Traumatologie
1. Cea mai mare probabilitate de leziuni
traumatice o are măduva din regiunea: [91]
A. Cervicală superioară
B. Toracală superioară
C. Lombară  
D. Cervicală inferioară
E. Sacrală
2. Despre traumatismele cranio-cerebrale
putem afirma: [89]
A. Pot provoca creşterea presiunii
intracraniene
B. Edemul din cadrul traumatismelor
cranio-cerebrale poate modifica fluxul
sanguin cerebral
C. Fluxul sanguin cerebral nu este
modificat în urma sângerării
D. Pot determina comprimarea creierului
şi structurilor adiacente
E. Sunt potenţial letale
3. Evaluarea circulaţiei în traumatologie se
axează pe recunoaşterea si tratarea promptă a
şocului, astfel că următoarele sunt semne ale
șocului: [88]  [90]
A. Tegumente reci şi umede
B. Tegumente cianotice
C. Diminuarea pulsului periferic
D. Bradipneea
E. Hipotensiunea
4. Referitor la traumatismele cranio-cerebrale,
dilacerările sunt leziuni frecvente, care pot
implica: [89]
A. Pielea
B. Grăsimea subcutanată
C. Substanța cerebrală
D. Aponevroza epicraniană
E. Toate de mai sus
5. Referitor la tratamentul pneumotoraxului,
decompresia presiunii intrapleurale se face
prin: [87]
A. Plasarea unui angiocateter cu alezaj
mare prin spaţiul al doilea intercostal
pe linia medioclaviculara
B. Inserţia unui tub toracic pe linia
axilară anterioară, în spaţiul 4
intercostal
C. Cricotiroidotomie
D. Inserţia unui tub toracic pe linia
axilară anterioară, în spaţiul 5
intercostal  
E. Plasarea unui angiocateter cu alezaj
mare prin spaţiul 5 intercostal pe linia
medioclaviculară
6. În cadrul traumatismelor cranio-cerebrale,
examinarea CT nativă permite identificarea:
A. Hemoragiilor extra-axiale
B. Edemului cerebral
C. Fracturilor craniene
D. Hidrocefaliei
E. Cele de mai sus se pot observa numai
la administrarea substanţei de contrast
7. Referitor la managementul leziunilor
coloanei vertebrale și ale măduvei spinării,
despre canalul medular putem afirma că: [91]
 A. Este mai îngust în porţiunea
superioară a coloanei
B. Este mai îngust în porţiunea inferioară
a coloanei
C. Conţine ţesut conjunctiv în cantitate
mai mica în porţiunea superioară
D. Conţine ţesut conjunctiv în cantitate
mai mare în porţiunea superioară
E. Are acelasi calibru pe întreg traiectul
8. În cadrul traumatismelor, obstrucţia căilor
aeriene poate fi cauzată de: [87]  A. Pot determina contuzii la nivelul
A. Fracturile faciale complexe
B. Distrucţiile tisulare masive în regiunea
mamară supramamelonar
C. Edemul orofaringian
D. Pneumotorax
E. Fracturi costale
9. Sunt semne că permeabilitatea căilor
aeriene este scazută în: [87]
A. Stridorul
B. Răguşeala
C. Durerea provocată de vorbire
D. Paloarea tegumentară
E. Vocea şi exprimarea în limite normale
10. In clasa III de clasificare a hemoragiei,
pacientul poate prezenta: [88]
A. Tensiunea arterial scăzută
B. Frecvenţa respiratorie (respiraţii/min)
de 30-40
C. Diureza (ml/oră) de 5-15
D. Timpul de reumplere capilară (s) mai
mare de 2 secunde
E. Frecvenţa respiratorie (respiraţii/min)
de 15-20
11. În evaluarea primară a traumatismelor,
respiraţia este examinată prin: [87]
A. Auscultarea pulmonară
B. Pulsoximetrie
C. Capnografie
D. Inspecţia simetriei mişcărilor cutiei
toracice
E. Palparea cutiei toracice
12. Traumatismele închise: [89]
scalpului
B. Pot determina hematoame la nivelul
scalpului
C. Pot afecta integritatea tegumentului
D. Pot prezenta hemoragie semnificativă
E. Nu pot prezenta hemoragie
semnificativă
13. Pneumotoraxul în tensiune este: [87]
A. leziune prin care aerul din plămâni
ajunge în spaţiul pleural
B. leziune prin care presiunea
intrapleurală scade
C. leziune prin care presiunea
intrapleurală creşte cu fiecare inspir
D. leziune prin care presiunea
intrapleurală scade cu fiecare inspir
E. leziune care scade debitul cardiac,
până la şoc
14. Traumatismele cranio-cerebrale pot
provoca: [89]
A. Hematoame epidurale
B. Hemoragii subdurale
C. Hemoragii subarahnoidiene
 D. Contuzii intraparenchimatoase
E. Accidente vasculare ischemice
15. Tratamentului șocului implică refacerea
volumului de sânge circulant prin
administrarea de: [88]
A. Soluţii cristaloide izotone
B. Ringer lactat
C. Ser fiziologic
D. Calciu
E. Plasmalyte
16. Severitatea şocului hemoragic este
clasificată astfel: [88]
A. Clasa I : pierdere de sânge la o
persoană de 70 de kg de 750-1500 mL
B. Clasa I: pierdere de sânge la o
persoană de 70 de kg <750 mL
C. Clasa II: frecvenţă cardiacă
(batai/min) >100
D. Clasa III: frecvenţă respiratorie de 14-
20
E. Clasa IV: frecvenţă cardiac
(batai/min) >140
17. Suportul Vital Avansat ghidează
prioritizarea managementului pacientului,
concentrându-se pe: [87]
A. Evaluarea primară
B. Resuscitare
C. Evaluarea secundară
D. Îngrijirea definitivă
E. Niciuna dintre cele de mai sus
18. Despre hematoamele epidurale putem
afirma: [91]
A. Necesită mereu evacuare chirurgicală
B. Prognosticul acestor pacienţi este în
general bun, dacă intervenţia
terapeutică este promptă
C. Necesită strict supraveghere
D. Necesită evacuare chirurgicală atunci
când sunt de dimensiuni mari
E. Necesită evacuare chirurgicală atunci
când se însoţesc de alterarea statusului
mental
19. Evaluarea primară se bazează pe
următoarele, și include, cu excepția: [87]
A. Evaluarea permeabilitarii și stabilității
cailor aeriene
B. Evaluarea respirației
C. Evaluarea circulației
D. Evaluarea statusului neurologic
E. Refacerea volumului de sânge
circulant
20. Răspunsul precoce la creşterea presiunii
intracraniene (PIC) este asociat cu: [90]
A. Tahipnee
B. Tahicardie
C. Bradipnee
D. Bradicardie
E. Creşterea presiunii arteriale medii
(PAM)
21. Pot indica tulburări de ventilaţie la
pacientul cu căi aeriene permeabile: [87]
A. Saturaţia scăzută în oxigen
B. Cianoza
C. Paloarea tegumentară
D. Diminuarea zgomotelor respiratorii
E. Scăderea intensităţii zgomotelor
cardiace

22. Reducerea morbidității și mortalității în
traumatisme a fost asociată cu: [87]
A. Utilizarea tomografiei computerizate
B. Utilizarea rezonanței magnetice
nucleare
C. Utilizarea radiografiilor de urgență
D. Regionalizarea tratamentului traumei
E. Practicarea tehnicilor intervenționale
23. Tratamentul imediat al pneumotoraxului
în tensiune presupune: [87]
A. Intubația endo-traheala
B. Decompresia presiunii intrapleurale
C. Plasarea unui angiocateter cu alezaj
mic prin spaţiul al doilea intercostal pe
linia medioclaviculară
D. Inserţia unui tub toracic pe linia
axilara anterioară, în spaţiul 2 sau 3
intercostal
E. Inserţia unui tub toracic pe linia
medioclaviculară în spaţiul 2
intercostal
24. Despre traumatismele cranio-cerebrale
putem afirma: [89]
A. Traumatismele de la nivelul capului
reprezintă cauza principală de
mortalitate şi dizabilitate produse prin
trauma
B. Leziunea cerebrală primară nu este
dificil de tratat
C. Extinderea leziunii (leziune
secundară) poate fi prevenită sau
limitată prin tratament corespunzător
D. Hipotensiunea este cea mai frecventă
cauză de leziune cerebrală secundară
E. Leziunea cerebrală primară este dificil
de tratat
25. Limitarea creşterii PIC se poate face prin:
[91]
A. Menţinerea gâtului în poziţie neutră
B. LImitarea cantităţii de soluţii
intravenoase
C. Administrarea de manitol
D. Sedarea
E. Niciuna din cele de mai sus
26. Permeabilitatea cailor aeriene poate fi
evaluată prin: [87]
A. Ventilație pe masca și balon
B. Ventilație invazivă pe tubul de
intubație endo-traheală
C. Solicitarea pacientului să vorbească
D. Poziționarea pacientulu în decubit
lateral
E. Poziționarea pacientului în șezut
27. Intubaţia orotraheală presupune: [87]
A. Plasarea unui tub de intubaţie
deasupra corzilor vocale
B. Plasarea unui tub de intubaţie printre
corzile vocale, în trahee
C. Plasarea unui dispozitiv supraglotic,
prin cavitatea orala
D. Securizarea definitivă a căilor aeriene
E. procedură care necesită îndemânare şi
experienţă
28. Reprezintă semne ale șocului: [88]
A. Tahipneea
B. Tahicardia
C. Alterarea statusului mental
 D. Anxietatea
E. Hipertensiune
29. În evaluarea traumatismelor cranio-
cerebrale examenul neurologic urmăreşte: [90]
A. Pierderea stării de conştienţă
B. Prezenţa convulsiilor
C. Funcţia motorie la nivelul
extremităţilor
D. Starea de vigilenţă post-traumatism
E. Funcţia senzorială la nivelul
extremităţilor
30. Despre Scorul Glasgow putem afirma: [89]
A. Scorul 15 este cel mai bun
B. Scorul 3 este cel mai sever
C. 5 puncte la scorul verbal inseamna ca
pacientul este confuz
D. 6 puncte la scorul motor inseamna ca
pacientul executa comenzi
E. 3 puncte la scorul ocular inseamna ca
pacientul deschide ochii spontan
31. Semnele fracturii de bază de craniu sunt
reprezentate de, cu excepţia: [90]
A. Echimoza periorbitală
B. Echimoza perimastoidiană
C. Hemotimpanul
D. Epistaxisul anterior
E. Otoligvoree
32. Următoarele afirmaţii sunt adevarate: [88]
A. Majoritatea hemoragiilor externe
produse prin leziuni traumatice pot fi
controlate temporar prin compresie
directă sau aplicarea garoului
B. Angiografia cu embolizare poate fi
necesară la controlul hemoragiilor
intratoracice sau intraabdominale
C. Pleurostomia reprezintă o intervenție
noninvazivă
D. Intervenţia chirurgicală este de primă
intenţie în orice hemoragie traumatică
E. Toate variantele sunt adevarate
33. În cadrul traumatismelor cranio-cerebrale,
creşterea presiunii intracraniene poate
determina: [90]
A. Comprimarea nervului oculomotor
B. Compresia tractului cortico-spinal
C. Mioză fixă a pupilei ipsilaterale
D. Babinski negativ
E. Disfuncţia centrilor respiratori bulbari
34. Despre scorul Glasgow putem afirma: [90]
A. Scorurile de 3 şi 4 sunt asociate cu
mortalitate sau stare vegetativă în
aproape 97% din cazuri
B. Scorurile de 5 şi 6 sunt asociate cu
mortalitate la aproape 65% din cazuri
C. Scorurile de 5 şi 6 sunt asociate cu
mortalitate la aproape 75% din cazuri
D. Scorurile de 7 şi 8 sunt asociate cu
mortalitate la aproape 75% din cazuri
E. Scorurile de 7 şi 8 sunt asociate cu
mortalitate la aproape 28% din cazuri
35. Deschiderea manuală a căilor aeriene la
pacientul traumatizat se poate realiza prin:
[87]
A. Ridicarea bărbiei menţinând coloana
cervicală imobilizată
 B. Poziționarea pacientului in decubit
lateral
C. Hipoextensia capului
D. Aspirarea căilor aeriene superioare
E. Aplicarea manevrei Heimlich
36. Metode de monitorizare a PIC sunt: [91]
A. Plasarea unui cateter în ventriculul
lateral
B. Plasarea unui transductor din fibră
optică în spaţiul epidural
C. Folosirea unor probe care detectează
nivelurile de oxigen din ţesutul
cerebral
D. Plasarea unui transductor din fibră
optică în spaţiul subdural
E. Toate variantele sunt incorecte
37. Exposure (notat E in acronimul ABCDE)
este bifat in succesiunea evaluarii prin
înlăturarea tuturor hainelor în vederea
examinării complete a pacientului pentru: [89]
A. a depista eventualele leziuni sau
hemoragii
B. a preveni hipotermia, dacă hainele
sunt ude
C. a preveni intoxicaţia
D. a putea preveni coagulopatia si
alcaloza
E. a putea preveni hipertermia
38. În evoluția șocului, pot apărea următoarele
evenimente: [88]
A. Perfuzie tisulară inadecvată
B. Apariţia metabolismului anaerob
C. Hipoxie tisulară prelungită
D. Disfuncţii de organ
E. Euforie
39. Fracturile corpurilor vertebrale: [92]
A. Se pot prezenta iniţial fără deficite
neurologice
B. Pot sa absenteze chiar, în anumite
cazuri de leziuni medulare
C. Imobilizarea implică utilizarea
gulerului cervical
D. Pot fi ameninţătoare de viaţă
E. Se prezintă întotdeauna cu deficite
neurologice
40. Tratamentul hemoragiilor intra-craniene
presupune: [91]
A. Hemoragia subarahnoidiană şi injuria
axonală difuză (IAD) sunt tratate
chirurgical
B. Hematoamele epidurale necesită
evacuare chirurgicală atunci când sunt
de dimensiuni mari
C. Hematoamele subdurale cu efect de
masă necesită evacuare chirurgicală de
urgenţă
D. Hemoragia subarahnoidiană şi injuria
axonală difuză (IAD) sunt tratate non-
chirurgical
E. Hematoamele epidurale necesită
evacuare chirurgicală atunci când se
însoţesc de alterarea statusului mental
41. În şocul sever, trebuie iniţiate transfuziile
de produse sangvine, cu administrarea, masă
eritrocitară, de plasmă şi de plachete în
raport: [88]
A. 1:2:1
B. 1:1:2
 C. 1:1:1
D. 1:2:2
E. 2:2:1
42. Fluxul sanguin cerebral (FSC) este
influenţat de: [90]
A. Presiunea intra craniană
B. Rezistenţa vasculară cerebrală (RVC)
C. Presiunea de perfuzie cerebrală (PPC)
D. Diferenţa dintre presiunea arterială
medie (PAM) şi presiunea
intracraniană (PIC)
E. Presiunea atrială
43. Selectează afirmațiile false referitoare la
abordul chirugical al căilor respiratorii: [87]
A. Dacă glota nu poate fi intubată pe cale
orală, abordul căilor respiratorii se
poate face chirurgical, prin
cricotiroidotomie
B. Dacă glota nu poate fi intubată pe cale
orală, abordul căilor respiratorii se
poate face cu un ac cu alezaj mare
C. Cricotiroidotomia cu ac este mai
rapidă decât cea deschisă
D. Cateterul intravenos trebuie va fi de
dimensiuni reduse pentru a putea trece
prin membrana cricotiroidiană
E. Dacă glota nu poate fi intubată pe cale
orală, abordul căilor respiratorii se
poate face cu un ac cu alezaj mic
44. Severitatea şocului hemoragic este
clasificată în funcţie de procentul de volum de
sânge circulant pierdut: [88]
A. Clasa I: pierdere de sânge la o persoană de
70 de kg <750 mL
B. Clasa II: frecvenţă cardiacă (batai/min)
>120
C. Clasa III: frecvenţă respiratorie de 30-40
D. Clasa IV: diureză neglijabilă
E. Clasa IV: frecvenţă respiratorie >20
45. Diagnosticul prin examinareă fizica a
pneumotoraxului în tensiune poate fi
confirmat prin: [87]
A. Absenţa zgomotelor respiratorii
B. Șoc
C. Monitorizarea tensiunii arteriale
D. Pulsoximetrie
E. Scăderea intensităţii zgomotelor
cardiac
46. Despre soluţiile administrate în scopul
menţinerii unui debit cardiac adecvat putem
afirma: [91]
A. Manitolul înlătură radicalii liberii şi
este un diuretic de ansă
B. Manitolul poate cauza hipotensiune la
la pacienţii cu hemoragie ocultă
C. Soluţiile saline hipotone pot fi
administrate intravenos pentru
reducerea edemului cerebral şi
menţinerea euvolemiei
D. Pacienţii trebuie monitorizaţi continuu
şi eventualele convulsii trebuie tratate
prompt
E. Manitolul poate provoca hipertensiune
47. Despre examinarea secundară în
traumatisme putem afirma că: [89]
A. include intubatia endo-traheala
B. scopul examinării secundare este acela
de a identifica şi trata leziunile
 adiţionale ce nu au fost recunoscute la
evaluarea primară
C. include examenul fizic complet
D. include istoricul medical al pacientului
E. toate cele de mai sus
48. Referitor la traumatisme, montarea sondei
nazogastrice nu se recomandă în: [89]
A. fracturile de bază de craniu
B. fracturi faciale extinse
C. evaluarea secundară a pacientului cu
status mental integru
D. suspiciunea de pneumotorax
E. pacientii cu un scor GCS (Glasgow
Coma Scale) de 3
49. Standardul de aur privind măsurile inițiale
de îngrijire a pacienților traumatizați este:
[87]
A. Intervenția chirurgicală de urgență
B. Investigațiile imagistice de urgență
C. Suportul Vital Avansat (ATLS,
Advanced Trauma Life Support)
D. Transportul pacientului într-un mediu
spitalicesc
E. Investigațiile de laborator
50. Sunt adevarate afirmaţiile despre clasa a
II-a de clasificare a hemoragiei, cu excepţia:
[88]
A. Pacientul poate prezenta
confuzie/letargie
B. Frecvenţa cardiacă (bătăi/min) este
peste 100
C. Frecvenţa respiratorie (respiraţi/min)
este de 20-30
D. Timpul de reumplere capilară este mai
mare de 2 secunde
E. Diureza este de 20-30 mL/oră
51. Despre Scorul Glasgow putem afirma: [89]
A. Rigiditatea de decerebrare (extensie
anormală) este notată cu 2 puncte la
răspunsul motor (M)
B. Rigiditate de decorticare (flexie
anormală) este notată cu 2 puncte la
răspunsul motor (M)
C. Un răspuns verbal (V) notat cu 1
inseamna că ca pacientul scoate sunete
incomprehensibile
D. Deschiderea ochilor spontană este
notată cu 4 puncte la răspunsul ocular
(O)
E. Deschiderea ochilor la stimul verbal
este notată cu 3 puncte la răspunsul
ocular (O)
52. Triada Beck este reprezentată de: [94]
A. Hipotensiune
B. Zgomote cardiac de intensitate
crescută
C. Turgescenţă jugulară
D. Zgomote cardiac de intensitate scazută
E. Niciuna din variantele de mai sus
53. Aductia coapsei este afectată la secţiunea
măduvei spinării de la nivelul: [93]
A. L1
B. L2
C. L3
D. L4
E. L5
54. Prezentarea clasică a şocului neurogen
include: [92]
A. Tetraplegie
B. Hipotensiune
C. Tahicardie
D. Extremităţi reci
E. Bradicardie
55. În ceea ce privește anatomia coloanei
vertebrale, nervul frenic este format din fibre
care își au originea în: [92]
A. C1
B. C2
C. C3
D. C6
E. C5
56. Despre fracturile costale putem afirma:
[96]
A. Fractura primelor 3 coaste este
asociată cu leziuni aortice sau ale
vaselor mari
B. Fractura coastelor 5-6-7 este asociată
cu leziuni aortice sau ale vaselor mari
C. Fracturile de la nivelul coastelor
inferioare se pot însoţi de leziuni
diafragmatice, hepatices au splenice
D. Fractura primelor 5 coaste este
asociată cu leziuni aortice sau ale
vaselor mari
E. Pacienţii tineri cu una sau două
fracturi costale pot fi trataţi cu
antialgice orale şi externaţi din
departamentul de urgenţe
57. Standardul de aur pentru diagnosticarea
leziunilor organelor intraperitoneale sau
retroperitoneala la pacienţii stabili
hemodinamic este:
A. FAST
B. CT
C. IRM
D. Radiografia abdominala
E. Lavajul peritoneal
58. Hemotoraxul masiv este definit ca
pierderea a cel puţin: [94]
A. 1500 mL de sânge în spaţiul pleural în
timpul primei ore de la traumatism
B. 2000 mL de sânge în spaţiul pleural în
timpul primei ore de la traumatism
C. 200 mL de sânge pe oră, pe parcursul
primelor 4 ore
D. 100 mL de sânge pe oră, pe parcursul
primelor 4 ore
E. 2500 mL de sânge în spaţiul pleural în
timpul primei ore de la traumatism
59. Flexia plantară a gleznei este afectată la
secţiunea măduvei spinării de la nivelul: [93]
A. L3
B. L4
C. L5
D. S1
E. S2
60. Tratamentul pierderii tonusului simpatic
periferic din traumatismele coloanei
vertebrale constă in: [92]
A. Iniţial resuscitare volemică, pentru
creşterea volumului circulant
B. Administrare de vasopresoare dacă
semnele de ischemie persistă
 C. Intubaţia orotraheală precoce electrică fără puls din faza
D. Intervenția chirurgicală de urgență prespitalicească
E. Resuscitarea volemică nu este D. Pacienţilor care au încetat să prezinte
necesară semne vitale indifferent de moment
E. Pacienţilor cu tamponadă cardiacă,
61. Se pot aplica protocoalele Nexus, Canadian instabili, care nu pot fi transportaţi către
C-spine Rule la pacientul: [93] sala de operaţie
A. Inconștient
B. Conștient   64. Prezentarea şocului hemoragic este: [92]
C. Conștient, dar numai în absenţa A. Bradicardie
consumului de alcool, droguri sau B. Tahicardie
medicamente antialgice C. Extremităţi palide
D. Toţi pacienţii D. Extremităţi calde
E. Majoritatea pacienţilor E. Extremităţi reci

62. Traumatismele toracice reprezintă
aproximativ: [93]
A. 20% din cauzele de mortalitate prin
traumă
B. 15% din cauzele de mortalitate prin
traumă
C. 35% din cauzele de mortalitate prin
traumă
D. 25% din cauzele de mortalitate prin
traumă
E. 30% din cauzele de mortalitate prin
traumă
63. Toracotomia de resuscitare poate fi
benefică: [96]
A. Tuturor pacienţilor in stop cardio-
respirator
B. Pacienţilor care se prezintă în
departamentul de urgenţe cu şoc
C. Pacienţilor care se prezintă în
departamentul de urgenţe cu activitate
65. Sindromul medular central se prezintă cel
mai frecvent cu: [92]
A. slăbiciune accentuată numai la nivelul
extremităţilor superioare
B. slăbiciune accentuată numai la nivelul
extremităţilor inferioare
C. slăbiciune mai accentuată la nivelul
extremităţilor superioare comparative cu
cele inferioare
D. slăbiciune mai accentuată la nivelul
extremităţilor inferioare comparative cu
cele superioare
E. paraplegie
66. Lanţul simpatic poate fi afectat de leziunile
coloanei: [92]
A. Cervicale
B. Toracale inferioare
C. Lombare
D. Toracale superioare
E. Sacrate
67. Despre diagnosticul hemotoraxului masiv 71. Toracotomia de resuscitare se poate
este adevărat: [94] efectua pentru: [96]
A. Este confirmat prin radiografie toracică A. Tratamentul tamponadei cardiac
B. Este sugerat de abolirea murmurului B. Clamparea aortei descendente la nivelul
vezicular diafragmului
C. Este sugerat de înăsprirea murmurului C. Administrarea intracardiacă a
vezicular medicamentelor
D. Este sugerat de matitate la percuţie D. Evacuarea unui embol gazos
E. Poate fi confirmat numai prin examinare E. Toate variantele de mai sus
CT
72. Imobilizarea toracelui la fracturile costale
poate provoca: [96]
68. Paşii care trebuie urmaţi în fazele iniţiale A. Impiedicarea evacuării secreţiilor
ale îngrijirii pacientului care prezintă B. Atelectazie
traumatismele la nivelul coloanei sunt: [92] C. Pneumonie
A. Oxigenoterapia D. Pneumotorax
B. Intervenția chirurgicală de urgență E. Hemotorax
C. Menţinerea presiunii de perfuzie
D. Creşterea calităţii şi rapidităţii cu care se 73. Abducţia/adducţia degetelor membrelor
desfăşoară actele medicale inițiale superioare este afectată la secţiunea măduvei
E. Limitarea mişcării pacientului spinării de la nivelul: [93]
A. C5
69. Extensia halucelui este afectată la secţiunea B. C6
măduvei spinării de la nivelul: [93] C. C7
A. L3 D. C8
B. L4 E. T1
C. L5
D. S1 74. Contuziile aortice sunt sugerate de: [95]
E. S2 A. Lărgirea mediastinului peste 8cm pe RX
70. Dermatomerele de reţinut ale coloanei toracică
vertebrale sunt la nivelul: [92] B. Creşterea opacităţii mediastinale
A. Deltoidului (C6) C. Condensare apicală
B. Mamelonului (T4) D. Deplasarea superioară a bronhiei primitive
C. Ombilicului (T10) stângi
D. Deltoidului (C5) E. Deplasarea traheei spre stânga
E. Mamelonului (T5)
75. Leziunile toracice severe care pot conduce
la deces sunt: [93]
A. Pneumotoraxul în tensiune
B. Tamponada cardiac
C. Voletul costal
D. Hemotoracele masiv
E. Toate variantele de mai sus
76. Despre pneumotoraxul în tensiune putem
afirma: [93]
A. Se produce atunci când se acumulează aer
sub presiune în interiorul cavităţii pleurale
B. Apare numai la traumatismele toracice
deschise
C. Apare numai la traumatismele toracice
inchise
D. Pneumotoraxul închis apare în cadrul
traumatismelor penetrante în torace,
atunci când orificiul lezional rămâne
patent
E. Insuficienţa respiratorie se produce pe
măsură ce creşte efortul respirator din
cauza aerului care intră prin defectul
parietal şi împiedică obţinerea presiunii
negative necesare inspirului
77. Palparea abdomenului la pacienţii
traumatizaţi: [97]
A. Poate decela sensibilitate abdominală
localizată sau difuză
B. Poate decela semne de iritaţie peritoneală
C. Poate decela distensie abdominală
secundară hemoragiei intra-abdominale
D. Poate decela defecte fasciale sau
musculare ale peretelui abdominal   E. Stabilizare chirurgicală a segmentului
E. Poate decela sensibilitate toracală
localizată
78. Leziunile secundare ale nervilor spinali:
[92]
A. Se produc tardiv
B. Incidenţa scade cu creşterea calităţii şi
rapidităţii cu care se desfăşoară actele
medicale
C. Apar din cauza ischemiei
D. Apar din cauza hipotensiunii
E. Apar din cauza hipertensiunii
79. Extensia pumnului este afectată la
secţiunea măduvei spinării de la nivelul [93]
A. C5
B. C7
C. C8
D. C6
E. C4
80. Tratamentul voletului costal implică: [94]
A. Măsuri agresive de control al durerii şi
pleurostomie în caz de pneumo- sau
hemotorax asociat
B. Intubaţia şi ventilaţia mecanică sunt
utilizate la pacienţii care dezvoltă
insuficienţă respiratorie
C. Lichidele intravenoase se administrează
cu precauţie deoarece resuscitarea
volemică agresivă se asociază cu
sechestrarea lichidului în plămânul afectat
D. Stabilizare chirurgicală a segmentului
afectat s-a dovedit că nu reduce
morbiditatea
afectat s-a dovedit a reduce morbiditatea
81. Despre contuziile hepatice putem afirma:
[98]
A. Sunt clasificate de la I la VIII din punct de
vedere al severităţii
B. Leziunile de grad I sunt reprezentate de
dilacerări parenchimatoase <1cm
profunzime
C. Leziunile de grad VI sunt reprezentate de
avulsia pediculului hepatic
D. Majoritatea sunt autolimitate
E. FAST este modalitatea de diagnostic
preferată
82. Cea mai frecventă sursă de sângerare din
trauma abdominală este reprezentată de: [98]
A. Stomac
B. Pancreas
C. Intestine
D. Splină şi/sau ficat
E. Aortă
83. Tratamentul tamponadei cardiace se
bazează pe: [94]
A. Resuscitare volemică
B. Decompresia chirurgicală imediată şi
repararea defectului
C. Toracotomia de resuscitare la pacienţii a
căror stare clinică se deteriorează sau care
evoluează către stop cardiac
D. Pericardiocenteza numai în situaţiile în
care nu există echipamentele necesare sau
o echipă experimentată pentru realizarea
toracotomiei de resuscitare
E. Autotransfuzia sângelui pierdut poate fi
un adjuvant util în scăderea necesităţii
transfuzionale
84. Lezarea nervilor, în absenţa fracturilor
cervicale sau toracice apare de obicei: [93]
A. Prin afectarea ligamentară
B. Hiperextensie cu contuzie
C. Prin elongaţia măduvei
D. Nu apare lezarea nervilor in absenţa
fracturilor cervicale sau toracice
E. Toate variantele sunt corecte
85. Tulburările diafragmatice apar la copii in
leziunile de coloană: [92]
A. Toracală
B. Cervicală
C. Lombară
D. Cervico-toracală
E. Sacrată
86. Voletul costal se produce când: [94]
A. Două sau mai multe coaste sunt fracturate
în două sau mai multe locuri
B. Două sau mai multe coaste adiacente sunt
fracturate în două sau mai multe locuri
C. Trei sau mai multe coaste adiacente sunt
fracturate în două sau mai multe locuri
D. Două sau mai multe coaste sunt fracturate
în trei sau mai multe locuri
E. Două sau mai multe coaste sunt fracturate
într-un singur loc
87. Reprezintă aproximativ 50% din leziunile
coloanei vertebrale: [92]
A. Fracturile proceselor spinoase vertebrale
B. Fracturile proceselor articulare vertebrale
C. Fracturile proceselor transverse vertebrale
D. Fracturile corpurilor vertebrale
E. Fracturile tuberculilor vertebrali
88. Despre pneumotoraxul închis putem
afirma: [94]
A. Se produce atunci când aerul pătrunde în
cavitatea pleurală determinând colabarea
plămânului ipsilateral
B. Examenul fizic relevă murmur vezicular
înăsprit la nivelul plămânului afectat
C. Examenul fizic relevă hipersonoritate la
percuţie
D. Examenul fizic relevă murmur vezicular
diminuat la nivelul plămânului afectat
E. Pneumotoraxul care nu poate fi vizualizat
pe radiografie, ci doar la examenul CT,
necesită monitorizare clinică, uneori fără
necesitatea unui drenaj pleural
89. Radiografia standard de coloană
vertebrală: [93]
A. Este standardul de aur
B. Poate omite până la 20% din leziunile
osoase
C. Oferă informaţii complete legate de
traumatism
D. Este inferioară celorlalte metode
imagistice
E. Poate omite până la 40% din leziunile
osoase
90. Leziunile incomplete ale coloanei
vertebrale includ: [92]
A. Sindromul medular central
B. Sindromul Brown-Sequard (sindromul de
hemisecţiune medulară)
C. Sindromul medular anterior
D. Tetraplegie
E. Sindromul Guillain-Barré
91. Examenul fizic din cadrul evaluării
secundare din traumatismele coloanei
cuprinde: [92]
A. Palparea a întregii coloane vertebrale
B. Urmărirea prezenţei edemului
C. Urmărirea prezenţei crepitaţiilor
D. La pacientul treaz, se recomandă
începerea examinării cu rădăcinile
nervoase situate proximal de leziune
E. Începerea examinării la nivelul zonei cu
sensibilitatea păstrată, mergând spre cele
cu sensibilitatea pierdută
92. Reprezintă metode de tratament pentru
trauma toracică: [93]
A. Asigurarea căii aeriene
B. Montarea unui tub de dren in cavitatea
pleurală
C. Tratament conservator ca unica terapie
D. Intervenţii chirurgicale la 10-15% din
cazuri
E. Intervenţia chirurgicală este de elecţie
93. Gradele leziunilor hepatice sunt: [98]
A. Gradul I - Ruptură capsulară, sângerare
activă; 1-3 cm profunzime în parenchim,
<10 cm în lungime
B. Gradul II - Ruptură capsulară, fără
sângerare, <1 cm în profunzime
C. Gradul III - Dilacerare >3 cm profunzime
în parenchim
D. Gradul IV - Ruptură parenchimatoasă
implicând 25-75% din lobul hepatic sau 1-
3 segmente din acelaşi lob
E. Gradul V - Avulsia hepatică
94. Afectarea nervului frenic din leziunile
coloanei vertebrale: [92]
A. Pot da tulburări de vorbire
B. Sunt provocate de leziuni situate deasupra
de C5
C. Pot da respiraţie de tip abdominal
D. Pot provoca insuficienţă respiratorie
progresivă
E. Pot da tulburări de vedere
95. Tamponada cardiacă poate apărea: [94]
A. Printr-un traumatism precordial deschis
sau închis
B. Prin acumularea sângelui în spaţiul
pericardic
C. Printr-un traumatism toracic drept  E. IRM
D. Doar prin traumatism precordial deschis
E. Doar prin traumatism precordial închis
96. Volumul sanguine al unui adult de 70kg
poate ajunge în timpul şocului neurogen la:
[92]
A. 10L
B. 20L
C. 5L
D. 15L
E. 25L
97. Aplicarea unui pansament partial ocluziv
pe leziunea toracică şi securizarea acestuia pe
trei laturi: [93-94]
A. Creează o valvă cu un singur sens care
permite eliminarea aerului acumulat
intrapleural
B. Previne intrarea aerului intrapleural in
inspir
C. Este urmată de montarea unui tub toracic
printr-o incizie separată pentru a permite
reexpansionarea completă a plămânului.
D. Previne intrarea aerului intrapleural în
expir
E. Elimină aerul acumulat în inspir
98. Metoda de diagnostic principală pentru
tamponadă şi hemopericard este: [94]
A. FAST (focused assessment with
sonography in trauma)
B. EKG
C. Monitorizarea tensiunii arteriale si a alurii
ventriculare
D. CT
99. Gradele leziunilor hepatice sunt: [98]
A. Gradul II - Subcapsular, neexpansiv,
<10% din suprafaţă
B. Gradul III - Subcapsular, >50% din
suprafaţă sau în expansiune; hematom
subcapsular rupt cu sângerare activă;
hematom intraparenchimatos >10 cm sau
în expansiune
C. Gradul V - Ruptură parenchimatoasă
implicând >75% din lobul hepatic sau >3
segmente din acelaşi lob
D. Gradul VI – Avulsia hepatica
E. Gradul IV - Ruptură parenchimatoasă
implicând >75% din lobul hepatic sau >3
segmente din acelaşi lob
100. Doza recomandă iniţială de soluţii izotone
cristaloide din resuscitarea copilului
traumatizat este: [105]
A. 5 mL/kg
 B. 10 mL/kg E. Marmorarea tegumentului de la nivel
C. 15 mL/kg abdominal
D. 20 mL/kg
E. 25 mL/kg 104. Semnele de certitudine ale unor leziuni
vasculare acute la traumatismele
101. La gravidele care au suferit traumatisme, extremităţilor include, cu excepţia: [103]
prevenirea hipotensiunii se urmărește folosind A. Hematom expansiv
următoarele manevre: [104] B. Suflu şi extremitate palidă
A. Poziţionarea pacientei în decubit lateral C. Sângerare pulsatile
stâng D. Cianozarea tegumentului
B. Poziţionarea pacientei în decubit lateral E. Extremitate fără puls
drept
C. Poziţionarea pacientei cu genunchii la 105. Fac parte din clasificarea leziunilor
piept traumatice laringiene urmatoarele, cu
D. Deplasarea uterului manual la dreapta excepția: [103]
pacientei A. Supraglotice
E. Deplasarea uterului manual la stânga B. Glotice
pacientei C. Subglotice
D. Leziunile nervului frenic
102. Evaluarea leziunilor pancreasului se E. Leziunile de laringe care asociază leziune
poate realiza prin: [100] de trahee
A. Scanare CT
B. ECHO-FAST 106. Triada letală din traumatismele
C. Colangiopancreatografie prin rezonanţă abdominale presupune: [101]
magnetică A. Hipotermia
D. Colangiopancreatografie endoscopică B. Alcaloza
retrogradă C. Coagulopatia
E. Radiografia abdominală D. Hipertermia
E. Acidoza
103. Triada clinică reprezentativă pentru
sindromul de compartiment abdominal este 107. Pacienţii splenectomizaţi vor trebui
reprezentată de: [100] vaccinaţi împotriva bacteriilor precum: [99]
A. Creşterea presiunii intra-abdominale A. Shigella
B. Creşterea presiunii în căile aeriene B. Pneumococ
C. Creşterea diurezei C. Tetanos
D. Scăderea diurezei D. Meningococ
E. Gonococ

108. Compresia antero-posterioară, numită si
fractura tip “carte-deschisă”, implică
următoarele: [101]
A. Fractura acetabulului
B. Fractura de cap femural
C. Ruptura traumatică a simfizei pubiene
D. Distanţarea aripilor iliace
E. Rupturi ligamentare sacroiliace variabile
109. Şocul şi semnele clare de lezare a
structurilor din care zone anatomice ale
gâtului necesită explorare chirurgicală
imediată pentru controlul hemoragiei: [103]
A. Zonele I, II
B. Zonele I, III
C. Zonele II, III
D. Zonele I, II, III
E. Explorarea chirurgicală este regulă în
toate leziunile traumatice ale gâtului, chiar
daca pacientul nu prezintă la momentul
examinării semne de șoc
110. Clasificarea gradelor leziunilor splenice
este: [99]
A. Gradul IV – Splină complet dilacerată
B. Gradul III – Hematom subcapsular,
neexpansiv, 10-50% din suprafaţă
C. Gradul I – Hematom subcapsular,
neexpansiv >10% din suprafaţă
D. Gradul II – Hematom subcapsular, >50%
din suprafaţă sau expansiv; hematom
subcapsular rupt cu sângerare activă;
hematom intraparenchimatos >5 cm sau
expansiv
E. Gradul V – Splină complet dilacerată
111. Leziunile hemidiafragmului stâng pot
interesa urmatoarele organe: [100]
A. Stomac
B. Colon
C. Pancreas
D. Intestin subţire
E. Splină
112. Următoarele afirmații despre
traumatismele la vârstnici sunt adevărate , cu
excepția: [106]
A. În locul apariţiei tahicardiei şi creşterii
debitului cardiac, apare o scădere a
rezistenţei vasculare sistemice
B. tensiune arterială normală la pacientul
vârstnic cu traumatism corespunde şocului
profund
C. Perfuzia este apreciată folosind markeri
sistemici precum lactatul seric şi deficitul
de baze
D. În locul apariţiei tahicardiei şi creşterii
debitului cardiac, apare o creştere a
rezistenţei vasculare sistemice
E. Vârstnicii au o mortalitate prin traumă
mai mare comparativ cu pacienţii mai
tineri, acest fapt fiind cauzat de reducerea
funcţiei tuturor organelor
113. Leziunile pancreatice prin apărea prin:
[100]
A. Compresia corpului pancreatic pe coloana
vertebrală
B. Traumatismele lombare produse prin
înjunghiere
C. Contuzii la nivelul toracelui inferior
D. Contuzii la nivelul toracelui anterior
medial
 E. Contuzii la nivelul abdomenului superior
114. Fracturile extremităţilor se caracterizează
prin următoarele, cu excepţia: [103]
A. Localizare
B. Gradul cominuţiei
C. Închise
D. Deschise cu comunicare la piele
E. Numărul articulaţiilor implicate
115. Despre sindromul de compartiment din
leziunile traumatice ale extremităţilor putem
afirma: [104]
A. Este rezultatul edemului ţesuturilor moi şi
hemoragiei
B. Creşterea presională poate creşte fluxul
venos capilar şi agrava injuria celulară
C. Rabdomioliza cu mioglobinuria se
datorează distrucţiei musculare
D. Diminuarea pulsului este un semn precoce
E. Durerea, paresteziile sunt semne precoce
116. Riscurile asociate unei fracturi deschise a
unei extremităţi sunt: [104]
A. Infecţia plăgii
B. Imposibilitatea efectuării intervenției
chirurgicale de reducere a fracturii
C. Osteomielită
D. Vindecare osoasă deficitară
E. Osteomul osteoid
117. Leziunile uretrale din traumatismele
bazinului se manifestă clinic prin: [102]
A. Hematom scrotal
B. Prezenţa sângelui la nivelul meatului
uretral
C. Absenţa sau malpoziţia prostatei la tuşeul
rectal
D. Durere la nivelul lojei renale
E. Retenţie de urină
118. Contuziile renale necesită intervenţie
chirurgicală în următoarele cazuri: [100]
Conform eratei, în loc de "lezată uretra", se va citi
"lezat ureterul".
A. În cazul lezării pelvisului renal
B. În cazul lezării ureterului
C. În cazul lezării leziunilor parenchimatoase
extinse
D. În cazul lezării lezării hilului renal
E. În cazul leziunilor parenchimatoase de
Grad III
119. Leziunile din traumatismele laringiene
pot fi descrise astfel: [103]
A. Leziunile supraglotice determină, în
general, depresia incizurii inferioare a
cartilajului tiroid
B. Leziunile supraglotice sunt associate cu
fractura verticală a cartilajului tiroid
C. Leziunile în regiunea subglotică implică,
de obicei, porţiunea superioară a
cartilajului tiroid
D. Leziunile în regiunea subglotică implică,
de obicei cartilajul cricoid
E. Leziunile în regiunea subglotică implică,
de obicei, porţiunea inferioară a
cartilajului tiroid
120. Despre leziunile splenice putem afirma că:
[99]
A. Stabilirea gradului leziunilor poate fi
apreciat la radiografia abdominală
 B. Necesită intervenţie chirurgicală
indiferent de gradul leziunii
C. Examinarea CT este Gold Standard pentru
aprecierea gradului leziunilor
D. Managementul nonchirurgical este
preferat la pacienţii stabili hemodinamic
E. Leziunile splenice cu sângerare activă şi
hipotensiune arterială necesită fie
splenorafie, fie splenectomie totală
121. Despre leziunile vasculare din
traumatismele gâtului putem afirma: [103]
A. Ligatura arterială simplă constituie o
opţiune pentru pacienţii care se prezintă
cu exsanguinare şi în cazurile în care nu
poate fi montat un şunt temporar
B. Artera carotidă trebuie reparată atunci
când pacientul are funcţia neurologică
intactă sau instabilă
C. Intervenţia angiografică nu este indicată în
cazul leziunilor din zona III
D. leziune la nivelul venei jugulare interne ar
trebui reparată prin venorafie laterală sau
venoplastie cu petec
E. La pacientul instabil hemodinamic, orice
leziune venoasă trebuie tratată prin
ligatură simplă
122. Cezariană perimortem este o manevră ce
poate fi folosită cu success atunci când este
efectuată la: [105]
A. <1 minut de la pierderea semnelor vitale
B. <2 minute de la pierderea semnelor vitale
C. <3 minute de la pierderea semnelor vitale
D. <4 minute de la pierderea semnelor vitale
E. <5 minute de la pierderea semnelor vitale
123. În cazul resuscitării copilului traumatizat,
dacă nu se observă nicio schimbare după cel
de- al doilea bolus de soluție cristaloida ,
trebuie administrat: [105]
A. Un bolus de 5mL/kg de masă eritrocitară
din aceeaşi grupă sangvină sau O negative
B. Un bolus de 10mL/kg de masă eritrocitară
din aceeaşi grupă sangvină sau O negative
C. Un bolus de 15mL/kg de masă eritrocitară
din aceeaşi grupă sangvină sau O negativ
D. Un bolus de 20mL/kg de masă eritrocitară
din aceeaşi grupă sangvină sau O negativ
E. Un bolus de 25mL/kg de masă eritrocitară
din aceeaşi grupă sangvină sau O negativ
124. Reducerea excursiilor diafragmatice
datorita sindromului de compartiment
abdominal poate fi evidenţiată prin: [101]
A. Hipocapnie
B. Creşterea presiunii în căile aeriene
C. Hipoxie
D. Reducerea volumui current
E. Hipercapnie
125. Lezarea muşchiului platisma din
traumatismele penetrante de la nivelul gâtului
poate leza urmatoarele, cu excepția: [102]
A. Traheea
B. Diafragmul
C. Stomacul
D. Măduva spinării
E. Marile vase
126. În legătură cu atitudinea terapeutică a
leziunilor diafragmului putem face
următoarele afirmații: [100]
A. Repararea defectului se poate face pintr-o
sutură cu fire separate sau continuă pentru
a reduce riscul de recurenţă   C. Anomalii ale frecvenţei sau ritmului
B. atenţie sporită trebuie acordată ramurilor
nervului vag, ce pot fi lezate iatrogen
C. Dacă nu sunt reparate, leziunile
hemidiafragmului drept sunt în mod
particular problematice din cauza riscului
crescut de hemiere şi de încarcerare a
organelor la acest nivel
D. atenţie sporită trebuie acordată ramurilor
nervului frenic, ce pot fi lezate iatrogen
E. Dacă nu sunt reparate, leziunile
hemidiafragmului stâng sunt în mod
particular problematice din cauza riscului
crescut de hemiere şi de încarcerare a
organelor la acest nivel
127. La copilul traumatizat, hiperventilaţia
apare frecvent ca urmare a: [105]
A. Unei leziuni cerebrale
B. Distresului emotional
C. Obstrucţia totală de cale aeriană
D. Aspiraţia
E. Șocului
128. Un schimb de gaze ineficient poate fi
suspectat la copilul traumatizat dacă saturaţia
a oxigenului este: [105]
A. Sub 100%
B. Sub 95%
C. Sub 90%
D. Sub 85%
E. Sub 80%
129. Examinarea gravidei care a suferit un
traumatism urmărește, cu excepția: [104]
A. Ruptura membranelor amniotice
B. Bombarea perineului
cardiac fetal
D. Prezenţa sângelui în vagin
E. Examinarea cu speculul, indiferent de
situație
130. Sindromul de compartiment abdominal
poate fi suspicionat când: [101]
A. Presiunea intra-abdominală creşte peste
20 mmHg şi asociază insuficienţă de
organ
B. Presiunea intra-abdominală creşte peste
25 mmHg şi asociază insuficienţă de
organ
C. Presiunea intra-abdominală creşte peste
35 mmHg şi asociază insuficienţă de
organ
D. Presiunea intra-abdominală creşte peste
15 mmHg şi asociază insuficienţă de
organ
E. Presiunea intra-abdominală creşte peste
10 mmHg şi asociază insuficienţă de
organ
131. Sunt leziuni potențial letale decelabile la
evaluara primară a traumatismelor
extremităţilor: [103]
A. Leziunile marilor vase
B. Fracturile deschise
C. Fracturile produse prin zdrobire
D. Amputaţiile parţiale
E. Fracturile oaselor lungi
132. Clasificarea gradelor leziunilor splenice
este: [99]
A. Gradul I - Hematom subcapsular,
neexpansiv <10% din suprafaţă; Ruptură
capsulară, fără sângerare, <1cm in
profunzime
B. Gradul II – Hematom Subcapsular, >50%
din suprafaţă sau expansiv; hematom
subcapsular rupt cu sângerare activă;
hematom intraparenchimatos >5 cm sau
expansiv
C. Gradul III - Dilacerări ce implică vase
segmentare sau hilare, ce produc
devascularizări majore (>25% din splină)
D. Gradul IV - Leziune vasculară hilară, care
devascularizează splina
E. Gradul V - Hematom intraparenchimatos
rupt cu sângerare active
133. Clasificarea gradelor leziunilor splenice
este: [99]
A. Gradul I - Ruptură capsulară, fără
sângerare <1cm în profunzime
B. Gradul II - Ruptură capsulară, sângerare
active; 1-3 cm profunzime în parenchim
ce nu include un vas trabecular
C. Gradul III - >3 cm profunzime în
parenchim sau implicând vase trabeculare
D. Gradul IV - Leziune vasculară hilară, care
devascularizează splina
E. Gradul V - Dilacerări ce implică vase
segmentare sau hilare, ce produc
devascularizări majore (>25% din splină)
134. Atitudinea terapeutică în leziunile
pancreasului este reprezentată de: [100]
A. Controlul sângerărilor şi drenajul
peripancreatic
B. Pancreatomie distală cu sau fără
conservarea splinei când leziunea
parenchjmatoasă este localizată la dreapta
arterei mezenterice superioare
C. Pancreatomie distală cu sau fără
conservarea splinei când leziunea
parenchjmatoasă este localizată la stânga
arterei mezenterice inferioare
D. Majoritatea leziunilor pancreatice pot fi
tratate prin drenaj
E. Pancreatomie distală cu sau fără
conservarea splinei când leziunea
parenchjmatoasă este localizată la stânga
arterei mezenterice superioare
135. Tipurile de fracturi ale oaselor bazinului
sunt clasificate în funcţie de mecanismul
lezional: [101]
A. Compresie antero-posterioară (AP)
B. Forfecare verticală (FV)
C. Forfecare laterală (FL)
D. Compresie laterală (CL)
E. Forfecare antero-posterioară (AP)
136. Evaluarea clasică a pacienților cu leziuni
traumatice în zona II a gâtului, stabili
hemodinamic se face prin următoarele
manevre, cu excepția: [103]  
A. Angiografia
B. Bronhoscopia
C. Esofagoscopia
D. Esofagografia
E. Laringoscopia
137. Pentru evaluarea clinică şi managementul
leziunilor penetrante, regiunea anterioară a
gâtului (de la linia mediană până la marginea
anterioară a muşchiului
sternocleidomastoidian) este împărțită în trei
zone, acestea fiind: [102]
A. Zona I: Inferior de incizura suprasternală
B. Zona II: Superior de cartilajul cricoid si
inferior de unghiul mandibulei
C. Zona III: Inferior de unghiul mandibulei
D. Zona I: Superior de incizura suprasternală,
inferior de cartilajul cricoid
E. Zona III: Superior de unghiul mandibulei
138. Diagnosticul de sindrom de compartiment
abdominal este facilitat prin măsurarea
presiunii la nivelul: [100]
A. Stomacului
B. Colonului inferior
C. Vezicii urinare
D. Ambelor brațe corelând diferențele de
presiune
E. Ambelor coapse corelând diferențele de
presiune
139. Despre leziunile intestinului subțire și
mezenterului putem afirmă: [100]
A. Pot apărea ca rezultat al compresiei sau
prin avulsia mezenterului şi a vaselor
sangvine
B. Prezenţa la njvel abdominal a „semnelor
de centură de siguranţă" se asociază cu un
risc crescut de leziuni intestinale
C. Sunt suspectate daca pe radiografia
abdominală se evidenţiază lichid intra-
abdominal în lipsa altor leziuni ale
organelor solide
D. Sutura mecanică cu stapler sau rezecţia cu
anastomoză sunt indicate în cazul
leziunilor ce nu implică mezenterul
E. Repararea este în general facilă şi
presupune închiderea defectului intestinal
printr-o sutură cu fir resorbabil sau
neresorbabil
140. Examinarea bazinului din traumatismele
acestuia trebuie sa includă: [101]
A. Inspecţia perineului pentru răni deschise
B. Montarea sondei Folley
C. Radiografia bazinului sau CT
D. Evaluarea alinierea membrelor inferioare
E. Evaluarea discrepanţelor de lungime
dintre membrele inferioare
141. Diagnosticul clinic de pneumotorax în
tensiune se stabilește pe seama triadei: [87]
A. Scăderea intensității zgomotelor
respiratorii
B. Dispariția zgomotelor respiratorii
C. Scăderea intensității sunetelor cardiace
D. Creșterea intensității sunetelor cardiace și
tahicardie
E. Șoc
142. Sunt elemente caracteristice hemoragiei
clasa II: [88]
A. Pierdere de sânge de 500-1000 mL
B. Volum de sânge pierdut de 15-30%
C. Frecvență respiratorie de 20-30 pe minut
D. Tensiune arterială normală
E. Necesită resuscitare cu cristaloide produse
sanguine
143. Următoarele afirmații sunt false în
legătură cu hemoragiile subarahnoidiene: [89-
91]
A. Sunt cauzate prin lezarea vaselor de la
nivelul arahnoidei și durei mater
B. La examenul computer tomografic au
formă convexă sau lenticulară
C. La examenul computer tomografic au
formă concavă sau semilunară
D. Este, în general, tratată non-chirurgical
din cauza riscului lezării parenchimului
cerebral subiacent
E. Prognosticul este bun dacă intervenția
chirurgicală este promptă
144. Pacienții splenectomizați trebuie vaccinați
împotriva: [99]
A. Gripei
B. Pneumococului
C. Difteriei
D. Poliomielitei
E. Meningitei meningococice
145. Sunt contuzii splenice de gradul III:
[98,99]
A. Un hematom subcapsular neexpansiv care
implică 48% din suprafața splinei
B. Un hematom subcapsular expansiv care
implică 12% din suprafața splinei
C. Un hematom intraparenchimatos de 7 cm
D. dilacerare cu o profunzime de 2cm care
implică un vas trabecular
E. dilacerare cu o profunzime de 6 cm care
nu implică niciun vas trabecular
146. Sunt structuri abdominale situate
retroperitoneal, cu excepția: [96]
A. Aorta
B. Vena cavă inferioară
C. Colonul sigmoid
D. Colonul ascendent
E. Vezicula biliară
147. Cea mai frecventă cauză de leziune
cerebrală secundară este: [89]
A. Traumatismele
B. Accidentul vascular cerebral
C. Hipotensiunea arterială
D. Intoxicațiile
E. Tumorile cerebrale
148. Un pacient cu leziune spinală completă la
nivelul vertebrei cervicale C5 poate acuza: [93]
A. Pierderea sensibilității la nivelul gâtului
B. Afectarea excursiilor respiratorii
C. Imposibilitatea extensiei umărului
D. Pierderea sensibilității la nivelul umărului
E. Pierderea funcției motorii la nivelul
membrelor inferioare
149. Sunt leziuni amenințătoare de viață
decelate la examinarea primară a unui pacient
cu traumatism toracic, cu excepția: [93-95]
A. Tamponada cardiacă
B. Pneumotoraxul în tensiune
C. Contuziile aortice
D. Voletul costal
E. Hemotoraxul masiv
150. Sunt semne și simptome mai puțin
frecvente de șoc: [88]
A. Alterarea statusului mental
B. Oliguria
C. Tegumente calde și umede
 D. Diminuarea pulsului periferic 154. În calcularea scorului de conștiență
E. Cianoză periferică Glasgow, atribuim 2 puncte pentru: [89]
A. Răspuns verbal confuz
151. Tamponada cardiacă este în principal o B. Rigiditate de decorticare (flexie anormală)
varietate de șoc: [88] C. Rigiditate de decerebrare (extensie
A fost modificat in erată astfel: " Alte cauze de șoc, anormală)
mai puțin frecvente, includ: șocul cardiogenic, șocul D. Răspuns ocular la stimul dureros
obstructiv (pneumotorax în tensiune, tamponadă E. Răspuns ocular la stimul verbal
cardiacă) și șocul neurogenic (leziuni ale măduvei
spinării)."
155. Sunt organe abdominale parenchimatoase
A. Anafilactic
situate retroperitoneal: [96]
B. Cardiogenic
A. Ficatul
C. Distributiv
B. Rinichii
D. Hemoragic
C. Splina
E. Obstructiv
D. Pancreasul
E. Vezica urinară
152. Sunt semne și simptome care pot fi
cauzate de un traumatism cranio-cerebral, cu
excepția: [90]
156. În traumatismele penetrante de la nivelul
A. Semnul Babinski
gâtului se practică o abordare mai selectivă și
B. Semnul Battle
conservatoare în următoarele cazuri: [103]
C. Midriază fixă prin compresiunea nervului
A. Stabilitate hemodinamică
oculomotor
B. Hemoragie ușoară
D. Otoligvoree sau rinoligvoree
C. Interesarea zonei I
E. Hipotensiunea arterială
D. Interesarea zonei II
E. Interesarea zonei III
153. Sunt indicații pentru laparotomia
exploratorie în traumatismele abdominale
157. Reflexul Cushing, semn de herniere
penetrante: [98]
cerebrală iminentă, include: [90]
 
A. Hipotensiune arterială
A. Hipotensiunea arterială în combinație cu
B. Midriază fixă
leziunile penetrante
C. Bradicardie
B. Hemotoraxul
D. Tahicardie
C. Leziunile membranei peritoneale
E. Bradipnee
D. Leziunile fasciale
E. Leziunile renale
158. Reprezintă un semn tardiv al sindromului 162. Sunt organe abdominale cavitare situate
de compartiment, asociat frecvent cu ischemie retroperitoneal: [96]
ireversibilă: [104] A. Stomacul
A. Durerea B. Duodenul
B. Diminuarea pulsului C. Ileonul
C. Parestezia D. Colonul transvers
D. Membru palid și rece E. Rectul
E. Scăderea sensibilității
163. Spațiul Morrison, cu importanță
159. Imagistica RMN este cea mai bună ecografică, este delimitat de următoarele
alegere pentru evaluarea următoarelor leziuni structuri: [98]
traumatice spinale, cu excepția: [93] A. Diafragm
A. Discuri herniate B. Ficat
B. Leziuni ligamentare C. Stomac
C. Contuzii medulare D. Duoden
D. Hematoame epidurale E. Rinichi drept
E. Fracturi de corpuri vertebrale
164. Sunt semne și simptome frecvente de șoc:
160. Sunt semne de certitudine ale unei leziuni [88]
vasculare într-un traumatism de membru A. Tahicardie
inferior, care reprezintă indicație pentru B. Diminuarea pulsului periferic
explorarea chirurgicală imediată: [103] C. Tahipnee
A. Diminuarea pulsului și prezența unui suflu D. Hipertensiune arterială
B. Prezența unui hematom E. Anxietatea și agitația
C. Extremitate rece și palidă
D. Parestezia sau paralizia 165. În calcularea scorului de conștiență
E. Sângerarea pulsatilă Glasgow, atribuim 4 puncte pentru: [89]
A. Răspuns verbal la comandă
161. În cazul unui traumatism cranio-cerebral, B. Răspuns verbal confuz
un examen neurologic complet evidențiază în C. Răspuns ocular la comandă
plus de evaluarea primară: [90] D. Localizează durerea
A. Scorul Glasgow și starea de conștiență E. Retragere la durere
B. Starea de vigilență post-traumatism
C. Sensibilitatea la nivelul extremităților 166. Sunt contuzii hepatice de gradul II:
D. Prezența convulsiilor [98,99]
E. Funcția pupilară A. Un hematom subcapsular care ocupă 45%
din suprafața organului
 B. Un hematom intraparenchimatos 170. Sunt elemente caracteristice hemoragiei
neexpansiv de 8 cm clasa IV, cu excepția: [88]
C. dilacerare capsulară cu sângerare activă cu A. Volum de sânge pierdut de peste 50% din
o lungime de 8 cm volumul total
D. ruptură capsulară cu pronfunzime în B. Hipotensiune arterială și presiunea
parenchim de 4 cm pulsului crescută
E. ruptură în profunzime de 2 cm, care nu C. Diureză neglijabilă
implică niciun vas trabecular D. Status mental alterat cu anxietate severă
E. Necesar de resuscitare volemică cu soluții
167. Leziunile hemidiafragmului stâng sunt în coloide și produse sanguine
special problematice datorită riscului de
herniere a următoarelor organe: [100] 171. Sunt semne precoce caracteristice
A. Plămân stâng sindromului de compartiment, cu excepția:
B. Colon [104]
C. Intestin subțire A. Durerea
D. Ficat B. Diminuarea pulsului
E. Splină C. Absența pulsului
D. Parestezia
168. Următoarele tehnici diagnostice fac parte E. Scăderea sensibilității
din evaluarea clasică a traumatismelor
penetrante de la nivelul gâtului, cu excepția:
[103] 172. Sunt elemente caracteristice hemoragiei
A. Esofagoscopia clasa I: [88]
B. Esofagografia A. Presiunea pulsului normală
C. Bronhoscopia B. Diureză păstrată, la peste 90 mL/oră
D. CT cu contrast C. Fără modificări psihologice sau mentale
E. Angiografia D. Volum de sânge pierdut sub 15%
E. Alură ventriculară sub 100
169. Hemotoraxul masiv este cauzat cel mai
frecvent de lezarea: [94] 173. Următoarele afirmații sunt adevărate în
A. Parenchimului pulmonar legătură cu hematoamele subdurale: [89-91]
B. Mușchilor intercostali A. Cele care determină efect de masă
C. Vaselor intercostale important necesită evacuare de urgenţă
D. Marilor vase toracice B. Anatomic, sunt localizate între dura mater
E. Atriilor cardiace și arahnoidă
C. Sunt mai frecvente în traumatismele
cranio-cerebrale parietale și temporale
 D. La examenul computer tomografic au
formă concavă sau semilunară
E. Prognosticul este mai bun decât în cazul
hematoamelor epidurale
174. Reprezintă măsuri suplimentare de
limitare a creșterii presiunii intracraniene:
[91]
A. Sedarea
B. Administrarea de soluții hipotone
C. Hiperventilația moderată pentru inducerea
hipocapniei
D. Utilizarea unor diuretice puternice,
precum furosemidul
E. Utilizarea profilactică anticonvulsivante
175. Sunt elemente caracteristice hemoragiei
clasa III, cu excepția: [88]
A. Pierdere de sânge de 1500-2000 mL
B. Frecvență cardiacă de 121-140 bătăi pe
minut
C. Diureză 5-15 mL/minut
D. Alterarea statusului mental cu confuzie și
letargie
E. Timp de reumplere capilară de < 2 minute
176. Sunt semne sugestive, de probabilitate,
dar nediagnostice pentru leziunile vasculare
din cadrul traumatismelor extremităților:
[103]
A. Puls slab
B. Tensiune arterială scăzută la nivelul
membrului
C. Indice gleznă-braț scăzut
D. Hematom neexpansiv
E. Extremitate palidă, rece, fără puls
177. Următoarele afirmații sunt adevărate în
legătură cu hematoamele epidurale: [89-91]
A. Sunt cauzate de leziuni arteriale
B. Anatomic, sunt situate între dura mater și
craniu
C. Sunt mai frecvente în traumatismele
cranio-cerebrale frontale și parietale
D. La examenul computer tomografic au
formă convexă sau lenticulară
E. Prognosticul este bun dacă intervenția
chirurgicală este promptă
178. Triada clinică caracteristică sindromului
de compartiment abdominal include: [101]
A. Hipoxemie și hipercapnie
B. Creșterea presiunii în căile aeriene
C. Creșterea presiunii intra-abdominale
D. Hipotensiune arterială
E. Scăderea diurezei
179. Reprezintă cauze de șoc obstructiv, cu
excepția: [88]
A. Alergiile severe și anafilaxia
B. Insuficiența cardiacă
C. Tamponada cardiacă
D. Sepsisul sever
E. Pneumotoraxul în tensiune
180. În calcularea scorului de conștiență
Glasgow, atribuim 3 puncte pentru: [89]
A. Răspuns ocular la stimul verbal
B. Rigiditate de decorticare (flexie anormală)
C. Rigiditate de decerebrare (extensie
anormal)
D. Exprimarea de cuvinte inadecvate
E. Exprimarea unor sunete
incomprehensibile