Sunteți pe pagina 1din 20

GHEORGHE

ALEXANDRA
ANUL 2K-AMG
REFERAT M.I
INGRIJIREA
VENELOR,ARTERELOR,
REUMATISMALE
Bolile venelor

• Venele membrelor inferioare si


superioare sunt dispuse in doua
sisteme:

• Sistemul venos superficial situat


imediat sub piele
• Sistemul venos profund situat la
nivelul muschilor
• Venele superficiale sunt legate de cele
profunde prin vene comunicante.
Acestea sunt prevazute cu valvule care
permit trecerea sangelui intr-un singur
sens: dinspre venele superficiale spre
cele profunde. De asemenea si venele
profunde sunt prevazute cu valvule,
care directioneaza sangele spre inima
si nu permit refluxul acestuia.
BOALA VARICOASA

• Boala varicoasa are o predispozitie


genetica, la care se adauga factori
favorizanti, dintre care un rol important
il au ortostatismul prelungit si
obezitatea. Din cauza modificarilor in
structura peretilor venosi si a
functionarii valvulelor se produc dilatatii
localizate pe traseul unei vene
superficiale, de obicei vena safena
interna, in care stagneaza sangele.
Aceste “pungi” cu sange se numesc
varice.
• Varicele se diagnosticheaza clinic.
• Tratamentul este medical – scadere in
greutate, evitarea ortostatismului
prelungit, ciorap elastic – si chirurgical.
TROMBOZA VENOASA PROFUNDA
( TROMBOFLEBITA PROFUNDA)

• Tromboza venoasa profunda este favorizata de


staza sangelui la nivelul venelor,
hipercoagulabilitate si leziuni ale peretelui venos.
Tromboza venoasa profunda este localizata in
mod obisnuit la nivelul membrelor inferioare.
Doar in situatii deosebite (de exemplu la cei cu
catetere venoase ) poate avea alta localizare.
Staza sangelui la nivelul membrelor inferioare
apare in multe situatii : imobilizare la pat,
postoperator, imobilizare in aparat ghipsat,
insuficienta cardiaca, etc. Dintre interventiile
chirurgicale, in special cele urologice,
ginecologice si ortopedice au risc crescut de a se
complica cu tromboza venoasa profunda a
membrului inferior.
Tromboza venoasa profunda se manifesta prin :

• durere
• crestere de volum a gambei sau a
intregului membru afectat
• uneori cresterea temperaturii si roseata
membrului inferior
• Diagnostic
• examenului clinic
• ecografia Doppler vasculara.
• Tratament
• Tratamentul trombozei venoase profunde
trebuie instituit cat mai rapid si consta in
administarea de anticoagulante injectabil
si repaus la pat pe durata procesului acut.
Complicatii
Tromboza venoasa profunda
are doua complicatii majore:

• Embolia
pulmonara
• Sindromul
posttrombotic
EMBOLIA PULMONARA
• Embolia pulmonara consta in migrarea unei portiuni din cheagul din vena prin cordul drept pana
in circulatia pulmonara. Consecintele depind de marimea arterei pulmonare ocluzionate.
• Embolia pulmonara este o urgenta medicala.
• Diagnosticarea se bazeaza pe:
• semne clinice
• electrocardiograma
• ecocardiografie
• radiografie
• examinare computer tomografica sau rezonanta magnetica nucleara.
Tratament
In functie de severitate, tratamentul este anticogulant, trombolitic, de sustinere a functiilor vitale si uneori
chirurgical sau interventional.
SINDROMUL POST
TROMBOTIC
• In multe situatii, dupa vindecarea trombozei
profunde, repermeabilizarea venei nu este
completa sau, chiar daca este completa,
sunt deteriorate valvulele care impiedica
refluxul sangelui. Din acest motiv se
produce staza sangelui in sistemul venos
profund si superficial. Membrul inferior se
umfla, in special in cursul zilei, este dureros
si apar varice secundare.
• Tratament
• Tratamentul este medical : gimnastica,
ciorap elastic, tratament antigoagulant
pentru a preveni un nou episod de
tromboza venoasa profunda. Varicele
secundare nu au indicatie de operatie,
pentru ca nu rezolva problema.
ARTERA
• Arterele fac parte din
sistemul circulator. Ele
transportă sânge oxigenat
după ce a fost pompat din
inimă. Arterele coronare
ajută, de asemenea, inima
să pompeze sânge,
trimițând sânge oxigenat
către inimă, permițând
mușchilor săi să
funcționeze.
Arteriopatia periferica
obliteranta aterosclerotica
(boala arteriala periferica)
• Este o afectiune a arterelor
determinata de ateroscleroza
(depuneri de grasime la
nivelul vaselor). Depunerile
de grasime ingusteaza
arterele, ceea ce determina
scaderea fluxului sangvin si
irigarea mai slaba a
tesuturilor. Cand boala
ajunge in etape mai avansate
apare durerea la mers
(claudicatie intermitenta).
Odata ce boala inainteaza,
durerea apare la parcurgerea
unor distante din ce in ce mai
scurte.
CIRCUMSTANTE
DE APARITIE:
• Tulburari functionale a
circulatiei periferice
(boala Raynaud,
acrocianoza)
• Leziuni ateromatoase
(arteriopatia obliteranta
ateroclerotica)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
• BOALA RAYNAUD:
• Tegumente palide si reci
• Furnicaturi
• Amorteli
• Absenta pulsatiilor
• Poate duce la atrofia pielii si degenerarea unghiilor.
• ACROCIANOZA:
• Cianoza permanenta a extremitatii membrelor superioare
• Tegumente reci si umede
• La frig apar dureri si se amelioreaza la caldura.
• ARTERIOPATIE OBLITERANTA ATEROSCLEROTICA:
• Este un sindrom de ischemie periferica
• Durere ca o jena la mers apoi forma de claudicatie intermitenta
care cedeaza la repaus
• Tegumente palide si reci
• In fazele cornice apar tulburari ca: – tegumente uscate
• Unghii ingrosate
• Atrofie muscular
• Ulceratii
• Gangrene
INVESTIGATII:
• Oscilometria
• Termografie cutanata cu infrarosii
• Arteriografie
• Ecografie Doppler
• Probe de provocare a claudicatiei
• Probe de provocare a culorii si termperaturii
• PROBLEMELE PACIENTULUI:

• Alterarea confortului din cauza durerii


• Alterarea pielii din cauza ulceratiilor si cangrenelor
• Alterarea perfuziei tisulare din cauza leziunilor
arteriale
• Potential de alterare a imaginii corporale
• Intolerant la activitate din cauza claudicatiei
OBIECTIVE:

• Imbunatatirea
irigatiei arteriale
periferice
• Diminuarea sau
oprierea evolutiei
leziunilor
• Prevenirea
complicatiilor
• Promovarea
controlului
Afecțiuni
reumatismale
Reumatologia este o
ramură a medicinei
interne. Noţiunea de
reumatism derivă de
la grecescul
„rheumamatismos”,
care înseamnă „a
curge” (manifestările
articulare au caracter
fluxionar). Bolile
reumatice se
caracterizează în
principal, prin leziuni
inflamatoare sau
degenerative ale
ţesuturilor
conjunctive ale
articulaţiilor sau ale
ţesuturilor
periarticulare.
Kinetoterapia în principalele sindroame
reumatologice.
Umărul reumatismal
• Obiectivele recuperării funcţionale a
umărului sunt următoarele:combaterea
durerii, obiectiv realizat mai ales prin
imobilizări sau posturări în poziţie
funcţională;
• – refacerea/menţinerea mobilităţii, prin
exerciţii pasive, active,autopasive,
stretching;
• – refacerea forţei şi stabilităţii umărului,
prin exerciţii cu rezistenţă;
• – refacerea mişcării controlate a umărului;
• – menţinerea sau ameliorarea abilităţii
pentru gesturile zilnice, prin antrenarea
întregului membru superior.
Sindroame
reumatologice

• Cotul reumatismal
• Mâna reumatismală
• Şoldul reumatismal
• Genunchiul reumatismal
• Piciorul reumatismal
• Patologia reumatismală a
coloanei vertebrale
MULTUMESC!

S-ar putea să vă placă și