ca sihastru. Astfel se decide sa-si protejeze copilul de realitatile ostile care l-ar putea determina sa ia calea ascezei, interzicandu-i sa paraseasca palatul. In ciuda acestor masuri, Buddha scapa intr-o noapte dincolo de portile palatului si descopera realitatile vietii. El intalneste un batran foarte slabit, un bolnav, un mort si un calugar. Primii trei il fac sa descopere existenta efemera si suferinta umana, iar calugarul simbolizeaza calea de a invinge aceste suferinti, si anume religia. Prin urmare, Buddha se hotaraste sa paraseasca viata de la palat si, pentru a trai aidoma calugarilor cersetori si pentru a medita . Salasuieste mai intai in preajma ascetilor hindusi, care il invata sa posteasca si sa se concentreze pentru a medita. Studiaza apoi textele sacre ale hinduismului. Insa, negasind raspuns la intrebarile sale, se hotaraste sa caute in el insusi calea care duce la Adevar si la propria lui eliberare. Dupa mai multe incercari, reuseste prin meditatie sa se concentreze asupra eliberarii de suferinta, capata revelatia reincarnarilor sale anterioare si gaseste legea conditionismului universal. In jurul varstei de 35 de ani devine cunoscut drept Buddha" sau Guatama Buddha, in traducere insemnand cel iluminat Legenda povesteste ca Bodhgaya este locul unde Buddha, asezat la poalele unui smochin, copacul care simbolizeaza cunoasterea (bodhi), a primit iluminarea in urma unei meditatii prelungite. La Benares rosteste primul discurs, apoi impreuna cu discipilii sai cutreiera nordul Indiei pentru a-si propovadui doctrina.. Isi dedica 45 de ani din viata invatandu-i pe oameni despre dharma" (invataturi budiste) si pune bazele budismului. Budismul este o stare de meditatie prin care omul aspira la perfectiune spirituala. El ofera libertatea totala a gandirii si posibilitatea de a vedea lucrurile asa cum sunt. In budism se vorbeste despre patru adevaruri absolute care stau la baza acestei doctrine. Primul este suferinta fizica si morala. Conform acestuia totul este o suferinta: nasterea, moartea, boala, batranetea, chiar si placerea si fericirea. Al doilea adevar considera ca pofta, dorinta sau setea, atasamentul fata de ceva sau cineva drag sunt cauzele care declanseaza suferinta. Cel de-al treilea se refera la faptul ca numai anihilarea totala a dorintei duce la stingerea" suferintei. Acest lucru se poate realiza printr-o stare de liniste absoluta, cunoscuta sub numele de Nirvana. Cel din urma adevar este calea ce duce la anihilarea dorintei si implicit a suferintei, Calea cu opt brate" sau Calea cu opt carari". Conform prezicerilor lui Buddha, calea spre eliberare poate fi urmata de oricine, iar tinta acestei meditatii este atingerea Nirvanei. Nirvana, potrivit termenilor sanscriti: nir- fara si vana vointa, semnifica faptul ca cel ce a reusit sa o atinga nu mai este afectat nici de viata, nici de moarte, ci este inconjurat de o stare de pace si liniste. Cel care atinge starea de Nirvana dobandeste nemurire spirituala si ramane in starea de extaz pentru totdeauna. Buddha defineste nirvana ca o stare de beatitudine vesnica, in care dorinta, ignoranta, timpul si

suferinta nu mai exista. Cu nirvana ia sfarsit ciclul reincarnarilor successive,ea fiind o cale de eliberare suprema caracterizata prin depasirea Eu-lui individual si identitatea cu Absolutul Divin, o stare de meditatie, de concentrare a mintii. Nirvana budista trebuie privita si inteleasa doar in legatura cu Samsara. Samsara reprezinta aparenta, relativul, iar nirvana este existena, absolutul. Samsara provine de la cuvantul sanscrit sansarana care inseamna perenigrare prin mai multe existente.. Yoga budista este diferita de cea hindusa si pune accentul mai mult pe concentrare si meditatie decat pe posturi. Budismul adanceste tehnicile mentale, introduce reflectia, chibzuirea, rationamentul si mai ales contamplatia.. Budismul se adreseaza tuturor fara exceptie, indiferent de sexul sau de originea lor sociala, toti budistii apartin aceleasi comunitati shanga. Pentru a dobandii intelepciunea, trebuie sa meditezi indelung la cele Patru Adevaruri si sa urmezi principiile morale numite de Buddha. Curentele budismului si sarbatorile Incepand din secolul al treilea d. Ch., budismul se imparte in doua mari curente, care propune fiecare o cale diferita pentru a ajunge la nirvana: Hinayana (Micul Vehicul) si Mahayana ( Marele vehicol). La origine, budismul nu comporta nici un cult si nici ceremonii speciale. Insa, incetul cu incetul, credinciosii au ales ritualuri si sarbatori. Budismul hinayana sau Micul Vehicul este practicat azi de 35% dintre budisti. Este religia dominanta in Sri Lanka, in Birmania, in Thailanda, in Cambogia si in Laos. Credinciosii aplica cu strictete regula vietii lui Buddha. Ei se angajeaza sa-si gaseasca refugiu in Buddha, in dharma (predicile lui Bddha) si in shanga (comunitate). Budismul hinayana este prin esenta o regula de viata monastica, fara o divinitate suprema. Credinciosii respecta interdictiile de a ucide, de a fura, de a comite adulter, de a minti, de a consuma bauturi. Calugarii aleg sa se retraga din societate, pentru a medita si se aduna in comunitate. Nu iau decat o singura masa pe zi, traiesc din pomeni : este vorba despre calugarii cersetori. Ei asigura educatia copiilor, celebreaza nasterile, casatoriile si inmormantarile. In fiecare an, se sarbatoresc intemeierea comunitatii (februarie, martie) si momentul cand calugarii raman in manastire pe timpul sezonului ploilor (iulie, august). Budismul mahayana : Curentul mahayana sau Marele Vehicul intruneste astazi 60% dintre budisti. Este practicat mai ales in China, in Coreea, in Japonia, Nepal, Mongolia si Vietnam. Budisti mahayana interpeleaza mai pe larg mesajul lui Buddha. Ei consacra in acelasi timp un cult divinitatilor hinduse si celor dintr-o alta religie, cum ar fi daoismul in China si sintoismul in Japonia. Venereaza mai cu seama diferitele figuri ale lui Buddha, din care au facut un zeu. Ei ii inchina un cult si unor bodhisttava, niste oameni plini de intelepciune care au hotarat sa se dedice mantuiri celorlalti. Cel mai venerat dintre ei este Avalokinteshvara, care are mai multe brate si numeroase capete simbolizand ajutorul infinit pe care il aduce oamenilor. Cu prilejul ceremoniilor calugarii acopera statuia lui Buddha cu stofe, aur si bijuterii. Credinciosii aduc ofrande sub forma de hrana, flori si tamaie. Recita rugaciuni si se aseaza la picioarele lui Buddha pentru a medita. Sarbatorile comune : toti budistii celebreaza sarbatorile care amintesc de marile evenimente din viata lui Buddha. Pelerinajele atrag periodic multimi de credinciosi in locurile unde a trait Buddha : Kapilavastru, orasul sau natal ; Bodhgaya, unde a primit iluminarea ; Benares unde a predicat prima oara, si Kasinara unde a murit. Acolo, in numeroasele temple care au fost construite, pelerinii vin sa se roage si sa se prosterneze in fata imaginilor lui Buddha. Ansamblul ritualurilor difera in functie de regiune si tara : In aprilie, se sarbatoreste nasterea lui Buddha. In unele tari, in temple se inalta un altar de flori, pe care este pusa statuia lui Buddha copil, pe care se toarna ceai indulcit. In iulie, se comemoreaza moartea lui Buddha. In acea zi, budistii onoreaza spiritele mortilor aprinzand lampite pe care le lasa sa pluteasca pe apa. Sarbatorile sunt prilej de spectacole. Calugarii poarta masti si se costumeaza pentru a mima evenimentul. Ei reiau nenumaratele povesti legendare care au fost create pornind de la viata lui Buddha. Budismul nu este doar o religie, ci este si o filozofie de viata care pune accentul pe cele 10 virtuti: darnicia, educatia, rabdarea, vigoarea, meditatia, intelepciunea, metoda dreapta, renuntarea, puterea si cunoasterea. Compasiunea este fundamentala, la fel ca iertarea si iubirea aproapelui pentri crestini.