Apostu Maria Izabela

AMG 2C

Ateroscleroza şi plăcile de aterom

Ateroscleroza este o maladie cardiovasculară caracterizată de

formarea la nivelul tunicii interne și medii a arterelor mijlocii și
mari de depozite de plăci ateromatoase (plăci de culoare galbenă), ce
conțin colesterol, material lipidic și lipofage.
Ateromul reprezintă o leziune histologică întâlnită în evoluția
aterosclerozei, constituită dintr-un depozit lipidic extracelular situat
în intima arterială, care proemină sub forma unei plăci
subendoteliale.
Efectele și complicațiile bolii (angina pectorală, infarctul miocardic,
accidentul cerebral, cardiopatia ischemică) asupra creierului, inimii,
extremităților, și a altor organe constituie cauza majoră a morbidității și
mortalității în țările vestice - 1/3 din decesele la persoane cu vârsta
cuprinsă între 35 și 65 de ani.
Placa ateromatoasă creată este alcătuită din 3 regiuni distincte:
a) ateromul - o acumulare nodulară a unui material gălbui, ușor, situat
în centrul plăcilor mari și alcătuit din macrofage;
b) cristale de colesterol LDL situate adiacent ateromului;
c) calcifierea exteriorului unor leziuni mai vechi sau mai avansate.

Trebuie făcută distincția dintre arterioscleroză (un termen general folosit

pentru descrierea oricărei boli ce implică o întărire (sau pierdere a
elasticității) a pereților arterelor mari sau medii, arterioloscleroză (un
termen general folosit pentru descrierea oricărei boli ce implică o
întărire a pereților arteriolelor (arterelor mici), și ateroscleroza, ce
Apostu Maria Izabela
AMG 2C

descrie o întărire a pereților arterelor ca rezultat al formării plăcii

ateromatoase.
Ateroscleroza, deși poate rămâne asimptomatică câteva decenii, produce
două mari probleme:
1. Plăcile ateromatoase, deși sunt compensate de lărgirea arterelor, în
cele din urmă duc la rupturi ale plăcilor și, implicit, cheaguri.
Acestea se lecuiesc și se micșorează, dar pot duce la stenoza
arterelor, sau, chiar mai rău, la blocajul acestora.
2. Dacă procesul lărgirii arterelor este excesiv, poate rezulta un
anevrism.

Complicațiile aterosclerozei avansate sunt cronice, progresive și

acumulative. Cel mai des plăcile ușoare se rup, cauzând formarea unui
tromb, care va încetini sau va opri fluxul sangvin, ducând la moartea
țesutului alimentat de artere în aproximativ 5 minute (infarct). Unul din
cele mai des întâlnite exemple este tromboză coronară a arterei coronare
(infarct miocardic), sau, un scenariu mai groaznic, este accident cerebral.
Altă complicație frecventă este claudicația, rezultată din alimentarea
insuficientă cu sânge a membrelor inferioare, din cauza atât a stenozei
arterelor, cât și a unor segmente cu anevrism reduse de cheaguri.
Ateroscleroza poate astfel afecta orice arteră din corp (creier, rinichi,
intestine, etc).
Apostu Maria Izabela
AMG 2C
Apostu Maria Izabela
AMG 2C