Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Liberă Internațională din Moldova

Facultatea Biomedicină
Catedra Estetologie
Disciplina Dermatologie generală

Referat
Patologiile vaselor sangvine

A realizat Cotelea Mihaela

Studenta anului I,I-EST-212-11
Specialitatea Servicii publice estetologice
Coordonator științific Bumbac Tudor

Chișinău 2022

Vasele sangvine sunt acea parte a sistemului circulator prin care

circulă sângele. Ele pot fi de trei tipuri: artere, care duc sângele de la
inimă, capilare, care fac schimbul de apă și substanțe dintre sânge și
țesuturi și vene, care duc sângele de la capilare la inimă. Dintre
acestea, arterele și venele au o structură similară, cu trei straturi (sau
tunici): intima, media și adventitia. În general, vasele sangvine își pot
modifica diametrul la contracția mușchilor. Bolile vasculare este o
clasă de boli ale vaselor de sânge - arterele și venele sistemului
circulator al corpului. Este un subgrup de boli
cardiovasculare.Tulburările din această vastă rețea de vase de sânge
pot provoca o serie de probleme de sănătate care pot fi severe sau se
pot dovedi letale. [2] Există mai multe tipuri de boli vasculare, semnele
și simptomele depind de ce tip sunt, printre acestea se numără: [3]
 Eritromelalgia - o boală vasculară periferică rară în care
simptomele includ durere arzătoare, temperatură crescută,
eritem și umflături, în principal ale mâinilor și picioarelor.

 Eritromelalgie la o femeie de 77 de ani
 [4]

 Boala arterială periferică - este declanșată atunci când plăcile

ateromatoase se acumulează în arterele care furnizează sânge
brațelor și picioarelor, placa provocând îngustarea arterelor sau
blocarea acestora. [5]
 Stenoza arterei renale - este îngustarea arterelor renale care
transportă sângele către rinichi din aortă . [6]
 Boala Buerger - se datorează vaselor de sânge mici care se
inflamează și se umflă, vasele se îngustează sau sunt blocate de
cheaguri de sânge . [7]
 Sindromul Raynaud - o afecțiune vasculară periferică rară de
constricție a vaselor de sânge periferice, la nivelul degetelor și
de la picioare atunci când persoanei în este rece. [8]
 Coagulare intravasculară diseminată - o activare pe scară largă a
coagulării în vasele de sânge mai mici. [9]
 Boala cerebrovasculară - este un grup de boli vasculare care
afectează funcția creierului.
  Boala vasculară este o stare patologică a arterelor musculare
mari și medii și este declanșată de disfuncționalitatea celulelor
endoteliale. [10] Din cauza unor factori precum agenții patogeni,
particulele LDL oxidate și alți stimuli inflamatori, celulele
endoteliale devin active. [11] Procesul determină îngroșarea
peretelui vasului, formând o placă care constă în proliferarea
celulelor musculare netede, macrofage și limfocite. [12] [13] Placa
are ca rezultat un flux de sânge restrâns care va reduce în timp
cantitatea de oxigen și substanțe nutritive care ajung la anumite
organe [14], placa putând să se rupă provocând formarea
cheagurilor
 Poate fi dificil să se stabilească un diagnostic de boală
vasculară, deoarece există o varietate de simptome pe care o
persoană le poate avea, de asemenea, istoricul familial și
examinarea fizică sunt importante. Examenul fizic poate fi
diferit în funcție de tipul de boală vasculară. În cazul unei boli
vasculare periferice examenul fizic constă în verificarea fluxului
sanguin în picioare. [15] [16]
 Tratament
 Tratamentul variază în funcție de tipul de boală vasculară; în
cazul bolii arterelor renale, informațiile dintr-o meta-analiză au
indicat că angioplastia cu balon are ca rezultat îmbunătățirea
tensiunii arteriale diastolice și o reducere a necesităților de
medicamente antihipertensive. [17] În cazul bolilor arterelor
periferice, prevenirea complicațiilor este importantă; fără
tratament, pot apărea răni sau gangrenă (moartea țesuturilor).
Printre tratamente se numără: [18]
 renunțarea la fumat
 scăderea colesterolului
 scăderea tensiunii arteriale
 scăderea glicemiei
 activitate fizica
Afecţiunile traumatice
Contuziile vasculare
Sunt frecvent întâlnite la toate speciile. Datorită structurii diferite a
peretelui, arterele sunt mai rezistente la acţiunea factorilor traumatici
în comparaţie cu venele.
Dependent de menţinerea continuităţii peretelui se deosebesc:
A. Leziuni cu pierderea parţiale sau totale a continuităţii (afectează
toate straturile peretelui- plăgile vasculare) - conduc la apariţia de
hemoragii.
Cel mai frecvent sunt afectate vasele de calibru mic (arteriole, venule,
capilare) din ţesutul conjunctiv subcutanat şi muşchi ducând la
formarea de hematoame.
Astfel de leziuni pot prezenta potenţial ridicat de gravitate atunci cănd
interesează vasele organelor parenchimatoase (ruturi de ficat, splină
etc.) sau vase de calibru mare (aortă, cavă).
B. Leziuni cu păstrarea continuităţii peretelui
- cu afectarea doar a intimei – fără semne clinice;
- cu afectarea intimei şi mediei – sub acţiunea presiunii intravasculare
adventicea se poate destinde conducând la formarea de anevrisme
- spasm arterial, lezarea tunicii medii şi intimei – tromboză.
Clinic: paloare, răcirea tegumentului, parestezie, tulburare
funcţională, edem, gangrenă
Complicaţii: tromboza, embolia, gangrena, anevrismul arterial,
ischemia cronică
Diagnosticul: clinic, puncţie, arteriografie, venografie
Prognosticul: favorabil în cazul vaselor de calibru mic şi rezervat sau
defavorabil în cazul afectării vaselor mari.
Tratamentul: leziuni inchise – antispastice, anticoagulante, antialgice
leziuni deschise – hemostază definitivă, sutură vasculară
Anevrismele arteriale
Reprezintă dilataţii patologice permanente ireversibile a unui segment
arerial.
Etiologie: traumatisme, boli degenerative, parazitoze
În funcţie de modul de apariţie se pot distinge:
- anevrisme false – plăgi cu formare de hematom;
- adevărate – fuziforme, saciforme – apărute ca urmare a unor distrofii
ale mediei cu pierderea elasticităţii acesteia.
Clinic- dependent de localizare - deformare globuloasă, tulburări
circulatorii
Diagnosticul: clinic, arteriografie, ecografie
Prognosticul: rezervat
Complicaţii: ruptură, embolie, tromboză, infecţie
Tratamentul – operator - hemostază definitivă, sutură vasculară,
arterioplastie.
Obliteraţia arterială
Reprezintă întreruperea fluxului sangvin într-un segment arterial.
Obliteraţiile arteriale acute periferice afectează în primul rând
membre.
Cauze: embolie, tromboză, spasme posttraumatice
Clinic: durere continuă, tulburări senzitive şi motorii
- absenţa pulsului, tegument rece, gangrenă uscată
Diagnosticul: clinic, termometrie, arteriografie
Diagnosticul diferenţial: paralizie
spasm
anevrism
Tratamentul: obiectivul - restabilirea circulaţiei
-antialgice, antispastice, anticoagulante
- operator – repermeabilizare, arteriotomie – îndepărtarea trombilor
Afecţiunile iflamatorii
Inflamaţia aseptică sau septică a arterelor şi venelor apărute prin
extinderea unor procese inflamatorii din vecinătate, cu afectarea
iniţial a adventicei, a intimei sau cu punct de plecare de la tunica
medie când infecţia peretelui are loc via Vasa vasorum.
Endoflebita aseptică, tromboflebita aseptică
Cauze, simptome: administrarea de substanţe iritante conduce la
îngroşarea peretelui; vindecare poate avea loc fără tratament la 24-48
de ore, uneori se complică cu formarea de trombi ce afectează
permeabilitatea, conducând stază, edem. Obişnuit permeabilitatea se
restabileşte după 4-6săptămâni.
Tratamentul: pensulaţii cu tinctură de iod, dimetilsulfoxid.
Aretrita purulentă, tromboflebita purulentă
Periflebita respectiv tromboflebita purulentă este mai frecvent
întâlnită decât arterita purulentă.
De regulă sun afectate venele superficiale (jugulară, safenă, cefalică
antebrahială).
Etiologia: traumatică - injecţii cu substanţe iritative intraparietal sau
perivenosn nerespectarea asepsiei şi antisepsiei.
Clinic:
- vena capătă aspect de cordon, stază, edem, durere, circulaţia
sangvină compromisă;
- inflamaţia supurativ-necrotică se extinde în scurt timp de la ţesutul
perivenos cuprinzând întreg peretele inclusiv endoteliul cu formare de
trombi care ajung să se întindă pe o lungime considerabilă. Întucât
trombusul este suficient de compact, hemoragiile sunt rare chir dacă
peretele vascular suferă distrucţii.