Ghid de tratament: Insuficienţa venoasă cronică a membrelor inferioare.

05.11.2013 / Ministerul Sanatatii

în conformitate cu

Management of Chronic Venous Disorders of the Lower Limbs: Guidelines according to

Scientific Evidence (International Angiology, vol 27, febr. 2008)

Acute and chronic Venous Disease: current status and future directions ( Journal of Vascular
Surgery, vol 45, suppl 3, December 2007)

DEFINIŢIE ŞI EPIDEMIOLOGIE

Insuficienţa Venoasă Cronică este caracterizată de simptome şi semne instalate ca rezultat

al alterărilor structurale şi funcţionale ale venelor.

Simptomele caracteristice sunt senzaţia de picior greu, senzaţia de picior obosit, crampele
predominant nocturne, durerea, pruritul, senzaţia de arsură sau senzaţia de picior umflat.

Semnele includ telangiectazii, vene reticulare, vene varicoase, edemul, modificările trofice
cutanate cum ar fi: lipodermatoscleroza, dermatita, pigmentarea şi în stadiile evolutive finale -
ulceraţia.

Epidemiologie:

La nivel mondial 10-33% din femeile adulte şi 10-20% din bărbaţi au Insuficienţă Venoasă
Cronică. În statele europene prevalenţa este chiar mai mare de 20 până la 50%.

În Romania studii epidemiologice recente cu relevanţă naţională au arătat o prevalenţă a

IVC de 32%.

TRATAMENT

Tratamentul Insuficienţei Venoase Cronice este complex, se face în funcţie de stadiul bolii
şi include terapia medicamentoasă (sistemică sau locală), terapia compresivă, terapia locală a
ulcerului venos, scleroterapia, terapia endovasculară şi tratamentul chirurgical.

Tratamentul Insuficienţei Venoase Cronice se stabileşte funcţie de stadiul bolii, după

următorul protocol, tratamentul sistemic putând fi iniţiat inclusiv de către medicul de familie.

1. Pacienţi cu Insuficienţă Venoasă Cronică în stadiul CEAP COs

Descrierea stadiului conform clasificării CEAP revizuite:

- pacienţi fără semne palpabile sau vizibile de Insuficienţă Venoasă Cronică dar cu
simptome caracteristice: durere, senzaţie de picior greu, senzaţie de picior umflat, crampe
musculare, prurit, iritaţii cutanate şi oricare alte simptome atribuabile Insuficienţă Venoasă
Cronică.
 Modalităţi terapeutice:

- schimbarea stilului de viaţă;

- tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg) micronizată - 2 tablete
zilnic, tratament cronic;

- contenţie elastică în funcţie de fiecare caz în parte – ciorap elastic adaptat pacientului.

2. Pacienţi cu Insuficienţă Venoasă Cronică în stadiul CEAP C1

Descrierea stadiului conform clasificării CEAP revizuite:

- pacienţi cu telangiectazii (venule intradermice confluate şi dilatate cu diametrul mai mic

de 1 mm) sau vene reticulare (vene subdermice dilatate, cu diametrul între 1 şi 3 mm,
tortuoase).

Modalităţi terapeutice:

- schimbarea stilului de viaţă;

- tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg) micronizată - 2 tablete
zilnic, tratament cronic;

- contenţie elastică - în funcţie de fiecare caz în parte;

- scleroterapie.

3. Pacienţi cu Insuficienţă Venoasă Cronică în stadiul CEAP C2

Descrierea pacienţilor conform clasificării CEAP revizuite:

- pacienţi cu vene varicoase - dilataţii venoase subcutanate mai mari de 3 mm diametru în

ortostatism. Acestea pot să implice vena safenă, venele tributare safenei sau venele
nonsafeniene. Au cel mai frecvent un aspect tortuos.

Modalităţi terapeutice:

- schimbarea stilului de viaţă;

- tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg) micronizată - 2 tablete
zilnic, tratament cronic;

- contenţie elastică - în funcţie de fiecare caz în parte;

- scleroterapie;

- tratament chirurgical*).
 *) Tehnica va fi selectată în funcţie de fiecare caz în parte şi în funcţie de dotarea şi
experienţa centrului medical.

4. Pacienţi cu Insuficienţă Venoasă Cronică în stadiul CEAP C3

Descrierea pacientului în conformitate cu clasificarea CEAP revizuită:

- pacienţi cu edeme - definite ca şi creşterea perceptibilă a volumului de fluide la nivelul

pielii şi ţesutului celular subcutanat, evidenţiabil clinic prin semnul godeului. De cele mai
multe ori edemul apare în regiunea gleznei dar se poate extinde la picior şi ulterior la nivelul
întregului membru inferior.

Modalităţi terapeutice:

- schimbarea stilului de viaţă;

- tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg) mieronizată - 2 tablete
zilnic, tratament cronic;

- contenţie elastică - în funcţie de fiecare caz în parte.

5. Pacienţi cu Insuficienţă Venoasă Cronică în stadiul CEAP C4

Descrierea pacientului conform clasificării CEAP revizuite:

C4a - pacienţi care prezintă:

- pigmentaţia - colorarea brun închis a pielii datorită extravazării hematiilor. Apare cel mai
frecvent în regiunea gleznei dar se poate extinde către picior, gambă şi ulterior coapsă.

- Eczema: dermatita eritematoasă care se poate extinde la nivelul întregului membru

inferior. De cele mai multe ori este localizată în apropierea varicelor dar poate apărea oriunde
la nivelul membrului inferior. Este cel mai frecvent consecinţa Insuficienţei Venoase Cronice,
dar poate să fie şi secundară tratamentelor locale aplicate.

C4b - pacienţi care prezintă:

- Lipodermatoscleroza: fibroza postinflamatorie cronică localizată a pielii şi ţesutului

celular subcutanat, asociată în unele cazuri cu contractură a tendonului Ahilean. Uneori este
precedată de edem inflamator difuz, dureros. În acest stadiu pretează la diagnostic diferenţial
cu limfangita, erizipelul sau celulita. Este un semn al Insuficienţei Venoase Cronice foarte
avansate.

- Atrofia albă: zone circumscrise de tegument atrofie, uneori cu evoluţie circumferenţială,

înconjurate de capilare dilatate şi uneori de hiperpigmentare.

Modalităţi terapeutice:

- schimbarea stilului de viaţă;

 - tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg) micronizată - 2 tablete
zilnic, tratament cronic;

- contenţie elastică - în funcţie de fiecare caz în parte.

6. Pacienţi cu Insuficienţă Venoasă Cronică în stadiul CEAP C5, 6

Definirea tipului de pacient conform cu clasificarea CEAP revizuită:

C5 - ulcer venos vindecat

C6 - ulcer venos activ - leziune ce afectează tegumentul în totalitate, cu substanţa care nu se

vindecă spontan. Apare cel mai frecvent la nivelul gleznei.

Modalităţi terapeutice:

- schimbarea stilului de viaţă;

- tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg) micronizată - 2 tablete
zilnic, tratament cronic;

- contenţie elastică - în funcţie de fiecare caz în parte;

- tratament topic local*;

- tratament antibiotic sistemic**.

------------

*) Tratamentul topic local va fi ales în concordanţă cu fiecare caz în parte.

**) Tratamentul antibiotic local este de evitat datorită riscului de selectare a unei flore
bacteriene rezistente sau plurirezistente la antibiotice. Se recomandă administrarea de
antibiotice sistemice în prezenţa unor dovezi bacteriologice de infecţie tisulară cu streptococ
beta-hemolitic.
Insuficienta venoasa cronica

Ce este insuficienta venoasa cronica?

Arterele duc sange bogat in oxigen de la inima in restul organismului, iar venele aduc sangele sarac in
oxigen inapoi la inima. Cand venele de la picioare nu pot transporta suficient sange inapoi spre inima,
vorbim de insuficienta venoasa cronica (IVC).

Avem 3 feluri de vene: superficiale, imediat sub piele; profunde, intre muschi si perforate care
conecteaza venele superficiale de cele profunde. Venele profunde se continua cu vena cava, cea mai
mare vena a corpului, care duce sangele direct la inima. Cand stam in picioare, sangele din venele de
la picioare trebuie sa urce impotriva gravitatiei catre inima. Cand muschii de la gambe se contracta, ei
comprima venele. In acelasi timp valvele venoase, care actioneaza ca supape unidirectionale, se
deschid. In acest fel sangele este impins in sus. Cand muschii gambelor se relaxeaza, valvele venoase
se inchid, impiedicand scurgerea inapoi catre picioare a sangelui. Acest mecanism complex de
transport a sangelui catre inima se cheama pompa venoasa.
Cand mergem, muschii de la picioare se contracta, asa incat pompa venoasa functioneaza bine. Dar
cand stam in picioare sau pe scaun timp mai indelungat, sangele din vene stagneaza, iar presiunea
venoasa creste. Venele profunde si perforante sunt capabile sa suporte perioada scurte de presiune
crescuta. Cu toate acestea, perioadele lungi de presiune crescuta poate sa dilate venele, deoarece
peretii lor sunt flexibili. Cu timpul, la unele persoane, peretii venosi slabesc, iar valvele venoase se
defecteaza, aparand IVC.
Care este cauza IVC?
Cauza IVC este presiunea venoasa mai mare decat cea normala si care persista termen indelungat.
Alte cauze ale IVC sunt tromboza venoasa profunda (TVP) si flebita, care amandoua determina
presiune venoasa crescuta prin blocarea curgerii normale a sangelui prin vene. TVP se produce cand
un cheag de sange (denumit corect tromb) blocheaza scurgerea sangelui printr-o vena profunda.
Blocarea curgerii sangelui determina cresterea presiunii sangelui, dilata venele si supraincarca
valvele.

Valvele venoase care nu functioneaza normal sunt numite incompetente, deoarece ele nu se mai
inchid, nu mai sprijina curgerea normala a sangelui si astfel contribuie la agravarea IVC. TVP este o
boala grava, care necesita tratament de urgenta, deoarece determina nu numai edematierea
piciorului, dar poate provoca embolie pulmonara, atunci cand un fragment din tromb pleaca prin
circulatia venoasa si blocheaza circulatia pulmonara. Flebita se produce cand o vena superficiala se
inflameaza. Inflamatia poate determina formarea unui cheag de sange, care poate de asemenea
cauza TVP.

Factorii care cresc riscul de IVC sunt urmatorii: rude in familie cu varice, obezitate, graviditatea,
sedentarismul, fumatul si munca desfasurata in picioare sau pe scaun perioade indelungate. In plus,
femeile peste 50 de ani au risc maxim de face IVC.

Care sunt simptomele IVC?

Persoanele cu IVC vor observa ingrosarea gleznelor si isi vor simti gambele grele si in tensiune. In plus,
vor simti durere la mers sau imediat dupa ce se opresc. Pacientii cu IVC au frecvent varice, adica vene
dilatate, albastre, intortocheate, vizibile prin piele. Varicele mari produc inrosire si chiar ulceratii la
nivelul pielii.

Edemul al gambelor este cauzat in primul rand de stagnarea sangelui in vene. In acelasi timp, sistemul
limfatic produce la randul lui limfa in exces, pentru a compensa scurgerea greoaie a sangelui datorata
insuficientei venoase. Tesuturile de la nivelul gambelor vor absorbi o parte acest lichid, crescand
edemul. In cazurile avansate, insuficienta venoasa si edemul picioarelor vor cauza ulceratii in
jumatatea inferioara a gambelor.

Cum se diagnosticheaza IVC?

Medicul Dvs. va va pune intrebari legate de starea generala de sanatate, de bolile avute anterior, de
simptome. In plus, medicul va face un examen fizic, mai ales daca aveti varice. Pentru a confirma
diagnosticul de IVC medicul Dvs. va indica un test eco-Doppler si uneori o venografie.

Testul eco-Doppler utilizeaza ultrasunete, masurand viteza sangelui si apreciind structura venelor de
la picioare. Venografia este o analiza radiologica in care medicul injecteaza un colorant special in
vene, numit substanta de contrast, care face vizibila pe radiografie anatomia venelor de la picioare.

Cum se trateaza IVC?

Insuficienta venoasa cronica nu este considerata o boala grava, asa incat medicul Dvs. va va
recomanda de regula doar un tratament pentru reducerea simptomelor ca durerea, edemul etc.
Ciorapii elastici
Pentru cazurile usoare de IVC medicul va recomanda ciorapi elastici. Acestia comprima venele si
impiedica stagnarea excesului de sange in picior. In acest mod ciorapii elastici pot ajuta la vindecarea
ulceratiilor si pot preveni reaparitia lor. In functie de gravitatea bolii, s-ar putea sa fie nevoie sa purtati
ciorapii elastici toata viata.

Puteti sa ameliorati edemul picioarelor si celelalte simptome prin asa-numitul drenaj postural, adica
ridicarea picioarelor deasupra nivelului inimii si evitarea statului in picioare timp indelungat. Cand
totusi sunteti obligat sa stati mult timp in picioare este bine sa va flectati usor genunchii, pentru a
stimula circulatia sangelui. Simptomele IVC pot fi mult diminuate prin mentinerea greutatii ideale sau
slabirea in greutate daca sunteti supraponderal.

Cazurile mai severe de IVC pot fi tratate cu injectii – scleroterapie sau cu interventii chirurgicale.
Interventiile chirurgicale sunt insa utile la mai putin de 1 din 10 pacienti cu IVC si ele includ: ablatie,
stripping venos, bypass, reconstructie de valve si angioplastie sau stentare de vena.

Scleroterapia
Pentru scleroterapie, medicul Dvs. injecteaza o substanta chimica iritanta in venele bolnave. Aceasta
substanta cicatrizeaza venele in interior (le sclerozeaza), asa incat acestea nu se vor mai umple cu
sange. Sangele care in mod normal se intorcea la inima prin aceste vene, se va scurge prin alte vene
invecinate. Venele sclerozate vor fi in final topite de organism.

Ablatia
Ablatia utilizeaza un tub fin, flexibil, numit cateter, care este introdus intr-o vena varicoasa. Electrozi
fini de la varful cateterului incalzesc peretii venei si distrug vena. Ca si in cazul scleroterapiei, vena
varicoasa nu mai este capabila sa transporte sange si va fi absorbita de organism.

Strippingul venos
Pentru a realiza acesta operatie, medicul Dvs. face o incizie in zona inghinala si de obicei una la
glezna. Apoi, chirurgul deconecteaza toate ramurile care au legatura cu vena safena mare, cea mai
importanta vena superficiala a piciorului si o indeparteaza. In plus se mai poate face flebectomie sau
avulsia unor vene colaterale sau pachete de varice prin incizii mici.

Bypass
Daca IVC este grava, chirurgul Dvs. vascular va indica bypass venos pentru tratarea blocajelor venoase
din coapsa sau din pelvis. De exemplu, chirurgul Dvs. poate sa conecteze o vena artificiala, denumita
grefa sau sa transplanteze o alta vena pentru a permite sangelui sa se scurga din piciorul bolnav
ocolind vena blocata. De obicei acest tip de chirurgie se poate face prin incizii mici, fara riscuri
importante.

Reconstructia de valve
In cazul reconstructiei de valve, chirurgul Dvs. va face o incizie mica la piele si apoi deschide vena
bolnava. Apoi, el va impaturi sau va coase valvele pentru a le imbunatati functia. In timpul operatiei el
va putea chiar sa inveleasca vena pe dinafara ei cu o bucata de grefa textila, pentru a nu mai permite
venei sa se dilate si astfel sa mentina functionarea valvelor. Chirurgul Dvs. vascular va va ajuta sa va
decideti care este cea mai buna optiune de tratament pentru cazul Dvs.
TREI LUCRURI PE CARE TREBUIE SA LE STII DESPRE INSUFICIENTA VENOASA
Publicat la:
11/02/2011
27 0 1 0
Insuficienta venoasa / Foto: Captura YouTube
In prezent, peste 18 milioane de persoane din intreaga lume sufera de insuficienta venoasa, ale
carei simptome sunt varicele, hemoroizii, gleznele umflate si picioarele grele. Insuficienta venoasa
este o afectiune prin care sangele venos nu este transportat corespunzator spre inima si este
asociata cu stari de amorteala, dureri accentuate ale membrelor inferioare, schimbarea culorii pielii
in jurul gleznelor si ulceratii.
Comenteaza acest subiect pe Forumul MedLive
Cum se formeaza insuficienta venoasa
Sangele este transportat de la inima spre tesuturile periferice prin artere si se intoarce inapoi prin
vene, astfel ca circulatia prin vene se desfasoara intotdeauna in sens ascendent, valvele venoase fiind
cele care asigura acest flux al sangelui de jos in sus. Cand valvele venoase nu se mai inchid
corespunzator, ele nu se mai pot opune circulatiei descendente a sangelui si acesta se intoarce inapoi
la tesuturile periferice, provocand insuficienta venoasa.
Primele manifestari ale insuficientei venoase sunt de cele mai multe ori de ordin estetic:vene
umflate, care ies in relief si modificarea culorii pielii in zona gambelor dar, in timp, in absenta unui
tratament corespunzator, se pot instala afectiuni grave precum ulcerele varicoase, trombozele
venoase si tromboflebitele. Culoarea rosiatica pe care pielea o capata la nivelul gambelor se
datoreaza spargerii unor vase de sange si eliberarii in piele a pigmentilor care intra in compozitia
hemoglobinei.
Cauze care pot conduce la aparitia insuficientei venoase
Una din principalele cauze a aparitiei bolii este ereditatea. Riscul de imbolnavire este cu aproximativ
45% mai mare daca boala a fost prezenta si la unul din parinti. Factorii de risc mai includ:
 varsta;
 sexul (femeile prezinta un grad de risc mai mare decat barbatii);
 inaltimea (riscul este mai ridicat la persoanele inalte);
 obezitatea;
 sarcina;
 statul in picioare sau pe scaun pentru perioade lungi de timp.
Slabirea muschilor piciorului face ca sangele sa circule cu presiune prin vene si conduce in timp la
dilatarea acestora, care impiedica inchiderea totala a valvelor. Slabirea acestor muschi poate fi
cauzata de factori precum cresterile in greutate, sedentarismul, fumatul.
Cum apar hemoroizii
Insuficienta venoasa cronica sa caracterizeaza prin slabirea peretilor venelor si prin dilatarea acestor
vase, iar in timp poate conduce la aparitia unor formatiuni sanguine suparatoare numite
hemoroizi. Hemoroizii se formeaza prin dilatarea, intinderea si subtierea venelor din partea
inferioara a rectului si a anusului, vene care iau forma unor ciorchini de culoare rosiatica.
Hemoroizii, in functie de localizarea lor, sunt de doua tipuri: hemoroizii interni, care se afla adanc in
interiorul rectului si hemoroizii externi, care sunt prezenti in interiorul anusului si uneori se pot
extinde in afara organismului. Netratati la timp, hemoroizii externifavorizeaza formarea cheagurilor
de sange si pot provoca o afectiune extrem de dureroasa numita tromboza. Sangerarea si durerile
anale reprezinta primele simptome ale hemoroizilor.

insuficienta venoasa cronica se refera la consecintele multor boli venoase ale membrelor inferioare,
pentru fiecare dintre acestea se poate trasa un mod de evolutie si tratament specifice. Pentru
anumite forme de insuficienta venoasa exista vindecare prin tratament, altele fiind doar incetinite in
evolutie sau recuperabile pana intr-un anumit punct.

Ce este insuficienta venoasa - informatii generale

Insuficienta venoasa este o afectiune in care venele unei persoane au probleme legate de circulatia
sangelui, adica atunci cand trebuie sa "transmita"sangele de la picioare inapoi catre inima. Arterele
tale (sau vasele de sange care asigura circulatia sangelui de la inima la diferite organe si tesuturi)
transporta sangele de la inima ta catre restul corpului.
Venele tale transporta sangele inapoi la inima, iar valvele care exista in vene impiedica sangele sa
curga in directia gresita (spre inapoi). Atunci cand venele tale au dificultati in ce priveste trimiterea
sangelui de la membrele tale inapoi catre inima, aceasta este cunoscuta sub numele de insuficienta
venoasa. In aceasta afectiune, sangele nu circula asa cum trebuie inapoi la inima, asa ca se
acumuleaza in venele din picioarele tale.
Cauzele aparitiei insuficientei venoase
Mai multi factori pot cauza insuficienta venoasa, desi aceasta este cel mai frecvent cauzata de
cheagurile de sange (tromboza venoasa profunda sau TVP) si de venele varicoase. Chiar daca ai
antecedente medicale familiale de insuficienta venoasa, exista cativa pasi simpli pe care ii poti face
pentru a-ti reduce sansele de a dezvolta aceasta afectiune, care poate fi cronica. In mod normal,
valvele din venele profunde ale picioarelor tale mentin circulatia sangelui, adica ajuta sangele sa
circule inainte, in directia inimii.
O data cu insuficienta venoasa pe termen lung (cronica), peretii venelor din profunzimea picioarelor
sunt din ce in ce mai slabiti, iar valvele sunt deteriorate. Din aceasta cauza, sangele se acumuleaza in
vene, in special atunci cand stai in picioare, iar acest sange nu mai circula in directia in care ar trebui
sa o faca in mod normal. Insuficienta venoasa cronica este o afectiune pe termen lung. Ea se
datoreaza, in mare parte, proastei functionari a valvelor din vene.
Totodata, insuficienta venoasa cronica poate sa apara drept rezultat al unui cheag de sange (din
trecut) care s-a format in venele din picioare. Asadar, cele mai intalnite cauze ale insuficientei
venoase sunt cazurile anterioare de cheaguri de sange si venele varicoase. Cand circulatia sangelui
prin vene este blocata (in directia inimii), cum ar fi in cazul formarii unui cheag de sange, sangele se
acumuleaza in zona de sub cheagul sangvin, lucru care poate duce la insuficienta venoasa. In cazul
venelor varicoase, valvele lipsesc de cele mai multe ori sau sunt afectate ori slabite, iar sangele se
scurge inapoi prin valvele acestea defectuoase. In unele cazuri, slabiciunea din muschii picioarelor
poate contribui si ea la insuficienta venoasa.
Simptomele insuficientei venoase
Lista simptomelor insuficientei venoase include:
• Umflarea picioarelor sau a gleznelor (edem)
• Durere care se agraveaza atunci cand stai in picioare si care se calmeaza atunci cand iti ridici
picioarele;
• Crampe la nivelul picioarelor;
• Amorteli dureroase si senzatie de greutate la nivelul picioarelor,
• Simti ca iti zvacnesc sau tremura picioarele;
• Mancarimi si furnicaturi la nivelul picioarelor;
• Slabiciune in picioare;
• Ingrosarea pielii de pe picioare si glezne;
• Piele care isi modifica culoarea, in special in jurul gleznelor;
• Apar ulceratiile;
• Vene varicoase (persoana observa aparitia varicelor);
• O senzatie de tensiune sau incordare in gambe.
Factorii de risc
Insuficienta venoasa este mai des intalnita in randul femeilor decat in randul barbatilor. Potrivit
expertilor americani de la University of Chicago Medical Center, insuficienta venoasa are o
probabilitate mai mare sa apara la femeile cu varste intre 40 si 49 de ani si la barbatii cu varste intre
70 si 79 de ani. Alti factori de risc ai insuficientei venoase, pe langa varsta inaintata, sunt:
• Cheagurile de sange anterioare (tromboza venoasa profunda);
• Venele varicoase (varicele);
• Obezitatea;
• Sarcina;
• Fumatul;
• Cancerul;
• Slabiciunea muschilor, o lovitura la picior sau un traumatism, cat si leziuni la nivelul picioarelor;
• Umflarea/inflamatia unei vene superficiale de la membrele inferioare (flebita);
• Istoricul familial medical de insuficienta venoasa;
• Inactivitatea sau sedentarismul (faptul ca stai jos sau stai in picioare pe perioade lungi de timp, fara
sa te misti, poate cauza o presiune mare a sangelui in venele picioarelor si iti poate creste riscul de
insuficienta venoasa).
Diagnosticul de insuficienta venoasa
Medicul tau va dori sa iti faca un examen clinic si sa faca un istoric medical complet, pentru a-si da
seama daca ai insuficienta venoasa. Totodata, medicul poate recomanda unele teste de imagistica
medicala, pentru a depista sursa problemei tale daca ai probleme cu circulatia sangelui in picioare.
Aceste teste pot include o flebografie (venograma) ori o ultrasonografie (ecografie) Doppler, prin care
sunt examinate vasele de sange. Venograma - In timpul unei venograme, medicul tau va introduce o
substanta de contrast pe cale intravenoasa, in venele tale. Substanta de contrast va face ca vasele tale
de sange sa aiba aspect opac pe imaginea obtinuta prin folosirea razelor X, lucru care il ajuta pe
medic sa le vada bine pe aceasta imagine. Aceasta substanta de contrast ii va oferi medicului tau o
imagine mai clara a vaselor tale de sange, prin utilizarea razelor X.
Ecografia sau ultrasonografia Doppler - Acest tip de test este numit si ultrasonografie duplex si poate
fi folosit pentru a testa viteza si directia in care sangele curge prin vene. Un tehnician va aplica o
cantitate de gel pe pielea pacientului si apoi va apasa cu un mic dispozitiv pe care il tine in mana
(transductor) zona de piele care il intereseaza. Transductorul foloseste unde sonore care se intorc
inapoi intr-un computer si produc imaginile fluxului sangvin.
Complicatiile insuficientei venoase
Lasata netratata, insuficienta venoasa poate sa rezulte nu doar intr-o pierdere treptata a aspectului
estetic, ci poate duce si la o varietate de complicatii, printre care durere persistenta si disconfort,
hemoragie, tromboflebita superficiala (adica aparitia unui cheag de sange, numit si tromb, la nivelul
unei vene superficiale) si la modificari progresive ale pielii care pot duce, in cele din urma, la ulceratii.
In cazuri rare, modificarile cronice ale tesuturilor moi pot duce la rigiditatea articulatiei gleznei, la o o
contractura fixa in ce priveste flexia plantara si la periostita. Insuficienta venoasa netratata, pe termen
lung, poate duce la complicatii grave pentru pacient.
Refluxul venos, asociat cu boala varicoasa (varicele, o boala frecventa a venelor), poate sa rezulte in
sporirea unor simptome cum ar fi durere continua sau suparatoare de picior, durere surda si
umflatura. Aceasta este o reflectare a cresterii presiunii venoase de pe urma insuficientei valvelor din
interiorul venelor. Modificarile pielii, cum ar fi dermatita de staza venoasa, pot duce la aparitia unor
mici zone rosii si dureroase pe piele (o infectie bacteriana comuna a pielii). Modificarile pielii pot
deveni mai evidente in partea de jos a piciorului si in zona gleznei. In cele din urma, pielea se poate
crapa sau poate avea ulceratii (pot aparea leziuni), cu rani grave, care sunt dificil de vindecat.
Sa nu uitam ca o afectiune care este posibil sa apara in timp, atunci cand persoana are o insuficienta
venoasa cronica, sunt ulcerele venoase ale picioarelor. Aceste ulcere (numite si ulcere de staza) care
se datoreaza venelor varicoase sunt dureroase si se vindeca foarte greu. Uneori, ulcerele nu pot fi
vindecate pana cand fluxul de sange din vene nu este corectat, adica pana cand sangele nu ajunge sa
circule cum trebuie in venele afectate. Sangele care se acumuleaza in venele varicoase (staza, adica
oprirea sau incetinirea circulatiei sangelui in unele parti) este complet golit de rezervele sale de
oxigen si de nutrienti. De asemenea, venele nu tolereaza bine presiunea mare a sangelui si incep sa
apara modificari la nivelul pielii in zona picioarelor (hiperpigmentare).
O alta posibila complicatie a venelor varicoase netratate este sangerarea spontana din acele vene. Pe
masura ce pielea de deasupra acelor vene se subtiaza, in cele din urma vena poate fi expusa mediului
exterior si persoana se poate rani sau se poate lovi cu usurinta, vena poate fi atinsa de haine, de
asternuturile de pat, etc. Pierderea de sange poate fi semnificativa si este nedureroasa. O alta
complicatie este tromboflebita superficiala, adica o inflamatie a unei vene situate imediat sub
suprafata pielii, insotita insa de formarea unor cheaguri de sange ce pot bloca partial sau total fluxul
sanguin. Aceasta complicatie poate avea consecinte extrem de grave pentru pacient.
Tromboza venoasa profunda, spre deosebire de tromboflebita superficiala, poate fi asociata cu
probleme medicale grave, semnificative. Tromboza venoasa profunda poate fi destul de dureroasa, iar
initial pacientul simte o senzatie neplacuta in partea de jos a piciorului.
Metode de Tratament
Tratamentul in insuficienta venoasa va depinde de mai multi factori, inclusiv de motivul pentru care a
aparut afectiunea, va depinde de starea ta sanatate si de antecedentele tale medicale. Alti factori pe
care medicul tai ii va lua in considerare cand va alege tratamentul pentru insuficienta venoasa sunt:
• Simptomele tale specifice;
• Varsta ta;
• Gravitatea afectiunii tale;
• Cat de bine poti tolera medicamentele si procedurile.
Cel mai folosit tratament pentru insuficienta venoasa sunt ciorapii medicinali compresivi (sau ciorapii
elastici) care sunt prescrisi de medic. Acesti ciorapi speciali elastici aplica o presiune la glezna si in
partea inferioara a piciorului. Ei ajuta la imbunatatirea circulatiei sangelui si pot reduce umflarea
picioarelor. Ciorapii medicinali compresivi sunt disponibili in farmacii, intr-o gama variata, in functie
de cat de compresivi trebuie sa fie, iar unii sunt mai lungi sau mai scurti, in functie de necesitate.
Medicul tau te va ajuta sa decizi care este cel mai bun tip de ciorapi medicinali compresivi pentru
tratamentul tau.
Totodata, tratamentul pentru insuficienta venoasa cronica poate include mai multe strategii diferite:

a) Imbunatatirea circulatiei sangelui - Unele dintre sfaturile si recomandarile care iti imbunatatesc
circulatia sangelui (daca e deficitara) sunt:
1. Ridicarea picioarelor - adica sa iti tii picioarele ridicate ori de cate ori este posibil.
2. Sa porti ciorapi elastici (ciorapi medicinali compresivi), care aplica presiune pe gambe, adica in
partea inferioara a picioarelor.
3. Sa nu iti tii picioarele incrucisate atunci cand stai asezat (sa nu stai picior peste picior).
4. Sa faci miscare sau exercitii fizice in mod regulat.
b) Medicatie - Exista, totodata, numeroase medicamente care ii pot ajuta pe pacientii care sufera de
insuficienta venoasa. Aceste medicamente includ:
• Diureticele - medicamente care atrag excesul de lichide din corpul tau, lichide care sunt apoi
excretate prin rinichi;
• Anticoagulante: medicamentele care dilueaza sau subtiaza sangele;
• Pentoxifilina: un medicament care ajuta la imbunatatirea circulatiei sangelui.
c) Tratament chirurgical - Uneori, cazurile mai grave de insuficienta venoasa necesita o interventie
chirurgicala. Medicul tau ar putea sugera una dintre urmatoarele tipuri de interventii chirurgicale:
1. Repararea pe cale chirurgicala a venelor sau valvelor
2. Indepartarea venei deteriorate (o operatie pentru varice care este numita si stripping)
3. Operatia endoscopica minim invaziva: cand medicul chirurg introduce un tub foarte subtire, cu o
camera video atasata de el, pentru a-l ajuta sa vada si sa lege venele varicoase.
4. Bypass venos: o vena sanatoasa este transplantata din alta parte din corpul pacientului. Aceasta
procedura, in general, este folosita numai atunci cand partea superioara a coapsei este afectata si
doar in cazurile foarte grave, cand nimic altceva nu a mai functionat pentru acel pacient.
5. Terapia cu laser: acest tratament relativ nou foloseste laserul fie pentru a estompa, fie pentru a
inchide vena deteriorata cu valuri puternice de lumina pe o zona mica, specifica. Terapia cu laser nu
implica taieturi sau incizii chirurgicale.
d) Flebectomia ambulatorie - Aceasta procedura care se efectueaza in ambulatoriu (nu va trebui sa te
internezi peste noapte in spital) inseamna ca medicul tau va amorti anumite zone de pe piciorul tau si
apoi va face mici intepaturi si astfel va indeparta venele varicoase mai mici.
e) Scleroterapia - Aceasta metoda de tratament este, in general, rezervata pentru cazurile avansate
de insuficienta venoasa. In scleroterapie, o substanta chimica este injectata in vena deteriorata, astfel
incat aceasta sa nu mai poata transporta sangele. Astfel, sangele se va intoarce la inima si va circula
prin alte vene, iar vena care a fost deteriorata va fi, in cele din urma, absorbita de organism.
Scleroterapia este folosita pentru a distruge venele de dimensiuni mici, pana la dimensiuni medii.
f) Proceduri cu cateter - In cazurile grave, medicul tau poate folosi o procedura cu cateter pentru
venele mai mari. Medicul va introduce un cateter (un tub subtire) in vena, va incalzi capatul
cateterului si apoi il va indeparta. Caldura aceasta va determina vena sa se inchida si sa se "sigileze",
pe masura ce cateterul este extras. Totodata, tratamentul poate fi facut si printr-o serie de proceduri
care pot fi efectuate in cabinetul medicului sau in anumite clinici, iar aceste proceduri pot folosi un
laser sau radiofrecventa. Aici mentionam ca exista si o metoda numita ablatie prin radiofrecventa.
Preventia insuficientei venoase
In cazul in care te intrebai cum poti preveni insuficienta venoasa, e bine sa stii ca exista unele masuri
care te pot proteja de aceasta afectiune. Daca ai antecedente medicale familiale de insuficienta
venoasa, exista cativa pasi pe care ii poti face pentru a-si reduce sansele de a dezvolta aceasta
afectiune in care este afectat fluxul sangvin prin vene.
• Incearca sa iti mentii o greutate normala a corpului sau incearca sa slabesti, daca este cazul.
• Nu fuma, iar daca fumezi, e bine sa renunti la acest viciu.
• Fa cu regularitate exercitii fizice.
• Protejeaza-ti picioarele de leziuni/accidentari.
• Nu sta in picioare sau pe scaun foarte mult timp in aceeasi pozitie si evita sa stai "picior peste
picior".
Daca nu esti sigur(a) de severitatea venelor tale varicoase, ar trebui sa mergi la cabinetul unui medic
specialist, care va putea sa determine severitatea afectiunii tale si daca tratamentul este necesar sau
nu pentru insuficienta ta venoasa.