Metodologia cercetării ştiinţifice

Concepte, necesităţi şi atitudini

Corin Badiu, 2018

 Cercetarea stiintifica

• joaca un rol foarte important in eforturile medicinei de a

mentine starea de sanatate si de a combate bolile
• ne ajuta sa obtinem cunostinte noi si sa dezvoltam
instrumente adecvate pentru a fi utilizate pe baza
cunostintelor existente
 De ce MCS ?
• O intelegere mai buna a fenomenelor / mecanismelor de boala
• Confirma adevarul stiintific si corecteaza informatiile
• Imbunatateste educatia, permite formarea unui sistem de gandire si
actiune
• Obtinem granturi !
• Cariera si recunoastere academica

• Aplicarea principiilor MCS in practica medicala curenta asigura

performanta medicala
 Cercetarea stiintifica
• permite diagnosticarea si tratarea diverselor
afectiuni
• ofera dovezi pe care sa se bazeze politicile
sanitare si deciziile asupra sanatatii si dezvoltarii
sistemelor de asistenta medicala

• Medicina bazata pe dovezi (evidenţe)

• De ce contează practica bazată pe dovezi?
Dezvoltarea “medicinei bazata pe dovezi”

• Descrisa initial in 1992

• O noua abordare in educatia medicala
• O “revolutie” in practica medicala
• Alte abordari “evidence-based”: etica,
psihoterapie, terapie ocupationala, medicina
dentara, nursing, etc.
 Factori care conduc EBM

• Dimensiunea covârșitoare a literaturii

• Inadecvarea manualelor
• Dificultate in sintetizarea dovezilor și
traducerea lor în practică
• Numărul crescut de studii randomizat
controlate (RCT)
• Baze de date computerizate disponibile
• Strategii de dovezi reproductibile
 Definitia EBM

• “Integrarea celor mai bune dovezi de

cercetare cu expertiza clinica si valorile
individuale ale pacientului”

Sackett DL et al; Churchill Livingstone, 2000

 Etape ale EBM
• Transformați nevoia de informații într-o
întrebare adecvata
• Urmăriți cele mai bune dovezi
• Evaluați critic aceste dovezi
• Integrați aprecierea cu expertiza clinică și
pacientul individual
• Evaluati efectul

Sackett DL. EBM: how to practice and teach EBM.

Churchill Livingstone 2000
 Critica EBM

• Nu pune accent pe valorile pacientului

• Nu tine cont de variatiile individuale
• Variabilitatea judecatii clinice adaptate cazului
• Standardizarea terapiei in dauna variabilitatii
individuale
Strong evidence supports that…

“teaching is not effective on Friday

afternoons”
Interpretarea “comunicarilor”

• Increderea – sursa informatiilor?

• Dovezile – Identificate si prezentate sintetic?

• Recomandarile se coreleaza cu dovezile?

• Validarea  imbunatatirea practicii ?  implementare

Health Care / Medical Sciences Literature -

“Half of what we are taught as medical students

will in ten years have been shown to be wrong.
The trouble is, none of teachers knows which half.”

Dr Sydney Burrell, Dean of Harvard Medical School (2000)

 Concepte

Ghiduri de buna practica

“Norme elaborate sistematic pentru a ajuta medicul in deciziile legate

de pacient cu privire la intervențiile de sănătate publică adecvate
pentru circumstanțe specifice”

Derived from: Institute of Medicine Committee to Advise the Public Health

Service on Clinical Practice Guidelines. Clinical Practice Guidelines: Directions
for a new program. Washington DC: National Academy Press, 1990.
 Concepte

Ce determina calitatea ghidurilor?

“Ar trebui să ofere informații extinse, critice și bine echilibrate cu privire la
beneficiile și limitele diverselor intervenții (dg, trat), astfel încât medicul să
poată judeca cu atenție cazurile individuale”

Subcommittee of WHO.
BMJ 1993; 307: 1541-1546
 Criterii

Ce face ca un ghid sa fie de calitate?

• Valid
• Reproductibil
• Cost-eficient
• Reprezentativ / multidisciplinar
• Aplicabil clinic
• Flexibil
• Clar
• Revizuibil
• Poate fi supus unui audit clinic

NHS Executive. Clinical Guidelines. Leeds: NHSE, 1996

 Beneficii ale normelor de buna practica

• Pentru public / pacienti

• Pentru profesionistii din sanatate

• Pentru sistemul de sanatate si institutii

Adapted from Woolf SH et al. Potential benefits, limitations and harms of clinical
guidelines. BMJ 1999: 318: 527-530
Beneficii potentiale pentru pacienti /public

• O calitate mai bună a îngrijirii

• Îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate
• Îmbunătățirea consistenței îngrijirii
• Informează pacienții / publicul despre ce ar trebui să facă profesioniștii din
domeniul sănătății
• Împuterniciți publicul să facă alegeri mai informate
• Influenta politicilor de sanatate publica
Beneficii potentiale pentru profesionisti
O calitate mai bună a deciziilor de management
Asigură profesioniștii din domeniul sănătății că practica / intervenția propusa este
adecvată
Ofera recomandări explicite pentru a ghida intervențiile de îngrijire / sănătate publică
Reduce practicile depășite, ineficiente sau risipitoare
Sprijină inițiativele de îmbunătățire a calității
Modifică agenda de cercetare prin evidențierea lacunelor în normele de practica
Beneficii potentiale pentru sistemele de
sanatate

Imbunatatirea eficientei
Optimizarea economica
Demonstrarea respectării regulilor poate îmbunătăți imaginea publică
 Ce pot oferi GHIDURILE
pentru a imbunatati standardul de practica?

• Furnizeaza declarații și standarde clare pentru furnizarea serviciilor

de îngrijire / servicii la nivel local
• Clarifica rolurile și responsabilitățile
• Susțin punerea în aplicare a practicii bazate pe dovezi
• Promovează îngrijire / servicii eficiente de înaltă calitate
• Susțin evaluarea și gestionarea riscurilor
• Ofera oportunități publicului de a se implica în dezvoltarea
serviciilor
• Furnizează o sursă de informații pentru comitetul de ghiduri clinice
• Furnizează informații de audit
• Promovează înregistrarea datelor medicale de înaltă calitate
 Cum se dezvoltă ghidurile bazate pe dovezi?

1. Identificarea și perfecționarea domeniului unui ghid

2. Desfășurarea grupurilor de dezvoltare a ghidurilor
3. Identificarea și evaluarea dovezilor
4. Transcrierea dovezilor într-un ghid de practică clinică
5. Revizuirea și actualizarea orientărilor

Shekelle PG, Woolf SH, Eccles M, Grimshaw J. Developing

guidelines. BMJ 1999: 42: 67-81
TOPIC SELECTION & SCOPE

COMPOSITION OF THE GUIDELINE

DEVELOPMENT GROUP
Subiect
IDENTIFICATION & EVALUATION OF
EVIDENCE Grupuri
FORMATION OF RECOMMENDATIONS &
GRADING Dovezi

DEFINE RESOURCE CONSEQUENCES Editare

CONSULTATION &PEER REVIEW Review

EDIT & PUBLICATION

FORMULATION OF AUDIT & PEER

REVIEW
 Nivel de evidenţă

Gradul Descriere
Recomandarii

Evidenta uniforma din studii multiple randomizat controlate, cu

A putere statistica suficienta, cu beneficii >> riscuri
Evidenta cel puţin dintr-un studiu randomizat controlat, studiu de
B cohorta sau caz-control analitic sau meta-analiza, cu putere statistica
suficienta, cu beneficii > riscuri publicate în reviste de nivel 2
Evidenta provenind din experienţa clinica, consens de experţi, studii
C descriptive sau opinii ale experţilor bazate pe experienţa personala –
cu beneficii îndoielnice sau nedemonstrate beneficiu / risc
Nespecificat, cu beneficii nedemonstrate fata de riscuri, sau
D publicaţii care demonstrează riscuri> beneficii
 Cercetarea stiintifica
• Desi OMS si statele sale membre sunt
constiente de importanta cercetarii medicale,
aceasta nu a fost o prioritate in multe tari in curs
de dezvoltare
– lipsa metodologiei de cercetare
– absenta cercetatorilor calificati
– sistemul de management si coordonare a cercetarii medicale
fie:
• nu a fost creat
• nu functioneaza adecvat
Cercetarea stiintifica in Romania

Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica

Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului

Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii
 Procesul de cercetare
• este fundamental pentru luarea unor decizii
eficiente si in cunostinta de cauza
• este parte integranta din eforturile tarilor de:
• – a ameliora starea de sanatate a populatiei
– a creste eficienta sistemelor sanitare, mai ales in
conditii de transformari epidemiologice,
demografice si economice, transformari care
afecteaza profund sistemele sanitare
 In aceste cursuri:
• se vor descrie metodele de planificare si
realizare a cercetarii stiintifice:
– formularea problemelor
– stabilirea obiectivelor cercetarii
– planificarea studiului
– metode de colectare a datelor
• analiza statistica a datelor
– interpretarea rezultatelor
– diseminarea acestor rezultate
 DEFINITII
• cercetarea stiintifica este o
descoperire a cunostintelor prin
cautare sau investigatie sau prin
experimente avand drept scop
descoperirea si interpretarea de
cunostinte noi

• metoda stiintifica este un grup

de tehnici si proceduri sistematice
aplicate in cursul desfasurarii
investigatiei sau experimentului si
orientate catre obtinerea de noi
cunostinte
 DEFINITII

• cercetarea si metodele stiintifice pot fi considerate o cale

de investigatie critica ducand la descoperirea unor fapte
sau informatii care amplifica intelegerea noastra asupra
sanatatii si bolilor umane
 Categorii ale cercetarii

• 1.Cercetarea Empirica si Teoretica

• 2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata

 1.Cercetarea Empirica si Teoretica

• abordarea filozofica a cercetarii este in principal

de doua tipuri:
• Empirica
• Teoretica
• cercetarea in domeniul sanatatii utilizeaza in
principal abordarea empirica – bazata pe:
• Observatie
• Experienta
– Mai putin bazata pe:
» Teorie
» Abstractizare
 1.Cercetarea Empirica si Teoretica
• cercetarea epidemiologica, de ex., depinde de colectarea sistematica
a observatiilor fenomenelor legate de starea de sanatate care
prezinta interes in cazul unei populatii definite

• mai mult, chiar in cadrul abstractizarii prin modele matematice, NU

pot fi obtinute progrese in intelegerea cauzelor si modului de aparitie
a bolilor daca nu se face o comparatie a unor modele construite
teoretic, cu ceea ce se observa concret la nivelul populatiilor

• cercetarea empirica si teoretica se completeaza reciproc in

dezvoltarea unei intelegeri a fenomenelor, in previziunea unor
evenimente viitoare si in prevenirea unor evenimente daunatoare
asupra bunastarii generale a populatiei de interes
 Cercetarea empirica

• Cercetarea empirica in stiintele

medicale poate fi:
– cantitativa
– calitativa
Cercetarea in Domeniul Medical
• In general cercetarea in domeniul medical
utilizeaza informatii de tip cantitativ

• In majoritatea cazurilor aceasta implica

identificarea:
– populatiei de interes
– caracteristicilor (variabilelor) indivizilor
(unitatilor) din populatie
– studierea variabilitatilor acestor caracteristici
intre indivizii din populatie
Cercetarea in Domeniul Medical
• De aceea cuantificarea cercetarii empirice se obtine prin
trei procedee:
– masurarea variabilelor
– estimarea parametrilor populatiei (parametri ai
distributiei probabilitatii care surprind variabilitatea
observatiilor in populatie)
– testarea statistica a ipotezelor, sau estimarea
gradului in care "sansa" singura poate fi responsabila
de variatia dintre indivizii sau grupurile aflate sub
observatie
 Cercetarea in Domeniul Medical
• Luarea in considerare a sansei sau
probabilitatii este substanta alcatuirii
planului de cercetare (design-ului cercetarii)

– mai mult decat orice, planificarea cercetarii

trebuie sa tina seama de rolul sansei pentru a
asigura validitatea

– metodele statistice sunt acelea care mentin

legile probabilitatii in cursul cercetarii noastre
 Cercetarea in Domeniul Medical
• Metodele statistice:

– permit analiza si interpretarea adecvate ale rezultatelor

– statistica ofera instrumentele care permit cercetarii

medicale sa fie mai degraba empirica decat abstracta
• ea ne permite sa ne confirmam descoperirile prin
continuarea observatiei si experimentului
2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata

• din punct de vedere functional cercetarea poate fi

clasificata in:
– fundamentala (sau pura sau bazala = "basic“, de
laborator, tip “preclinic”)

– aplicata (clinica, epidemiologica)

 2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata
• cercetarea fundamentala – de obicei este considerata a implicata o
cautare a cunostintelor fara definirea unei utilitati clare sau a unui
scop specific

• cercetarea aplicata este orientata spre o anumita problema si este

directionata catre rezolvarea unei probleme existente
 2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata

• Exista o controversa continua cu privire la beneficiul relativ si

contributia catre societate a celor doua tipuri de cercetare

• Unii considera ca stiinta, care depinde in mare parte de sprijinul

societatii, trebuie sa se orienteze direct spre solutionarea unor
probleme relevante ale omului, in timp ce...

• Altii pretind ca investigatia stiintifica este cea mai productiva

atunci cand se efectueaza liber, fara nici o constrangere, iar cele
mai mari progrese ale ale stiintei au rezultat din cercetarea pura
 Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii
• mai multe principii
fundamentale sunt utilizate in
cercetarea stiintifica:
1.Ordinea
2.Deductia si Sansa
3.Evaluarea si Probabilitatea
4.Ipoteza
Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii

1.Ordinea
– Metoda stiintifica difera de "bunul simt" in
ajungerea la concluzii prin utilizarea observatiei
organizate a entitatilor sau evenimentelor care
sunt clasificate sau ordonate pe baza
proprietatilor si a comportamentelor comune

– acest caracter comun al proprietatilor si

comportamentelor permite efectuarea de predictii
care, duse la limita, devin legi
 Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii

3.Evaluarea si Probabilitatea
– Cerinta critica a efectuarii
proiectului in cercetare, aceea
care asigura validitatea, este
evaluarea probabilitatii de la
inceput pana la capat
 Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii

• 3.Evaluarea si Probabilitatea

– cele mai importante elemente (1) ale proiectului de

cercetare, elemente avand drept scop asigurarea
integritatii probabilitatii si prevenirea bias-ului, sunt:
• esantionul sa fie reprezentativ
• randomizarea in selectia grupurilor de studiu
 Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (4)

3.Evaluarea si Probabilitatea
– cele mai importante elemente ale proiectului de cercetare:
• mentinerea grupurilor de comparatie sub forma grupurilor control
• realizarea principiului "dublu-orb" (atat a experimentelor cat si a
subiectilor)
• utilizarea metodelor probabilitatii (statistice) in analiza si
interpretarea rezultatelor
 Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii

3.Evaluarea si Probabilitatea
– Probabilitatea este o masura a nesigurantei sau a variabilitatii
caracteristicilor intre diversii indivizi ai unei populatii:

• daca se va observa intreaga populatie, calcularea

frecventelor relative ale variabilelor ofera toate informatiile
referitoare la variabilitate

• daca se va observa doar un esantion de indivizi din acea

populatie, deductia de la esantion la populatie (de la specific
la general) va implica identificarea:
– probabilitatilor evenimentelor observate
– precum si a legilor probabilitatii care ne permit sa
masuram nivelul de nesiguranta al deductiilor noastre
 Obiective
• Dobandirea notiunilor fundamentale de
cercetare medicala

• Dobandirea abilitatilor de documentare

medicala curenta

• Redactarea unui protocol de 10 pagini

pentru un studiu real / ipotetic

• Analiza altor studii (peer review)

 Tipuri de lucrări ştiinţifice

• Articol ştiinţific
• Poster
• Prezentare orală
• Lucrare de diplomă / master / doctorat
• Grant de cercetare
• Articole de educaţie continuă
• Book review
Structura: Strategia Stilului

If a man can group his ideas, then he is a Ending

writer.
Robert Louis Stevenson

Middle

Beginning
 De ce scriem ?
Publicatie / Propunere de grant

• Produs final pentru un • Pentru a obtine finantare

grant de cercetare pentru un grant de cercetare

• Pentru a ne face • Pentru a incepe / continua

cunoscuta activitatea proiecte de cercetare
 Cursul publicatiei

• Abstract
• Comunicare scurta
• Articol local/ international
• Revista de varf  observatii  revista tinta
• Articol Nature/ Science
• Teza (MD/ Ph.D)
• Raport
 Cum scriem?

• Singur sau in grup

• Intreaba coautorii / colegii de grup

• Exemplu: A schiteaza draftul de articol si rezultatele

principale, B scrie detalii etc.

• Doar A poate scrie 1-2 articole pe an, impreuna pot

scrie mai mult.

• Ce care scrie doreste ca articolul sa atraga cititori,

deci poate trece in postura de cititor sau solicita
observatii de la un coleg care nu a citit inca articolul
 Authorship

• Autorii
 Toti autorii trebuie sa aiba contributie
stiintifica
 Cati autori?

• Procesul de recenzie
 Observatiile obtinute sunt utile; articolul
poate fi publicat dupa ceva munca
suplimentara de organizare / argumentare
 Cerintele pentru autori*

Participarea ca autor trebuie să se bazeze pe:

1) contribuții substanțiale la concepție și proiectare,

sau la achiziția de date sau la analiza și
interpretarea datelor; și
2) redactarea articolului sau revizuirea sa critică pentru
conținut intelectual important; și
3) aprobarea finală a versiunii care urmează să fie
publicată.
Autorii trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile

*Intl Comm of Medical Journal Editors. Uniform Requirements for Manuscripts Submitted to
Biomedical Journals: Writing and Editing for Biomedical Publication. December 2019.
ICMJE-recommendations
 Cum se scrie un text ştiinţific ?
• Logic, astfel incat alti cercetatori sa poata
repeta studiul !
• Afla ce se stie deja (limita cunoasterii); obtine
literatura relevanta
• Referinte bibliografice!
• Material / Metode
• Rezultate
• Discutia rezultatelor
• Concluzii
 Anatomia unui articol stiintific
• Titlu: Descriptiv, concis, interesant
• Abstract: Include toate componentele manuscrisului
• Corpul articolului:
 Introducere: enunta obiectivele, arata necunoscutele, motiveaza
publicatia
 Material si Metode: detalii suficiente
 Rezultate: se prezinta faptele care au semnificatie logica
 Discutia: se analizeaza rezultatele, comparativ cu alte studii.
 Concluzia

• Referinte: Se includ studii din articole publicate; atentie la format !

• Tabele: Nu se includ in text, se urmeaza recomandarile; sa fie cat
mai simple
• Figuri: Nu se includ in text, rezolutie grafica buna
• Legendele figurilor si tabelelor: descriptive si concise
 Componentele unui articol

Relevant background
Aims & Obj. to the problem Title &
abstract
Hypothesis
Introduction Materials and
Methods
Figures
Reading
My paper Analysis
References
Results
References Tables

Discussion Text statistics

 Gasirea literaturii adecvate

• Reference manager, End note

• Verifica formatul referintelor conform
instructiunilor pentru autori si sunt incluse pe
masura ce se scrie protocolul
• Se pastreaza copii ale tuturor referintelor
• PubMed:http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?db=pubmed
• Comunicari personale (cine si cand)
• Date nepublicate (Cel mai bine se evita)
 Reference manager
• Sistem de documentare si editare a referintelor in articol
• Formarea unei baze de date: import din sisteme internationale, sau prin filtre
(NLM medline), introducere manuala (Ins). Tipuri de baze de date: tematice
(KW), abstract, autori, reviste, date,
• Prelucrarea bazei de date: duplicate, cautari, reference list display, link catre PM,
pdf, url; copieri intre baze de date.
• Modulul Cite While You Write (CWYW) in Word.
• Alegerea si editarea stilului
• Scrierea referintelor in text si lista bibliografica; schimbarea paragrafelor in text.
 Incepem sa scriem articolul…

Cine sunt?
Audienta
Ce stiu?
De ce vor citi?
Cum vor citi?

Caiet de laborator
Format
Structura
Target
Etica si Politica
Proces si Termene

Pentru a informa
Scop
Pentru a convinge
Un text stiintific are 4
componente….
 IMRaD + C

Introducere
Material si Metode

Discutie

Rezultate
 I. Introducere
• Fondul problemei, nivelul de cunoastere
international /national
• Conduce cititorul catre ipoteza de lucru
 Introducerea pregateste cititorul pentru actiune

Topic?
Structura?
Importanta?
Fondul problemei?

Introducere
 Simplifica limbajul
a majority of = most
at the present time = now
give rise to = cause
in some cases = sometimes
is defined as = is
it is believed that = I think
on the basis of = by
pooled together = pooled
subsequent to = after
with the result that = so that
 II. Material si Metode
(sau Sectiune experimentala, Metodologie, Metoda)

• INTOTDEAUNA descrie si enumera materialele

si aparatura folosita

• INTOTDEAUNA descrie procedura folosita,

• INTOTDEAUNA foloseste ordinea cronologica

 III. Rezultate

• Rezultatele corespund metodelor folosite

• Prezinta rezultatele testelor cu calculele relevante

• Se recomanda sa se insoteasca de elemente grafice:

tabele, grafice, figuri etc.

• Pentru expunerea rezultatelor se foloseste ordinea

cronologica
 III. Discutii

• Intotdeauna se discuta rezultatele, explicand datele in

contextul situatiei experimentale, se mentioneaza ce
este semnificativ

• Pentru discutia rezultatelor se foloseste ordinea cauza

- efect.

• Se trec datele personale in comparatie cu datele

studiilor similare din literatura

• Se aduc argumente explicative pentru diferente, se

subliniaza noutatea informatiilor.
 IV. Concluzii

• Un rezultat este descrierea a ceea ce s-a intamplat;

concluzia este dincolo de orizontul practic, este
inferenta extrasa din analiza experimentala

• INTOTDEAUNA includ un sumar care subliniaza in ce

mod rezultatele testelor si analiza acestora au
indeplinit obiectivele studiului mentionate in
introducere.

• Se poate folosi ordinea cronologica sau a prioritatilor;

Prof. Corin Badiu

Email: badicrin@yahoo.co.uk