Stimată doamnă director, stimate cadre didactice,

Onorați invitați, dragi elevi,

Am ajuns la final!
Tocmai ce am terminat de scris încă un capitol din viața noastră
”Liceul”. Totuși, acești 4 ani parcă au trecut prea repede, parcă ieri
pășeam în acest liceu ca și bobocei, iar când am început să ne
acomodăm unii cu ceilalți, pandemia ne-a băgat în case și ne-a afectat
3 ani de liceu din cei 4. Totuși, nu ne-am lăsat doborâți de acest
inamic și am rămași uniți.
Ne unesc zilele în care impartaseam emoţiile dinaintea testelor
pe classroom si Quizizz, ne unesc clipele frumoase şi greşelile, tot ce
am învăţat aici şi acum despre câte emoţii poate să aducă apropierea
finish-ului unui an şcolar! Mai ales atunci când, despărţindu-ne de
acest an şcolar,de grupurile pe wats up, de pauzele separate de
COVID, ne numim absolventi. Emoţiile-s provocate de neliniştea
prevestitoare fiecărei despărţiri, de examenele ce ne aşteaptă şi,
poate,de zilele acestea frumoase, atât de îmbietoare la o plimbare de
dinaintea recapitularilor , Sau, şi mai trist, ne desparţim de cafelele
aparatelor, de banca prea îngustă,de colegii de suferinţă alături de care
am cunoscut atâtea bucurii şi necazuri, satisfacţii şi împliniri.
Profesorilor nostri le multumim pentru ca ne-au oferit ocazia sa
descoperim lucruri noi care ne vor folosi in activitatea ce urmeaza,
pentru ca au transformat relatia rigida elev – profesor intr-una de
comunicare deschisa si prietenie si pentru ca ne-au format ca oameni.
Va multumim pentru toate intrebarile, uneori copilaresti, la care v-ati
straduit sa gasiti raspunsuri, pentru acele cuvinte cheie pe care ni le-ati
oferit ca punct deplecare in cautarile de pe Google sau Wikipedia.
Știm că n-a fost ușor, știm că nu v-am ascultat întotdeauna, ba
unii dintre noi au fost uneori chiar obraznici, dar dumneavoastră ați
înțeles că acesta a fost felul nostru, al fiecăruia, de a vă arăta că avem
nevoie de dascăli cu vocație, care să știe să ne ia pe fiecare exact așa
cum suntem, să ne prețuiască, să ne ajute să ne cunoaștem, să ne
descoperim, să prețuim prieteniile, să iubim cuvântul și cărțile și să ne
formăm astfel niște caractere putenice, capabile să înfrunte viața
adevărată.
In numele colegilor mei, vreau sa le multumesc parintilor si
bunicilor noștri care ne-au indrumat pasii pe aceasta cale si ne-au
sustinut in anii de liceu, pentru ca ne-au trezit in fiecare dimineata la
timp sa ajungem la ore si pentru ca ne-au fost alaturi in toate
momentele noastre importante, inclusiv astazi aici.
Dragi elevi ce veniți din urma noastră, să vă bucurați de ultimele
clipe în liceul ăsta, pentru că viața de adult e plină de probleme și
responsabilități și ve-ți duce dorul acestor zile. Să fiți mai răbdători și
spor la învățat!
Acesta nu este nicidecum un discurs în care zicem ciao amici.
Este doare un mesaj de Ou revoir, aufwiedessenen(ofiderzen), hasta
la vista, arrivederci, la revedere sau oricum vreţi să-i ziceţi.
Vă mulțumesc!