Sunteți pe pagina 1din 218

Capitolul 1 – Evaluarea și managementul perioperator al pacientului

chirurgical
1. În ceea ce privește evaluarea preoperatorie a pacientului chirurgical, următoarele afirmații sunt
adevărate cu excepția: [1]

a) intervenţiile chirurgicale alterează profund echilibrul metabolic al organismului


(x) b) eșecul evaluării cu acurateţe a riscul perioperator nu reprezintă un factor ce duce la
complicații perioperatorii
(x) c) testările specializate substituie efectuarea anamnezei şi a examenului fizic al pacientului
d) scopul evaluării preoperatorii este estimarea abilităţii pacientului de a răspunde la aceşti factori
de stres în perioada postoperatorie
(x) e) nu se folosesc explorări paraclinice pentru confirmarea suspiciunii clinice

2. Despre efectuarea ionogramei şi a creatininei serice sunt adevărate următoarele afirmații: [1]

a) dozarea ionogramei nu este recomandată la pacienții vârstnici datorită riscului substanţial


pentru deshidratare cronică
b) nivelele serice ale electroliţilor nu se efectuează de rutină la indivizi care ar putea sugera o
patologie cronică
(x) c) sunt adecvate la indivizii al căror istoric medical sugerează diabet zaharat și hipertensiune
arterială
(x) d) sunt adecvate la indivizii a căror examinare clinică sugerează o boală cardiovasculară,
renală, hepatică
e) la cei care primesc terapie diuretică de scurtă durată se determină nivelele serice ale
electroliților

3. Despre screeningul de rutină al concentraţiei de hemoglobină se poate afirmă că: [1]

a) se realizează la pacienţii supuşi oricărei procedure chirurgicale


(x) b. se realizează la pacienţii cu anemie de cauză necunoscută
c) trebuie investigaţi pacienţii cu risc de a pierde lichide sau electroliţi
(x) d) trebuie investigat nivelul de bază al hemoglobinei la pacienții cu istoric de anemie,
neoplazie, insuficienţă renală, cardiopatie, diabet zaharat sau sarcină
(x) e) se realizează la pacienții supuși procedurilor asociate cu pierderi sanguine mari (în mod
tipic >500 mL)

*4. Afirmații adevărate despre consultul de specialitate preoperator sunt următoarele: [1]

a) se realizează în situaţia apariţiei unor complicaţii neaşteptate


(x) b) stabilește gradul de risc preoperator în vederea recomandării de a aborda chirurgical
patologia pacientului
c) se realizează în cazul în care pacientul nu răspunde la măsurile iniţiale generale de gestionare a
unei probleme specifice
d) consultul nefrologic este necesar pentru un pacient care se menţine oliguric, în ciuda repleţiei
volemice adecvate şi mai ales dacă nivelul creatininei serice creşte
e) un medic poate să solicite un consult cardiologic pentru un pacient ce a prezentat un infarct
miocardic în perioada postoperatorie, indiferent de gradul aparent de benignitate al infarctului

5. Măsurile preoperatorii care reduc riscul de complicaţii pulmonare postoperatorii sunt: [2]

a) antrenarea musculaturii expiratorii


b) terapia bronhospastică
(x) c) încetarea fumatului cu minim 6 săptămâni înaintea intervenţiei chirurgicale
(x) d) antibioterapia pentru infecţiile preexistente
(x) e) administrarea de corticosteroizi la pacienţii astmatici

6. Următoarele afirmații despre factorii de risc pulmonari în managementul pacientului chirurgical sunt
false: [2]

(x) a) factorii potenţiali de risc pentru complicaţiile pulmonare postoperatorii nu pot fi atribuiți
intervenţiei chirurgicale
(x) b) dependenţa funcţională nu reprezintă un factor de risc
c) vârsta este un factor de risc alături de dependenţa de tutun
(x) d) incidenţa raportată a factorilor potențiali de risc pentru complicaţii pulmonare preoperatorii
este de 2-9%
e) boala pulmonară cronică este un factor de risc alături de insuficienţa cardiacă congestivă

*7. Despre clasificarea American Society of Anesthesiologists (ASA) este falsă următoarea afirmație: [2]

(x) a) clasificarea ASA grupează pacienţii în 6 categorii în funcţie de complicaţiile pulmonare


postoperatorii
b) clasificarea ASA nu a fost elaborată pentru prezicerea riscului operator
c) rata complicaţiilor pulmonare postoperatorii creşte în paralel cu clasa ASA
d) în clasa ASA VI se încadrează donatorii de organe
e) ASA este considerată factori de risc ce ţine de pacient

*8. Factorii asociaţi cu un risc crescut de injurie renală acută (IRA) la pacientul chirurgical includ
următoarele, cu excepția: [2]

a) tipul intervenţiei chirurgicale


(x) b) fracţia de ejecţie a ventriculului drept <35%
c) chirurgia de urgenţă
d) vârsta
e) indexul cardiac <1,7 L/min/m2

9. Următoarele afirmaţii despre despre pacientul cu disfuncție hepatică sunt false: [3]

a) disfuncţia hepatică este întâlnită la pacienţii cu hepatită virală cronică


(x) b) evaluarea imagistică prin ultrasonografie abdominală este standardul de aur pentru
diagnosticul şi stadializarea bolii hepatice
(x) c) rezonanţă magnetică nucleară sau computer tomografia nu sunt adecvate pentru diagnostic
(x) d)   se efectuează de rutină teste biochimice şi serologice pentru hepatita virală, hepatita
autoimună şi boli metabolice la pacienții asimptomatici
e) biopsia hepatică se folosește pentru diagnosticul şi stadializarea bolii hepatice

*10. Principala ţintă în managementul perioperator al pacienţilor cu boala renală cronică (BRC) sau
injurie renală acută (IRA) este: [3]

a) evitarea hipotensiunii arteriale


(x) b) menţinerea euvolemiei şi a perfuziei renale
c) administrarea cu precauţie a medicamentelor
d) cântărirea zilnică a bolnavului
e) monitorizarea cu acurateţe a bilanţului hidric

*11. Standardul de aur pentru diagnosticul şi stadializarea bolii hepatice este: [3]

a) ultrasonografie abdominală
b) computer tomografia
(x) c) biopsia hepatică
d) rezonanţă magnetică nucleară
e) testele biochimice şi serologice

12. Următorii indici aparțin clasei A din clasificarea Child-Pugh a cirozei: [4]

a) albumină < 3,0


(x) b) bilirubină < 2,0
(x) c) ascită și encefalopatie absente
d mortalitate mare
(x) e) status nutrițional bun

13. Următorii indici aparțin clasei B din clasificarea Child-Pugh a cirozei: [4]

(x) a) status nutrițional acceptabil


b) ascită minimă și encefalopatie absentă
(x) c) mortalitate 40%
d) Albumină 2,0-3,0
e) Bilirubină 3,0-3,5

14. Controlul glicemie este menţinut prin echilibrul dintre insulin și: [4]

(x) a) cortizol
(x) b) glucagon
(x) c) hormonul de creştere
d) noradrenalină
(x) e) adrenalină
15. Despre doza de glucocorticoizi pentru substituţie în caz de stres chirurgical se poate afirma că: [5]

a) se administrează doza matinală de steroid și 25 mg hidrocortizon IV înainte de intervenţie,


ulterior, se revine la doza uzuală în caz de stres chirurgical moderat
(x) b) se administrează doza matinală de steroid și 50 mg hidrocortizon IV înainte de intervenţie
şi 25 mg de hidrocortizon la fiecare 8 ore pentru 24 ore in cazul unui stres chirurgical moderat
(x) c) se administrează doza matinală de steroid şi nu este necesară suplimentarea în caz de
proceduri minore sau chirurgie sub anestezie locală
d) se administrează doza matinală de steroid și 50 mg hidrocortizon IV înainte de inducţia
anesteziei şi 25 mg la fiecare 8 ore timp de 24 ore
(x) e) se administrează doza matinală de steroid și 100 mg hidrocortizon IV înainte de inducţia
anesteziei şi 50 mg la fiecare 8 ore timp de 24 ore in cazul unui stres chirurgical major

16. Intraoperator şi postoperator, pacientul diabetic este: [5]

a) monitorizat cu ajutorul glucometrului în fiecare oră


(x) b) glicemia este menținută între 120-180 mg/dL
c) este de preferat menţinerea valorii glicemice la limita inferioară a intervalului
(x) d) în timpul operației pot să apară efecte adverse ale hipoglicemiei
(x) e) Scala proporționalităţii este metoda standard pentru controlul glicemie al pacienţilor
chirurgicali

*17. Următoarea afirmație despre metoda ideală de administrare a insulinei în perioada perioperatorie este
falsă: [5]

a) menţine un control glicemic adecvat


b) previne hiperglicemia sau hipoglicemia
(x) c) se administrează o doză unică de glucoză 5% pentru un aport de 10g glucoză/oră
d) previne tulburările metabolice
e) este uşor de înţeles şi de administrat

18. Despre managementul perioperator al pacientului geriatric putem spune că: [6]

(x) a) este extrem de important ca medicul şi pacientul să discute deschis despre amploarea
managementului chirurgical
(x) b) stabilirea indicației unei intervenţii agresive este una din deciziile dificile cu privire la
pacientul vârstnic chirurgical
(x) c) vârstnicii au o rezervă functională mai mică decât tinerii
d) pacienţii sunt de acord cu un plan chirurgical agresiv, chiar dacă nu există şanse rezonabile de
supravieţuire
e) îngrijirile medicale se centrează pe prelungirea supravieţuirii

*19. Despre managementul perioperator al pacientei însărcinate putem spune că: [6]

(x) a) Semnele vitale normale materne pot induce în eroare clinicianul şi pot masca suferinţa
fetală
b) Dezlipirea prematură de placentă este întotdeauna acompaniată de sângerare vaginală
c) Declansarea travaliului si decesul fetal au cea mai mare șansă să fie determinate de anestezie
d) Laparoscopia poate fi realizată în condiţii de siguranţă în primul trimestru de sarcină
e) Testul de sarcină nu se efectuează la orice femeie de vârstă fertilă cu traumă

20. Consimţământul informat: [6,7]

(x) a) Este de datoria chirurgului să câştige şi să merite această încredere


b) Acordarea consimţământului informat este o formalitate în deciderea celui mai bun parcurs
diagnostic şi terapeutic
c) medicul trebuie să îşi amintească că toate acţiunile sale trebuie făcute în interesul pacientului şi
că datoria lui principală este de a prelungi viața pacientului
(x) d) există momente în care medicul trebuie să ia decizii la limita dintre viaţă şi moarte
(x) e) Majoritatea bolnavilor doresc să primească un nivel de îngrijire care să le înlăture suferinţa
şi care să le ofere şansa de a se bucura de viaţă într-un status funcţional rezonabil

*21. Principalele obiective ale foii de observație sunt: [7]

a) de a consemna într-un singur loc accesibil toate informațiile privind statusul pacientului și
raționamentul clinic care a stat la baza alegerii tratamentului instituit
b) de a transmite instrucțiuni cu privire la îngrijirea bolnavului, trecute în secțiunea „tratament”
c) de a consemna evenimentele petrecute în timpul îngrijirilor medicale
(x) d) toate cele de mai sus
e) nici unul din cele de mai sus

22. Despre sondele de tract gastro-intestinal putem spune că: [8]

a) sunt numite și catetere „Foley"


(x) b) sondele de gastrostomă pot fi plasate chirurgical
c) instilarea de alimente, medicamente sau substanţe radiologice de contrast într-o sondă plasată
în stomac poate avea consecinţe letale
d) sondele nazo-gastrice sunt destinate alimentației
(x) e) sonde de gastrostomie endoscopică percutanată (PEG) pot fi folosite pentru drenaj sau
alimentaţie

*23. Despre sonde şi tuburi de dren următoarea afirmație este falsă: [8,9]

a) sondele de tract gastro-intestinal se împart în sonde nazo-gastrice și sonde nazo-enterale


(x) b) Sondele de tract respirator sunt plasate în cavitatea pleurală pentru a evacua aerul
(hemotorax)
c) catetere „Foley" sunt folosite pentru drenajul vezicii urinare
d) drenurile cu sistem închis de aspiraţie folosite uzual sunt de două tipuri: Jackson-Pratt şi
Hemovac
e) Drenajele pasive se mai numesc și drenaje Penrose

24. Cei trei factori de risc din triada lui Virchow pentru tromboza venoasă sunt: [9]

a) malignitatea
(x) b) staza
(x) c) hipercoagulabilitate
d) durerea accentuată
(x) e) injurie endotelială

25. Despre tromboza venoasă profundă la pacientul chirurgical putem spune că: [9]

a) riscul tromboembolismului venos (TEV) postoperator a fost redus la 25% dintre pacienţi în
prezența profilaxiei
b) pacienții cu fracturi de oase scurte au cel mai mare risc
(x) c) staza reprezintă un factor de risc pentru tromboza venoasă
(x) d) pacienții care suferă operaţii pelvine au un risc crescut
e) ghiduri de profilaxie optimă a trombozei iau în considerare doar factorii de risc pentru TEV,
permiţând elaborarea unui plan individualizat de îngrijire

26. Despre sondele de tract urinar putem afirma că: [9]

(x) a) sunt folosite pentru drenajul vezicii urinare


b) nu pot drena urina în cazul unor anastomoze ureterale delicate
(x) c) tuburile de nefrostomie sunt plasate în pelvisul renal
(x) d) pot drena urina din amontele unei zone de obstrucţie
e) sunt numite catetere Penrose

27. Despre atelectazie putem afirma că: [9,10]

(x) a) atelectazia variază de la o simplă colabare alveolară, până la stări cu semne clinice de
colaps sau consolidare
(x) b) sub anestezie, pacienţii nu pot tuşi sau ofta, iar clearence-ul mucociliar al arborelui
traheobronşic este alterat
c) colabarea alveolară este favorizată variabil de anestezicele generale, in funcție de agentul
utilizat
(x) d) efectul atelectaziei este creşterea fracţiei de şunt, adică un raport ventilaţie-perfuzie scăzut
ce conduce la hipoxie
e) managementul atelectaziei postoperatorii trebuie să înceapă preoperator, prin oprirea fumatului
cu 6 luni înainte de intervenţie şi iniţierea exerciţiilor expiratorii

28. Următoarele afirmații despre terapia antialgică sunt adevărate: [9]

a) pacienţii cu incizii abdominală beneficiază de analgezie intravenoasă


(x) b) pacienţii cu incizii toracice beneficiază de analgezie epidurală
(x) c) analgezia intravenoasă controlată de pacient oferă un bun control al durerii intense din
perioada imediat postoperatorie
d) chiar dacă pacientul este capabil să primească medicația pe cale orală este recomandată
administrarea continuă, intravenoasă a opioidelor
e) evaluarea expresiei faciale la pacienții din terapie intensivă, nu pot da indicii asupra nivelului
de disconfort al pacientului
29. Despre îngrijirea plăgilor sunt false următoarele afirmații: [9]

(x) a) în tratamentul unui abces, o meşă de tifon uscată este folosită pentru a umple cu grijă
cavitatea
(x) b) soluţia de acid acetic 0,25% este contraindicată în îngrijirea plăgilor
c) plăgile pot să fie apoziționate prin suturi, capse, benzi sau adezivi dermici
(x) d) vindecarea per primam implică faptul că marginile plăgii au fost lăsate neapoziţionate
(x) e) vindecarea per secundam înseamnă că marginile plăgii au fost apoziţionate prin suturi

30. Semnele de infecţie a plăgii chirurgicale sunt semnele inflamaţiei, adică: [10]

(x) a) eritem
(x) b) edem
(x) c) durere accentuată la locul inciziei
d) tahicardia
e) febra

31. Despre atelectazie putem afirma că: [9,10]

(x) a) atelectazia variază de la o simplă colabare alveolară, până la stări cu semne clinice de
colaps sau consolidare
(x) b) sub anestezie, pacienţii nu pot tuşi sau ofta, iar clearence-ul mucociliar al arborelui
traheobronşic este alterat
c) colabarea alveolară este favorizată variabil de anestezicele generale, in funcție de agentul
utilizat
(x) d) efectul atelectaziei este creşterea fracţiei de şunt, adică un raport ventilaţie-perfuzie scăzut
ce conduce la hipoxie
e) managementul atelectaziei postoperatorii trebuie să înceapă preoperator, prin oprirea fumatului
cu 6 luni înainte de intervenţie şi iniţierea exerciţiilor expiratorii

*32. Complicații postoperatorii sunt următoarele, cu excepția: [9,10]

a) febra
(x) b) durerea
c) atelectazia
d) dehiscența plăgii chirurgicale
e) infecțiile plăgii chirurgicale

*33. Următoarea afirmație despre dehiscența plăgii chirurgicale este falsă: [10]

a) dehiscenţa acută de plagă chirurgicală este rezultatul desfacerii suturii fasciate


b) este o complicaţie acută mecanică a plăgii
c) forța exercitată transversal pe marginile plăgii depăşeşte rezistenţa materialului de sutură
(x) d) un alt factor de alterare fascială este infecţia generalizată
e) forța exercitată transversal pe marginile plăgii depăşeşte rezistenţa fasciei
34. În ceea ce privește situaţiile legate de managementul îngrijirilor, decesul pacientului sau dizabilitatea
pot fi asociate cu: [11]

a) arsuri suferite din orice sursă pe parcursul îngrijirii într-o unitate sanitară
(x) b) travaliul sau naşterea la o sarcină cu risc scăzut pe parcursul îngrijirii într-o unitate sanitară
(x) c) o reație hemolitică pe fondul administrării de sânge sau produse de sânge incompatibile
AB0
(x) d) hipoglicemie debutată pe parcursul îngrijirii pacientului într-o unitate sanitară
e) folosirea mijloacelor de contenţie sau a balustradelor de pat pe parcursul îngrijirii într-o unitate
sanitară

35. Printre situaţiile chirurgicale care nu trebuie să aibă loc niciodată, se numără: [11]

(x) a) decesul intraoperator sau imediat postoperator la un pacient sănătos


b) decesul pacientului sau dizabilitate severă asociate cu o eroare de medicaţie
c) decesul pacientului asociat cu cădere pe parcursul îngrijirii într-o unitate sanitară
d) decesul pacientului sau dizabilitate severă din cauza manipulării terapeutice a coloanei
vertebrale
(x) e) lăsarea unui obiect străin în pacient după chirurgie sau altă procedură

36. Printe situațiile legate de mediu care nu trebuie să aibă loc se numără: [11]

(x) a) Decesul pacientului sau dizabilitate severă asociate unui șoc electric pe parcursul îngrijirii
într-o unitate sanitară
(x) b) decesul pacientului asociat cu cădere pe parcursul îngrijirilor medicale
(x) c) Decesul pacientului sau dizabilitate severă associate cu arsuri suferite din orice sursă pe
parcursul îngrijirii într-o unitate sanitară
d) răpirea unui pacient infiferent de vârstă
e) sinucidere sau tentativă de sinucidere

Capitolul 4. Sângerările chirurgicale: tulburări ale hemostazei, stări de


hipercoagulabilitate și terapia cu produse sanguine la pacientul chirurgical

1. Despre tulburări preexistente ale hemostazei se poate afirma că: [39,40]

(x) a) pot fi congenitale sau dobândite

b) bolile hepatice avansate sunt tulburări congenitale


c) boala von Willebrand este o tulburare dobândită
(x) d) medicaţie inhibitoare plachetară este o cauză a tulburărilor dobândite ale hemostazei
(x) e)  hemophilia A este o tulburare congenitală

2. Următoarele sunt tulburări congenitale ale hemostazei: [39,40]


a) fibrinoliza primară/secundară

(x) b) boala von Willebrand


c) uremie
(x) d) hemofilia A
e) medicaţie inhibitoare plachetară

3 Cauze ale tulburărilor dobândite ale hemostazei sunt: [39,40]

(x) a) coagularea intravasculară diseminată


(x) b. administrarea de suplimente din plante fără prescripţie
c) hemofilia A
d) boala von Willebrand
(x) e) terapia cu anticoagulante

*4. Singurul anticoagulant care are ca și mecanism de acțiune atât inhibarea factorului Xa şi cât și
inhibarea trombinei este: [40]

a) Aspirina

b) Heparina cu greutate moleculară mică


c) Warfarina
(x) d) Heparina nefracționată
e) Apixabanul

5. Cele mai utilizate anticoagulante folosite la pacienții cu tulburări ale hemostazei sunt: [40]

(x) a) warfarina
b) argatrobanul
c) bivalirudina
(x) d) heparinele nefracţionate
(x) e) antagoniști ai vitaminei K

6. Afirmațiile false despre anticoagulantele folosite la pacienții cu tulburări ale hemostazei sunt: [40]

(x) a) bivalirudina provoacă inhibarea ireversibilă a funcţiei plachetare


(x) b) warfarina este utilizată în special pentru tratarea pacienţilor cu trombocitopenie indusă de
heparină
(x) c) argatrobanul este unul dintre cele mai utilizate anticoagulante
d) fondaparina este folosită în condiţii speciale
(x) e) clopidogrelul are indicaţii limitate

7. Următoarele anticoagulante au ca și mecanism de acțiune inhibarea factorului Xa cu excepția: [40]

a) edoxabanul
(x) b) bivalirudină
(x) c) dabigatran
d) heparina nefracționată
e) fondaparina

8. Următoarele probe de laborator pot fi utile în diagnosticarea coagulării intravasculare diseminate


(CID): [41]

(x) a) timpul de tromboplastină parțială activată (aPTT) prelungit


(x) b) timpul de protrombină (PT) prelungit
c) hiperfibrinogenemie
(x) d) trombocitopenie
e) prezenţa produşilor de degradare a fibrinei şi a fibrinogenului şi D-dimeri negativi

9. Hemoragia postoperatorie: [41]

(x) a) heparina reziduală după o intervenţie chirurgicală poate cauza hemoragii cu debit scăzut
b) deficitul de factor Xlll este o afecţiune des întâlnită fiind o cauză a sângerării postoperatorii
întârziate
(x) c) șocul de orice cauză care produce coagulopatie de consum poate duce la hemoragii
postoperatorii importante
d)   dacă o mare parte a ficatului este îndepărtată, ţesutul hepatic restant poate avea nevoie de 3-5
luni pentru a creşte producţia de factori de coagulare
(x) e) alterarea functiei hepatice în urma hepatectomiei parțiale este adesea asociată cu sângerări

10. Gestionarea stărilor de hipercoagulabilitate în perioada perioperatorie: [42]

(x) a) tratamentul în stările de hipercoagulabilitate este îndreptat spre activitatea cascadei


coagulării
(x) b) tratamentul în stările de hipercoagulabilitate este îndreptat spre funcţia plachetară (prin
aspirină)
(x) c) la pacienţii cu deficit de proteină C, warfarina trebuie utilizată cu multă prudenţă
(x) d) pacienţii cu deficit de proteină C pot dezvolta ,,necroză cutanată indusă de Coumadin"
e) Heparina în doze mici nu asigură o protecţie adecvată împotriva trombembolismului pentru
perioade scurte

11. În perioada postoperatorie, tromboza venoasă este frecvent asociată cu: [42]

(x) a) deficit de proteină S


(x) b) deficit de proteină C
(x) c) deficit de antitrombină
d) deficit de factor XII
e) deficit de tPA

12. În perioada postoperatorie, tromboza arterială este frecvent asociată cu: [42]

a) hiperhomocisteinemie
(x) b) sindromul antifosfolipidic
c) factorul V Leiden
d malformaţii ale arterelor coronare
(x) e) mutaţia 20210 a protrombinei

*13. Eritrocitele nu sunt disponibile pentrn transfuzie sub formă de: [43]

a) masă eritrocitară
b) masă eritrocitară deleucocitată
(x) c) eritrocite plasmatizate
d) eritrocite divizate
e) eritrocite de uz pediatric

*14. Următorii sunt factori pe baza cărora se individualizează decizia efectuării transfuziei şi a cantităţii
de sânge transfuzat, cu excepția: [43]

a) gradul şi caracterul acut/cronic ale anemiei


b) afecţiuni medicale existente, în particular boli cardiace, pulmonare şi renale
c) cauza anemiei
(x) d) stabilitatea hemodinamică
e) anticiparea necesarului de transfuzii viitoare

15. Cazuri particulare de hipercoagulabilitate la pacientul chirurgical pot fi cu excepția: [43]

a) îmbătrânirea nu aduce modificări majore proceselor de hemostaz


b) tromboza şi embolia pulmonară sunt principalele cauze de deces la femeile însărcinate
(x) c) pacientul cu ciroză prezintă o coagulopatie metabolică ca urmare a creșterii producţiei de
proteine
d) pacienţii cu insuficienţă renală sunt mai predispuşi la apariţia sângerărilor, din cauza
disfuncţiei trombocitare, secundară uremiei
(x) e) dializa poate elimina problemele cauzate de acumularea substanţelor medicamentoase din
cauza scăderii eliminării acestora pa pacienții cu insuficienţă renală

16. Despre reacţiile imunologice de transfuzie se poate afirma că: [44]

(x) a) testarea compatibilităţii ABO şi Rh şi determinarea grupelor sanguine pot elimina unele
dintre cele mai grave reacţii transfuzionale
b) antigenii şi anticorpii minori netestaţi şi neidentificaţi nu pot să precipite reacţii imunologice
(x) c) reacţiile febrile sunt cele mai frecvente reacţii imunologice de transfuzie
(x) d) instabilitatea hemodinamică poate apărea în cazuri severe
(x) e) reacţiile febrile apar ca urmare a anticorpilor antileucocitari

17. Triada letală constă în: [44]

(x) a) acidoză
b) alcaloză
c) hipertermie
(x) d) hipotermie
(x) e) coagulopatie

*18. Complicaţiile transfuziei cu componente sanguine pot fi impărțite în următoarele cu excepția: [44]

(x) a) leziuni pulmonare cronice


b) tulburări metabolice
c) reacţii imunologice
d) complicaţii infecţioase
e) supraîncărcare volemică

19. Despre transmiterea agenţilor infecţioşi ca și complicație a transfuziei se poate afirma că: [45]

a) transmiterea agenţilor infecţioşi prin transfuzie nu este posibilă


b) transmiterea agenţilor infecţioşi prin transfuzie este frecventă
(x) c) sângele poate transmite infecţii bacteriene
(x) d) sângele poate transmite infecţii virale
e) sângele nu poate transmite infecţii parazitare

20. Semnele reacţiei hemolitice acute sunt următoarele cu excepția: [45]

a) febră
b) hematurie
c) hemoglobinurie
(x) d) dureri lombare
(x) e) bradicardie

*21. Managementul reacţiilor transfuzionale minore este: [45]

a) oprirea imediată a transfuziei


b) repleţie volemică
(x) c) antihistaminice
d) vasopresoare (manitol, Lasix)
e) unitatea de sânge este retrimisă la centrul de transfuzii pentru repetarea compatibilității

Capitolul 8. Infecțiile chirurgicale

1. Despre infecțiile chirurgicale putem afirma că: [75]

a) majoritatea acestor infecţii sunt complexe şi mai invazive ce impun explorare chirurgicală de
urgenţă

(x) b) majoritatea acestor infecţii sunt comunitare şi necesită un tratament simplu, centrat pe
incizie, evacuare si drenaj

c) infecţiile comunitare necesită debridare radicală şi drenaj


(x) d) tratamentul simplu este centrat pe incizie, evacuare si drenaj
(x) e)  termenul de infecţie chirugicală se referă atât la infecţiile care apar post-operator, cât şi la
infecţiile de novo
2. Factorii de risc sistemici care cresc incidenţa infecţiilor chirurgicale sunt următorii, cu excepția: [75]

a) Vârstă înaintată

(x) b) Hematom de plagă


c) Diabet zaharat
(x) d) Corp străin
e) Alcoolismul acut şi cronic

3 Alegeți afirmațiile incorecte cu privire la patogenia infecțiilor chirurgicale: [75]

(x) a) sângele este un mediu excelent pentru proliferarea virală

(x) b. după o contaminare bacteriană, organismul iniţiază un proces de apărare imprecis definit
c) trebuie acordată o atenţie sporită hemostazei înaintea închiderii planurilor chirurgicale
(x) d) hematoamele constituie un mediu sărac în fier
e) debridarea minuţioasă a ţesuturilor devitalizate este absolut necesară pentru o vindecare
corespunzătoare

*4. Antibioticul profilactic pentru chirurgia ortopedică sau cardiacă la pacienții cu alergie la B-lactamine
este: [76]

a) cefazolina
b) ampicilina
(x) c) vancomicina
d) aztreonam
e) metronidazol

5. Referitor la pregătirea mecanică în vederea prevenției infecțiilor chirurgicale, putem afirma că: [75, 76]

(x) a) pregătirea tegumentelor trebuie să includă utilizarea unui agent antiseptic pe bază de alcool
pentru a reduce flora endogenă
b) pacienții trebuie să facă duş cu săpun sau soluţii antiseptice cu o săptămână înaintea
intervenţiei chirurgicale
c) majoritatea infecţiilor chirurgicale sunt rezultatul contaminării cu flora exogenă a pacientului
d) respectarea măsurilor de asepsie şi antisepsie minimizează şansele de contaminare
postoperatorie
(x) e) părul corporal ar trebui tuns şi nu ras pentru a preveni iritaţiile tegumentare care pot
constiui astfel o poartă de intrare

*6. Cu cât timp înaintea efectuării inciziei trebuie administrate fluoroquinolonele și vancomicina? [76]

(x) a) 120 de minute


b) 1h și 20 de minute
c) 1h 1/2
d) 12 minute
e) 12 ore

7. În funcție de nivelul de contaminare, despre plăgile chirurgicale murdare sunt adevărate următoarele
afirmații: [77]

(x) a) exemple ar putea să fie drenarea abcesului intraabdominal și rezecţia intestinului infarctat
b) exemple ar putea să fie tubul de gastrostomă și explorarea căii biliare principale
c) sursa de contaminare nu poate să fie o infecție stabilită
(x) d) contaminarea bacteriană este polimicrobiană
e) exemple ar putea să fie hernie inghinală, tiroidectomie și mastectomia

8. În funcție de nivelul de contaminare, despre plăgile chirurgicale contaminate sunt adevărate


următoarele afirmații: [77]

(x) a) sursa de contaminare poate să fie contaminarea macroscopică


(x) b) contaminarea bacteriană este polimicrobiană
(x) c) un exemplu este ulcerul perforat
(x) d) un exemplu este contaminarea cu conținut gastro-intestinal în intervențiile elective
e) frecvența infecției este de 40-50%

*9. Cel mai bun tratament al infecțiilor nosocomiale este reprezentat de: [77]

a) iniţierea unui tratament antibiotic adecvat


b) controlul sursei de infecţie prin drenaj
(x) c) prevenție
d)   susţinerea insuficienţei de organ
e) controlul sursei de infecţie prin debridare

*10. Metoda terapeutică de elecţie pentru abcesele intra-abdominale localizate este: [78]

a) intervenția chirurgicală fără închiderea primară a plăgii


b) simpla antibioterapie sistemică
(x) c) drenajul percutan, ghidat ecografic sau CT
d) toracocenteza terapeutică
e) operație de urgență pentru a elimina sursa septică

*11. Cel mai util test de diagnostic pentru a evalua abcesul intraabdominal este: [78]

a) efectuarea coloraţiei Gram


b) analizarea lactat dehidrogenazei (LDH), a glucozei și a pH-ului
c) ecografia abdominală
(x) d) CT-ul cu contrast enteric şi intravenos
e) deschiderea chirurgicală largă

12. Infecţiile intra-abdominale: [78]


a) peritonita difuză cu sepsis este modul cel mai frecvent prin care se manifestă clinic acestea
(x) b) formarea abcesului intra-abdominal localizat este un mod prin care se manifestă clinic
acestea
(x) c) infecţia intra-abdominală postoperatorie este o infecție a plăgii chirurgicale de organ
(x) d) infecţia intra-abdominală postoperatorie este o infecție a plăgii chirurgicale cavitară
e) nu se cunosc exact la ora actual modurile prin care acestea se manifestă clinic

13. Despre infecțiile tractului urinar (ITU), următoarele afirmații sunt false: [79]

a) necesitatea unui cateter urinar trebuie evaluată zilnic, iar cateterele trebuie îndepărtate imediat
ce nu mai sunt indicate
(x) b) rata ITU asociate cateterului nu depinde în mod direct de tehnica de plasarea a sondei
urinare ci mai degrabă de durata menţinerii acesteia
c) cel mai mare factor de risc pentru dezvoltarea unei ITU este prezenţa unui cateter endo-vezical
d) montarea cateterului se face în condiţii de asepsie, menţinerea sistemului de drenaj închis şi
igiena uretrală zilnică
(x) e) diagnosticul de ITU postoperatorie se stabileşte în mod clasic printr-o cultură bacteriană
cantitativă de peste 10.000 de organisme/mL de urină

14. Pneumonia asociată spitalizării şi pneumonia asociată ventilatomatului (PAV): [79]

(x) a) sunt cele mai frecvente infecţii nosocomiale


(x) b) diagnosticul de PAV este suspectat atunci când pacientul are un infiltrat/consolidare pe
radiografia toracică, nouă sau în progresie
(x) c) semne clinice sunt febra, leucocitoză sau leucopenie, secreţii bronşice purulente şi afectarea
schimbului gazos
d) O cultură cantitativă pozitivă este definită ca mai mult sau egal 10 3 unităţi formatoare de
colonii (UFC)/mL pentru lavajul bronhoalveolar
e) O cultură cantitativă pozitivă este definită ca mai mult sau egal 10 4 CFU/mL pentru periajul
bronşic de protecţie

*15. Tratamentul cu antibiotice specifice este suficient pentru majoritatea pacienților cu PAV indicat pe o
perioadă de: [79]

a) 3 zile
(x) b) 7 zile
c) 5 zile
d) 14 zile
e) 10 zile

*16. Bacteria care afectează creierul, măduva spinării şi nervii periferici ce cauzează tetanosul este: [80]

a) Eikenella corrodens tetani


b) Pasteurella tetani
c) Bacteroides tetani
(x) d) Clostridium tetani
e) Klebsiella tetani

*17. La examenul fizic al infecţiilor frecvente ale ţesuturilor moi se poate evidenția: [80]

a) drenaj purulent, de obicei axilar şi inghinal în caz de furuncul


(x) b) durere și eritem difuz în caz de celulită
c) multiple abcese mici, subcutanate în caz de limfangită
d) drenaj cu miros neplăcut în caz de carbuncul
e) tumefacție şi induraţie în caz de hidrosadenită supurativă

18. Acoperirea antibiotică pentru infecțiile necrozante de țesuturi moi trebuie să includă: [80]

(x) a) MRSA
(x) b) bacterii Gram-negative
c) bacterii Gram-pozitive
d) bacterii aerobe
(x) e) bacterii anaerobe

19. Abcesul mamar: [81]

a) reprezintă o infecţie frecventă a ţesuturilor moi, de obicei de origine streptococică


(x) b) este caracterizat prin sensibilitate severă localizată, edem şi eritem
(x) c) se prezintă sub forma unei formaţiuni palpabile
(x) d) dezvoltarea abcesului mamar la o femeie care nu alăptează trebuie să sugereze medicului
posibilitatea unui proces malign subiacent
(x) e) mamele care alăptează ar trebui încurajate să continue alăptarea sau pomparea chiar şi în
cazul infecţiei mamare

20. Abcesul perirectal: [81]

(x) a) rezultă din infecţii ale criptelor canalului anorectal


(x) b) tratamentul antibiotic este cu spectru larg
c) examinare şi drenaj adecvat se realizează sub anestezie locală
(x) d) se prezintă sub forma unor formaţiuni dureroase la nivelul zonei perianale
(x) e) tratamentul antibiotic vizează atât anaerobii cât şi aerobii

21. Următoarele tipuri de plăgi prezintă predispoziție la tetanos: [81]

a) ascuțit
(x) b) avulsie
(x) c) arsuri
(x) d) zdrobire
(x) e) abraziune extinsă
22. Triada Charcot este alcătuită din: [82]

a) hepatosplenomegalie
(x) b) febră fulminantă
(x) c) durere abdominală în hipocondrul drept
(x) d) icter
e) hipotensiune arterială

23. lnfectiile mâinii: [81,82]

a) pun viaţa în pericol ca urmare a pierderii de ţesut, a fibrozei şi a contracturii


(x) b) pot duce la o morbiditate severă din cauza pierderii funcţiei
(x) c) abcesul subunghial este diagnostica prin identificarea fluctuenţei la nivelul patului unghial
(x) d) drenarea simplă şi pansamentele calde reprezintă un tratament adecvat în cazul panariţiilor
e) panariţiile subcutane apar după leziuni penetrante ale falangei proximale

*24. Despre infecţiile piciorului la pacientul diabetic sunt adevărate următoarele, cu excepția: [82]

a) apar datorită neuropatiei, a deformărilor osoase consecutive şi a degenerării vasculare


b) pacienții prezintă ulceraţii ischemice şi de presiune
c) infecţiile spaţiului plantar se pot prezenta cu celulită dorsală
(x) d) osteomielita piciorului diabetic nu poate fi prezentă atunci când plaga în sine nu prezintă
semne de infecţie activă
e) ulcerele plantare ale piciorului la nivelul capetelor metatarsienelor sunt tipice pentru astfel de
ulceraţii de presiune

25. Despre peritonita secundară putem spune că: [83]

(x) a) apare ca urmare a contaminării prin catetere (catetere de dializă peritoneală)


(x) b) este polimicrobiană
c) apare fără întreruperea cavităţii peritoneale
(x) d) apare atunci când în cavitatea peritoneală, care în mod nonnal este sterilă, sunt prezente
bacterii
(x) e) apare ca urmare a contaminării din tractul gastrointestinal perforat

26. Etiologia perforației colonice poate fi reprezentată de: [83]

a) hernie inghinală
(x) b) ischemie
c) bride postoperatorii
(x) d) cancer de colon perforat
(x) e) diverticulită

27. Pacienții cu perforație colonică prezintă, în general: [83]


a) pericardită
(x) b) șoc septic
(x) c) peritonită
d) șoc cardiogen
(x) e) instabilitate hemodinamică

28. Referitor la tratamentul din perforația apendiculară, sunt adevărate următoarele afirmații: [83]

(x) a) pacienții fără o colecţie localizată trebuie operaţi de urgenţă pentru a elimina sursa septică
(x) b) antibioterapia trebuie îndreptată împotriva organismelor enterice aerobe (E. coli)
(x) c) depinde de starea hemodinamică a pacientului
d) antibioterapia trebuie îndreptată împotriva organismelor enterice anaerobe (E. coli)
e) nu depinde de prezenţa sau absenţa unei colecţii localizate

29. Referitor la tratamentul aplicat în perforația colonică putem afirma următoarele: [83, 84]

(x) a) se practică reechilibrare volemică


b) perforațiile colonului necesită, de obicei, rezecţia colică totală şi devierea tranzitului intestinal
ca parte a managementului
(x) c) anumiți pacienţi, care prezintă o perforaţie localizată (inclusiv perforaţie mezocolonică) pot
fi iniţial gestionaţi conservator cu condiţia drenajului adecvat
(x) d) intervenţia chirurgicală este necesară pentru debridarea ţesuturilor devitalizate
(x) e) se practică antibioterapie cu spectru larg

30. Alegeți afirmațiile corecte despre perforațiile colonice: [84]

(x) a) necesită, de obicei, devierea tranzitului intestinal ca parte a managementului


b) pacienții care prezintă perforație mezocolonică nu pot fi inițial gestionați conservator
(x) c) anumiți pacienţi care prezintă o perforaţie localizată pot fi iniţial gestionaţi conservator cu
condiţia drenajului adecvat
d) necesită, de obicei, colectomie totală
(x) e) necesită, de obicei, rezecția segmentului perforat

Capitolul 9 – TRAUMATOLOGIE
1. ATLS ghidează prioritizarea managementului concentrându-se pe : ( pg 87)

X A. Evaluare primara

X B. Evaluare secundara

C. Îngrijire temporară
X D. Resurscitare

X E. Îngrijire definitivă

2. Referitor la evaluarea căilor aeriene putem spune urmatoarele : (pg 87)

X A. Permeabilitatea căilor aeriene poate fi evaluată cu ușurință prin solicitarea pacientului să


vorbească

B. Agitația și tahipneea sunt semne care nu indică o leziune a căilor aeriene

C. Manevrele simple de redeschidere a căilor aeriene sunt ridicarea bărbiei și tracționarea mandibulei
posterior

X D. Dacă glota nu poate fi intubată pe cale orală, abordul căilor respiratorii se va face chirurgical prin
cricotiroidotomie

X E. Metoda definitivă de securizare a căilor aeriene este intubația orotraheală

3. Referitor la examinarea respirației sunt adevarate urmatoarele, cu excepția : (pg 87)

A. Respirația este examinată prin inspecția simetriei mișcărilor cutiei toracice și prin auscultarea
pulmonară

B. Cianoza și saturația scăzută în oxigen pot indica tulburări de ventilație

X C. Diagnosticul pneumotoraxului în tensiune presupune la examenul fizic al pacientului triada :


prezența zgomotelor respiratorii, șoc si scăderea zgomotelor cardiace

X D. Tratamentul pe termen lung presupune decompresia presiunii intrapleurale

E. Decompresia presiunii intrapleurale în tratamentul pneumotoraxului de tensiune se realizează cu


ajutorul unui angiocateter cu alezaj mare

4. Trei din următoarele afirmații sunt adevărate, alegeți afirmațiile false: (pg 88)

X A. Șocul este definit ca perfuzia tisulară adecvată, cu apariția metabolismului anaerob și hipoxie
tisulară prelungită
B. Cea mai comună cauză de șoc după traumatisme este hemoragia

C. În șoc tratamentul implică refacerea volumului circulant

D. În șocul sever trebuie inițiate transfuziile de produse sangvine, masă eritocitară, de plasmă și de
plachete în raport 1:1:1

X E. Hemoragiile intratoracice, intraabdominale pot necesita măsuri terapeutice invazive

5. Referitor la clasificarea hemoragiilor, care dintre următoarele afirmații sunt adevărate : (pg 88)

A. 15-30% din volumul de sânge pierdut încadrează hemoragia în clasa 4

B. Frecvența cardiacă mai mare de 100 încardează hemoragia în clasa 4

C. Tensiunea arterială scăzută încadrează hemoragia în clasa 1

X D. Tensiunea arterială normală încadrează hemoragia în clasa 1

X E. Tensiunea arterială normală încadrează hemoragia în clasa 2

6. Referitor la statusul neurologic sunt adevarate urmatoarele, cu excepția: (pg 89)

X A. Se evaluează lent prin utilizarea Scorului Glasgow

X B. Scor Glasgow cel mai sever este egal cu 15

C. Scor Glasgow se bazează pe cel mai bun răspuns verbal, motor și de deschidere a ochilor

X D. Răspunsul ocular pe Scala de Comă Glasgow la stimulul dureros este marcat cu scor 4

E. Răspunsul verbal pe Scala de Comă Glasgow cu executarea de cuvinte inadecvate este marcat

cu scor 3

7. Referitor la examinarea secundară care dintre următoarele afirmații sunt neadevărate: ( pg 89)

A. Aceasta cuprinde examenul fizic complet și atunci cand este posibil istoricul medical al pacientului

B. Cu excepția cazurilor care prezintă fracturi de bază de craniu sau fracturi faciale extinse, se montează
SNG pentru a ameliora distensia abdominală

C. Cateterul urinar este ultil în monitorizarea diurezei

X D. Fracturile bazinului de tip ,,carte deschisă,, nu reprezintă semne de traumatisme ureteral


X C. În cazul unei leziuni urterale nu se practică cateterizarea suprapubiană

8. Referitor la traumatismele cranio-cerebrale care dintre următoarele afirmații sunt adevărate: (pg 89)

X A. Reprezintă principala cauză de mortalitate și dizabilitate produsă

X B. Traumatismele închise pot determina contuzii la nivelul scalpului

X C. Traumatismele închise pot determina hematoame la nivelul scalpului

X D. Hipotensiunea este cea mai frecventă cauză de leziune cerebrală secundară

E. Extinderea leziunii nu poate fi limitată prin tratament corespunzător

9. În fenomenul cunoscut ca reflex Cushing din PIC se întâlnește : pg.90

a. Tahicardie

Xb. Bradicardie

Xc. Scăderea frecvenței respiratorii

d. Creșterea frecvenței respiratorii

e. Niciuna din cele de mai sus

10. La examenul neurologic se poate evalua : pg.90

Xa . Pierderea stării de conștiență

Xb. Prezența convulsiilor

XC. Funcția pupilară

Xd. Funcția motorie la nivelul extremităților

e. Niciuna din cele de mai sus

11*. La pacienții cu leziuni cranio-cerebrale

prezența hemoragiei se indică prin: pg.90

XA. Hipotensiune
B. Hipertensiune

C.Tahipnee

D.Bradipnee

E. Dispnee

12. Referitor la traumatismele cranio-cerebrale sunt adevărate urmatoarele: pg 90

XA. Dilacerările scalpului pot fi evidente sau mascate de păr

XB. Pot fi palpate de presiuni osoase sugestive pentru fracturi craniene

XC. Pacienții trebuie monitorizați continuu

D. Convulsiile trebuie tratate cu medicamente antidepresive

XE. Există semne specifice unei fracturi de bază de craniu

13. Despre leziunile cerebrale sunt adevărate următoarele , cu excepția : pg 91

A. Se pot însoți sau nu de fracturi ale craniului

B. Se însoțesc de leziuni la nivelul coloanei cervicale

XC. Nu necesită examinare CT

XD. Nu necesită examinarea coloanei cervicale

E. Toate cele de mai sus

14. În managementul traumatismelor cranio-cerebrale se practică următoarele : pg.91

XA. Reducere PIC, pentru prevenirea leziunilor cerebrale secundare

XB. Menținerea gâtului în poziție neutră

C. Menținerea capului în hiperextensie

XD. Administrarea de soluții hipertone

XE. Administrarea de manitol


15. Manitolul folosit în managementul traumatismelor cranio-cerebrale produce:pg.91

A. Edem cerebral

B. Hipertensiune

C. Hemoragie cerebrală

XD. Reducerea edemului cerebral

XE. Scădere PIC

16*. În managementul traumatismelor cranio-cerebrale se practică următoarele, cu excepția: pg .92

A. În leziunile amenințătoare de viață se menține coloana vertebrală imobilă

B. Implică utilizarea gulerului cervical

XC. Nu se folosește gulerul cervical

D. Gulerul cervical trebuie menținut până când neurochirurgul decide că poate fi înlăturat în siguranță

E. Măduva din regiunea cervicală inferioară și toracică superioară este cea mai susceptibilă la leziuni
traumatice

17. În cazul leziunilor cranio-cerebrale sunt adevărate : pg.92

XA. Leziunile primare se produc în momentul evenimentului traumatic

B. Leziunile primare se produc tardiv

XC. Leziunile secundare se produc tardiv

D. Leziunile secundare se produc în momentul evenimentului traumatic

E. Niciuna din cele de mai sus

18*. Referitor la leziunile coloanei cervicale și ale coloanei toracale superioare care pot afecta lanțul
simpatic pot duce la: pg.92

XA. Șoc neurogenic sau spinal

B. Șoc hipovolemic

C. Șoc hemoragic
D. Sepsis

E. Niciuna din cele de mai sus

19. Șocul neurogen include : pg .92

A. Extremități palide și reci

XB. Hipotensiune

XC. Extremități calde și bradicardie

D. Tahicardie

E. Dispnee

20. Referitor la traumatismele toracice sunt adevărate următoarele: (pg 93)

X A. Leziunile toracice severe pot fi fatale în absența diagnosticului și tratamentului prompt

B. Nu includ pneumotoraxul în tensiune ,tamponada cardiacă, hemotoracele masiv și voletul costal

X C. Reprezintă a doua cea mai mare frecventă cauză de deces după traumatismele cranio-cerebrale

D. Sunt tratate prin manevre complexe

E. Nici una din afirmații nu este corectă

21. Referitor la pneumotoraxul în tensiune sunt adevărate următoarele: (pg93)

XA. Reprezintă acumularea de aer sub presiune în interiorul cavității pleurale

B. Reprezintă acumularea de aer sub presiune în interiorul cavității pericardice

C. Poate să apară ca urmare a traumatismelor abdominale

XD. Pneumotoraxul deschis apare în cadrul traumatismelor penetrante în torace

E. Toate afirmațiile sunt corecte

22. Referitor la tamponada cardiacă sunt adevărate următoarele: (pg 94)

XA. Se produce printr-un traumatism precordial deschis sau închis


B. Nu implică existența unui traumatism

C. Prezentarea clinică implică hipertensiune și puls paradoxal

XD. Prezentarea clinică impilică zgomote cardiace de intensitate scăzută turgescență jugulară și
hipotensiune

XE. Tratamentul se bazează pe resuscitarea volemică cu scopul de a crește debitul cardiac

23. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la hemotoraxul masiv: (pg 94)

A. Este definit ca pierderea cel puțin 1500 mililitri de sânge în spatiul mediastinal

XB. Este definit ca pierderea cel puțin 1500 mililitri de sânge în spațiul pleural

XC. Diagnosticul clinic este sugerat de abolirea murmurului vezicular și matitate la percuție și poate fi
confirmat prin radiografie toracică

D. Diagnosticul clinic este sugerat de accentuarea murmurului vezicular și hipersonoritate la percuție și


poate fi confirmat prin RMN

E. Nici una din afirmațiile de mai sus nu este corectă

24. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la voletul costal: (pg 94)

A. Se produce atunci când două sau mai multe coaste adiacente sunt contuzate

XB. Se produce atunci când două sau mai multe coaste adiacente sunt fracturate

XC. Se crează un segment instabil al peretelui toracic ce mișcă paradoxal în timpul ciclului respirator

XD. Pacientul cu volet toracic va avea hipoxie și hipercapnie

XE. Tratamentul implică măsuri de control a durerii și pleurostomie

25. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la contuziile aortice: (pg 95)

A. Sunt foarte frecvente și au un prognostic bun

XB. Sunt rare dar cu potențial letal crescut

XC. Se produc printr-un mecanism de forță de forfecare dintre arcul aortic mobil și aorta descendentă
toracică imobilă

XD. Rupturile în toată grosimea ale aortei sunt urmate de exanguinare masivă și deces
E. Netratate, majoritatea leziunilor aortice evoluează cu vindecare completă

26. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la fracturile costale, cu excepția: (pg 95-96)

A. Este cea mai frecventă leziune toracică provocată de traumatismele închise

B. Sunt identificate la examenul clinic ca puncte sensibile la palpare de-a lungul coastei

XC. Nu pot fi identificate la examenul clinic ca puncte sensibile la palpare de-a lungul coastei

XD. Fractura primelor trei coaste este asociată cu leziuni hepatice sau splenice și diafragmatice

E. Managementul fracturilor costale se bazează pe analgezice adecvată

27. Referitor la traumatismele abdominale sunt corecte următoarele afirmații: (pg 96)

XA. Se pot produce în urma plăgilor penetrante

B. Se pot produce în urma plăgilor perforante

XC. Leziunile penetrante la pacientele gravide în trimestrul al treilea pot implica uterul și fătul

D. În cazul plăgilor perforante cel mai frecvent sunt afectate intestinul subțire și mezenterul

E. Toate afirmațiile sunt greșite

28. Pentru stabilirea diagnosticului unui traumatism abdominal se va folosii:(pg 97)

XA. Montare de catetere urinare pentru a ghida resurscitarea volemică

XB. O radiografie abdomino-pelvină

XC. Ecografie abdominală FAST

XD. Examinare CT

E. Nici una din indicațiile de mai sus

29. *Care este cea mai frecventă sursă de sângerare într-un traumatism abdominal: (pg 98):

A. Plămânii

B. Rinichii
C. Cordul

XD. Splina și ficatul

E. Glandele suprarenale

30. *Într-o leziune penetrantă la nivelul abdomenului cu hipotensiune arterială pacientul trebuie supus:
(pg 98)

A. Apendicitectomiei

B. Laparoscopiei

XC. Laparotomiei în vederea opririi hemoragiei

D. Medicației antihipertensive

E. Medicației cu diuretice

31. Care dintre următoarele afirmații referitoare la contuziile hepatice sunt adevărate: (pg 98)

A. Sunt clasificate de la 1 la 3 din punct de vedere al severității

XB. Sunt clasificate de la 1 la 6 din punct de vedere al severității

C. Primul grad este reprezentat de avulsia pediculului lui hepatic

XD. Ultimul grad este reprezentat de avulsia pedicolului hepatic

XE. Leziunile hepatice de grad mare necesită intervenție chirurgicală de urgență

32. Referitor la leziunile splinei sunt adevărate următoarele, cu excepția: (pg 99) :

A. Leziunile splenice sunt clasificate de la 1 la 6

XB. Sesiunile de grad mare nu necesită intervenție terapeutică

XC. În leziunile splenice cu sângerare activă nu se poate practica splenectomie totală

D. Pacienții splenectomizați vor fi vaccinați împotriva bacteriilor încapsulate

E. La pacienții splenectomizați riscul de infecție este crescut

33. Referitor la leziunile pancreasului sunt adevărate următoarele: (pg 99-100)


A. Leziunile pancreasului sunt cele mai frecvente

XB. Managementul terapeutic inițial conține controlul sângerărilor și drenajul peri-pancreatic

XC. Evaluarea leziunilor se face prin CT, colangiopamcreatografie prin rezonanta magnetica si
colangiopamcreatografie endoscopica retrograda

XD. Leziunile pancreasului sunt mai puțin frecvente datorită localizării sale retro-peritoneale

XE. Este îngreunată examinarea clinică a acestuia datorită poziției sale

34. Care dintre următoarele afirmații legate de traumatismele diafragmului sunt adevărate: (pg 100)

A. Cel mai des se produce avulsia completă a inserției musculare posterioare de la nivelul coastelor

XB. Trebuie acordată o atenție sporită pentru ramurile nervului frenic deoarece pot fi lezate iatrogen

XC. Traumatismele hemidiafragmului stâng asociază frecvent și leziuni ale stomacului, colonului, splinei
și intestinului subțire

D. Traumatismele penetrante de intensitate crescută diafragmatice nu produc pneumotorax

E. Niciuna din afirmații nu este adevărată

35. Referitor la traumatismele rinichiului sunt adevărate următoarele: (pg 100)

XA. Rinichiul este relativ protejat împotriva traumatismelor datorită localizării sale retroperitoneale

B. În leziunile parenchimatoase extinse nu se practică nefrectomia

XC. În cazul în care este lezată uretra sau pelvisul renal se poate interveni chirurgical

XD. Nefrectomia este necesară în leziunile parenchimatoase extinse

E. Nici una din afirmațiile nu este corectă

36. * Referitor la contuziile intestinului subțire și mezenterului sunt adevărate următoarele: (pg100)

A. Sunt frecvent lezate prin traumatisme produse prin înjunghiere sau împușcare

B. Riscul crescut de leziune intestinală se asociază cu " semnul de centură de siguranță"la nivel
abdominal

C. Repararea este în general facilă și presupune închiderea defectului intestinal printr-o sutură cu fir
resorbabil sau neresorbabil
D. În leziunile ce implică mezenterul se poate practica sutură mecanică cu stapler sau rezecție cu
anastomoza

XE. Toate afirmațiile sunt corecte

37. Referitor la traumatismele colonului, urmatoarele afirmații sunt adevărate: ( pg100-101)

A. Sunt doar de intensitate mică

XB. Sunt de intensitate mică și mare

XC. Leziunile ce interesează și mezenterul necesită rezecție și anastomoză

XD. Pacienții ce asociază multiple alte leziuni organice sau șoc prezintă risc crescut de apariție a fistulei
anastomotice

E. Nici o afirmație nu este corectă

38. Referitor la sindromul de compartiment abdominal sunt false următoarele: (pg 101)

A. Este determinat de resurscitare volemică agresivă cu soluții cristaloide

B. Creșterea presiunii peste 25mmHg asociază și insuficiența de organ

XC. Dacă este tratat duce la insuficiența multiplă de organe

XD. Tratamentul se face printr-o decompresie promptă cu incizie pe linia mediană

E. Nici o afirmație nu este corect

39. Urmăroarele afirmații sunt adevărate: (pg101)

XA. La fracturile bazinului este necesară o forță traumatică seminificativă, cum ar fi accidente rutiere sau
precipitările de la mare înălțime

XB. Fracturile bazinului sunt clasificate în funție de mecanismul lezional

XC. Mecanismele lezionale în fracturile de bazin sunt: compresie antero-posterioară, compresie laterală
sau foarfecă verticală

XD. Compresia antero-posterioară este recunoscută ca și fractura tip "carte deschisă"

E. Nici o afirmație nu este corectă


40. Indicații în fracturile de bazin:(pg 101)

XA. Anamneză și examen obiectiv

XB. La palpare apare durerea

XC. Examinarea trebuie să includă și inspecția perineului

XD. Hemoragiile asociate fracturii pot provenii din plex venos presacrat

E. Nici o afirmație nu este corectă

41. Referitor la fracturile de bazin, sunt adevărate următoarele: (pg102)

XA. Metode de stabilizare simple sunt cele prin bandajarea strânsă a bazinului până la fixatoare externe

B. Nu este indicata restabilirea alinierii oaselor bazinului

C. Datorită raportului vezicii urinare și prostatei cu oasele pubiene, acestea nu pot fi lezate în fracturile de
bazin

XD. Datorită raportului vezicii urinare și prostatei cu oasele pubiene, acestea pot fi lezate în fracturile de
bazin

E. Leziunile intraperitoneale ale vezicii urinare nu necesită explorare și reparare chirurgicală.

42. Zonele gâtului: (pg 102)

XA. Există 3 zone

B. Există 2 zone

XC. Zona 1: inferior de cartilaj cricoid

XD. Zona 3: superior de unghiul mandibulei

E. Zona 2: inferior de cartilaj cricoid

43. Structurile vitale cuprinse între zonele 1 și 3 ale gâtului : (pg 103)

XA. Necesită exprorare chirurgicală imediată

XB. Necesită controlul hemoragiei

C. Nu are în vedere controlul hemoragiei


XD. Evaluarea poate să includă angiografia, bronhoscopia, esofagoscopia

E. Nici o variantă nu este corectă

44. Referitor la leziunile tractului aero-digestiv sunt adevărate următoarele: (pg103)

XA. Se întâlnesc în traumatismele penetrante la nivelul gâtului

B. Nu este primordial managementul căilor aeriene

XC. Leziunile laringiene sunt clasificate în supraglotice, glotice, subglotice

D. Leziunile laringiene nu se clasifică

E. Nici o afirmație nu este corectă

45. Sunt adevărate următoarele afirmații cu privire la leziunile vasculare de la nivelul gâtului: (pg103)

XA. Abordul unei leziuni vasculare de la nivelul gâtului depinde de starea hemodinamică și de statusul
neurologic al pacientului

XB. Cea mai frecventă leziune vasculară în traumatismele penetrante este leziunea venei jugulare interne

XC. Repararea se poate face pe cale chirurgicala sau prin tehnici endovasculare

D. Intervenția angiografică nu este indicată

E. Nici o variantă nu este corectă

46. În ce privește traumatismele extremităților sunt adevărate următoarele: (pg 103)

XA. Severitatea acestora poate să varieze de la banale până la traumatisme în care se poate pierde
membrul

XB. Tratamentul inițial este cel al hemoragiei cu exsanguinare

XC. Hemoragia se poate trata prin presiune directă sau aplicare de garou proximal de plagă

D. Nu există semne care să ne indice leziunea vasculară acută

XE. Un semn de certitudine al leziunii vasculare acute este sângerarea pulsatilă

47. *Despre traumatismele extremităților sunt adevărate următoarele, cu excepția: (pg 104)
A. Sunt indicate radiografiile în caz prezenței diformităților

B. Fracturile deschise pot duce la contaminare

C. Fracturile deschise au risc de complicație vindecarea osoasă deficitară

D. Fixarea cu atele îmbunătățește controlul durerii

XE. Fracturile deschise nu pot amenința viabilitatea membrului afectat

48. În ceea ce privește sindromul de compartiment de la nivelul extremităților, sunt adevărate


următoarele: ( pg 104)

XA. Netratat poate să ducă la leziuni nervoase permanente și necroză

XB. Distrucția musculară duce la rabdomioliză cu mioglobinurie

XC. Mioglobina este nefrotoxică și precipită în mediul acid de la nivelul tubilor renali

D. Mioglobina nu este nefrotoxică și nu precipită în mediul acid de la nivelul tubilor renali

E. Nici o afirmație nu este corectă

49. Despre traumatismele în sarcină nu sunt adevărate următoarele: (pg 104)

A. Pacientele suferă traumatisme în urma agresiunilor fizice

XB. Prevenirea hipotensiunii se face prin deplasare uter de pe vena renală

C. Prevenirea hipotensiunii se face prin deplasare urer de pe vena cavă si aortă

D. La examinare se urmărește prezența sângelui în vagin, ruptura membranelor amniotice

XE. Lichidul amniotic cu sânge nu indică ruptura placentară sau placenta previa

50. Sunt adevărate următoarele cu referire la traumatismele pediatrice: (pg 105):

XA. Constituie prima cauză de deces la copii, precum si prima cauză de handicap la cei sub 14 ani

XB. Cauze frecvente pot fi accidentele autovehiculelor, înecul, agresiuni termice

XC. Prioritățile de resuscitare sunt aceleași ca și la adult

D. Evaluarea căilor aeriene reprezintă pasul 3


E. Toate afrimațiile sunt adevărate

51. La copilul cu pierderi mari de sânge, TA este menținută prin compensarea sistemului cardiovascular
prin: (pg 105)

A. Bradicardie

XB. Tahicardie

XC. Vasoconstricție

D. Vasodilație

E. Nici o variantă de mai sus

52. Traumatismele la vârstnici: (pg 105)

XA. Mecanismele frecvent întâlnite sunt accidentele de autovehicul

XB. Victimele accidentelor în populația vârstnică au o rată de mortalitate mai mare decât cea a adulților
tineri

C. Vârstnicii nu au o mortalitate prin traumă mai mare comparativ cu pacienții mai tineri

D. Vârstnicii au o mortalitate prin traumă mai mică comparativ cu pacienții mai tineri

E. Toate variantele sunt corecte

53. Referitor la pacienții vârsnici: (pg 106)

XA. Îmbătrânirea afectează funcția pulmonară

B. Îmbătrânirea nu afectează funcția pulmonară

XC. Pot exista modificări anatomice macroscopice de tipul cifozei

D. Osteoporoza nu crește riscul fracturilor costale și a contuziilor pulmonare

E. Nici o variantă nu este corectă

54. Pacientul geriatric: (pg 106)

XA. Scorul GSC este mai puțin relevant din cauza afecțiunilor cronice
XB. Dacă apar modificări ale statusului mental trebuie evaluat prompt pentru leziuni cerebrale traumatice

C. Funcția renală este normală, nu începe să se deterioreze

XD. Mecanismele de termoreglare devin mai puțin responsive

E. Toate variantele sunt corecte

Capitolul 10 – Arsurile (pag. 108-123)

1. Următoarele afirmații despre arsuri sunt corecte: [108]


(x) a. arsurile majore sunt considerate leziuni deosebit de invalidante
b. tratamentul arsurilor este de scurtă durată
(x) c. tratamentul arsurilor este complex atât fizic cât și psihologic
(x) d. pentru pacient arsurile reprezintă “agonia supremă”
e. arsurile majore nu provoacă perturbări fiziologice severe

*2. Alegeți afirmația falsă cu privire la straturile pielii: [108]


a. epidermul este format din țesut pavimentos stratificat keratinizat
b. epidermul este despărțit de derm prin membrana bazală
(x) c. hipodermul este cel mai profund strat și este situat deasupra dermului
d. dermul este format preponderent din țesut conjunctiv
e. hipodermul este format preponderent din țesut adipos

3. Următoarele afirmații despre arsurile epidermale sunt false, cu excepția: [108]


a. arsurile epidermale implică numai dermul
b. durerea în acest tip de arsuri este intensă
(x) c. durerea în acest tip de arsuri este moderată
(x) d. prezintă zone de hiperemie care se albesc la digitopresiune
(x) e. zonele hiperemice indică prezența perfuziei sangvine dermale

4. Putem afirma următoarele despre arsurile epidermale: [109]


(x) a. flictenele sunt absente în arsurile epidermale
(x) b. necesită ca tratament, de obicei, doar tratamentul suportiv
(x) c. tratamentul arsurilor constă în controlul durerii, hidratare orală adecvată și aplicarea unor
compuși topici calmanți
(x) d. profilaxia infecțiilor se realizează cu aplicarea unor compuși topici
e. flictenele sunt absente inițial în arsurile epidermale

5. Despre arsurile de profunzime parțială sunt adevărate, cu excepția: [109]


a. se mai numesc arsuri de grad II
b. se împart în arsuri de profunzime parțială superficială și profundă
(x) c. arsurile de profunzime parțială superficială prezintă durere scăzută
(x) d. dermul subiacent este uscat în arsura parțială superficială
e. arsurile parțiale superficiale prezintă flictene epidermice cu conținut lichidian proteic

6. Următoarele afirmații despre arsurile de profunzime parțială profundă sunt corecte: [109]
a. necroza de coagulare conferă acestor arsuri o textură uscată și subțire
(x) b. necroza de coagulare conferă acestor arsuri o textură uscată și îngroșată
c. cel mai adesea aceste capătă o culoare alb-ceroasă
d. durerea în acest tip de arsură este foarte intensă
(x) e. durerea în acest tip de arsură este foarte variabilă

*7. Următoarea afirmație despre arsurile de gradul III este falsă: [110]
a. se mai numesc arsuri profunde în toată grosimea
(x) b. sunt acoperite deobicei de o escară avasculară, umedă și dureroasă
c. sunt acoperite deobicei de o escară avasculară, uscată și nedureroasă
d. prezintă o suprafață de orice culoare ce nu se albește la digitopresiune
e. leziunile extinse necesită obligatoriu grefarea suprafeței lezate

8. Despre leziunile inhalatorii putem afirma următoarele: [110]


(x) a. reprezintă o complicație unică a agresiunii prin flacără și fum
(x) b. aceste leziuni apar deobicei în cazul incendiilor din spații închise
(x) c. tratamentul leziunulor inhalatorii este în mare măsură suportiv
d. este indicată doar în unele cazuri intubarea endotraheală
e. suportul ventilator cu presiune expiratorie pozitivă nu este necesar

9. Alegeți afirmațiile adevărate despre intoxicația cu monoxid de carbon, cu excepția: [110]


(x) a. reprezintă principala cauză de deces în arsurile din spațiile deschise
b. monoxidul de carbon este produs prin combustia incompletă a articolelor de uz casnic
(x) c. ficatul și creierul sunt cele mai vulnerabile țesuturi în lipsa oxigenului
d. tratamentul constă în ventilația cu oxigen 100% și terapia cu oxigen hiperbar
(x) e. monoxidul de carbon nu se leagă competitiv cu oxigenul de receptorii din structura
heboglobinei

10. Despre tratamentul intoxicației cu monoxid de carbon sunt adevărate: [111]


(x) a. intubația orotraheală este necesară
(x) b. terapia cu oxigen hiperbar este superioară față de ventilația cu oxigen 100%
c. terapia cu oxigen hiperbar este inferioară față de ventilația cu oxigen 100%
(x) d. timpul de înjumătățire a COHb se reduce până la 20 de minute prin oxigenarea hiperbară
e. timpul de înjumătățire a COHb se reduce până la 40 de minute prin oxigenarea hiperbară

11. Despre leziunile căilor aeriene superioare în arsuri sunt false următoarele: [111]
a. arsurile de căi aeriene superioare sunt produse de cădură
b. arsurile prin flamă electrică și prin explozie pot produce edemul căii aeriene
(x) c. tumefacția apare în primele 72 de ore de la arsură
d. tumefacția apare în primele 24 de ore de la arsură
(x) e. intubația orotraheală este opțională ca tratament
12. Despre leziunile căilor aeriene inferioare în arsuri sunt adevărate următoarele: [111]
a. leziunile de căi aeriene inferioare sunt produse prin flamă electrică
(x) b. leziunile de căi aeriene inferioare sunt produse prin inhalarea unor cantități mari de fum
c. leziunile de căi aeriene inferioare constau în distrugeri ușoare ale mucoasei căilor aeriene
d. marca intoxicației cu cianură este alcaloza metabolică
(x) e. marca intoxicației cu cianură este acidoza metabolică

*13. Alegeți afirmația adevărată cu privire oprirea procesului de ardere: [112]


a. lichidele fierbinți în special cele vâscoase trebuie îndepărtate imediat
b. leziunile caustice alcaline trebuie neutralizate prin utilizarea de acizi slabi
c. așezarea măștii de oxigen pe o victimă cu arsuri prin curent electric reprezintă un risc
(x) d. victimele electrocuțiilor pot fi conductoare de curent electric
e. nu este necesară protecția echipei medicale în cazul arsurilor prin substanțe chimice

14. Traramentul inițial al pacienților arși constă în: [112]


(x) a. evaluarea inițială
b. evaluarea terțiară
(x) c. evaluarea secundară
(x) d. transferul către centrul de arsuri
(x) e. resuscitarea

15. În evaluarea secundară se pune accent mai ales pe: [112]


a. rigiditatea toracică
(x) b. rigiditatea abdominală
(x) c. cianoză
(x) d. fracturile extremităților
e. pulsoximetrie

16. Criteriile de transfer către centul de arsură sunt: [114]


(x) a. arsurile cu profunzime parțială cu > 10% SCT
b. arsurile cu profunzime parțială cu > 50% SCT
(x) c. arsurile de grad III la orice grupe de vârstă
(x) d. arsurile chimice
e. arsurile electrice, cu excepția celor prin fulger

17. Următoarele afirmații privind formula lui Consensus sunt false: [114]
(x) a. 2-4 mL Ringer Lactat x greutatea corporală x %SCT arsă = totalul fluidelor în primele 72 de ore
(x) b. 2-4 mL Ser Fiziologic x greutatea corporală x %SCT arsă = totalul fluidelor în primele 24 de
ore
c. 2-4 mL Ringer Lactat x greutatea corporală x %SCT arsă = totalul fluidelor în primele 24 de ore
(x) d. în primele 16 ore de la arsură se administrează jumătate din cantitatea calculată
e. în primele 8 ore de la arsură se administrează jumătate din cantitatea calculată
18. Următoarele afirmații privind perioada de resuscitarea volemică sunt adevărate: [114]
(x) a. cuprinde primele 24-72 de ore de la producerea leziunii
b. șocul post-combustional apare în cazul arsurilor limitate (<15-20 %SCT)
(x) c. șocul post-combustional apare în cazul arsurilor extinse (>15-20 %SCT)
d. pentru a resuscita eficient pacienții avem nevoie de cantități scăzute de lichide
(x) e. pentru a resuscita eficient pacienții avem nevoie de cantități masive de lichide

19. Escarotomia: [116]


a. reprezintă tratamentul esențial în toate tipurile de arsură
(x) b. reprezintă tratamentul circulației compromise în arsurile circumferențiale
c. este realizată doar la nivelul membrelor
(x) d. este realizată la nivelul membrelor, toracelui și la nivel abdominal
(x) e. este realizată pentru diminuarea compresiunii prin edem în urma unei arsuri

*20. Fasciotomia: [116]


a. reprezintă tratamentul esențial în toate tipurile de arsură
b. reprezintă tratamentul circulației compromise în arsurile circumferențiale superficiale
c. este realizată doar la nivelul membrelor și toracelui
(x) d. este realizată în cazul arsurilor foarte profunde ce depășesc fascia musculară
e. este realizată pentru diminuarea compresiunii prin edem în urma unei arsuri superficiale

21. Următoarele afirmații referitoare la suportul respirator sunt adevărate, cu excepția: [116]
a. pacienții cu leziuni inhalatorii necesită volume mai mari de lichid intravenos
(x) b. pacienții cu leziuni inhalatorii necesită volume mai mici de lichid intravenos
c. sindromul de detresă respiratorie se dezvoltă frecvent în cazul unei leziuni inhalatorii severe
(x) d. sindromul de detresă respiratorie se dezvoltă frecvent în cazul unei leziuni inhalatorii ușoare
e. pacienții cu sindrom de detresă respiratorie acuta au nevoie de suport ventilator agresiv

22. Următoarele afirmații privind excizia fascială sunt adevărate: [117]


(x) a. excizia fascială se realizează cu bisturiul sau cu electrocauterul
b. excizia fascială se realizează cu dermatomul
(x) c. produce o sângerare minimă
(x) d. este considerată mutilantă și produce rigidizarea articulațiilor
(x) e. asigură o rată bună a prinderii grefei

23. Următoarele afirmații privind excizia tangențială sunt adevărate: [117]


(x) a. mai este numită excizia în straturi
(x) b. se realizează cu ajutorul dermatomului
(x) c. este mai sângeroasă față de cea fascială
(x) d. rezultatele cosmetice și funcționale sunt superioare față de exizia fascială
e. este mai puțin sângeroasă față de cea fascială

24. Referitor la grefe, următoarele afirmații sunt adevărate: [117]


(x) a. autogrefa este cosiderată grefa care provine din tegumentul propriu pacientului cu leziuni
b. xenogrefa este considerată grefa care provine de la un alt pacient
(x) c. allogrefa este acea grefă care provine de la un alt pacient, cadavru sau din băncile de piele
(x) d. xenogrefa provine de la alte specii înrudită cu specia umană
e. autogrefa provine doar de la cadavre sau din băncile de piele

25. Cu privire la managementul infecției în arsuri putem afirma următoarele: [117, 118]
a. escara din arsuri, în mod special cea subțire, este un mediu ideal de cultură pentru germeni
(x) b. escara din arsuri, în mod special cea groasă, este un mediu ideal de cultură pentru germeni
(x) c. sepsisul cu punct de plecare de la nivelul unei arsuri este adesea fatal
(x) d. nitratul de argint este folosit pe scară largă ca tratament topic
(x) e. sulfadiazina de argint și sulfamylonul sunt folosiți în infecțiile cu germeni gram negativi

26. Cu privire la managementul infecției în arsuri putem afirma următoarele, cu excepția: [118]
a. cea mai eficientă tehnică în lupta cu infecțiile este excizia și grefarea
(x) b. cea mai eficientă tehnică în lupta cu infecțiile este tratamentul topic
(x) c. plaga trebuie spălată în mod regulat și debridată după câteva zile posttraumatic
(x) d. antimicrobienele topice sunt eficiente doar pentru câteva zile posttraumatic
e. pneumonia este una dintre cele mai comune infecții la pacienții cu arsuri

27. Următoarele afirmații despre suportul nutrițional sunt false: [118]


a. dacă nu este tratat, anabolismul post arsură poate avea ca rezultat un nivel de inaniție ce poate fi
fatal
(x) b. dacă nu este tratat, catabolismul post arsură poate avea ca rezultat un nivel de inaniție ce poate
fi fatal
(x) c. hrănirea enterală este inferioară celei intravenoase
d. calorimetria indirectă calculează necesarul de energie prin măsurarea oxigenului consumat în
timpul respirației normale
e. dieta bogată în proteine (1,5-2,0 g/kg corp/zi) este cel mai important principiu

*28. Alegeți afirmația corectă refiritoare la faza de reabilitare: [119]


a. reabilitarea nu începe în momentul leziunii
b. de obicei se poate aștepta până la închiderea rănilor
c. daca nu se intervine, contracturile cicatricilor pot imobiliza temporar extremitățile, fără sechele
(x) d. se folosesc metode de mobilizare, stretching și îmbrăcămintea compresivă
e. procesul de recuperare este relativ scurt și solicitant

29. Următoarele afirmații despre arsurile chimice sunt false, cu excepția: [119]
(x) a. substanțele alcaline se dizolvă și se combină cu proteinele formând proteinați alcalini
b. substanțele acide pătrund mai profund în tesuțuri decât cele alcaline
(x) c. acizii induc degradarea proteinelor prin hidroliză
(x) d. în tulburările metabolice se vor determina gazometria arterială, electroliții și enzimele hepatice
(x) e. tratamentul prompt reduce la minimum deteriorarea de țesuturi
30. Următoarele afirmații despre arsurile electrice sunt false: [119]
(x) a. sunt clasificate în leziuni de tensiune joasă (< 220 V) și leziuni de tensiune înaltă (> 220 V)
(x) b. țesuturile cu cea mai mică rezistență generează cea mai mare cădură
(x) c. oasele sunt mai puțin rezistente față de mușchi
d. curentul care circulă de la sursă la sol poate genera un arc electric sau leziuni de tip “flash”
e. leziunea electrică poate produce aritmii cardiace

31. Următoarele afirmații despre arsurile electrice sunt adevărate: [120]


(x) a. leziunea electrică poate produce stop cardiac prin fibrilație ventriculară
b. leziunea electrică poate produce stop cardiac prin fibrilație atrială
(x) c. la toate victimele expuse șocului electric trebuie efectuată o electrocardiogramă
(x) d. se vor administra lichide intravenoase astfel încât să obținem o producție de urină de
aproximativ 100 mL/oră sau mai mare
e. se vor administra lichide intravenoase astfel încât să obținem o producție de urină de aproximativ
50 mL/oră sau mai mare

32. Următoarele afirmații sunt false despre îngrijirea pacientului în ambulator, cu excepția: [120]
(x) a. tratamentul începe cu îndepărtarea agentului nociv și cu răcirea plăgii
b. răcirea cu ghrață este mai eficientă decât cea cu apă de la robinet de 12-25 oC
c. răcirea poate fi aplicată pe o perioadă lungă de timp
(x) d. arsurile epidermice fără flictene nu necesită îngrijire topică
(x) e. răcirea poate fi aplicată pe o perioadă scurtă de timp

*33. Următoarea afirmație este falsă despre îngrijirea pacientului în ambulator: [120]
a. odată ce se rup, flictenele trebuie îndepărtate pentru facilitarea curățării plăgilor
b. antibioticele orale nu sunt necesare pentru arsurile neinfectate
(x) c. antibioticele topice și pansamentele absorbante sunt utile pentru majoritatea arsurilor
necontaminate
d. profunzimea arsurii poate fi dificil de stabilit inițial
e. arsurile trebuie examinate zilnic pentru a verifica modificările ce pot apărea datorită infecției

34. Pentru tratamentul durerii, ca opioide se folosesc următoarele: [121]


a. Oxicodonă
(x) b. Sulfat de morfină
c. Propofol
(x) d. Hidromorfonă
(x) e. Fentanil

35. Pentru tratamentul anxietății, ca benzodiazepine se folosesc următoarele: [121]


a. Clonidină
b. Dexmedetomidină
(x) c. Midazolam
(x) d. Diazepam
e. Ketamină
36. Cu privire la tratamentul anxietății și durerilor în arsuri, sunt adevărate: [122]
(x) a. distragerea atenției folosind terapie muzicală, filme și jocuri poate fi utilă
(x) b. sistemele de realitate virtuală pot distrage atenția fiind utile
c. hipnoza nu are nici-un efect în diminuarea durerii
(x) d. hipnoza poate fi utilă în diminuarea durerii
(x) e. hipnoza este o abordare care combină relaxarea, imaginația și cogniția

37. Următoarele afirmați sunt false privind tratamentul pruritului: [122]


(x) a. pruritul nu persistă timp îndelungat
b. pruritul poate să persiste și până la 12 ani după leziuni
c. adesea tratamentul pruritului nu este eficient
d. răcirea simplă, stimularea electrică a nervului senzitiv și masajul pot fi utile
(x) e. terapia topică cu blocante ale receptorilor histaminici triciclici nu este utilă

38. Următoarele afirmați sunt false privind afecțiunile cutanate: [123]


(x) a. necroliza dermică toxică (NET) și sindomul Stevens-Johnson (SSJ) sunt tulburări exfoliative
rare ale pielii
(x) b. acestea sunt cauzate de reacții imunitare mediate umoral
c. din totalul cazurilor de necroliza dermică toxică, majoritatea sunt provocate de medicamente
(x) d. tratamentul inițial al NET și SSJ începe cu antibioterapie
e. biopsia cutanată face distincția dintre NET și SSJ

39. Cu privire la tratamentul necrolizei epidermice toxice (NET) și sindomului Stevens-Johnson


(SSJ), sunt adevărate: [123]
(x) a. tratamentul inițial al NET și SSJ începe cu îndepărtarea agentului declanșator
(x) b. după confirmarea diagnosticului, tratamentul plăgilor este o componentă critică
(x) c. este importantă reechilibrarea lichidiană, suportul ventilator, nutriția agresivă și terapia fizică
d. medicația bazată pe corticosteroizi este obligatorie
(x) e. utilizarea imunoglobulinei a fost recomandată datorită inhibării CD95

Capitolul 8. Herniile abdominale

*1. Reprezintă un tip particular de hernie, ce nu se încadrează în cele două categorii principale de hernii
(hernii ale peretelui abdominal și hernii ale orificiului miopectineal) : [125]

a) hernia ombilicală

b) hernia inghinală

c) hernia incizională
(x) d) hernia obturatorie
e)  hernia ventrală
2. Alegeți afirmațiile corecte ce caracterizează stratigrafia peretelui abdominal în zona laterală: [125]

a) teaca posterioară se întinde până la nivel imediat subombilical, unde se termină sub denumirea
de „linea semilunaris", ligamentul semilunar sau linia arcuată

b) sub linia arcuată, peretele abdominal este compus doar din mușchiul drept abdominal și din
teaca anterioară a acestuia
(x) c) fascia transversalis este cel mai profund strat
d) stratul superficial este reprezentat de mușchiul oblic extern, urmat de mușchiul transvers
abdominal și apoi de mușchiul oblic intern
(x) e) peretele abdominal lateral este compus din mai multe straturi, ce prezintă fascii mai puțin
proeminente

3. În cadrul herniilor peretelui abdominal, în funcție de structurile implicate și de gradul de afectare al


acestora, se pot produce: [125]

(x) a) încarcerare

b. perforație
c) penetrație
(x) d) strangulare
e) abces paraherniar

*4. Din punct de vedere clinic, herniile pot fi, cu excepția: [126]

a) asimptomatice

b) acute
c) de patru tipuri
(x) d) de trei tipuri
e) subacute

5. Următoarele afirmații despre tratamentul herniilor încarcerate sunt adevărate: [126]

(x) a) se acceptă reducerea herniei sub sedare doar în cazul unui pacient stabil hemodinamic
(x) b) herniile încarcerate acute care nu pot fi reduse necesită adesea inervenţie chirurgicală de
urgenţă
c) se acceptă reducerea herniei sub sedare în cazul unui pacient ce prezintă leucocitoză
(x) d) hernia cronic încarcerată fără dovadă de strangulare are indicaţie de intervenţie chirurgicală
în regim programat, în funcţie de comorbidităţile pacientului
(x) e) după reducerea herniei, pacientul trebuie internat și monitorizat în spital, deoarece
conținutul redus în cavitatea peritoneală poate să fi fost strangulat

*6. Selectează secvența corespunzătoare așezării straturilor peretelui abdominal în porțiunea centrală,
dinspre suprafață spre profunzime, inferior de linia arcuată: [126]
(x) a) foița anterioară a mușchiului drept abdominal – mușchiul drept abdominal
b) foița anterioară a mușchiului drept abdominal – mușchiul drept abdominal – foița posterioară a
mușchiului drept abdominal
c) mușchiul drept abdominal – foița posterioară a mușchiului drept abdominal
d) foița anterioară a mușchiului drept abdominal – foița posterioară a mușchiului drept abdominal
– mușchiul drept abdominal
e) mușchi oblic extern-mușchi oblic intern-mușchi transvers-fascia transversalis-peritoneu

7. Este adevărat despre diastazisul de mușchi drepți abdominali: [126]

a) este cauzat de întinderea și slăbirea liniei albe, ce conduce la devierea medială a mușchiului
drept abdominal
(x) b) apare în absența unui defect parietal
c) reprezintă o îngroșare a liniei mediane superioare abdominale
d) poate fi confundat cu hernia ombilicală
(x) e) se prezintă ca o proeminență la manevra Valsalva

*8. Următorul semn/simptom nu indică o hernie strangulată și nu impune necesitatea intervenției


chirurgicale de urgență: [127,128]

a) leucocitoza, acidoza
b) peritonita localizată
c) semne imagistice de ocluzie
d) greață, vărsături incoercibile
(x) e) bradicardie

9. În hernii, tehnica chirurgicală: [128]

(x) a) poate presupune ca opțiune de reparare a herniilor tehnici de separare a componentelor


b) trebuie să minimizeze riscul de recidivă postoperatorie fără a interveni asupra potenţialei
morbidități
(x) c) poate presupune ca opțiune de reparare a herniilor tehnici anatomice
(x) d) poate presupune ca opțiune de reparare a herniilor tehnici alloplastice
e) nu este necesar să intervină în modificarea riscului de recidivă postoperatorie

10. Selectați afirmațiile adevărate despre planificarea perioperatorie în hernii: [128]

a) blocurile anestezice regionale ale planului transvers abdominal (PTA) reprezintă alternative
pentru controlul narcotic al durerii
(x) b) blocurile anestezice epidurale îmbunătățesc realuarea tranzitului intestinal postoperator
(x) c) blocurile anestezice spinale îmbunătățesc controlul postoperator al durerii
d) infiltrarea cu lidocaină poate împiedica reluarea tranzitului intestinal postoperator
(x) e) blocurile anestezice epidurale pot reduce depresia respiratorie
11. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la implicarea antecedentelor personale chirurgicale în evoluția
și cura chirurgicală a herniilor: [128]

(x) a) sunt util de analizat biletele de externare


(x) b) dehiscențele fasciale anterioare cresc riscul de apariție a herniei incizionale
(x) c) istoricul medical al pacientului poate oferi informaţii utile despre posibilitatea de aderenţe
intra-abdominale
d) istoricul de tuburi de dren abdominale poate conduce la defecte viscerale care pot influența
modalitatea de reparare a herniei
e) infecțiile postoperatorii de plagă abdominală cresc riscul de apariție a herniei ventrale

12. Este adevărat cu privire la plasele chirurgicale utilizate în tehnicile alloplastice: [129]

(x) a) plasa poate provoca reacţii tisulare locale, care pot conduce la apariţia cicatricilor, a
seroamelor şi a eroziunilor în ţesuturile din jur.
(x) b) în diabetul zaharat dezechilibrat există un risc crescut de infecție
c) plasele sintetice sunt mult mai puțin susceptibile la infecție
(x) d) în cazurile în care riscurile legate de fixarea plasei sunt foarte ridicate, se indică tehnica
anatomică chiar și pentru defecte parietale largi
e) plasele non-absorbabile sunt mult mai puțin susceptibile la infecție

13. Este adevărat cu privire la plasele chirurgicale utilizate în tehnicile alloplastice: [129]

a) infecția localizată la nivelul plasei este ușor de eradicat


(x) b) plasele biologice și absorbabile sunt mult mai puțin susceptibile la infecție, deoarece sunt
înglobate în țesuturi sau complet absorbite
(x) c) există unele tipuri de plase care sunt destinate montării intraperitoneale
d) plasele sintetice și non-absorbabile se utilizează în situații de diabet zaharat dezechilibrat
e) eroziunea este mai puțin problematică în cazul în care plasa este poziționată intraperitoneal

14. Este adevărat despre abordul minim-invaziv în tratamentul herniilor peretelui abdominal: [129]

(x) a) cel mai important beneficiu al chirurgiei minim-invazive este reducerea semnificativă a
infecţiilor de plagă
(x) b) este urmată de o recuperare mai rapidă decât în cazul abordului deschis
c) procedurile sunt mai ușor de realizat comparativ cu chirurgia deschisă
(x) d) perioada de spitalizare este mai mică decât în cazul abordului deschis
(x) e) se poate realiza robotic sau laparoscopic

15. Reprezintă complicații postoperatorii frecvente: [130]

(x) a) Seromul
(x) b) Neuropatiile postoperatorii
c) Lipomul
(x) d) Infecția
(x) e) Recidiva postoperatorie

16. Prevenția infecției ca și complicație postoperatorie în hernii presupune: [130]

(x) a) reechilibrarea comorbidităților


b) antibioterapie postoperatorie
c) montarea de plasă în țesuturile contaminate
(x) d) folosirea abordului minim-invaziv
(x) e) antibioterapie preoperatorie

*17. Reprezintă complicații postoperatorii frecvente, cu excepția: [130]

a) Recidiva postoperatorie
(x) b) Lipomul
c) Seromul
d) Infecția
e) Neuropatiile postoperatorii

*18. Alege afirmația corectă despre canalul femural: [131]

(x) a) este locul pe unde trec nervul, artera, vena femurală şi vasele limfatice
b) este determinat de spațiul OMP superior ligamentului ilioinghinal
c) este locul unde cordonul spermatic părăseşte cavitatea abdominală
d) este spaţiul în care se pot întâlni hernii inghinale directe
e) este spaţiul în care se pot întâlni hernii inghinale indirecte

19. Factori care cresc riscul de recidivă herniară postoperatorie sunt: [131]

a) deficitul ponderal
(x) b) fumatul
(x) c) prezența de tuse cronică
d) efortul fizic moderat
(x) e) abdomenul cicatricial

20. Selectează afirmațiile adevărate: [131]

a) OMP este un plan


b) forma OMP se modifică atunci când este privit din perspectiva anterioară (ca în cazul unei
abordări minim invazive)
(x) c) pe cale anterioară, forma OMP este de oval
(x) d) din posterior, OMP se vede ca un patrulater
(x) e) OMP are o formă tridimensională neregulată
21. Următoarele afirmații reprezentând considerații embriologice în hernii sunt adevărate: [132]

a) testiculul migrează lateral prin spațiul îngust dintre fascia transversalis, posterior şi aponevroza
oblicului extern
(x) b) testiculul iese din canalul inghinal prin inelul superficial
(x) c) pe măsură ce testiculul coboară prin inelul intern, cordonul spermatic este înfăşurat de fibre
inferioare ale oblicului intern
(x) d) testiculul iese din abdomen prin inelul intern în fascia transversalis și intră în canalul
inghinal
e) inelul superficial este situat în aponevroza oblicului intern

22. Alege afirmațiile adevărate: [132]

a) există patru spații în care pot apărea herniile în cadrul OMP


b) herniile femurale apar în spațiul de deasupra ligamentului ilioinghinal
(x) c) herniile directe apar medial la nivelul OMP superior
d) herniile indirecte apar medial la nivelul OMP superior
(x) e) un pacient poate avea o hernie într-unul, în două sau în toate spaţiile cu potențial herniar

23. Selectați informațiile adevărate cu privire la herniile indirecte: [132]

(x) a) sacul unei hernii indirecte va urma funiculul spermatic în peretele abdominal
(x) b) apar atunci când conţinutul abdominal herniază lateral de vasele epigastrice
(x) c) sacul unei hernii indirecte va ieşi prin inelul inghinal intern slăbit
(x) d) majoritatea cazurilor de hidrocel sunt congenitale
e) majoritatea cazurilor de hidrocel întâlnite mai târziu în viaţă nu au o hernie indirectă asociată

*24. Selectați afirmația falsă despre hernia inghinală directă: [132]

a) spațiul de producere a unei hernii directe este numit istoric triunghiul lui Hesselbach
b) sacul herniei pătrunde direct în canalul inghinal
c) apare medial de vasele epigastrice
d) porțiunea distală a sacului herniar ajunge în proximitatea cordonului spermatic
(x) e) sacul herniar va urma funiculul spermatic în peretele abdominal

25. Utilizarea plaselor chirurgicale în abordarea anterioară: [133,134]

a) sunt rar folosite azi


(x) b) implică o rată de recidivă redusă
(x) c) reprezintă standardul azi
d) implică o tensiune mai mare
e) implică o durere mai intensă

26. Cu privire la încarcerare și strangulare în herniile OMP, este adevărat că: [133]
a) semnele clinice referitoare la strangulare nu justifică explorarea operatorie
(x) b) noțiunile se aplică în aceeași măsură ca și la herniile peretelui abdominal
c) reducerea herniilor recent încarcerate poate fi încercată la un pacient instabil hemodinamic
(x) d) pacientul trebuie monitorizate postreducție
(x) e) dacă amploarea ischemiei nu poate fi evaluată printr-o incizie inghinală, este necesară
uneori o laparotomie separată

27. Alegeți afirmațiiel corecte cu privire la hernii în ceea ce privește femeile: [133]

a) prezintă rareori hernii inghinale indirecte


b) cea mai frecventă dintre cele trei hernii OMP este hernia femurală
(x) c) au o incidentă mult mai mare a herniilor femurale decât bărbaţii
(x) d) un pelvis mai larg înseamnă o potenţială deschidere mai largă la nivelul spaţiului femural
e) un pelvis mai larg înseamnă o potenţială deschidere mai largă la nivelul spaţiului inghinal

*28. Utilizarea plasei este contraindicată în caz de, cu excepția: [134]

a) hernii strangulate cu ischemie


b) prezenţa unei leziuni intestinale incidentale
(x) c) echimoze pe scrot, labii sau penis
d) contaminare a câmpului chirurgical
e) hernii strangulate cu necroză

29. Postoperator, pacientul poate resimți, cu excepția: [134]

(x) a) prurit
b) inflamaţie postoperatorie
c) apariţia unor echimoze pe scrot
d) apariţia unor echimoze pe penis
e) apariţia unor echimoze pe labii

30. Referitor la complicațiile postoperatorii frecvente în herniile OMP: [134]

(x) a) este esenţial ca pacienții să fie consiliaţi cu privire la aşteptările postoperatorii


(x) b) postoperator pot apărea echimoze pe scrot
c) reparațiile herniilor OMP prin abordare anterioară necesită spitalizare
(x) d) pacientele pot resimţi inflamaţia postoperatorie la nivelul labiilor
(x) e) tumefierea şi echimozele pot apărea la distanţe variabile faţă de inciziile vizibile

31. Următoarele reprezintă procedee tisulare în herniile OMP: [135]

a) Lichtenstein
(x) b) Bassini
(x) c) McVay
d) Cooper
(x) e) Shouldice

*32. Următorul procedeu tisular presupune o sutură complexă în mai multe straturi: [135]

(x) a) Shouldice
b) McVay
c) Bassini
d) procedeul utilizat în hernia femurală
e) procedeul ce necesită o incizie de relaxare pentru a reduce tensiunea

33. Procedeul McVay: [135]

a) reprezintă un procedeu alloplastic


(x) b) se poate utiliza în hernia femurală
(x) c) sutura defectului presupune sutura tendonul conjunct la ligamentul Cooper
(x) d) incizia de relaxare este necesară pentru a reduce tensiunea
e) sutura defectului este complexă, în mai multe straturi

34. Alegeți afirmațiile adevărate despre simptomele neuropate: [136]

(x) a) pot fi reprezentate de arsuri


b) sunt mult mai frecvente după chirurgicală a herniilor peretelui abdominal, comparativ cu cea a
herniilor OMP
(x) c) pot fi reprezentate de furnicături
d) odată cu regenerarea inervației profunde, pacientul poate resimți simptome de parestezie
(x) e) 5-10% dintre pacienţi vor resimţi o durere cronică după cura herniei OMP

35. Sindromul durerii inghinale pubiene: [136]

a) este cauzată de tensiune la nivelul muşchilor abductori care se inserează pe pubis


(x) b) a fost denumită istoric „hernia sportivului"
(x) c) apare atunci când pacientul prezintă cu dureri inghinale şi nicio hernie clară la examenul
clinic
(x) d) este cauzată de tensiune la nivelul muşchilor adductori care se inserează pe pubis
(x) e) a fost întâlnită prima dată la atleți

36. În afectarea postoperatorie a nervului ilioinghinal, examenul clinic dcelează: [136]

(x) a) amorțeală la nivelul hemiscrotului


(x) b) amorțeală la nivelul feței mediale a coapsei
c) amorțeală la nivelul feței laterale a coapsei
(x) d) amorțeală la nivelul labiei mari
e) amorțeală la nivelul labiei mici
37. Hernia obturatorie: [137]

a) canalul obturator reprezintă o zonă superioară OMP


b) reprezintă rezultatul unui defect al planşeului pelvin la nivelul canalului inghinal
(x) c) cunoscută și sub denumirea de „mica hernie a femeii bătrâne"
(x) d) este o categorie distinctă de hernii, care nu se încadrează în categoriile de hernii ale
peretelui abdominal sau hernii ale OMP
(x) e) există, de obicei, intestin subţire herniat prin defect

38. Un caz relevant de hernie obturatorie este cel al: [137]

a) unui bărbat de 70 de ani


(x) b) unei femei multipare
(x) c) unei femei cu dureri abdominale colicative
d) unei femei de 30 de ani
e) unui bărbat cu dureri la nivelul feței mediale a coapsei

39. Diagnosticul unei hernii obturatorii presupune: [137]

a) este facil
(x) b) în prezentarea acută, pacientul poate asocia ocluzie intestinală severă la nivelul intestinului
subțire
(x) c) pacientul poate avea parestezii pe fața anteromedială a coapsei
(x) d) necesită un nivel foarte ridicat de suspiciune
e) deseori, poate fi simțită hernia în sine

Capitolul 12 – Esofagul
1. Cele trei boli esofagiene frecvent întâlnite sunt : (pg 140)

(x) A. Boala de reflux gastroesofagian

(x) B. Carcinomul esofagian

(x) C. Perforația esofagiana

D. Hernia hiatala

E. Toate cele de mai sus

2. Referitor la anatomiei esofagului sunt adevărate următoarele: (pg 140)


A. Are aproximativ 45 centimetri lungime

B. Este un conduct care conectează laringele la stomac

(x) C. Traversează toracele în mediastinul posterior

D. Aorta este situată pe partea dreaptă a esofagului

(x) E. Aorta este situată pe partea stângă a esofagului

3. Esofagul : ( pg 140 )

(x) A. Prezintă trei zone anatomice de îngustare esofagiană

B. Prezintă patru zone anatomice de îngustare esofagiană

(x) C. Prezintă două sfinctere funcționale

D. Sfincterul esofagian superior între esofag și stomac

(x) E. Sfincterul esofagian inferior între esofag și stomac

4. Vascularizația esofagului: (pg 140)

(x) A. Esofagul cervical este irigat de artera tiroidiană inferioară

B. Esofagul toracic este alimentat de arterele peniene

(x) C. Esofagul distal este alimentat de ramuri ale arterei gastrice stângi

(x) D. Esofagul toracic este alimentat de arterele bronșice și arterele esofagiene

E. Esofahul cervical este irigat de artera diafragmatică

5. Drenajul venos al esofagului: (pg 140)

(x) A. Drenajul esofagului toracic este asigurat de vena tiroidiană inferioară

(x) B. Drenajul esofagului toracic este asigurat de venele azygos și hemiazygos

(x) C. Drenajul esofagului distal este asigurat de vena gastrică stângă și vena coronariană gastrică

(x) D. Hipertensiunea venoasă portală poate duce la apariția varicelor esofagiene

E. Nici o variantă nu este corectă


6. Inervația esofagului : (pg 140 )

(x) A. Este asigurată de fibre simpatice și parasimpatice

(x) B. Participă nervul vag

(x) C. Sunt implicați și nervii laringieni recurenți

D. Lezarea nervului laringeu recurent duce doar la perturbarea deglutiției

E. Toate afirmațiile sunt corecte

7. Histologia esofagului: (pg 141)

(x) A. Peretele esofagian este format din patru straturi

(x) B. Straturile sunt mucoasa, submucoasa, musculara proprie, adevnticea

(x) C. Nu prezintă strat seros

(x) D. Stratul muscularei proprii a esofagului e alcătuit din fibre musculare striate în 1/3 proximală și
fibre musculare netede 2/3 distale

E. Nici o variantă nu este corectă

8. Tipuri histologice de cancer esofagian: (pg 151)

A. Hemangiomul

B. Leiomiomul

(x) C. Carcinomul scuamo-celular

D. Achalazia cardiei

(x) E. Adenocarcinomul (AC)

9. Localizarea principală a CSC: (pg 151):

A. Treimea anterioară a esofagului

B. Doar treimea proximală a esofagului

(x) C. Poate implica și treimea distală

D. Doar în treimea medie a esofagului


(x) E. Treimea medie și proximală a esofagului

10. Următoarele afirmații sunt adevărate:( pg 151) :

A. CSC este cel mai frecvent tip de cancer esofagian

(x) B. Adenocarcinomul este cel mai frecvent tip de cancer esofagian întâlnit în America de Nord și
Europa

C. Prevalența adenocarcinomului este mai mare la afro-americani

(x) D. Prevalența adenocarcinomului este mai mare la populația albă

E. Adenocarcinomul implică esofagul proximal și este asociat cu esofagul Barrett din BRGE

11. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: (pg 152)

A. Adenocarcinomul este frecvent asociată cu un istoric de boală de reflux

(x) B. Adenocarcinomul nu este asociat cu un istoric de boală de reflux

C. Pacienții cu adenocarcinom mai puțin avansat sunt adesea mai sănătoși

D. Pacienții cu CSC au de regulă o boală mai avansată cu scădere ponderala mai mare

(x) E. Pacienții cu CSC nu au istoric de fumat și consum cronic de alcool

12. Referitor la evaluarea paraclinică pentru suspiciunea de cancer esofagian sunt adevărate următoarele: (
pg 152 )

(x) A. Tranzitul baritat este folosit frecvent ca un prim test pentru a evalua cauza disfagiei

B. CT este întotdeauna suficient

(x) C. Evaluarea endoscopica este obligatorie pentru a obține confirmarea histologică

D. Se practică biopsii de rutină ce favorizează indentificarea modificărilor benigne precoce

(x) E. Bronhoscopia este efectuată pentru a exclude invazia traheobronșică

13. Stadializarea cancerelor esofagiene: (pg 152)

A. CSC Și adenocarcinomul sunt clasificate identic


(x) B. Este important de reținut distincția dintre stadiile precoce și stadiile avansate

(x) C. Pentru stadiile mai incipiente există o invazie locală limitată a tumorii și absența afectării
ganglionilor limfatici, fără metastaze la distanță

D. În stadiile avansate nu există metastaze la distanță

(x) E. Supraviețuirea la 5 ani este de 50% sau mai mare pentru stadiile incipiente

14. Tratamentul chirurgical al cancerului esofagian: ( pg 152-153 )

(x) A. Rezecția chirurgicală rămâne cea mai bună metodă de vindecare

B. Rezultatul la încercarea de rezecție curativă rămâne favorabilă

(x) C. Studiile raportează o rată globală de supraviețuire la 5 ani de 20 % după rezecția curativă

(x) D. Se reconstruiește tractul alimentar prin utilizarea altui segment al tractului gastrointestinal

E. Toate variantele de mai sus sunt corecte

15. Selectați afirmațiile adevărate: (pg 153)

(x) A. Substitutele esofagiene folosite pentru reconstrucție includ stomacul colonul și jejunul

(x) B. Stomacul este grefonul cel mai des utilizat în reconstrucția esofagiană

C. Colonul este grefonul cel mai des utilizată reconstrucția esofagiană

D. Jejunul este foarte des utilizat în reconstrucția esofagiană

(x) E. Colonul este următorul cel mai frecvent utilizat grefon după stomac

16. *Selectați afirmațiile adevărate, cu excepția: (pg 153)

A. Unul dintre avantajele utilizării stomacului ca și grefon include mobilizarea chirurgicală facilă prin
pediculul vascularizat

B. Un alt avantaj al utilizării stomacului ca și grefon include vascularizația sa bogată

(x) C. Colonul stâng nu poate fi folosit ca substituit esofagian

D. Colonul stâng este folosit într-o manieră izoperistaltică cu un pedicul vascular dependent de artera
colică stângă ramură a arterei mezenterice inferioare

E. Colonul este mai rezistent la refluxul acid


17. Rezecția chirurgicală a esofagului: ( pg153)

XA. Este efectuată prin toracotomie

B. Este efectuată prin toracocenteză

XC. Este efectuată prin abord transhiatal

D. Se face frecvent o incizie doar la nivel abdominal

XE. Se face frecvent o incizie concomitent abdominală, cervicală sau ambele

18. Selectați afirmațiile adevărate: (pg153)

A. Într-un abord Ivor Lewis anastomoza esofago- gastrică este localizată în mediastin

B. Într-un abord Ivor Lewis anastomoza esofago-ileală este localizată în mediastin

(x) C. Într-un abord Ivor Lewis anastomoza esofago-gastrică este localizată în hemitoracele drept

(x) D. Tehnica McKeowneste este similară cu cea a abordului Ivor Lewis

E. Abordul Ivor Lewis este cel mai rar abord prin toracotomie dreaptă combinată cu laparotomie

19. În abordul Ivor Lewis: (pg 154)

A. Se practică o singură incizie

(x) B. Se practică două incizii separate pentru rezecția esofagiană

(x) C. Incizia abdominala inițială este folosită pentru a mobiliza grefonul de substituție esofagiană

(x) D. A doua incizie se practică la nivelul toracelui drept

E. Toate afirmațiile de mai sus sunt corecte

20. Următoarele afirmații sunt corecte: (pg 154)

(x) A. În intervenția chirurgicală de la nivelul esofagului se constată două incizii un abdominală și una
cervicală

B. Se constată o singură incizie în intervenția chirurgicală de la nivelul esofagului


(x) C. Stomacul și esofagul inferior sunt mobilizate prin abdomen

D. Fornixul gastric este imobil

(x) E. Fornixul gastric este mobilizat până la nivelul gâtului pentru a realiza o anastomoză cervicală

21. Selectați afirmațiile false, cu excepția: ( pg 154-155)

(x) A. Dezavantajele utilizării abordului transhiatal include rezecția limitată tumorilor mari

B. Abordul transhiatal nu prezintă dezavantaje

(x) C. Un alt dezavantaj al abordului transital este potențialul mai mare de însămânțare tumorală locală

(x) D. Distanța suplimentară pentru ca stomacul să ajungă la nivelul gâtului poate contribui la un risc
crescut de fistula anastomotică prin tensionarea anastomozei și ischemie locală

(x) E. Abordul transhiatal este ideal pentru tumorile limitate la nivelul esofagului distal

22. Selectați afirmațiile adevărate: (pg 155)

(x) A. Apariția tehnicilor laparoscopice de rezecție esofagiană a oferit o alternativă de "abord chirurgical"

B. În patologia esofagiana nu se poate interveni prin abord laparoscopic

(x) C. Abordul laparoscopic este echivalentul toracotomiei și esofagotomiei transhiatale

(x) D. În tehnicile laparoscopice de rezecție esofagiană pacienții au morbiditate chirurgicală redusă


datorită inciziilor mai puțin invazive

(x) E. Morbiditatea operatorie pentru cancerul esofagian va scădea cu cât va crește utilizarea tehnicilor
minim invazive

23. Terapia neoadjuvantă în cancerul esofagian: ( pg 155-156)

A. Terapia neo adjuvanta (postoperatorie) a fost intens studiată din cauza pronosticului nefast al
cancerului esofagian

(x) B. Scopul terapie neo adjuvante este de a reduce dimensiunile tumorii și de a îmbunătății
supraviețuirea oncologică după rezecția chirurgicală

(x) C. Cele mai multe protocoale de radio chimioterapie neo adjuvantă includ administrarea de 5-
fluorouracil, cisplatină și iradiere externă 45 Gy
(x) D. Nu toate studiile au demonstrat îmbunătățirea supraviețuirii

E. Rezecția chirurgicală nu se mai practică după terapia neoadjuvantă

24. Următoarele afirmații sunt adevărate: ( pg 156)

(x) A. Intervențiile paliative pentru pacienții cu cancer esofagian au ca scop ameliorarea disfagiei severe
și a obstrucției

(x) B. Radiochimioterapia rămâne un mijloc eficient de paleație iar efectul său este mai durabil

(x) C. Intervențiile paleative endoscopice pot asigura o ameliorare imediată dar există un risc mai mare de
complicații prin perforație

D. Ameliorarea imediată a disfagiei nu se poate obține prin folosirea dilatatoarelor

E. Dilatația endoscopică nu are risc de perforație esofagiană

25. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: (pg 156)

A. Stenturile metalice expandabile amplasate endoscopic sunt folosite pentru paleația leziunilor
stenozante

(x) B. Stenturile esofagiene au efect imediat și nu pot să apară complicații

C. Complicațiile stenturilor esofagiene includ migrarea stenturilor

(x) D. Terapia fotodinamică nu constă în utilizarea agenților fotosensibilizanți

E. Radio chimioterapia privește reducerea masei tumorale și îmbunătățirea disfagiei

26. Referitor la perforația esofagului cervical sunt adevărate următoarele: ( pg 156 )

(x) A. Pot fi cauzate de instrumentarea endoscopica la nivelul sfincterului cricofaringian

B. Pot fi cauzate de instrumentarea endoscopica la nivelul sfincterului esofagian inferior

(x) C. O cauză frecventă pot fi traumatismele penetrante de la nivelul gâtului

(x) D. Riscul imediat al lezării esofagului cervical este sepsisul


(x) E. Infecția produsă în urma unei perforații esofagiene cervicale poate fi rapid extinsă în mediastinul
posterior

27. * Referitor la perforația esofagului cervical sunt false următoarele: ( pg 156)

A. Simptomele inițiale lezări esofagului cervical includ odinofagie și durere la manevrele de flexie a
gâtului

(x) B. Pe o radiografie cervicală simplă poate fi decelat aer antero visceral cu apariție de pneumo-
mediastin

C. Pot fi prezente simptome ca și sensibilitate locală și emfizem subcutanat

D. Tratamentul constă în antibiotice intravenoase de debridare chirurgicală și drenaj

E. Dacă este asociata o leziune traheală se utilizează un lambou muscular pediculat pentru a preveni
formarea fistulelor eso-traheale

28. Perforația esofagului toracic: ( pg 157 )

(x) A. Este consecința instrumentării unui esofag patologic

(x) B. Ruptura esofagiene distală spontană poate apărea după eructații și vărsături violente

(x) C. Vărsătura violentă reprezintă sindromul Boerhaave

D. Perforația majoră a esofagului toracic nu se prezintă cu semne acute de sepsis

(x) E. Ruptura mucoasei joncțiunii gastroesofagiaene poartă numele de sindrom Mallory-Weiss

29. Sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția: ( pg 157 )

A. Apariția vărsăturilor violente în perforația esofagului toracic este sindromul Boerhaave

(x) B. Apariția vărsăturilor violente în perforația esofagului toracic este sindromul Mallory-Weiss

C. Ruptura mucoasei joncțiunii gastroesofagiene în perforația esofagului toracică este sindromul Mallory-
Weiss

(x) D. Ruptura mucoase joncțiunii gastroesofagian in perforație s-o fagului toracic este sindromul
Boerhaave

E. Leziunile Mallory-Weiss nu sunt transmurale


30. Hernii hiatale: ( pg 157 )

(x) A. Sunt 4 tipuri de hernii hiatale

B. Sunt 2 tipuri se hernii hiatale

(x) C. Hernie hiatala de alunecare, tipul I, este asociată frecvent cu BRGE

(x) D. În celelalte trei tipuri de hernie hiatală apare fenomenul de prolaps al stomacului sau altor organe
abdominale, intratoracic

(x) E. În hernia de tipul II există un prolaps izolat al stomacului printr-un ligament freno-esofagian slăbit

31. Referitor la herniile hiatale sunt adevărate următoarele: ( pg 157-158)

(x) A. În tipul I, joncțiunea gastroesofagiană alunecă în torace prin hiatusul esofagian

B. În tipul II, joncțiunea gastroesofagiană alunecă în torace prin hiatusul esofagian

(x) C. În tipul II, există un prolaps izolat al stomacului printr-un ligament freno-esofagian slăbit

(x) D. În tipul III, există o combinație între o hernie de alunecare și una paraesofagiană

(x) E. În tipul IV, există hernierea si altor organe cum ar fi colonul sau splina

32. Următoarele afirmații sunt adevărate: ( pg 158 )

(x) A. În hernia hiatală, radiografia toracică simplă poate demonstra prezența unui nivel hidroelectric
mediastin sau în toracele stâng determinat de hernierea stomacului

B. Standardul aur pentru identificarea prezenței unei hernii hiatale este scanarea CT

(x) C. Standardul aur pentru identificarea prezenței unei hernii hiatale este tranzitul digestiv superior cu
substanță de contrast

(x) D. Scanarea CT ofere informații suplimentare despre anatomia herniei

E. Toate afirmațiile sunt corecte

33. * Următoarele afirmații sunt false : ( pg 158)

(x) A. Herniile hiatale de tipul I sunt întotdeauna simptomatice

B. Herniile hiatale de tipul I pot fi asimptomatice


C. Managementul herniilor asimptomatice de tip II este controversat din cauza potențialului de
strangulare acută și ischemie

D. Cura chirurgicală a oricărui tip de hernie hiatală este indicată atunci când simptomele sunt prezente

E. Indicație de tratament chirurgical al herniei de tip I este dată deobicei de simptome ale refluxului
gastroesofagian

34. Abordarea chirurgicală a herniilor hiatale:

(x) A. Include reducerea completă a sacului de hernie

(x) B. Include închiderea fără tensiune a defectului diafragmatic și fundoplicatură

C. Include închiderea cu tensiune a defectului diafragmatic și fundoplicatură

(x) D. Inculde o mobilizare a esofagului torcic pentru a atinge o lungime esofagiană intraabdominală de
2-3 cm

(x) E. La pacienții vârstnici cura laparoscopica a herniei hiatale, cu simpla reducere a stomacului și
gastroplexie sunt adesea suficiente

35. Achalazia: ( pg 158)

(x) A. Este o tulburare de motilitate care afectează esofagul

B. Se traduce prin "eșecul contractării"

(x) C. Este o boală degenerativă a plexului nervos mienteric ( Auerbach)

D.Este o boală degenerativă a plexului nervos mienteric ( Meissner )

(x) E. Are ca rezultat lipsa relaxării sfincterului esofagian inferior (SEI)

36. Simptomatologia achalaziei: ( pg 159 )

(x) A. Prezintă disfagie progresivă la solide și apoi la lichide

B. Prezintă disfagie progresivă la lichide apoi la solide

(x) C. Acuze și simptome de regurgitare

(x) D. Sunt adesea diagnosticați greșit ca având BRGE

E. Toate variantele sunt corecte


37. Selectați afirmațiile corecte referitoare la achalazie: ( pg 159 )

(x) A. Tranzitul baritat arată clasic semnul "ciocan de pasăre"

B. Substanța de contrast din tranzitul baritat întâlnește obstrucție cronică progresivă la nivelul SES

(x) C. Studiile manometrice indică eșecul relaxării SEI odată cu deglutiția

(x) D. Endoscopia exclude alte posibile cauze ale obstrucției distale cronice

E. Toate afirmațiile sunt corecte

38. Tratamentul achalaziei include: ( pg 159 )

(x) A. Este limitat la intervenții paliative, deoarece boala nu poate fi vindecată

B. Boala poate fi vindecată

C. Intervențiile sunt direcționate către ameliorarea spasmului SES

(x) D. Nitrații oral/ sublingual și blocanții de canale de calciu favorizează relaxarea SEI înainte de mese

(x) E. Dilatarea endoscopică pneumatică cu balon este cea mai eficientă intervenție nechirurgicală
disponibilă pentru pacienții cu achalazie

39. *Sunt adevărate următoarele cu privire la tratamentul achalaziei, cu excepția: ( pg 160 )

A. Miotomia chirurgicală numită miotomie Heller se poate efectua prin abord transtoracic sau
transabdominal

B. În prezent abordul laparoscopic oferă un confort mai bun pacientului

(x) C. Fundoplicatura efectuată concomitent nu ajută pentru a preveni refluxul gastroesofagian

D. POEM reprezintă miotomia endoscopică per orală

E. POEM implică crearea endoscopică unui tunel submucoa esofagian și apoi efectuarea unei miotomii a
SEI

40. Tulburările majore și minore ale peristaltismul esofagian includ: ( pg 160 )

A. BRGE

(x) B. Motilitatea esofagiană ineficientă


(x) C. Spasmul esofagian distal

(x) D. Esofagul hipercontractil

E. Esofagul Barrett

41. Următoarele afirmații cu privire la diverticulii esofagieni sunt adevărate: ( pg 161)

(x) A. Diverticulii de pulsiune sunt considerați a fi falși diverticuli

B. Diverticuli de pulsiune sunt considerați a fi adevărați diverticuli

(x) C. Diverticuli de tracțiune sunt diverticuli adevărați

D. Diverticuli de tracțiune sunt diverticuli falși

E. Nu sunt asociați niciodată cu dismotilitatea esofagiană

42. Diverticulul Zenker: (pg 161)

A. Este un diverticul de tracțiune

(x) B. Este un diverticul de pulsiune

C. Apare de obicei la nivelul esofagului toracal

(x) D. Apare de obicei la nivelul esofagului cervical

(x) E. Vârstnicii pot prezenta unele tulburări de deglutiție asociate

43. Diverticulul epifrenic: (pg 161)

(x) A. Sunt în general diverticuli de pulsiune asociați cu disfuncția SEI

B. Sunt diverticuli de tracțiune

(x) C. Apar În treimea distală a esofagului

(x) D. Simptomele includ disfagie, regurgitarea alimentelor nedigerate și aspirații ocultă

(x) E. Evaluarea se face prin tranzit baritat și studii manometrice

44. Diverticulul medioesofagian: ( pg 161)


(x) A. Sunt frecvent asociați cu inflamația ganglionului paratraheeal

(x) B. Sunt de obicei diverticuli adevărați

(x) C. Sunt asociați cu dismotilitatea esofagiană

(x) D. De obicei sunt asimptomatici și nu necesită tratament

E. Nici o afirmație nu este corectă

45. Leziunile esofagiene benigne: ( pg 161-162)

(x) A. Sunt clasificate după localizarea în peretele esofagian

(x) B. De obicei sunt asimptomatice și sunt descoperit întâmplător

(x) C. Cea mai frecventă tumoră benignă este leiomomul

(x) D. A doua cea mai frecventă masă bec de este chistul esofagian

E. Tranzitul baritat demonstrează o masă nedefinită

46. *Referitor de la leziunile esofagiene benigne sunt adevărate următoarele:(162)

A. Nu există nici un risc de transformare malignă

B. Manipularea invazivă unui chist nu poate duce la o infecție iatrogenă

(x) C. Leiomioamele esofagiene pot fi îndepărtate chirurgical prin enucleerea leziunii

D. Rezecția nu poate fi efectuată prin toracotomie standard

E. Prognosticul de obicei nu este bun, cu recidivă

47. Ingestia de corpi străini: ( pg 162)

(x) A. Este mai frecventă la copii și la adulții bolnav psihic

(x) B. Simptomele includ incapacitatea de a înghiții secreții, sialoree și dureri toracice

C. Tranzitul baritat este util

(x) D. Modalitatea imagistică disponibilă include radiografia simplă cervicală și toracică

E. Scanarea CT cervicală și toracală nu este utilă


48. Referitor la ingestia de corpi străini sunt false următoarele: ( pg 162 )

(x) A. Cel mai bun tratament este extracția blândă folosind un esofagoscop sub anestezie generală

B. De cele mai multe ori este necesară intervenția chirurgicală

C. În cazuri rare îndepărtarea chirurgicală poate fi necesară

D. Perforația esofagul este cea mai serioasă complicație de evitat la un pacient

(x) E. Cel mai bun tratament este extracția blândă folosind un esofagoscop fără anestezie generală

Capitolul 13 – Stomacul si Duodenul (pag. 167-189)

1. Următoarele afirmații despre stomac sunt corecte: [167]


a. stomacul este situat în hipocondrul drept și epigastru
(x) b. stomacul este situat în hipocondrul stâng și epigastru
(x) c. se poate destinde pentru a primi un litru sau mai mult de alimente ingerate
d. ca raporturi superior se află diafragmul, splina și ficatul lateral, pancreasul anterior
(x) e. ca raporturi superior se află diafragmul, marele epiploon inferior, pancreasul posterior

*2. Alegeți afirmația falsă cu privire la împărțirea stomacului: [167]


a. porțiunea distală se numește fundul gastric cu rol în creșterea volumului prin relaxare receptivă
b. porțiunea mijlocie se numește antru gastric conține cele mai multe celule parietale
(x) c. porțiunea distală, antrul gastric, conține celule G care produc gastrina dar nu și celule parietale
d. corpul gastric are rol în creșterea volumului prin relaxare receptivă
e. fundul gastric conține cele mai multe celule parietale care produc acid clorhidric

3. Următoarele afirmații despre peretele stomacului sunt false, cu excepția: [167]


a. prezintă 3 straturi: mucoasa, musculara și seroasa
(x) b. mucoasa are un aspect macroscopic rugos și o structură glandulară complexă
c. musculara învelește submucoasa prin 3 straturi de mușchi striat
(x) d. musculara prezintă 3 straturi musculare: extern longitudinal, circular și oblic în interior
e. seroasa acoperă stratul muscular oblic și reprezintă stratul extern al stomacului

4. Putem afirma următoarele despre duoden: [167-168]


a. situat în totalitate retroperitoneal
(x) b. segmentul care leagă stomacul de jejun
(x) c. este împărțit în 4 părți: bulbul duodenal, duoden descendent, duoden transversal și duoden
ascendent
(x) d. duodenul se continuă cu jejunul la nivelul ligamentului lui Treitz
e. ampula lui Vater se deschide în duoden anteromedial

5. Despre vascularizația duodenului sunt adevărate, cu excepția: [167-168]


(x) a. provine în primul rând din artera gastroduodenală și artera mezenterică inferioară
(x) b. artera gastoduodenală este una din ramurile trunchiului celiac
c. provine în primul rând din artera gastroduodenală și artera mezenterică superioară
d. artera mezenterică superioară provinde din aorta descendentă
e. arcadele pancreaticoduodenale inferioare provin din artera mezenterică superioară

6. Următoarele afirmații despre adenocarcinomul gastric sunt corecte: [172]


(x) a. reprezintă aproximativ 95% din cancerele de stomac
(x) b. dintre factorii de risc se numără infecția cu H.pylori, anemia pernicioasă, gastrita cronică
(x) c. în funcție de aspectul endoscopic pot fi: ulcerate, polipoide, schiroase sau extinse superficial
d. doar tipul difuz este asociat cu infecția H.pylori
(x) e. există două tipri histologice: intestinal și difuz

*7. Următoarea afirmație despre adenocarcinomul gastric este falsă: [172]


a. există două tipri histologice: intestinal și difuz
b. tipul intestinal este bine diferențiat, are un prognostic mai bun
c. tipul intestinal apare la pacienți vârstnici și se răspândește hematogen
d. tipul difuz este slab diferențiat și prezintă celule cu inel în pecete
(x) e. tipul intestinal apare la tineri și are o asociere cu grupa A de sânge

8. Despre tabloul clinic al adenocarcinomului gastric putem afirma următoarele: [173]


(x) a. cancerele incipiente sunt de obicei asimptomatice
(x) b. boala avansată determină apariția simptomelor
(x) c. în stadiile avansate pacienții prezintă durere vagă epigastrică cu scădere ponderală inexplicabilă
d. nodulul lui Virchow reprezintă diseminarea în nodulii inghinali
(x) e. semnul Sister Mary Joseph reprezintă un nodul ombilical palpabil ce sugerează diseminarea
peritoneală

9. Alegeți afirmațiile adevărate despre adenocarcinomul gastric, cu excepția: [173]


a. endoscopia digestivă superioară este esențială pentru diagnostic
(x) b. metastazarea în plămâni se numește tumora Krukenberg
c. tomografia cu emisie de pozitroni este utilă pentru detectarea bolii avansate
(x) d. ecografia endoscopică nu are o utilitate semnificativă
e. radiografia toracică și tomografia computerizată a abdomenului și pelvisului au rol în screening

10. Despre tratamentul în adenocarcinomul gastric sunt adevărate: [173]


(x) a. pentru leziunile distale intervenția electivă este gastrectomia subtotală radicală
(x) b. restabilirea continuității digestive este realizată cu ajutorul unei gastrojejuno-anastomoze
c. chimioterapia pre- și postoperatorie cu sau fără radioterapie nu are o eficacitate demonstrată
(x) d. leziunile mai puțin invazive pot fi rezecate fără terapie neoadjuvantă
(x) e. dintre agenții chimioterapici utilizați fac parte și Fluoruracilul, Oxaplatina și Cisplatin

11. Despre limfomul gastric sunt false următoarele: [174]


a. stomacul reprezintă principala localizare pentru aproape 2/3 din toate limfoamele gastrointestinale
(x) b. pacienții cu limfom gastric sun în general cei tineri
(x) c. de regulă este predominant limfomul Hodgkin
(x) d. cele mai frecvente simptome sunt: dureri în etajul abdominal inferior, scădere ponderală,
oboseală și sângerarea
e. endoscopia digestivă superioară cu biopsie stabilește diagnosticul

12. Despre tumorile stromale gastrointestinale sunt adevărate următoarele: [174]


(x) a. stomacul este cea mai frecventă localizare a acestor tipuri de tumori
(x) b. acestea se pot comporta ca tumori benigne sau maligne
c. daca exista dimensiuni mici (< 6cm) și necroză tumorală există probabilitate de tumoră malignă
(x) d. ulcerarea centrală poate fi prezentă la endoscopie
(x) e. ficatul este cel mai frecvent loc pentru metastazare

*13. Alegeți afirmația adevărată cu privire ulcerul duodenal necomplicat: [174]


a. de obicei apare la nivelul duodenului ascendent
(x) b. H.pylori, AINS și tutunul sunt factor de risc importanți
c. nu prezintă transformare malignă în evoluție
d. H.pylori nu reprezintă un agent ulcerogen
e. tratamentul este identic cu cel al ulcerului gastric

14. Despre Sindromul Zollinger-Ellison sunt adevărate următoarele: [179]


a. este o afecțiune foarte des întâlnită
(x) b. este o afecțiune foarte rar întâlnită
(x) c. este consecința directă a unui gastrinom producător de gastrină
d. sub 1/3 din aceste tumori sunt localizate în triunghiul gastrinomului
(x) e. peste 2/3 din aceste tumori sunt localizate în triunghiul gastrinomului

15. Despre tabloul clinic din Sindromul Zollinger-Ellison sunt adevărate următoarele: [179]
(x) a. simtomatologia este asemănătoare ulcerului cu diaree cronică sau severă concomitentă
b. diagnosticul se bazează pe stabilirea prezenței hipergastrinemiei cu hiposecreție acidă gastrică
(x) c. pacientul trebuie să întrerupă orice tratament bazat pe IPP cu cel puțin 1 săptămână înainte de
determinarea nivelului seric de gastrină
d. pacientul trebuie să întrerupă orice tratament bazat pe IPP cu cel puțin 3 săptămâni înainte de
determinarea nivelului seric de gastrină
(x) e. diagnosticul se bazează pe stabilirea prezenței hipergastrinemiei cu hipersecreție acidă gastrică

16. Despre tratamentul din Sindromul Zollinger-Ellison sunt false următoarele: [179]
a. hiperparatiroidismul este foarte sugestiv pentru prezența sindromului MEN-1
b. în trecut era efectuată gastrectomia totală cu anastomoză esofagiană
(x) c. nu este indicat tratamentul cu doze mari de IPP pentru a scădea producția de HCl
(x) d. antagoniștii receptorului H1 sunt folosiți în linia a 2-a
e. intervenția chirurgicală implică vagotomia supraselectivă și rezecția tumorii

17. Următoarele afirmații privind adenocarcinomul duodenal sunt false: [180]


(x) a. aproximativ 2/3 din aceste tumori sunt localizate la nivelul duodenului 4
b. aproximativ 2/3 din aceste tumori sunt localizate la nivelul duodenului 2
c. simpromele pot varia de la dureri abdominale cu scădere ponderală la stenoză gastrică sau
intestinală
(x) d. examentul fizic este foarte util
e. examentul fizic este adesea lipsit de semnificație

18. Următoarele afirmații privind sindroamele postgastrectomice sunt adevărate: [180]


(x) a. când stomacul este denervat și când mecanismul piloric este abolit, controlul evacuării gastrice
dispare
b. când stomacul este denervat și când mecanismul piloric este abolit, controlul evacuării gastrice se
păstrează
c. pentru evaluarea unui pacient postgastrectomie este interzisă efectuarea tranzitului baritat
(x) d. pentru evaluarea unui pacient postgastrectomie este permisă efectuarea tranzitului baritat
(x) e. endoscopia este utilă în investigarea evoluței

*19. Următoarea afirmație privind sindromul de dumping precoce este adevărată, cu excepția: [180]
a. la aproximativ 15 minute postprandial pacientul prezintă anxietate, slăbiciune, tahicardie,
transpirații profuze și palpitații
b. frecvent sunt prezente borborismele abdominale și poate apărea diareea
c. simptomele se ameliorează progresiv
(x) d. evitarea ingerării grăsimilor care încetinesc golirea gastrică reprezintă o măsură eficientă
e. lichidele trebuiesc limitate cu administrare înainte sau după 30 de minute postprandial

*20. Următoarea afirmație privind sindromul de dumping tardiv este adevărată: [181]
(x) a. este identică simptomatologia cu cea din dumpingul precoce doar că s instalează la 3 ore
postprandial
b. este asociată cu borborisme abdominale și cu diaree
c. simptomele sunt rezultatul indirect al fluctuațiilor lente ale nivelului de glucoză serică
d. tratamentul conservator include evitarea ingestiei unei mici gustări la 2 ore după mese
e. acarboza nu este utilizată în tratamentul dumpingului tardiv

21. Următoarele afirmații referitoare la diareea post-vagotomie sunt adevărate, cu excepția: [181]
a. aproape jumătate din pacienții cu vagotomie tronculară prezintă o modificare a tranzitului intestinal
(x) b. doar un mic procent prezintă diaree severă care se ameliorează în timp
c. pot prezenta diaree cu debut exploziv care nu se corelează cu mesele
(x) d. cauzele diareei includ scăderea motilității intrstinale și evacuare gastrică încetinită
e. cauzele diareei includ suprainfecție bacteriană și malabsorbție biliară

22. Următoarele afirmații privind stenoza ansei aferente sunt adevărate: [181]
a. apare după gastrectomia cu reconstrucția tranzitului intestinal prin tehnica Billroth I
(x) b. apare după gastrectomia cu reconstrucția tranzitului intestinal prin tehnica Billroth II
c. apare după gastrectomia cu reconstrucția tranzitului intestinal prin tehnica Roux-en-Y
(x) d. în mod clasic în lichidul de vărsătură nu există alimente
(x) e. simptomele se ameliorează odată cu vărsăturile

23. Următoarele afirmații privind gastrita de reflux alcalin sunt adevărate: [182]
(x) a. apare la pacienții la care conținutul duodenal, pancreatic și biliar ajunge în stomacul denervat
prin reflux
b. apare la pacienții la care conținutul duodenal, pancreatic și biliar ajunge în stomacul îndemn prin
reflux
(x) c. acești pacienți sunt adesea anemici
d. la endoscopie putem vizualiza un epiteliu gastric necrotic, albicios
(x) e. la endoscopie putem vizualiza un epiteliu gastric edemațiat, eritematos

24. Referitor boala ulcerului marginal și recurent, următoarele afirmații sunt adevărate: [182]
(x) a. ulcerele marginale se dezvoltă pe partea jejunală a unei anastomoze gastrojejunale
b. ulcerele marginale sunt cauzate cel mai frecvent de o vagotomie incompletă
c. ulcerele recurente se dezvoltă pe partea jejunală a unei anastomoze gastrojejunale
(x) d. ulcerele recurente sunt cauzate cel mai frecvent de o vagotomie incompletă
(x) e. endoscopia digestivă superioară este indicată în ambele tipuri de ulcere

25. Cu privire la atonia gastrică și tulburările metabolice putem afirma următoarele: [182]
(x) a. peste ½ din pacienții cu gastrojejunostomie Roux-en-Y prezintă întârzierea evacuării gastrice
b. sub ½ din pacienții cu gastrojejunostomie Roux-en-Y prezintă întârzierea evacuării gastrice
(x) c. metoclopramidul sau eritromicina pot fi utili în stimularea motilității
d. deficitul de vitamină B12 sau de folat poate duce la anemie hemolitică
(x) e. deficitul de vitamină B12 sau de folat poate duce la anemie megaloblastică

26. Cu privire la obezitate putem afirma următoarele, cu excepția: [183]


a. este o boală cronică a excesului de țesut adipos
(x) b. este rezultatul unui echilibru al homeostaziei energetice
(x) c. consumul crescut de energie poate duce la apariția obezității
d. un stil de viață sedentar poate duce la apariția obezității
(x) e. acumularea calorică pozitivă duce la stocarea excesului de energie sub formă de proteine

27. Medicația utilizată în tratamentul sindroamelor postgastrectomie este: [183]


a. Acarboza – stimulator al motilității
(x) b. Sucralfat – protector al mucoasei gastrice
c. Acarboza – stimulator al motilității
(x) d. Metoclopramid – stimulator al motilității
e. Loperamid – protector al mucoasei gastrice

*28. Alegeți afirmația corectă refiritoare la tratamentul sindroamelor postgastrectomie: [183]


a. Loperamid – protector al mucoasei gastrice
b. Somatostatină – antidiareic
c. Colestiramină – inhibitor al hidrolazei α-glucozidei
d. Sucralfat – stimulator al motilității
(x) e. Clorhidrat de difenoxilat - antidiareic

29. Următoarele afirmații despre indicele de masă corporală sunt false, cu excepția: [184]
a. între 24,9-30 se consideră obezitate
b. între 18,5-23,9 se consideră normopondere
(x) c. între 18,5-24,9 se consideră normopondere
d. sub 17 se consideră subpondere
(x) e. peste 40,0 se consideră obezitate morbidă

30. Următoarele afecțiuni nu sunt comorbidități ale excesului de grăsime, cu excepția: [184]
(x) a. sindromul Pickwick
(x) b. diabetul zaharat
c. hipotensiunea arterială
(x) d. insuficiența cardiacă
(x) e. infarctul miocardic acut

31. Contraindicațiile relative pentru chirurgia bariatrică sunt: [184]


a. boala hemoroidală avansată
(x) b. insuficiență cardiacă severă
c. schizofrenie
(x) d. tratamentul activ al cancerului
(x) e. ciroză cu hipertensiune portală

32. Următoarele afirmații sunt false despre intervenția dietetică la cei cu obezitate, cu excepția: [185]
a. reducerea aportului energetic (dieta) și creșterea consumului de energie (exercițiu) este indicată
(x) b. creșterea aportului energetic (dieta) și creșterea consumului de energie (exercițiu) este indicată
(x) c. reducerea aportului energetic (dieta) și scăderea consumului de energie (exercițiu) este indicată
(x) d. creșterea aportului energetic (dieta) și scăderea consumului de energie (exercițiu) nu este
indicată
(x) e. reducerea aportului energetic (dieta) și creșterea consumului de energie (exercițiu) nu este
indicată

*33. Următoarea afirmație despre consumul de energie săptămânal este adevărată: [185]
a. consumul de energie ar trebui să fie 1500 kcal/săptămână
b. consumul de energie ar trebui să fie sub 500 kcal/săptămână
c. consumul de energie ar trebui să fie peste 2000 kcal/săptămână
(x) d. consumul de energie ar trebui să fie 1000 kcal/săptămână
e. consumul de energie ar trebui să fie 2500 kcal/săptămână

34. Următoarele medicamente sunt folosite ca medicamente antiobezitate: [185]


(x) a. Fentermină
b. Octreotid
(x) c. Orlistat
(x) d. Lorcaserină
(x) e. Liraglutidă

35. Cu privire la tratamentul chirurgical al obezității, sunt adevărate: [186]


(x) a. chirurgia rămâne singura modalitate dovedită în scăderea masei corporale
b. procedurile bariatrice induc pierderea în greutate prin creșterea aportului de energie
(x) c. pacienții cu IMC de 40 kg/m2 se încadrează pentru intervenția chirurgicală
d. pacienții cu IMC de 35-40 kg/m2 fără comorbidități se încadrează pentru intervenția chirurgicală
(x) e. procedurile bariatrice induc pierderea în greutate prin scăderea aportului de energie

36. Tipurile de intervenție chirurgicală pentru reducerea masei corporale sunt: [186]
a. proceduri restrictive prin diversie bilio-pancreatică
(x) b. proceduri de malabsorbție prin diversie bilio-pancreatică
c. proceduri restrictive și de malabsorbție prin gastrectomie longitudinală
(x) d. proceduri restrictive prin gastrectomie longitudinală
(x) e. proceduri restrictive și de malabsorbție prin bypass gastric Roux-en-Y

37. Următoarele afirmați sunt false privind gastrectomia longitudinală: [187]


(x) a. constă în îndepărtarea laparoscopică a aproximativ 75% din stomac
b. constă în îndepărtarea laparoscopică a aproximativ 85% din stomac
(x) c. inervația pilorului și a stomacului sunt abolite
d. media scăderii ponderale în primii 2 ani este de 60-75%
(x) e. media scăderii ponderale în primii 2 ani este de 10-25%

38. Cu privire la bypass-ul gastric Roux-en-Y, sunt adevărate: [187]


(x) a. rămâne standardul de aur al chirurgiei bariatrice
b. ansa Roux măsoară 50-75 cm lungime
(x) c. ansa Roux măsoară 75-150 cm lungime
d. constă în formarea unui mic rezervor gastric proximal și a unei gastroduodenostomii Roux-en-Y
e. constă în formarea unui mic rezervor gastric distal și a unei gastrojejunostomii Roux-en-Y

39. Complicații precoce frecvente a chirurgiei bariatrice sunt: [187]


(x) a. fistula anastomotică
b. hernie internă
c. sindrom de ansă aferentă
d. litiază biliară
(x) e. infecție

40. Complicații tardive frecvente a chirurgiei bariatrice sunt: [188]


a. tromboză venoasă profundă și embolie pulmonară
b. sângerare
(x) c. tulburări nutriționale
(x) d. ulcer marginal și stenoză peri-anastromotică
(x) e. litiază biliară

41. Cu privire la tulburările nutriționale, sunt adevărate: [188]


(x) a. apar mai frecvent la cei cu proceduri malabsorbtive
b. apar mai frecvent la cei cu proceduri restrictive
(x) c. pot apărea carențe de fier, vitamina B 12, acid folic, tiamină, calciu și vitamina D
d. deficitul de vitamină D este cel mai frecvent
e. deficitul de vitamină B12 este cel mai frecvent

42. Cu privire la sângerarea postoperatorie, sunt false: [188]


(x) a. este o complicație tardivă gravă în urma bypass-ului gastric
b. este o complicație precoce gravă în urma bypass-ului gastric
(x) c. sângerarea postoperatorie după gastrectomia longitudinală apare mai des decât în bypass-ul
gastric
d. sângerarea postoperatorie după gastrectomia longitudinală apare mai rar decât în bypass-ul gastric
e. este de 2 tipuri: intaabdominală și intraluminală

43. Cu privire la ulcerul marginal, sunt adevărate, cu excepția: [189]


(x) a. este o complicație precoce gravă
b. un ulcer ce apare pe versantul jejunal al gastrojejunoanastomozei
c. este o complicație tardivă gravă
d. pacienții pot slăbi datorită fricii de a mânca deoarece alimentația agravează simptomele
(x) e. endoscopia digestivă superioară este contraindicată

44. Cu privire la hernia internă, sunt false, cu excepția: [189]


a. este o complicație precoce
(x) b. simptomele sunt durerile abdominale postprandiale, greața și vărsăturile
(x) c. este o complicație tardivă
d. simptomele sunt durerile abdominale preprandiale, greața și vărsăturile
(x) e. este necesară explorarea chirurgicală mai degrabă decât administrarea unui tratament
conservator

*45. Cu privire la litiaza veziculară, este falsă următoarea: [189]


a. aproximativ 1/3 din pacienții obezi vor dezvolta litiază în urma reducerii ponderale rapide
b. riscul de apariție a litiazei este mai mic în cadrul procedurilor chirurgicale restrictive
(x) c. riscul de apariție a litiazei este mai mic în cadrul procedurilor chirurgicale malabsorbtive
d. acidul ursodeoxicolic scade riscul de apariție a litiazei veziculare la aproximativ 2% din pacienți
e. efectele secundare ale acidului ursodeoxicolic includ: diareea, dispepsia și durerile abdominale

capitolul 14. INTESTINUL SUBȚIRE ȘI APENDICELE

1 Obstrucția intestinului subțire

*1.Următoarele afirmații cu privire la ocluzia intestinului subțire sunt adevărate : (193)


a. Distensia abdominală, greața și vărsăturile nu sunt prezente în OIS.
(x) b. Poate fi completă sau parțială.
c. Necroza intestinului subțire poate fi cauzată de compromiterea directă a mezocolonului.
d. Cauzele intraluminale sunt foarte frecvente.
e. Aderențele postoperatorii apar la 1/3 dintre pacienții ce au suferit o intervenție chirurgicală
abdominală.

2.Alegeți afirmațiile corecte, cu excepția : (193)


(x) a. În hernia Richter este prinsă doar porțiunea mezenterică.
b. Aderențele postoperatorii sau țesutul cicatricial sunt cele mai frecvente cauze de OIS.
(x) c. Aderențele din diverticulita acută determină foarte des ocluzie.
d. Coletul unei hernii ireductibile este foarte îngust, ducând la strangularea intestinului afectat.
e. Hernia Richter se poate prezenta ca o masă ireductibilă, fara ocluzie intestinală.

3.Următoarele afirmații sunt false, cu excepția : (193)


(x) a. Procedeele laparoscopice produc mai puține aderențe.
b. Ocluzia cu ansă închisă este o obstrucție parțială.
c. OIS este adesea cauzată de hernii interne.
(x) d. Hernia internă prezintă un risc mare de strangulare a intestinului.
(x) e. Ocluzia cu ansă închisă este o obstrucție completă cu risc crescut de strangulare.

4. Alegeți afirmațiile corecte : (194)


a. Cancerul cu metastaze peritoneale este o cauză intrinsecă de ocluzie.
(x) b. Carcinomatoza este un proces multifocal și poate fi incurabil.
c. Volvulusul are doar cauze congenitale.
(x) d. La pacienții cu sindromul arterei mezenterice superioare se poate observa o ocluzie
duodenală.
e.Fitobezoarele nu pot determina ocluzia intestinului subțire.

*5.Cu privire la cauzele intrinseci de OIS, sunt adevărate următoarele : (194)


a.Bolile intrinseci ale intestinului subțire determină subțierea peretelui intestinal.
b. Volvulusul este cea mai frecventă cauză intrinsecă de OIS.
c. Stricturile ce determină OIS pot fi și maligne, de exemplu în boala Crohn.
d. Utilizarea cronică de AINS poate determina apariția unei stricturi maligne.
(x) e. Nici un răspuns nu este corect .

6. Dintre următoarele afirmații, alegeți-le pe cele eronate : (194)


a. Orice neoplazie primară poate determina stricturi maligne.
(x) b. Obstrucțiile intestinale prin stricturi sunt adesea complete.
c. Ileusul biliare poate să determine OIS.
(x) d. Cele mai multe stricturi maligne se tratatează medicamentos.
e. Invaginația intestinală poate apărea spontan la copii .

7.Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția : (195)


a. Pierderile lichidiene în ”spațiul al treilea” sunt cauzate de edemul peretelui intestinal,
transudarea lichidului în cavitatea peritoneală.
(x)b. Absorbția ionilor de sodiu, potasiu, clor și hidrogen este foarte puțin redusă.
c. Cea mai gravă complicație a OIS este strangularea.
(x) d. În OIS riscul de a surveni sepsisul local este redus.
(x) e. Toate afirmațiile de mai sus sunt adevărate.

8. Alegeți afirmațiile adevărate: (195)


a. Sepsisul, bradicardia, leucocitoza si sensibilitatea abdominala localizată au fost menționate ca
indicatori ai unui risc mare de strangulare.
(x) b. Debutul OIS acut este marcat de dureri abdominale de tip colicativ cu localizare
periombilicală.
c. Durerea dispare când scade activitatea peristaltică și distensia abdominală progresează.
(x) d. Vărsăturile pot avea caracter ”fecaloid” datorita descompunerii conținutului intraluminal.
e. Distensia abdominală este minimă în obstrucția distală și evidentă în cea proximală.

*9. Alegeți afirmațiile corecte, cu excepția : (195)


a. În OIS cu ansă închisă durerea este progresivă, intermitentă către constantă, cu evoluție rapidă.
b. În OIS cu ansă deschisă la nivelul ansei intestinale distale, vărsăturile au aspect fecaloid în
evoluție și sunt în cantitate redusă.
c. Distensia abdominală este absentă în OIS la nivelul ansei intestinale proximale.
d. În OIS parțială, pasajul scaunului, a gazelor și a diareei poate persista.
(x) e. Toate afirmațiile de mai sus sunt greșite.

10.La examenul obiectiv în OIS se pot observa următoarele : (196)


a. Stare generală bună
(x) b.Letargie
c. Bradicardie
(x) d. Abdomen destins
e. Hipertensiune
11. Alegeți afirmațiile corecte: (196)
a.În OIS nu apar deshidratări și tulburări electrolitice
(x) b. La auscultație se aud sunete înalte și borborismente, în stadiul incipient.
c. La percuție se aude matitate, dacă intestinul este destins cu aer.
(x)d.La percuție se aude timpanism, dacă intestinul este destins cu aer.
(x)e. Are loc o diminuare a activității intestinale.

*12.Dintre următoarele, alegeți afirmațiile greșite : (196)


a.Cele mai importante examinări inițiale sunt radiografia abdominală în clinostatism și
ortostatism, radiografia toracică în ortostatism.
(x)b. La radiografia abdominală se poate observa ”semnul vârtejului”.
c.Clisma cu substanță de contrast hidrosolubilă facilitează excluderea unui mecanism obstructiv
la nivelul colonului.
d.La CT apare ”Semnul vârtejului” .
e.La CT se poate identifica zona de tranziție dintre porțiunea afectată și cea neafectată.

13. Care sunt afirmațiile corecte, cu excepția : (196-197)


a.Distal de punctul de ocluzie se poate observa colabarea segmentului.
(x)b. Pe radiografia abdominală se pot observa ansele intestinale, pline cu lichid.
(x)c. Investigațiile cu subtranță de contrast sunt utile la pacientul cu obstruție totală.
d.Nu există examinări de laborator specifice pentru OIS.
(x)e.Nivelele hidroaerice pot fi obsevate pe imaginile în clinostatism.

14.Referitor la examinările de laborator sunt adevărate următoarele:((197)


(x)a.Nu există examinări specifice pentru diagnosticul OIS.
(x)b.Leucocitoza este un semn de progresie spre ischemie.
(x)c. Acidoza lactică poate semnala ischemie intestinală.
d.O alcaloză hiperkalemică este frecventă la pacienții cu deshidratare.
e.Hiperamilazemia are valoari foarte crescute în OIS.

15. Alegeți afirmațiile eronate cu privire la diagnosticul diferențial al OIS : (197-198)


a.Cel mai frecvent se face diagnosticul diferențial cu ileusul paralitic.
(x)b.Ocluzia colonică poate fi exclusă prin computer tomografie.
(x)c.Ileusul postoperator poate apărea după o intervenție chirurgicală de rutină.
d.Narcoticele, traumatismele, hipotiroidismul sunt o cauză de ileus.
e.Alvimopan a scăzut durata ileusului postoperator.

16.Cu privire la tratamentul OIS, sunt adevărate următoarele: (198)


a.Reechilibrarea hidroelectrolitică se face cu soluții hipertone.
(x)b.Monitorizarea pierderilor hidroelectrolitice se face prin sonda nazograstrică.
c.Decompresia nazogastrică se realizeaza prin montarea unei sonde Foley.
(x)d.Decompresia nazogastrică crește riscul de microaspirație secundară.
e.Pacientului i se administrează mâncare per or.

17.Legat de tratamentul OIS, alegeți afirmațiile eronate: (199)


a.Eșuarea reducerii unei hernii se poate manifesta prin durere presistentă.
(x)b.Herniile ireductibile pot fi tratate și inaintea reechilibrării hidroelectrolitice.
c.În funcție de diagnostic se incearcă un tratament conservator pentru 1-5 zile.
d.Aderențele acute cresc riscul de leziuni seroase și enterotomii.
(x)e.Toate afirmațiile sunt greșite.

18.Se poate spune despre tratamentul OIS : (199)


(x)a.Pacienții cu carcinomatoză cunoscută sunt candidați pentru un tratament conservator mai
lung.
b.Antibioterapie preoperatorie trebuie sa acopere spectrul aerobilor și anaerobilor gram-pozitivi.
(x)c.Aderențele sunt disecate în timpul laparotomiei.
(x)d.Intraoperator se poate utiliza ecografia Doppler pentru a evalua perfuzia intestinală.
e.Este indicată rezecția extinsă la cei cu boala Crohn.

*19.Alegeți afirmațiile greșite: (199)


a.În caz de nesiguranță a viabilității intestinale se realizează o stomă temporară.
b.La copii invaginația ce apare spontan, poate fi gestionată conservator.
c.În cazul invaginației spontane se poate administra clismă pneumatică sau substanță de contrast.
d.În invaginația la adult este indicată rezecția.
(x)e.Toate afirmațiile sunt greșite.

*20.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la complicațiile obstrucției intestinului subțire: (199)


a.Infecția plăgii, peritonita, fistulele pot complica intervenția chirurgicală.
b.În cazul OIS necomplicate, mortalitatea este sub 1% pentru laparotomie.
c.Dacă s-a produs strangularea, mortalitatea este peste 25%.
d.Poate fi observată o ocluzie recurentă.
(x)e.Toate afirmațiile sunt adevărate.

21.Alegeți afirmațiile corecte : (199)


(x)a.În urma rezecției extinse poate apărea sindromul intestinului scurt.
(x)b.Hialuronatul de sodiu în combinație cu carboximetilceluloză reduc aderențele dupa
laparotomie.
c.Investigațiile cu substanță de contrast nu se practică.
(x)d.Diagnosticul diferențial al OIS se poate face cu ileusul adinamic.
(x)e.Abdomenul poate fi timpanic la percuție, dacă intestinul este destins cu aer.

2. Ischemia mezenterică acută

1.Cu privire la ischemia mezenterică acută sunt adevărate următoarele afirmații : (204 )
(x)a.Ischemia mezenterică acută presupune compromiterea vascularizatiei mezenteronului.
b.Acest segment al intestinului subțire este vascularizat în mare parte de artera mezenterică
inferioară.
(x)c.Diagnosticul de ischemie mezenterică acută este dificil de stabilit, de aceea mortalitatea
generală este ridicată.
(x)d.Drenajul venos este asigurat de vena mezenterică superioară.
e.Toate afirmațiile de mai sus sunt adevărate.

2.Cu privire la ischemia mezenterică acută sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția :
204-205)
(x)a.Embolismul arterei mezenterice inferioare face parte din etiologia ischemiei mezenterice
acute.
b.Embolismul arterei mezenterice superioare face parte din etiologia ischemiei mezenterice
acute.
(x)c.Pacienții pot avea un istoric de durere postprandială, frică alimentară și scădere ponderală,
indicând o stenoză a venei mezenterice superioare.
d.Tromboza arterei mezenterice superioare poate fi una dintre cauzele apariției ischemiei
mezenterice acute.
e.Tromboza venei mesenterice superioare este adesea rezultatul unei stări de hipercoagulabilitate,
precum și deficitul de antitrombină III sau mutația factorului V Leiden.

3.În urma obstrucției venei mezenterice superioare, se produc următoarele : (205)


(x)a.Hipertensiune venoasă
b.Fistula
(x)c.Edemul peretelui intestinal
(x)d.Scăderea fluxului arterial
e.Supurații

4.Legat de tabloul clinic al ischemiei mezenterice acute, sunt adevărate următoarele afirmații :
(205)
(x)a.Durerea asociată ischemiei mezenterice acute debutează brusc și este severă
(x)b.La examenul fizic este prezentă clasica ”durere disproporționată”.
c.Diagnosticul se pune foarte repede pe baza examenului clinic și al simptomatologiei.
(x)d.Instalarea infactul intestinului subțire este semnalată de semnele clinice de peritonită.
e.Instalarea infarctului intestinului subțire este reversibilă.

5.Alegeți afirmații corecte cu privire la ischemia mezenterică acută, cu excepția : (205)


a.Odata cu instalarea infarctului intestinal, mortalitatea este mai mare.
(x)b.Tromboza venei mezenterice superioare tinde sa aibă un debut brusc.
c.Pacienții cu ischemie mezenterică non-ocluzivă pot avea dureri abdominale minore.
d.Durerea ce caracterizează tabloul clinic al ischemiei mezenterice acute poate fi difuză și
nespecifică.
(x)e.Stabilitatea hemodinamică este principal caracteristică clinică a ischemiei mezenterice non-
ocluzive.
6.Cu privire la diagnosticarea ischemiei mezenterice acute, putem spune următoarele : (205)
(x)a.Unii pacienți pot prezenta leucocitoză, acid lactic crescut și acidoză metabolică.
b.Pacienții cu dureri abdominale și alcaloză metabolică persistentă trebuie suspicionați de
ischemie mezenterică acută.
(x)c.Standardul de aur în diagnosticarea ischemiei mezenterice acute este reprezentat de
ateriografia mezenterică.
d.În ischemia mezenterică non-ocluzivă apare spasmul și dilatarea arborelui vascular.
(x)e.Prin radiografii se poate vizualiza faza venoasă, cu scopul decelării trombozei de venă
mezenterică superioară.

*7.Cu privire la tratamentul ischemiei mezenterice acute sunt adevărate următoarele afirmații, cu
excepția : (205)
a.Tratamentul initial constă în reechilibrare și corectarea rapidă a oricăror anomalii metabolice.
b.Scopul tratamentului este restabilirea rapidă a fluxului sanguine intestinal, rezecția intestinului
necrotic și minimizarea oricărei leziuni de reperfuzie.
(x)c.Nu se administrează antibiotice, deoarece există o mare probabilitate de necroză.
d.În cazul emboliei de arteră mezenterică superioară se realizează embolectomia imediată.
e.Pentru tromboza venei mezenterice superioare este indicate anticoagularea promptă cu
heparină intravenoasă.

8.Alegeți afirmații adevărate cu privire la tratamentul ischemiei mezenterice acute : (205-206)


(x)a.Dacă există suspiciune de necroză intestinală, este indicată o laparotomie exploratory sau o
laparoscopie, pentru excizarea țesutului necrozat.
(x)b.Monitorizarea invazivă este necesară pentru monitorizarea debitului cardiac, prin urmare și
a fluxului mezenteric.
c.După restabilirea fluxului sanguin, țesutul necrozat poate fi salvat.
(x)d.Papaverina este administrată pentru ameliorarea vasospasmuliu asociat și pentru a
îmbunătăți fluxul sanguine către intestinul recent revascularizat.
(x)e.Revascularizarea se poate face printr-un by-pass a arterei mezenterice superioare sau printr-
un stent endovascular.

*9.Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția : (205-206)


a.Dintre complicațiile chirurgicale și medicale fac parte insuficiența respiratorie, insuficiența
renală, infecțiile intraabdominale și dehiscența anastomotică.
b.Pacienții cu ischemie mezenterică atât acută, cât și cronică, sunt adesea tarați.
c.Scanarea CT poate identifica alte semne de infarct intestinal cum ar fi îngroșarea peretelui
intestinal, pneumatoza, aeroportia.
d.În majoritatea instituțiilor scanările CT de înaltă rezoluție au înlocuit arteriografia mezenterică
drept evaluarea de primă intenție.
(x)e.Toate afirmațiile de mai sus sunt false.

3. Tumorile intestinului subțire


1.Cu privire la tumorile intestinului subțire sunt adevărate următoarele afirmații : (206)
(x)a.O varietate de tumori își au origine în componentele epiteliale și mezenchimale ale
intestinului subțrire.
b.Sunt foarte frecvente la nivelul intestinului subțire.
(x)c.Una dintre cauzele frecvenței scăzute a tumorilor la acest nivel este timpul de tranzit scăzut.
d.Nu produc pot produce simptome de tip obstructiv, hemoragice.
(x)e.Pot acționa ca puncte de plecare pentru invaginație.

2.Alegeți afirmațiile eronate cu privire la tumorile intestinului subțire.(206)


a.Diagnosticul este pus cu ajutorul evaluărilor cu subtanță de contrast, enteroclisme și
enterografie CT.
(x)b.Endoscopia cu capsulă este o tehnologie greu de utilizat ce necesită multe pregătiri
anterioare.
(x)c.Cu ajutorul endoscopiei cu capsulă se pot realiza biopsii printr-o modalitate minim invazivă.
d.Enteroscopia cu balon a fost utilizată pentru vizualizarea unor secțiuni inaccesibile abordărilor
endoscopice standard.
(x)e.Concentrația bacteriană redusă este una dintre cauzele frecvenței crescute de apariție a
tumorilor la nivelul intestinului subțire.

3.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la tumorile benigne ale intestinului subțire, cu excepția
(206-207)
(x)a.Tumorile benigne sunt mai puțin frecvente decât cele maligne.
b.Tumorile benigne sunt mai frecvente la nivelul intestinului subțire decât cele maligne.
(x)c.Acestea prezintă o simptomatologie zgomotoasă.
d.Incidența maximă de apariție este în jurul vârstei de 60 de ani, afectând ambele sexe in mod
egal.
e.Cele mai frecvente leziuni sunt leiomioamele și apar adesea la nivelul jejunului.

*4.Alegeți tumorile non-epiteliale ale intestinului subțire. (207)


a.Lipoame
b.Hemangioame
c.Hamartoame
d.Neurofibroame
(x)e.Toate variantele de mai sus sunt corecte

5.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la tumorile intestinului subțire.(207)


a.Tumorile epiteliale sunt numite și tumori stromale gastrointestinale.
(x)b.Tumorile mezenchimale pot apărea oriunde la nivelul tractului digestiv.
(x)c.Tumorile mezenchimale îsi au originea în celulele interstițiale ale lui Cajal.
d.Tumorile benigne mezenchimale au mai multe mitoze decât analogii maligni.
(x)e.Tumorile benigne mezenchimale au mai puține mitoze decât analogii maligni.
6.Referitor la tumorile benigne ale intestinului subțire sunt greșite următoarele afirmații (207)
a.Lipoamele sunt mai frecvente la bărbați și mai ales la nivelul duodenului sau ileonului.
b.Hemangioamele sunt o cauză importantă de hemoragie ocultă și se pot observa și în sindromul
Osler-Weber-Rendu.
(x)c.Sindromul Peutz-Jegher este o afecțiune autozomal dominantă asociată cu hiperpigmentări
mucocutanate și prezența hemangioamelor.
d.Hamartoamele sunt de obicei izolate și asimptomatice.
(x)e.Sindromul Osler-Weber-Rendu este caracterizat prin prezența hamartoamelor.

7.Tumorile benigne epiteliale ale intestinului subțire sunt : (207)


(x)a.Adenoamele tubulare
b.Schwanoamele
(x)c.Adenoamele viloase
d.Limfangioame
(x)e.Adenoamele glandelor Brunner.
8.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la tumorile intestinului subțire.(207)
(x)a.Majoritatea adenoamelor tubulare sunt asimptomatice.
b.Carcinomul duodenal al regiunii ampulare apare de obicei dintr-un adenom benign.
(x)c.Adenoamele și tumorile mucoase pot prezenta ulcerații mucoase în evoluție.
(x)d.Tumoră se poate mări extralumenal generând o masă tumorală palpabilă.
(x)e.Adenoamele cu histologie viloasă sunt predispuse la transformare malignă.

9.Cu privire la adenocarcinoamele intestinului subțire sunt corecte următoarele afirmații, cu


excepția (207)
a.Reprezintă jumătate din tumorile maligne și sunt prezente în duoden.
(x)b.În acest tip de tumoră ocluzia este foarte puțin probabil să apară.
c.Tumorile din regiunea periampulară se pot prezenta cu icter nedureros și pancreatită de cauza
inexplicabilă.
d.Tratamentul chirurgical constă în rezecție largă a intestinului subțire cu margine de siguranță
oncologică.
(x)e.În cazul persoanelor cu sindrom de polipoză genetică riscul este scăzut.

10.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la tumorile carcinoide. (207)


(x)a.Își au originea in celulele Kulchitsky ale criptelor Lieberkun.
b.Metastazele apar la 90% dintre pacienții cu tumori <2cm.
(x)c.Sunt mai frecvente la nivelul ileonului și pot fi multicentrice.
(x)d.În cadrum sindromului carcinoid pot fi prezente eritemul cutanat episodic, bronhospasmul,
crampele intestinale și diareea.
(x)e.Tumora este secretantă de 5-hidroxitriptamină.

11.Referitor la limfom sunt adevărate următoarele afirmații (208-209)


(x)a.Ileonul este cel mai frecvent implicat datorită concentrației de țesut limfoid de la nivelul
plăcilor Peyer.
(x)b.Prin tehnicile imagistice cu administrare de substanță de contrast sau pe secțiunile de CT se
poate observa nodularitatea și îngrosarea peretelui intestinal.
c.Supraviețuirea medie este sub 10 ani.
(x)d.Pacienții prezintă simptomatologie nespecifice cum ar fi dureri abdominale difuze, scădere
ponderală, fatigabilitate și stare generală alterată.
(x)e.Când sunt diagnosticați pacienții urmează tratament chimioterapic și uneori radioterapie.

12.Referitor la tumorile stromale gastrointestinale sunt adevărate următoarele, cu excepția (209)


a.Leiomioamele din trecut sunt numite în prezent leziuni GIST.
(x)b.Apar preponderent la nivel gastric.
c.Acestea produc ocluzie, sângerare sau perforație.
(x)d.GIST de la nivelul intestinului subțire au un prognostic favorabil .
e.Caracterul lor malign este pus în evidență prin numărul de mitoze, comportamentul invaziv și
prezența necrozei tumorale.

4. Anomalii congenitale p.209-211

1.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la diverticulul Meckel: (209)


a.Diverticulul Meckel este cea mai rară anomalie congenitală a intestinului subțire și este un
vestigiu al ductului vitelin embrionar sau omfalomezenteric.
(x)b.Simptomele cauzate de diverticulul Meckel sunt rare și frecvența lor scade cu vârsta.
c.Diverticulul Meckel apare când există o obliterare completă a ductului vitelin.
(x)d.Acesta se găsește la nivelul marginii antimezenterice a ileonului, la maxim 60 cm de valva
ileo-cecală.
(x)e.Vascularizația diverticulului Meckel este asigurată de vasele viteline.

*2.Cu privire la fiziopatologia diverticulului Meckel, alegeți afirmațiile corecte, cu excepția:


(209)
a.Celulele ce căptușesc canalul vitelin sunt pluripotente.
(x)b.Cel mai frecvent tip de mucoasă heterotopică prezentă la nivelul diverticulului este cea
pancreatică.
c.Mucoasa gastrică poate produce ulcerații ale mucoasei intestinale adiacente.
d.Dacă există o persistență completă a canalului vitelin poate rezulta un traiect de comunicare
între ombilic și ileon.
e.Diverticulul poate fi obstruat de mateii fecale si se poate inflama, mimând o apencidită acută.

3.Legat de tabloul clinic al diverticulului Meckel, următoarele afirmații sunt adevărate : (209-
210)
(x)a.Cele mai frecvente manifestări sunt ocluzia, hemoragia, inflamația și fistula ombilicală.
b.Hemoragia din diverticulul Meckel se manifestă prin hemoptizie.
(x)c.Acuratețea testului cu Technețiu-99m poate fi îmbunătățită prin administrarea de
Cimetidină sau Pentagastrină.
(x)d.Obstrucția intestinală poate apărea din cauza volvusului intestinului subțire in jurul
diverticulului sau a efectului constrictiv al unei benzi mezodiverticulare.
(x)e.Pacientul se poate prezenta cu o masă abdominală palpabilă, localizată pe partea dreaptă și
cu emisie de scaun cu aspect de ”jeleu de coacăze”.

4.Alegeți afirmații eronate cu privire la diverticulul Meckelu : (210)


(x)a.Clisma cu aer sau cu substanță de contrast poate agrava invaginația în special la populația
pediatrică.
b.Complicațiile mai puțin frecvente ce pot apărea sunt anemia feriprivă, malabsorbția,
împactarea de corpi străini, perforația și hernia Littre.
(x)c.Pentru diagnosticul diferențial nu se iau în considerare următoarele patologii : apendicita
acuta, obstrucțiile intestinului subțire de alte cauze, enterita regională.
(x)d.Diverticulul Meckel trebuie luat în considerare la copii care e prezintă cu dureri la nivel
abdominal superior.
e.Explorările endoscopice și cele cu substanță de contrast ajută la diagnosticarea diverticulului
Meckel.

5.Cu privire la tratamentul diverticulului Meckel sunt adevărate următoarele afirmații : (210)
(x)a.Rezecția diverticulului este curativă și adecvată pentru pacientul care prezintă complicații
legate de acesta.
(x)b.Dacă diverticulul are o bază largă, atunci poate fi necesară rezecția segmentară a
intestinului.
c.Rezecția laparoscopică nu este o opțiune atât de sigură pentru îndepărtatea diverticulului.
(x)d.Rezecția poate fi luată în considerare la pacienții adulți ce au diverticul cu bază îngustă,
prezența unei benzi mezodiverticulare sau țesut heterotopic evident.
e.Baza diverticulului este închisă orizontal, astfel încât să se minimizeze îngustarea lumenului.

6.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la malrotația intestinală : (210)


(x)a.Aceasta este cauzată de anomaliile de rotație și fixare ale tractului intestinal între a 4-a și a
10-a săptămână de gestație.
b.Rotațiile complete se traduc printr-o varietate de anomalii anatomice.
(x)c.Cea mai frecventă manifestare este volvulusul mezenteronului la un copil cu o rotație
incompletă.
d.Mezenteronul proximal se rotește dincolo de linia mediană rămânând în dreapta vaselor
mezenterice superioare, cu duodenul acoperit anterior de benzile lui Ladd.
e.Mezenteronul distal se rotește, iar cecul devine fixat de peretele abdominal în cadranul superior
drept.

7.Alegeți afirmațiile corecte, cu excepția, privind malrotația intestinală : (210)


a.Benzile Ladd pot provoca un ușor grad de obstrucție.
b.În volvulusul intestinului subțire sunt împiedicate fluxul sanguin venos, iar apoi cel arterial,
ducând repede la ischemie și necroza.
(x)c.Manifestările tardive date de necroza ireversibilă sunt : febră, vărsături alimentare, distensie
abdominală.
d.Volvulusul mezenteronului necesită tratament prin laparotomie.
(x)e.Malrotația care nu se prezintă cu volvulus este mult mai rapid de diagnosticat.

*8.În tratamentul volvulusului mezenteronului prin laparotomie se execută :


a.Detorsionarea intestinului cu secționare benzilor Ladd.
b.Largirea mezenterului.
c.Plasarea intestinului subțire în partea dreaptă.
d.Plasarea intestinului gros în partea stângă a abdomenului.
(x)e.Toate variantele de mai sus sunt corecte.

9.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la sindromul intestinului scurt : (211)


(x)a.Sindromul intestinului scurt este definit ca existența a mai putin de 180cm lungime de
intestin subțire la adult.
b.Pierderea ileonului proximal duce la o pierdere permanentă a absorbției vitaminei B12 și a
sărurilor biliare.
(x)c.Pacienții cu mai puțin de 60cm de intestin subțire, colon intact și o valva ileo-cecală
competentă vor necesita deseori nutriție parenterală totală.
(x)d.La pacienții cu insuficiență intestinală de lungă durată, transplantul de intestin subțire sau o
procedură de alungire intestinală pot înlătura nevoia de nutriție parenterală totală.
(x)e.Procedura Bianchi constă în împărțirea intestinului în două, pe lungimea sa, lăsând o parte
din mezenter și ramuri ale vaselor terminale pe fiecare parte si apoi anastomozând capetele.

5. Bolile apendicelui

1.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la apendicita acută : (211)


(x)a.Apendicita acută este cea mai frecventă urgență chirurgicală, majoritatea pacienților având
între 5-35 de ani.
b.Prezentarea atipică a apendicitei acute și diagnosticul întârziat sunt mai frecvente la adulți.
c.Apendicele vermiform este situat în cadranul inferior stâng.
(x)d.Artera apendiculară se regăsește în mezoapendice și provine din artera ileocolică.
(x)e.Apendicele este căptușit cu epiteliu columnar și este bogat în foliculi limfatici.

2.Cu privire la fiziopatologia apendicitei acute sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:
(211)
a.Apendicita acută apare ca urmare a obstrucției lumenului apendicular, hiperplazia limfoidă
fiind cea mai frecventă etiologie a obstrucției luminale.
(x)b.Acumularea de materii fecale și fecaliți nu are rol în obstrucția lumenului apendicular.
(x)c.Pe măsură ce lumenul apendiceal se îngustează, mucusul secretat de către epiteliu duce la o
distensie a apendicelui proximal față de lumenul stenozat.
d.Dacă apare perforația apendicului, peritonita rezultată poate fi izolată de epiploon sau de alte
structuri viscerale adiacente.
e.Infecția se poate răspândi în sistemul portal, prin eflux venos, cu apariția aerului în sistemul
portal sau a abceselor hepatice.

3.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la tabloul clinic al apendicitei acute : (211)


(x)a.Pacientul se prezintă cu durere periombilicală, slab localizată, în concordanță cu originea
apendicului.
b.Iritația peritoneului parietal adiacent este cel mai adesea percepută în cadranul inferior stâng.
(x)c.Durerea poate fi asociată cu anorexie, greață, vărsături în unele cazuri.
d.Febra moderată și leucopenia sunt frecvente în apencidicita acută.
(x)e.Febra usoară și leucocitoza sunt frecvente în apendicita acută.

4.Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția : (211)


a.În caz de apendicită acută, poate apărea sensibilitatea dureroasă în regiunea punctului
McBurney.
(x)b.Daca apendicele este situat superior cecului, poate fi prezentă durerea la examenul rectal sau
pelvin.
c.Pot fi prezente semne de iritație peritoneală : sensibilitatea dureroasă la decompresia bruscă,
sensibilitate la percuție, apărare musculară involuntară.
d.Semnul Rovsing presupune durere resimțită în cadranul inferior drept la palparea cadranului
inferior stâng.
(x)e.Semnul psoasului presupune durere la extensia șoldului stâng.

5.Alegeți afirmațiile eronate cu privire la apendicita acută : (212)


(x)a.Peritonita devine mai probabilă dacă durata orelor se extinde peste 24 de ore și poate fi
asociată cu febra ridicată și leucopenia.
b.La gravide, progresia spre perforație și peritonită este asociată cu o rată a decesului fetal de
35%.
(x)c.Examinările radiologice nu sunt utile în diagnosticul apendicitei acute.
d.La ultrasonografie se constată prezența unei structuri tubulare necompresibile.
e.La CT se poate observa distensia apendicelui, identificarea fecaliților, lipsa de umplere a
apendicelui cu substanță de contrast.

*6.Diagnosticul diferențial al apendicitei acute se poate face cu : (212)


a.Afecțiuni enterice.
b.Boala inflamatorie pelvină.
c.Endometrioza.
d.Chist ovarian rupt.
e.Toate variantele de mai sus sunt corecte.

7.Cu privire la tratamentul apendicitei acute sunt adevărate următoarele afirmații : (213)
(x)a.Apendicectomia este principalul tratament pentru apendicita acută.
b.Nu este necesară adminitrarea de antibiotice preoperator.
(x)c.Posibilitatea perforației crește cu primele 24-48 de ore.
(x)d.Au fost sugerate rate mai mari de apariție a unui abces postoperator dupa laparoscopie în
apendicita perforată.
(x)e.Preoperator este necesară reechilibrarea hidroelectrolitică și tratament antibiotic adecvat
florei colonice.

*8.În cazul în care avem o perforație peritoneală francă și contaminare sau abces, se urmează
pasii : (213)
a.Tratamentul cu antibiotice se continuă pentru încă 24 de ore.
b.Se intervine chirurgical de urgență.
c.Tratamentul cu antibiotice este întrerupt și se adminitrează lichide intravenos.
(x)d.Tratamentul antibiotic se continuă până când pacientul este afebril, pana la normalizarea
numărului de leucocite și reluarea tranzitului intestinal.
e.Toate variantele de mai sus sunt corecte.

9.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la apendicita acută, cu excepția : (213)


(x)a.Dacă apendicele este normal la explorarea deschisă sau laparoscopică, se închide plaga și se
fac mai multe examinări.
b.Daca apendicele este normal la explorarea deschisă sau laparoscopică se practică inspecția
organelor genitale, a ileonului terminal.
c.Pacienții cu fecaliți au mai multe șanse de a dezvolta o apendicită complicată.
d.La pacientul cu simptomatologie avansată se poate observa o masă tumorală palpabilă și un
abces localizat corespunzător la examinarea CT sau ecografică.
(x)e.În caz de apendice normal descoperit intraoperator nu este necesară inspecția și palparea
colonului sigmoid, a vezicii biliare si a colonului drept.

10.Dintre complicațiile ce pot apărea în cursul sau în urma tratamentului apendicitei acute fac
parte următoarele : (213)
a.Înfecția plăgii postoperatorii care este cea mai rară complicație.
(x)b.Abcesul pelvin.
c.Fistula vezicală.
(x)d.Apendicita de bont.
e.Nici o variantă nu este corectă.

11.Cu privire la tumorile apendicelui sunt adevărate următoarele afirmații : (213-214)


(x)a.Dintre tumorile apendicului fac parte carinoidul, carcinomul, mucocelul.
(x)b.Tumorile carcinoide sunt majoritatea benigne, dar pot fi o sursă de obstrucție luminală și
apendicită.
c.Leziunile peste 2 cm sunt tratate prin apendicectomie simpla, iar cele sub 2 cm sunt tratate prin
hemicolectomie dreaptă.
(x)d.Mucocelele sunt o consecință a obstrucției lumenului și pot fi legate de existența unui
carcinom de bază apendiculară.
(x)e.Mucocelele și carcinoamele perforate pot fi asociate cu pseudomixomul peritoneal.
12.Diagnosticul diferențial al apendicitei acute nu se face cu :
(x)a.Neoplasm colonic.
b.Ileita acută.
c.Ulcerul peptic perforat.
(x)d.Neoplasm gastric.
(x)e.Gastrită.

13.Alegeți afirmațiile eronate cu privire la apendicita acută :


a.Apendicele vermiform este situat în cadranul inferior drept.
(x)b.Se poate face diagnostic diferențial cu pneumonia de lob inferior stâng.
c.Abordarea deschisă în tratamentul apendicitei acute presupune o incizie de disociere a
muschilor, centrată pe punctul McBurney din cadranul abdominal inferior drept.
d.Apendicectomia incidentală este efectuată în timpul altei intervenții chirurgicale.
(x)e.Examinările imagistice nu sunt de folos în diagnosticarea apendicitei acute.

CAP. 15 - COLON, RECT ȘI ANUS

Anatomie: p.216-219
1.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la anatomia colonului:
(x)a.Colonul începe la nivelul joncțiunii ileocecale și măsoară aproximativ 150 cm.
b.Cecul, colonul ascendent și porțiunea proximală a colonului transvers se dezvoltă embriologic
din metenteron.
(x)c.Cocul, colonul ascendent și porțiunea proximală a colonului transvers se dezvoltă
embriologic din mezenteron.
(x)d.Treimea distală a colonului transvers, colonul descendent, sigmoid și rectul se dezvoltă
embriologic din metenteron.
(x)e.O mare parte a colonului este retroperitoneală și este fixată de peretele abdominal
posterolateral.

2.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la colon, cu excepția :


(x)a.Colonul prezintă apendici epiploici și pe lățime are benzi longitudinale, numite tenii.
(x)b.La nivelul cecului, apendicelui cecal și rectului, apendicii epliploici sunt în număr mai mare.
c.Teniile pornesc de la baza apendicelui cecal și se etalează la nivelul peretelui rectal.
d.Între tenii, la nivelul colonului, se găsesc haustre.
e.Structura colonului este reprezentată de mucoasă, submucoasă, musculară și seroasă și nu
prezintă haustre.

3.Alegeți afirmațiile eronate cu privire la colon :


(x)a.Cecul reprezintă cea mai proximală parte a colonului, fiind situată în fosa iliacă stângă.
b.Colonul ascendent se întinde între joncțiunea ileocecală și flexura hepatică a colonului.
(x)c.Colonul transvers se află distal de flexura splenică.
d.Colonul transvers se întinde între flexura hepatică și flexura splenică.
e.Marele epliploon este atașat de partea antimezostenică a colonului transvers.
4.Dintre următoarele afirmații, alegeți-le pe cele corecte:
a.Colonul sigmoid este o structură intraperitoneală localizat în cadranul inferior drept al
abdomenului.
(x)b.Anusul, canalul anal și sfincterele anale joacă un rol esențial în continență.
(x)c.Colonul ascendent este acoperit pe fața sa anterioară de către peritoneu.
(x)d.Colonul descendent se găsește distal de flexura splenică.
e.Toate afirmațiile de mai sus sunt corecte.

5.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la vascularizația colonului :


a.Colonul ascendent și treimea proximală a colonului transvers sunt vascularizate de ramuri ale
arterei mezenterice superioare.
(x)b.Treimea distală a colonului transvers, colonul descendent și colonul sigmoid sunt
vascularizate de ramuri ale arterei mezenterice inferioare.
(x)c.Arcada marginală începe de la ramurile arterei colice drepte și se termină cu ramurile
sigmoidiene.
d.Vena mezenterică superioară se varsă în vena splenică care ulterior se unește cu vena
mezenterica inferioară pentru a forma vena portă.
(x)e.Stațiile ganglionare limfatice sunt numeroase, situatie între ganglionii limfatici pericolici
până la plexul periaortic.

*6.Cu privire la inervația colonului alegeți afirmațiile eronate:


a.Inervația colonului este asigurată de un sistem nervos autonom.
(x)b.Stimularea simpatică determină intensificarea activității musculare colice.
c.Inervația parasimpatică a colonului proximal până la jumătatea colonului transvers este
asigurată de nervul vag.
d.Ramuri ale rădăcinilor nervoase de la S2 la S4 inervează jumătatea stângă a colonului transvers
și distal de acesta.
e.Activitatea simpatică are ca rezultat stimularea activității musculare a colonului.

7.Cu privire la rect, alegeți afirmațiile corecte :


(x)a.Rectul începe de la joncțiunea rectosigmoidiană și se termină la inelul anorectal.
(x)b.Prezintă trei pliuri submusculare numite ”valvele rectale ale lui Houston.
c.Cele două treimi superioare ale rectului sunt acoperite posterior de peritoneu și atașate anterior
de retroperitoneu.
(x)d.Fascia lui Waldeyer este situată între rect și sacru.
(x)e.Fascia lui Waldeyer se întinde anterior pentru a forma fascia Denonvilliers care separă rectul
de prostată și veziculele seminale la bărbat.

8.Referitor la vascularizația rectului, sunt adevărate următoarele afirmații cu excepția :


a.Rectul este vascularizat de artera hemoroidală superioară, ramură din artera mezenterică
inferioară.
(x)b.Artera hemoroidală mijlocie este ramură din artera iliacă internă și vascularizează rectul
proximal.
c.Vena hemoroidală superioară și vasele limfatice drenează în vena, respectiv ganglionii limfatici
mezenterici inferiori.
(x)d.Vena hemoroidală mijlocie drenează în vena iliacă externă.
e.Vena hemoroidală mijlocie și vasele limfatice drenează în venele, respectiv ganglionii limfatici
iliaci interni.

9.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la inervația rectului:


(x)a.Inervația simpatică a rectului provine din L1, L2, L3.
b.Fibrele postganglionare urmăresc artera mezenterică superioară și artera rectală superioară.
(x)c.Inervația simpatică a treimii inferioare a rectului este realizată de nervii presacrali, ce
formează plexul hipogastric.
d.Inervația parasimpatică își are originea în S5, fiind asigurată de nervii erigenți.
(x)e.Inervația parasimpatică își are originea în S2, S3, S4, fiind asigurată de nervii erigenți.

10. Referitor la anus, alegeți afirmațiile eronate, cu excepția :


(x)a.Anusul este porțiunea terminală a tractului digestiv, fiind format dintr-un sfincter anal intern
și un sfincter anal extern.
b.Sfincterul intern este control voluntar, iar sfincterul extern este controlat involuntar.
(x)c.Proximal de linia dințată se găsesc coloanele lui Morgagni la baza cărora se termină criptele
anale.
(x)d.Deasupra liniei dințate se află plexul hemoroidal intern care drenează în vena hemoroidală
mijlocie și cea inferioară.
(x)e.Vascularizația arterială este asigurată de artera hemoroidală inferioară care provine din
artera rușinoasă internă.

Afecțiuni benigne colonice: p.222-225


1.Referitor la diverticuloza colonică, sunt adevărate următoarele afirmații:
a.Diverticuloza colonică este cea mai frecventă descoperire radiologică.
(x)b.Majoritatea pacienților rămân asimptomatici toată viața.
c.Vârsta și dieta bogată în fibre au fost incriminate în apariția diverticulozei colonice.
(x)d.Poate apărea pe toată lungimea colonului, dar este mai frecventă la nivelul colonului
sigmoid.
(x)e.Pandiverticuloza reprezintă apariția diverticulozei pe toată lungimea colonului.

2.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la diverticuloza colonică, cu excepția :


a.Diverticulii congenitali se mai numesc și diverticuli adevărați și sunt formați prin hernierea
tuturor straturilor peretelui colonic.
(x)b.Diverticulii congenitali sunt mai frecvenți la nivelul colonului stâng.
(x)c.Diverticulii dobândiți se mai numesc și diverticuli adevărați și se formează prin hernierea
mucoasei și a submucoasei colonice.â
d.Diverticulii dobândiți se mai numesc și diverticuli falși și sunt reprezentați de hernierea
mucoasei și a submucoasei colonice.
e.Diverticulii congenitali sunt mai frecvenți la nivelul colonului drept.

3.Dintre următoarele afirmații, alegeti-le pe cele adevărate :


(x)a.Boala diverticulară reprezintă apariția unor complicații evolutive la nivelul diverticulilor.
b.Boala diverticulară nu este manifestă clinică.
(x)c.Simptomele din boala diverticulară simptomatică necomplicată sunt date de
hipersensibilitatea viscerală în absența unui proces inflamator identificabil.
(x)d.Prin examinarea endoscopică nu se observă modificări la nivelul mucoasei, când vorbim de
boala diverticulară simptomatică necomplicată(BDSN).
e.Tratamentul BDSN presupune o alimentație mai săracă în fibre.

*4.Cu privire la diverticulită, alegeți afirmațiile corecte cu excepția:


a.Diverticulita reprezintă inflamația unuia sau a mai multor diverticuli, inflamație ce se poate
extinde la nivelul țesuturilor vecine.
b.Inflamația din diverticulită este inițiată de obstrucția coletului diverticular de către un coprolit.
(x)c.Această obstrucție poate determina doar o microperforație ce duce la extinderea în țesutul
pericolic.
d.Obstrucția determină fie o microperforație ce duce la inflamarea peretelui colic, fie o
macroperforație ce se extinde în țesutul pericolic.
e.Diverticulita acută poate fi clasificată în diverticulită complicată și diverticulită necomplicată.

5.Alegeți afirmațiile eronate dintre cele enunțate mai jos :


(x)a.Diverticulita necomplicată nu prezintă manifestări clinice.
b.Diverticulita necomplicată se manifestă prin dureri în cadranul inferior stâng cu instalare
subacută, febră, tulburări de tranzit și uneori palparea unei formațiuni abdominale.
c.Manifestările clinice ale diverticulitei complicate sunt determinate de consecințele perforației
diverticulare.
(x)d.Fistula colo-vezicală este o complicație rară, apărând totuși mai frecvent la femei.
(x)e.Fistula colo-vezicală presupune comunicarea între colon și vagin.

6.Dintre următoarele afirmații, alegeți-le pe cele corecte:


a.Apariția unei vistule se manifestă prin diaree, eliminarea de materii fecale prin vagin în cazul
fistulei colo-vezicale.
(x)b.În cazul fistulei colo-vezicale, poate fi prezenta eliminarea de materii fecale prin vagin.
(x)c.În cazul fistulei colo-cutanate aparea dezvoltarea unei supurații la nivelul peretelui
abdominal, urmat de eliminare spontană de puroi, iar apoi evacuarea spontană de fecale.
(x)d.Pacienții cu perforație liberă se prezintă cu semne de peritonită generalizată.
e.În caz de perforație pacienții nu prezintp simptomatologie.

7.Referitor la tratamentul diverticulitei, sunt adevărate următoarele enunțuri :


(x)a.În 85% din cazuri tratamentul diverticulitei acute este inițial medical.
b.Pacienții cu durere importantă, se tratează ambulator.
(x)c.La pacienții ce necesită spitalizare li se recomandă hidratarea parenterală, oprirea
alimentației orale și administrarea de antibiotice iv.
(x)d.În toate cazurile de diverticulită tratată, se recomandă colonoscopia ulterioară pentru a
exclude alte modificări la nivelul mucoasei colonice.
e.Sigmoidectomia este cea mai frecventă intervenție chirurgicală realizată în cazult diverticulitei
datorită costurilor scăzute.

8.Alegeți afirmațiile eronate cu privire la tratamentul diverticulitei:


(x)a.În cazul abceselor de dimensiuni mai mici de 5cm se realizează drenajul percutan, prin
radiologie intervențională, asociat repaosului intestinal și antibioterapiei iv.
b.În cazul abceselor de dimensiuni mai mari de 5cm se realizeaza drenajul percutan, prin
radiologie intervențională, asociat repaosului intestinal și antibioterapiei iv.
c.Pentru fistulele colo-vezicale, sutura primară a vezicii urinare și rezecția colonului sigmoid cu
anastomoză reprezintă modalitățile uzuale de tratament.
(x)d.În caz de perforație liberă intraperitoneală sau cu obstrucția colonului sunt operați în regim
de urgență amânată.
e.Dintre indicațiile tratamentului chirurgical în boala diverticulară fac parte : perforația liberă,
obstrucția, fistulele.

9.Referitor la hemoragia diverticulară, alegeți afirmațiile corecte :


(x)a.Hemoragia digestivă inferioară reprezintă hemoragia cu sursă localizată distal de ligamentul
lui Treitz.
b.O mică parte dintre hemoragiile tubului digestiv inferior sunt cauzate de diverticuloză.
(x)c.Într-un sfert din hemoragiile diverticulare, sângerarea este masivă și poate fi fatală.
(x)d.Diverticuloza reprezintă cea mai frecventă cauză a hemoragiilor tubului digestiv inferior.
(x)e.Hemoragia masivă poate fi fatală dacă nu este diagnosticată și tratată corespunzător.

10.Referitor la tabloului clinic al hemoragiei diverticulare, sunt adevărate următoarele afirmații :


(x)a.Pacienții cu hemoragie digestivă inferioară de cauză diverticulară se prezintă cu sangerare
rectală nedureroasă, cu sânge roșu aprins sau roșu închis.
b.Pacientul poate prezenta simptome de șoc, în funcție de cantitatea de sânge pierdută, și acestea
sunt: hipertensiune arterială și bradicardie.
(x)c.După resuscitarea hidrovolemică pacientului i se montează o sondă nazogastrică și
examinarea rectală cu rectoscopie pentru a exclude o hemoragie severă de etiologie hemoroidală.
(x)d.Colonoscopia este cea mai folosită investigație pentru diagnosticarea hemoragiei digestive
inferioare.
(x)e.Colonoscopia poate fi utilizată și ca o metodă terapeutică.
11.Alegeți afirmațiile eronate cu privire la hemoragia diverticulară:
a.Pentru realizarea colonoscopie, trebuie făcută pregătirea mecanică a colonului cu ajutorul unei
clisme.
(x)b.Dacă colonoscopia nu este de folos, următoarea procedură este intervenția chirurgicală.
c.Arteriografia mezenterică este utilă în detectarea sursei unei hemoragii moderate sau severe.
d.Identificarea sursei de hemoragie ne orientează asupra segmentului colic care este necesar a fi
rezecat.
(x)e.Imagistica nucleară nu este o metoda de diagnostic utilizată în hemoragia diverticulară.

12.Tratamentul hemoragiei diverticulare constă în :


(x)a.Tratamentul conservator include repleție volemică și administare de antidot la cei cu
medicație anticoagulantă, fără a fi nevoie de intervenții invazive.
b.Investigațiile invazive și în scop diagnostic sunt indicate atunci cand hemoragia a fost oprită,
pentru a găsi sursa ei.
(x)c.În timpul colonoscopiei dacă se găsește o sângerare activă, aceasta poate fi controlată prin
electrocoagulare sau prin injectare de adrenalină.
d.Vasopresina este utilizată pentru oprirea permanentă a sângerării.
(x)e.Embolizarea cu spirale este utilizată pentru temporizarea intervenției chirurgicale, urmând a
se asocia rezecția colică.

Ocluzia intestinului gros: p.228-229


1.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la ocluzia intestinului gros:
(x)a.Ocluzia intestinului gros este o afecțiune gravă care necesită identificare precoec și
diagnostic adecvat.
(x)b.Cauza cea mai frecventă a ocluziei este cancerul de colon sau de rect.
c.Ocluzia prin pride este foarte frecventă la nivelul intestinului gros.
(x)d.Ocluzia dată de volvulus de colon este rezultatul torsiunii unui segment de colon în jurul
axului sau mezenteric.
(x)e.Ocluzia prin bride este extrem de rară la nivelul colonului.

2.Legat de ocluzia intestinului gros, alegeți afirmațiile corecte, cu excepția:


(x)a.Dacă valva ileo-cecală este competentă, semnele și simptomele sunt aproape identice cu cele
ale ocluziei intestinului subțire.
b.Dacă valva ileo-cecală este competentă, se formează o ansă închisă între valvula ileo-cecală și
locul de obstrucție distal.
c.Printre simptomele ocluziei intestinului gros se găsesc: absența tranzitului intestinal pentru
gaze, constipația severă.
(x)d.Pacienții cu ocluzie parțială prezintă absența tranzitului pentru gaze și fecale.
e.Pacienții cu ocluzie totală prezintă absența tranzitului pentru gaze și materii fecale.

3.Printre simptomele ocluziei intestinului gros se enumeră:


(x)a.Absența tranzitului intestinal pentru gaze.
b.Diaree
(x)c.Distensie abdominală
(x)d.Uneori greață și vărsături
e.Toate cele de mai sus.

4.Alegeți afirmațiile eronate cu privire la ocluzia intestinului gros.


a.La tușeul rectal se evaluează conținutul ampulei rectal, consistența scaunului și prezența de
formațiuni tumorale sau alte leziuni.
(x)b.Prezența de aer liber supradiafragmatic la radiografia de torace indică perforația.
c.Cu ajutorul radiografiilor în clinostatism sau în ortostatism diferențiem constipația de ocluzia
intestinală.
(x)d.Radiografia simplă nu este de ajutor în diagnosticarea ocluziei intestinale.
e.Din punct de vedere radiologic, volvulusul sigmoidian poate avea aspect de ”boabă de cafea”
sau de ”tun îndoit interior”.

5.Examinările paraclinice realizate în vederea diagnosticului ocluziei intestinului gros:


(x)a.Pneumatoza prezentă pe radiografie reprezintă un semn de gravitate și sugerează ischemia
colonului.
b.Clisma cu subtanță de contrast nu este utilă în diagnosticul ocluziei intestinului gros.
(x)c.Clisma cu subtanță de contrast hidrosolubilă care evidențiază o coloană de contrast cu
capătul în forma de ”cioc de pasăre” este sugestivă pentru volvulusul colonic.
d.Bariul este indicat în cazul în care suspectăm o ocluzie sau perforație.
(x)e.Examinarea computer tomografică este explorarea de elecție dacă există suspiciunea clinică
de ocluzie a colonului, putând confirma li preciza cauza ocluziei colonice.

6.Tratamentul ocluziei colonice:


a.Resuscitarea volemică nu este necesară în toate cazurile
(x)b.Intervenția chirurgicală este indicată la pacienții cu ocluzie completă.
(x)c.Pacienții cu ocluzie colonică parțială pot fi tratați prin decompresie nazogastrică.
(x)d.Perforația cauzată de volvulus, cancerele obstructive sau stricturile diverticulare necesită
adesea laparotomie și implică rezecție și colostomie.
e.Laparotomie de urgență este afectuată pentru ocluzia intestinală acută cu o distensie a cecului
ce depășește 2 cm.

Volvulus de colon.Pseudo-ocluzia acută a colonului: p.229-230


1.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la volvulusul de colon:
(x)a.La examenul fizic se evidențiază distensie abdominală, sensibilitate și adesea o ampulă
rectală goală la tușeul rectal.
(x)b.Volvulusul sigmoidian apare mai des la pacienții vârstnici cu istoric de constipație și
demență.
(x)c.Evaluarea computer tomografică cu subtanță de contrast este metoda de elecție de diagnotic
atât pentru volvusul cecal, cât și pentru cel sigmoidian.
d.În cazul în care ischemia este prezentă, tratamentul inițial constă în detorsionarea endoscopică.
(x)e.Rezecția sigmoidului cu anastomoză este cea mai eficientă în prevenirea episoadelor de
recurență.

2.Referitor la pseudo-ocluzia acută a colonului sunt false următoarele afirmații:


(x)a.Pseudo-ocluzia acută a colonului este o afecțiune funcțională cel mai frecvent întâlnită la
pacienții tineri.
b.Semnele tipice de pseudo-ocluzie acută colonică sunt durerea abdominală, greața, vărsăturile,
distensia abdminală și dilatarea colonului ascendent.
c.Computer tomografia sau clisma cu subtanță de contrast hidrosolubilă pot distinge pseudo-
ocluzia acută colonică de o obstrucție mecanică a intestinului gros.
(x)d.Tratamentul de primă linie, în cazurile în care este prezentă ischimia sau perforația
colonului este non-invaziv și include corectarea dezechilibrelor electrolitice, resuscitarea
volemică.
(x)e.Laxativele orale osmotice și stimulante ale peristalticii intestinale sunt indicate în incercarea
de a elimina obstacolul.

3.Tratamentul pseudo-ocluziei acute intestinale:


(x)a.Tratamentul farmacologic cu neostigmină este a doua alegere pentru pacienții cu POAC ce
nu raspund la tratamentul suportiv.
(x)b.Neostigmina nu trebuie utilizată în ischemia și perforația de colon sau în contextul sarcinii,
al aritmiilor cardiace necontrolate sau al unui bronhospasm sever activ.
c.Decomprimarea endoscopică a colonului nu este considerată în nici un caz de POAC.
(x)d.Tratamentul chirurgical este rezervat pentru cazurile complicate cu ischemie a colonului,
perforație sau dilatație refractată la terapia non-chirurgicală.
(x)e.Cecostomia este indicată la pacienții cu un colon viabil, dilatat.

Polipii și cancerul colo-rectal: p.230-235


1.Alegeți răspunsurile corecte cu privire la polipii colo-rectali :
a.Polipii inflamatori au potențial malign
(X)b.Polipii inflamatori nu au potențial malign
(x)c.Hamartoamele pot regresa spontan
d.Hamartoamele au un potențial malign foarte crescut
e.Polipii inflamatori nu sunt frecvenți în BII

2.Alegeți răspunsurile corecte legate de polipii colo-rectali,cu excepția:


a.Polipii sunt de obicei asimptomatici
(x)b.Nu determină niciodată sângerare
c.Pot fi descoperiți în cadrul unei examinări endoscopice
(x)d.Polipii determină în general durere de intensitate mare
e.Uneori sângerează suficient pentru a determina pacientul să se prezinte la o evaluare medicală

3.Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate cu privire la tratamentul polipilor colo-rectali ?
(X)a.În cadrul sindromului de polipoza adenomatoasă familială se efectuează colectomia totală
b.Polipectomia colonoscopică nu permite analiza histopatologică
c.Polipii mari sau plați pot fi îndepărtați întotdeauna colonoscopic cu margini de siguranță
(X)d.Dacă biopsia confirmă leziunea ca fiind un adenom se poate efectua o rezecție segmentară
e.Implică doar tratament medicamentos.

4.Alegeți variantele corecte cu privire la cancerul colorectal:


a.Sindromul polipozei adenomatoase familial cauzat de o mutație pe cromozomul 18, este
responsabil de 80% din cazurile de cancer colorectal
(x)b.Cancerul de colon nonpolipozic ereditar este numit și sindromul Lynch
c.Sindromul Lesch-Nyhan reprezintă 5% dintre cancerele de colon
(x)d.Majoritatea cancerelor colorectale apar pe partea stângă a colonului,în sigmoid și rect
e.Sindromul Lynch este cauzat de mutații ale genelor reparatoare MMJ3,MSH3 si PSM1

5.Legat de screeningul cancerului colorectal,sunt adevărate următoarele:


a. Pacienții sunt clasificați ca fiind cu risc scăzut,mediu și crescut
(x) b.Pacienții cu risc crescut au antecedente familiale de cancer de colon la o rudă de grad I
(x) c.Pacienții cu istoric de polipi vor efectua o coloscopie la un interval mai scurt de 10 ani
d.Pacienții cu BII în evoluție nu necesită biopsii
e.Rata de supraviețuire la 10 ani este de 63%

6.Alegeți răspunsurile false cu privire la tabloul clinic al cancerului colorectal:


a.Semnele și simptomele sunt date în mare parte de localizarea anatomică
(x)b.Cancerele de colon drept se asociază cu hemoragii digestive abundente
c.Hemoragiile oculte pot produce anemie prin deficit de fier
(X).d Cancerele de la nivelul colonului stâng și sigmoid se manifestă rar prin hemoragie rectală,
macroscopic
e.Din cauza consistenței lichide a scaunului în colonul drept,tumora poate rămâne asimptomatică
până în stadii avansate.

7.Referitor la simptomele cancerelor colorectale,sunt adevărate următoarele:


a.Cancerul de colon stâng prezintă tumoră palpabilă la examenul abdominal
b.Cancerul rectal nu prezintă niciodată obstrucție
(x).c Cancerul de colon drept prezintă scădere ponderală și tumoră palpabilă la examenul
abdominal
(X).d Rectoragiile apar în cancerul de colon stâng
e.Rectoragiile și obstrucțiile sunt des întâlnite în cancerul de colon drept.

8.Cancerele rectale se pot manifesta prin:


(x) a.Sângerare rectală
(x)b.Obstrucție
(x)c.Tenesmele apar într-un stadiu mult avansat
d.Tumoră palpabilă la examenul abdominal
e.Leucoree

9.Se recomandă o examinare completă a colonului și rectului prin colonoscopie:


(x)a.La pacienții >30 ani ce prezintă modificarea tranzitului intestinal
(x)b.La pacienții ce prezintă anemie prin deficit de fier sau sângerare rectală
c.La pacienții cu hernie hiatală mixtă
d.La pacienții care prezintă eructații ,pirozis și epistaxis
e.La pacienții cu disfagie,regurgitație și durere retrosternală

10.Alegeți variantele corecte legate de cancerul colorectal:


(x)a.Stadializarea pentru cancerul de colon și cancerul de rect include CT toracic,abdominal și
pelvin pentru a exclude metastazele la distanță
b.Stadializarea nu include și dozarea antigenului carcinoembrionar din sânge
c.Localizările comune pentru metastaze în cadrul cancerului colorectal sunt
ficatul,creierul,plămânul,articulațiile și vezica urinară
(x).d.Stadializarea cancerului rectal poate include o explorare suplimentară,de exemplu un IRM.
(x)e.CEA nu este specific pentru cancerul colorectal

11.În ce privește tratamentul cancerului colorectal,sunt adevărate:


(x) a.Etapa inițială este intervenția chirurgicală
b.Excizia mezenterului permite îndepartarea ganglionilor limfatici cervicali care drenează
segmentul de colon afectat tumoral
c.Chirurgia pentru cancerul de rect este reprezentată de rezecție posterioară superioară cu
anastomoză primară,rectul este îndepărtat cu o margine de siguranță de aproximativ 3,5 cm,distal
de tumoră.
(x).d.Fistula anastomotică are consecințe precum sepsis,insuficiența multiplă de organ și risc de
menținere permanentă a stomei.
(x) e.Când tumora rectală invadează sfincterul canalului anal,rezecția abdomino-perineală și
colostomia sigmoidiană definitivă sunt indicate.

12.Legat de utilizarea stenturilor în tratamentul cancerului colorectal,sunt adevărate


următoarele:
(x)a.Stenturile pot fi plasate endoscopic
(x)b.Stenturile pot fi plasate și sub ghidaj fluoroscopic
c.Stenturile nu previn necesitatea unei intervenții chirurgicale în urgență
d.Plasarea stenturilor cu success poate servi ca o etapă inițială, înainte de rezecția
chirurgicală,dar niciodată ca o metodă paliativă, dacă pacientul are boală metastatică avansată
e. Stenturile pot fi metalice,carbonice sau siliconice

13.Alegeți variantele corecte de răspuns legate de prognosticul în cancerul colorectal:


a.Recurențele au loc în primele 2-3 luni,de aceea supravegherea pacientului este foarte
importantă
(X) b.Se recomandă dozarea CEA la fiecare 3 luni în primii 2 ani,apoi la fiecare 6 luni pentru
următorii 3 ani
c.În cazul recidivelor,nivelul CEA scade foarte mult
(x).d.Colonoscopia este efectuată de rutină la 1 an și la 4 ani postoperator,apoi la fiecare 5 ani
(x)e.Cea mai importantă pentru prognostic este invazia limfoganglionară

14.Următoarele fac parte din patologia regiunii anale:


(x)a.Fistulă
(x)b.Abces
c.Chist Bartholin
d.Noduli Heberden
(x).e Fisură

15.Cu privire la examinarea regiunii perianale și a rectului,alegeți răspunsurile adevărate,cu


excepția:
(x)a.Pacientul poate fi poziționat în decubit dorsal
(x).b Pacientul poate fi poziționat în poziție *Jack-Mike*
c.Pacientul este rugat să efectueze manevra Valsalva pentru a stimula o miscare intestinala și a
produce un posibil prolaps
d.Inspectia feselor poate releva tumori sau afecțiuni dermatologice sau infecțioase
e.Examinarea digitală rectală blândă poate decela tumori,polipi,fluctuații sau insuficiența
sfincterului anal

Canalul anal și rectul: p.235-239


*1.Referitor la tabloul clinic și evaluarea patologiei anorectale, alegeți afirmația corectă:
a.Pacientul poate fi poziționat în decubit lateral, cu genunchii la piept sau în poziție ”jackknife”.
b.Pacientul este rugat sa realizeze manevra Valsalva pentru a stimula o mișcare intestinală și a
induce un posibil prolaps.
c.Prin examinarea digitală se pot decela tumori, polipi, fluctuații sau insuficiența sfincterului
anal.
d.Sigmoidoscopia și colonoscopia sunt metodele de elecție pentru evaluarea adecvată a rectului.
(x)e.Toate afirmațiile de mai sus sunt corecte.

2.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la patologia anorectală:


(x)a.Prolapsul rectal reprezintă protruzia întregului perete rectal prin canalul anal, această
patologie fiind mai des întâlnită la femeile slabe, astenice.
b.În prolapsul mucoasei rectale se disting pliuri concentrice, circumferențiale ale mucoasei.
(x)c.Simptomele prolapsului includ durere rectală sau senzația de presiune, sângerare ușoară,
incontinență, eliminare de mucus sau anus umed.
d.Prolapsul apare înafara defecțiilor și trebuie redus manual.
(x)e.Managementul prolapsului rectal implică o procedură intra-abdominală ce include rezecție
sigmoidiană cu rectopexie.

3.Hemoroizii:
(x)a.Ectazii venoase situate la nivelul canalului anal.
(x)b.Pot fi externi sau interni.
c.Hemoroizii interni au originea sub liniei pectinee.
d.Hemoroizii externi au originea deasupra liniei pectinee.
e.Nu se cunoaște originea hemoroizilor interni sau externic.

4.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la hemoroizi, cu excepția:


a.Boala hemoroidală este adesea precipitată de constipație și de screamăt.
(x)b.Sarcina, ascita, tumori abdominale, diareea excesivă nu au nici o influență în cazul
hemoroizilor.
c.Hipertensiunea portală poate influența dezvoltarea simptomelor bolii hemoroidale.
(x)d.Sângerarea din hemoroizii externi este nedureroasă.
e.Sângerarea din hemoroizii interni este nedureroasă.

5.Referitor la tabloul clinic și evaluarea hemoroizilor, sunt adevărate următoarele afirmații:


(x)a.Prezența sângelui la ștergere, pe suprafața unui scaun de consistență crescută sau amestecat
cu scaunul poate facilita diferențierea între sângerarea hemoroizilor, sângerarea de la o fisură sau
sângerarea dată de cancer.
b.În cazul hemoroizilor externi simptomatici, pacientul va prezenta hemoragie cu sânge roșu
proaspăt, nedureroasă, de cele mai multe ori după ștergere sau sub forma unor picături de sânge.
(x)c.Hemoiroizii de gradul I interni nu prolabează, hemoroizii interni de gradul II prolabeazp la
defecație și revin în poziție normală spontan.
d.Hemoroizii interni de gradul III prolabează în timpul defecației și necesită reducere manuală, la
fel ca și hemoroizii interni de gradul IV.
(x)e.Hemoroizii externi se pot tromboza, cu apariția unei dureri acute însoțite de formarea unei
mase în tensiune, dură, sensibilă la palpare, albastră-violacee, la nivelul marginii anale.

6.Tratamentul hemoroizilor:
(x)a.Ligatura cu benzi elastice poate fi efectuată pentru hemoiroizii interni de gradul I,II și o
parte dintre cei de gradul III.
b.Pentru toți hemoiroizii din gradul III este indicată hemoroidectomia.
(x)c.Managementul conservator constă în agenții de formare a bolului fecal, hidratarea
corespunzătoare, evitarea constipației.
(x)d.Hemoiroizii externi produc puține probleme și vor fi excizați în cazul în care interferă cu
igiena perianală.

7.Abcesul anorectal:
(x)a.Sunt infecții ce ocupă frecvent regiunea perianală și spațiul ischiorectal, putând apărea la
orice vârstă.
(x)b.Formarea abceselor se declanșează odată cu obstrucția glandelor localizate la baza
columnelor Morgagni, în criptele anale, la nivelul liniei pectinee.
c.Debutul abcestului este brusc, cu durere continuă, ușoară, dar care se agraveazp progresiv.
(x)d.Prezența febrei și a frisoanelor poate indica prezența unui proces infecțios extensiv care
necesită intervenție chirurgicală de urgență.
(x)e.Diagnosticul diferențial se poate realiza cu hemoroizii trombozați, boala pilonidală,
hidradenita, fisura anală, condiloamele anale, neoplazii, boala Crohn, infecții cu transmitere
sexuală.

8.Tratamentul abceselor rectale:


(x)a.Tratamentul de primă intenție constă în drenajul chirurgical printr-o incizie efectuată la
nivelul tegumentului perianal.
b.Pansamentul agresiv al plăgii de drenaj este a doua modalitate de tratament.
(x)c.O altă variantă de incizie și drenaj implică un cateter mic introdus printr-o mică incizie în
cavitatea abcesului, sub anestezie locală.
(x)d.Abcesele intersfincteriene, supralevatoriene, profunde ale spațiului perineal posterior și cele
în potcoavă necesită proceduri de drenaj complexem personalizate.
(x)e.Antibioticele sunt rezervate pacienților cu abcese anorectale complicate cu celulită
semnificativă, semne sistemice de infecție sau imunosupresia subiacentă.

9.Fistula perianală:
(x)a.Este o comunicare anormală între anus, la nivelul liniei dințate, și tegumentul perianal,
precedată fiind de un abces perianal.
b.Fistulele transsfincteriene apar ca urmare a abceselor supralevatorii.
(x)c.Fistulele intesfincteriene apar ca urmare a unui abces perianal.
(x)d.Fistulele extrasfincteriene ocolesc canalul anal și aparatul sfincterian și se deschid la nivelul
rectului.
e.O fistulă simplă la un pacient cu o funcție normală a aparatului sfincterian nu este tratată
chirurgical.

10.Alegeți afirmațiile corecte cu privire la fistulele perianale:


(x)a.Fistulotomia este realizată în cazul pacienților cu o funcție normală a aparatului sfincterian
și o fistulă simplă.
b.Fistulele simple sau complexe pot fi tratate prin ligatura traiectului fistulos intersfincterian.
(x)c.Lambourile de avansare endoanale sunt recomandate în tratamentul fistulelor perianale
complexe, tehnică ce presupun prezervarea sfintercului, chiuretajul traiectului fistulos, sutura
orificiului intern și acoperirea acestuia prin mobilizarea unui lambou anorectal.
d.Când fistulele perianale sunt asociate cu un abces perianal, fistulotomia și plasarea unui fir
seton trebuiesc efectuate pentru controlarea hemoragiei.
e.Toate afirmațiile de mai sus sunt corecte.

11.Fisurile anale:
(x)a.Este o soluție de continuitate longitudinală la nivelul canalului anal, de obicei dinspre linia
dințată către marginea anală.
(x)b.Durerea din fisurile anale este descrisă ca având un caracter ascuțit, ca de întepătură de cuțit.
c.Durerea este precipitată de tranzitul intestinal și nu este însoțită de rectoragie.
(x)d.Apar ca o consecință a unei traume locale, fie din cauza constipației sau a diareei excesive,
fie a instrumentării canalului anal.
e.Majoritatea fisurilor anale sunt localizate la nivelul liniei mediane anterioare.

*12.Referitor la fisurile anale, alegeți afirmațiile corecte, cu excepția:


a.O localizare multiplă sau excentrică față de linia mediană poate sugera existența unei patologii
subiacente, precum boala Crohn, sifilis, cancer de canal anal, tuberculoză.
(x)b.Colonoscopie nu este recomandată în cazul pacienților cu fisuri anale.
c.În cazul tinerilor este indicată sigmoidoscopia flexibilă în cazul în care nu este suspectată boala
Crohn.
d.Administrarea topică de blocanți de calciu și nitrați a fost asociată cu rate de vindecare de 65-
95%.
e.Intervenția chirurgicală de elecție pentru tratamentul fisurii anale cronice este sfincterotomia
internă laterală stângă.

Infecții cu transmitere sexuală: p.239-240


*1.Factori ce influențează diagnosticul infecțiilor cu transmitere sexuală:
a.Semnele și simptomele infecției sunt mai mult specifice pentru prgan, decât pentru
microorganismul patogen.
b.Etiologia infecțiilor este multiplă, în special în cazul leziunilor ulcerative.
c.Diferențierea dintre un agent patogen versus unul ce colonizează tegumentul este dificilă.
d.Pentru majoritatea infecțiilor cu transmitere sexuală nu există teste sensibile de diagnostic
rapid.
(x)e.Toate cele de mai sus sunt adevărate.

2.Infecțiile bacteriene anorectale :


(x)a.Neisseria gonorrheae și Chlamydia trachomatis sunt întâlnite simultan în infecții.
b.La examenul local extern nu se evidențiază nici o modificare.
(x)c.Anuscopia evidențiază scurgeri purulente dense și mucoasă friabilă.
(x)d.Limfadenopatiile mari și indurate pot fi asemănătoare celor din sifilis.
(x)e.Tratamentul constă în administrarea de Spectinomicină, cefalosporine și quinolone.

3.Simptomatologia infecțiilor bacteriene anorectale:


(x)a.Tenesme rectale.
b.Constipație
(x)c.Rectoragii
d.Diaree
e.Toate cele de mai sus.

4.Referitor la infecțiile bacteriene anorectale sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:


a.Sifilisul este cauzat de spirocheta Treponema pallidum și poate fi diagnosticat în unul dintre
următoarele stadii: primar, secundar, terțiar.
(x)b.Stadiul I din sifilis este reprezentat de condyloma lata.
c.Șancrul din stadiul I al sifilisului apare ca o papulă mică, care în fina va dezvolta o ulcerație.
(x)d.Simptomele sistemice includ febră, stare generală nealterată, cefalee, dureri abdominale.
e.Tratamentul sifilisului primar și secundar constă în administrarea de Penicilină G în doză
unică, im.

5.Infecțiile virale anorectale:


(x)a.Infecția cu HPV este cauza cea mai des întâlnită de infecție virală anorectală, calea de
transmitere sexuală putând fi vaginală, anală sau orală.
(x)b.Infecția cu HPV poate fi cauza unor cancere din sfera ORL, anorectale, peniene, col uterin,
vaginale și vulvare.
(x)c.Simptomele ce însoțesc o leziune perianală sau anală, de tipul condiloame acuminate includ
noduli palpabili, prurit, sângerări, scurgeri, durere.
d.Tulpinile cu rata cea mai mare spre displazie și cancer de canal anal sunt 6 și 11.
(x)e.Obiectivul tratamentului în cazul infecției cu HPV este distrucția sau îndepărtarea leziunilor
specifice.

6.Referitor la infecțiile virale anorectale sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:


a.În cazul leziunilor externe de mici dimensiuni se pot realiza: excizia, crioterapia, tratamentul
topic cu Podofilină sau Imiquinod și fulgurația.
(x)b.Leziunile cu risc crescut sunt cele de dimensiuni mici sau cu aspect suspect, recurente, fără
răspuns la tratament sau cele care apar la homosexuali sau HIV pozitivi.
c.În cazul cancerulu cu celule scuamoase de la nivelul canalului anal se realizează chimioterapia
cu Mitomicină-c și Fluorouracil și radioterapie externă.
d.Calea de transmitere a virusului Herpes Simplex este prin contact direct cu un individ infectat,
virusul penetrând suprafața tegumentelor sau a mucoaselor.
(x)e.Tratamentul antiviral prin administrarea orală de Aciclovir nu are o influență asupra
simptomalogiei din infecția cu Herpes Simplex.

Capitolul 16. Căile biliare

1. Următoarele afirmații despre vezicula biliară sunt adevărate: (242)


a. Ia naștere dintr-o ramură a diverticulului protoneuronului.
b. Este localizează în hipocondrul drept, sub diviziunea anatomică a lobilor drept și pătrat ai
ficatului.
(x) c. Colecistul conține aproximati 50 mL de bilă când este destins.
d. Colecistul are formă de pară, cu pereţi subţiri, contractili, cu dimensiunea de circa 10 x 5 cm,
şi format din cap, corp și coadă.
(x) e. Este acoperită cu peritoneu, cu excepția suprafeţei ataşate în patul hepatic.

2. Despre triunghiul lui Calot se poate afirma că (242)


(x) a. Reprezintă aria anatomică în care se află artera cistică.
b. Reprezintă aria anatomică delimitată lateral de canalul hepatic comun.
(x) c. Reprezintă aria anatomică delimitată superior de marginea inferioară a ficatului.
(x) d. Reprezintă aria anatomică delimitată medial de canalul hepatic comun
e. Reprezintă aria anatomică delimitată medial de canalul cistic.
3. Următoarele afirmații despre căile biliare sunt false: (242)
(x) a. Canalul hepatic comun se formează prin unirea canalelor hepatice cu canalul cistic.
b. Prin unirea canalului hepatic comun cu canalul cistic se formează calea biliară principală
c. În ligamentul hepatoduodenal, CBP se găseşte la dreapta, artera hepatică proprie la stânga, iar
vena portă posterior acestora.
(x) d. CBP trece prin capul pancreasului unde, de regulă, se unește cu ductul pancreatic, formând
un canal comun care se deschide în porțiunea trei a duodenului.
(x) e. Canalul comun biliaropancreatic se deschide în duoden prin ampula lui Oddi, prevăzută cu
sfincterul lui Vater.

4. Următoarele afirmații despre litiaza biliară sunt adevărate: (242)


a. Incidența litiazei crește cu vârsta, afectând în mod egal femeile și bărbații.
b. Factorii de risc care predispun la formarea de calculi sunt obezitatea, multiparietatea,
contraceptivele orale pe baza de estrogen, medicamentele hipercolesteriolante și scăderea
ponderală rapidă.

(x) c. Obezitatea ca factor de risc acționează printr-o biosinteză excesivă de colesterol.

d. Formarea calculilor poate fi prevenită printr-o dietă bogată în fibre, mese la intervale regulate,
evitarea obezității și un consum de alimente sărac în acizi grași nesaturați.
(x) e. Incidenţa litiazei biliare crește în afecţiunile care induc scăderea absorbţiei acizilor biliari,
precum boala Crohn, cu implicarea ileonului terminal sau rezecţia ileonului terminal.

5. Despre colelitiază sunt adevărate următoarele afirmații: (243)


(x) a. Cristalele de colesterol se formează prin modificarea concentrațiilor relative de colesterol,
acizi biliari și lecitină.
b. În procesul de formare al calculilor cristalele de colesterol captează alte componente ale bilei,
precum urobilinogen, mucus și calciu.
c. Conglomerarea cristalelor de colesterol este favorizată de evacuarea incompletă a vezicii
urinare, motiv pentru care majoritatea calculilor se formează la acest nivel.
(x) d. Staza biliară şi infecţia prezente la nivelul căilor biliare pot predispune la fomarea primară
a calculilor biliari în căile biliare
e. Sludge-ul biliar este un material amorf care conţine mucoproteine, cristale de colesterol şi
bilirubinat de magneziu și este un precursor al calculilor biliari.

6. *Următoarele informații despre calculii biliari pigmentari sunt adevărate, cu excepția:


(243)
a. Calculii pigmentari conţin adesea suficient calciu cât să devină radiioopaci.
b. Calculii pigmentari sunt de două tipuri: negri şi bruni.
c. Calculii pigmentari negri reprezintă aproximativ 20% din totalul calculilor biliari şi se găsesc,
în general, în colecist.
(x) d. Calculii pigmentari negri se formează tipic în bila sterilă din colecist și nu sunt asociaţi cu
afecţiunile hemolitice şi cu ciroza hepatică.
e. Calculii pigmentari bruni se întâlnesc în căile de infecţie a bilei.

7. Despre colica biliară se poate afirma că: (243-244)


(x) a. Durerea este elementul central al afecțiunilor biliare.
b. Durerea este, de obicei, constantă, destul de severă şi localizată în HD sau la fel de
frecvent, în epigastru.
c. Durerea este de tip visceral, adesea descrisă ca o durere surdă, continuă, supărătoare, cu durată
de 2-5 ore.
(x) d. Colica biliară tipică este produsă de obstacol şi nu se asociază cu inflamaţie sau infecţie.
e. Pacientul are, cel mai adesea, o stare generală alterată înainte de apariţia durerii şi îşi revine
într-o perioadă de câteva minute până la câteva ore după încetarea acesteia.

8. La examinarea abdomenului în cazul afecțiunilor biliare se observă: (244)


(x) a. La pacientul cu colică biliară abdomenul este suplu cu un grad de sensibilitate la palpare în
hipocondru drept.
b. Pacientul cu colică biliară are o atitudine neliniştită, agitată, în timp ce pacientul care are o
durere provocată de inflamaţie şi colecistită acută are tendinţa de a nu se mişca.
c. Abdomenul prezintă un grad redus de sensibilitate între episoadele de colică biliară.
(x) d. La examinarea abdomenului, semnul Murphy pozitiv reprezintă oprirea bruscă a respiraţiei
din cauza durerii la palpare profundă în hipocondrul drept.
e. Odată ce inflamaţia se extinde la peritoneul parietal adiacent, la examenul abdomenului nu se
constată apărare musculară localizată şi sensibilitate la decompresie.

9. Următoarele afirmații despre enzimele hepatice sunt false: (244)


a. Fosfataza alcalină este sintetizată de epiteliul căilor biliare.
(x) b. Fosfataza alcalină serică creşte ca rezultat al supraproducţiei în colestază induse
medicamentos sau din cirozei biliare primitive sau, mai rar, în caz de afecţiuni care determină
obstrucţie biliară extrahepatică.
c. Aspartataminotransferaza (AST) şi alaninaminotransferaza (ALT) sunt eliberate din hepatocite
iar nivelurile serice ale acestora cresc senmificativ în diferitele tipuri de hepatite.
d. Creşterea FA şi GGT este mai mare decât creşterea AST şi ALT în cazurile de obstrucţie
biliară.
(x) e. Creşterea AST și ALT este mai mare decât creşterea FA și GGT în cazurile de obstrucţie
biliară.

10. *Următoarele afirmații despre analizele de laborator în cadrul afecțiunilor biliare sunt
adevărate, cu excepția: (244)
a. Testele funcţiei hepatice sunt de ajutor în detectarea hiperbilirubinemiei şi fumizează
informaţii despre procesul patologic cauzator.
b. Nivelul seric al bilirubinei neconjugate (indirecte. creşte în bolile hemolitice.
c. Nivelul seric al bilirubinei conjugate (directe. creşte în prezenţa unui obstacol pe căile biliare
extrahepatice sau colestază.
(x) d. Creşterea AST și ALT este mai mare decât creşterea FA și GGT în cazurile de obstrucţie
biliară.
e. Hemoglobina sau hematocritul pot fi crescute dacă pacientul este deshidratat.

11. În cazul afecțiunilor biliare despre examinarea imagistică sunt adevărate: (244-245)
(x) a. Explorarea de elecție este ecografia.
(x) b. Ecografia este o metodă non-invazivă, rapidă și relativ ieftină.
c. Ultrasonografia este o metodă care iradiază.
(x) d. Ecografia poate detecta cu succes calculi cu diametru de până la 3 mm.
e. Sensibilitatea şi specificitatea ecografiei în detectarea litiazei biliare sunt de 85%.

12. Ecografia în explorările căilor biliare: (245)


(x) a.Are o sensibilitate ridicată în decelarea dilatațiilor de cale biliară.
(x) b. Oferă informații asupra sediului intra sau extrahepatic al obstrucției biliare.
c. Calea biliara este considerată dilatată dacă are diametrul >5 mm.
d. Este foarte utilă în evidențierea calculilor de la nivelul căilor biliare.
(x) e. Poate vizualiza și sludge-ul biliar.

13. Tomografia computerizată în explorările căilor biliare: (245)


a. Reprezintă investigaţia de elecţie pentru diagnosticarea litiazei biliare.
(x) b. Metodă utilă în evaluarea pacienţilor cu afecţiuni biliare acute severe.
(x) c. Metoda presupune costuri mai ridicate comparativ cu ecografia.
d. Metoda nu prezintă risc de iradiere.
(x) e. Examenul CT poate fi folosit în ghidarea drenajului percutan aspirativ.

14. Colangio-pancreatografia prin rezonanţă magnetică (MRCP) în explorările căilor biliare:


(245)
(x) a. Metodă utilă pentru demonstrarea prezenței unor calculi la nivelul căii biliare principale.
(x) b. Presupune selecţia imaginilor de rezonanţă magnetică ale arborelui biliar şi ale duetelor
pancreatice.
c. Nu este utilă în demonstrarea unor anomalii ale tractului biliar.
(x) d. Reprezintă investigaţia preliminară înaintea altor metode imagistice mai invazive.
e. Metoda este invazivă și implică utilizarea radiațiilor.

15. Scintigrafia biliară cu radionuclizi HIDA în explorările căilor biliare: (246)


(x) a. presupune injectarea intravenoasă a unui derivat de acid iminodiacetic marcat cu
99m
techneţiu.
(x) b. Sensibilitatea şi specificitatea scintigrafiei HIDA în diagnosticul colecistitei acute sunt de
95-97%, respectiv de 90-97%.
c. Radionuclidul este excretat de către ficat în bilă în concentrații mici.
d. Colecistul normal se vizualizează imediat după injectare.
e. Nu este utilă la identificarea calculilor căii biliare principale.

16. Colangiografia transhepatică percutană: (246)


(x) a. Este utilă în special pentru vizualizarea arborelui biliar proximal.
(x) b. Metoda presupune injectarea substanţei de contrast direct în duetele biliare intrahepatice.
c. Metoda presupune injectarea substanţei de contrast direct în țesutul muscular.
d. Duetele biliare dilatate îngreunează această procedură.
e. Nu poate fi folosită pentru obținerea diagnosticului citologic.

17. Litiaza veziculară asimptomatică: (246)


(x) a. Majoritatea pacienților sunt asimptomatici.
b. Majoritatea pacienților manifestă colici biliare.
(x) c. Aproximativ 2% din bolnavi vor dezvolta simptome.
d. Pacienții acuză simptome la instalarea unei complicații.
e. Riscul de carcinom a colecistului la pacienții cu calcul este ridicat.

18. *Următoarele afirmații despre colecistita acută sunt corecte, cu excepția: (246)
a. Ecografia este foaite utilă pentru stabilirea diagnosticului definitiv.
b. Există o obstrucţie persistentă a canalului cistic.
(x) c. Examenul obiectiv relevă sensibilitate la palpare în HD şi semn Murphy negativ.
d. Empiemul, gangrena şi perforaţia colecistului sunt complicații ale acestei afecțiuni.
e. Identificarea calculilor nu stabileşte în mod univoc diagnosticul de colecistită acută.

19. Următoarele afirmații despre despre algoritmul de evaluare a unui pacient cu icter sunt
adevărate: (247)
(x) a. În cazul unui pacient cu tegumente icterice, bilirubină serică normală, mucoase normal
colorate și cu un istoric de consum de medicamente se pune diagnosticul de hipercarotenemie.
(x) b. În cazul unui pacient cu tegumente icterice, bilirubină serică crescută și sclere icterice se
pune diagnosticul de icter.
c. În cazul unui pacient cu tegumente icterice, bilirubină serică crescută și sclere icterice se pune
diagnosticul de hipercarotenemie.
d. În cazul unui pacient cu tegumente icterice, bilirubină serică normală, mucoase normal
colorate și cu un istoric de consum de medicamente se pune diagnosticul de icter.
e. Un pacient icteric se prezintă cu bilirubina directă crescută și cea indirectă scăzută.
20. Următoarele afirmații despre despre algoritmul de evaluare a unui pacient cu icter sunt
false: (247)
a. Sindromul Gilbert este suspicionat la un pacient icteric, bilirubina indirectă crescută și
tulburarea absorbției.

b. Producția excesivă de bilirubină apare în sindroame hemolitice.

(x) c. Producția excesivă de bilirubină apare în sindromul Gilbert.

(x) d. Sindromul Crigler-Najjar este suspicionat la un pacient icteric cu tulburare de absorbție.

(x) e. Sindromul Crigler-Najjar este suspicionat la un pacient icteric cu producție excesivă de


bilirubină.

21. Următoarele afirmații despre despre algoritmul de evaluare a unui pacient cu icter sunt
false, cu excepția: (247)
(x) a. Creşterea FA şi GGT este mai mare decât creşterea AST şi ALT în cazurile de obstrucţie
biliară.
b. Creşterea AST și ALT este mai mare decât creşterea FA și GGT în cazurile de obstrucţie
biliară.
c. Creşterea FA şi GGT este mai mare decât creșterea AST şi ALT în cazurile de boală
hepatocelulară.
(x) d. Creşterea AST și ALT este mai mare decât creşterea FA și GGT în cazurile de boală
hepatocelulară.
(x) e. Ecografia este pasul următor la un pacient suspicionat de obstrucția arborelui biliar.

22. Tratamentul inițial al colecistitei acute presupune: (248)


(x) a. Oprirea aportului alimentar oral.
b. Alimentație hipersodică.
(x) c. Administrarea intravenoasă de lichide.
d. Administrarea intravenoasă de glucoză.
(x) e. Terapie antibiotică.

23. Colecistostomia: (248)


(x) a. Se impune la pacienții într-o stare foarte gravă.
(x) b. Implică plasarea unui tub de dren prin ficat în vezica biliară.
c. Metoda nu permite evacuarea conținutului vezicii biliare.
d. Se impune la pacienții asimptomatici.
e. Nu permite decomprimarea veziculei biliare.
24. Colecistita acută emfizematoasă: (248)
(x) a. Este rezultatul bacteriilor care produc gaze.
(x) b. Poate să apară la 20-50% dintre pacienții cu diabet zaharat.
c. Poate să apară la 20-50% dintre pacienții cu cancer de cap de pancreas.
(x) d. Pacienții primesc tratament antibiotic cu spectru larg, cu acoperire pentru bacteriile
anaerobe.
e. La acești pacienți nu este indicată colecistectomia de urgență.

25. Despre colecistita cronică litiazică sunt adevărate următoarele afirmații: (248)
(x) a. Durerea este colicativă și localizată în hipocondrul drept și epigastru.
b. Febra și frisoanele sunt prezente, afecțiunea fiind asociată cu o infecție cronică.
c. Febra și frisoanele sunt absente, afecțiunea fiind asociată cu o infecție cronică.
(x) d. Durerea variază în intensitate de la uşoară, până la moderată sau severă și debutează, de
obicei, la câteva ore după masă.
e. Între episoadele de colică biliară, examenul fizic al abdomenului prezintă modificări specifice.

26. Despre tratamentul colecistitei cronice se pot afirma următoarele: (249)


(x) a. Procedura de elecție este colecistectomia laparoscopică.
(x) b. Colecistectomia laparoscopică este indicată la pacienții cu litiază biliară simptomatică.
c. Colecistectomia laparoscopică este indicată la pacienții cu multiple intervenții chirurgicale
abdominale.
(x) d. Colecistectomia clasică este indicată la pacienții cu multiple intervenții chirurgicale
abdominale.
e. Procedura de elecție este colecistectomia clasică.

27. * Despre tratamentul non-chirurgical al litiazei simptomatice sunt adevărate următoarele


afirmații, cu excepția: (249)
(x) a. Este des utilizată datorită siguranţei, eficacităţii şi disponibilităţii colecistectomiei
laparoscopice.
b. Terapia de dizolvare a calculilor este o opţiune la 15% dintre pacienţii cu litiază biliară care nu
tolerează intervenţia sau care refuză operaţia.
c. Acidul ursodeoxicolic este substanţa cel mai frecvent administrată pentru dizolvarea calculilor.
d. Acidul ursodeoxicolic se administrează cel puţin 6 luni până la un an.
e. Litotriţie extracorporeală cu undă de şoc (ESWL) prezintă un risc crescut pentru pancreatită.

28. Colangita acută supurată: (249)


(x) a. Tratamentul inițial presupune reechilibrare hidro-electrolitică.
b. Este o afecţiune care poate pune viaţa în pericol, dar nu necesită tratament urgent.
(x) c. Se inițiază terapia cu antibiotice cu spectru larg care vizează bacteriile Gram-negative.
(x) d. Colecistectomia trebuie efectuată după ce pacientul iese din episodul acut.
e. Colecistectomia trebuie efectuată de urgență, chiar dacă pacientul este în episodul acut.

29. Pancreatita acută biliară: (250)


a. Această afecțiune apare când este cauzată de calculi biliari și este mai frecventă la bărbați.
(x) b. Obstrucția canalului pancreatic la nivelul ampulei Vater prin calculi sau “sludge” biliar
determină pancreatita biliară.
c. Durerea este localizată în etajul abdominal superior și iradiază în spate si în umăr.
(x) d. In cazurile grave pot apărea semne de iritaţie peritoneală, ce simulează alte cauze de
abdomen acut.
e. Frecvent apar greața, vărsăturile și febra înaltă.

30. *Următoarele afirmații despre gestionarea pacienților cu pancreatită acută biliară sunt
adevărate, cu excepția: (250)
a.Terapia include inițial resuscitare şi tratament suportiv, cu corectarea deficitelor
hidroelectrolitice.
b. Pentru evitarea recidivelor este necesară realizarea unei colecistectomii.
(x) c. În cazurile de pancreatită ușoară sau moderată, se poate efectua o colecistectomie
laparoscopică în siguranţă, în primele 24 de ore.
d. Amânarea colecitectomiei se justifică la pacienţii cu pancreatită acută severă cu inflamaţia
locală sau afectarea sistemică.
e. Terapia antibiotică se administrează în cazurile de pancreatită acută severă şi pentru
tratamentul complicaţiilor septice.

31. Următoarele afirmații despre ileusul biliar sunt adevărate: (250)


a. lleusul biliar reprezintă obstrucţia mecanică a intestinului produsă de un calcul biliar și
reprezintă <5% din toate cazurile de ocluzie intestinală.
(x) b. Reprezintă o complicație prin care calculul erodează peretele colecistului pătrunzând, de
obicei în duoden, creând o fistulă bilio-digestivă.
c. Calculul migrează până în cea mai largă porțiune a intestinului subțire, proximal de valva ileo-
cecală.
(x) d. Ileusul biliar apare mai frecvent la femei decât la bărbaţi (3,5: 1).
e. Ileusul biliar apare mai frecvent la bărbați decât la femei (3,5: 1).

32. Următoarele afirmații despre ileusul biliar sunt false: (250-251)


a. Pacienții cu ileus biliar prezintă un istoric de colici biliare sau de litiază biliară.
b. Pacienții se prezintă cu ocluzie intestinală înaltă, inclusiv greaţă, vărsături, dureri abdominale
şi distensie abdominală.
(x) c. Ecografia este metoda de elecție pentru stabilirea diagnosticului.
d. La examinarea CT se pot evidenția aerobila, o fistula bilio-digestivă, locul obstrucției și
calculul impactat.
(x) e. Natura intermitentă a obstrucţiei în stadiile incipiente, înainte de fixarea calculului,
ușurează punerea diagnosticului.

33. Următoarele afirmații despre gestionarea pacienților cu ileus biliar sunt false, cu excepția:
(251)
a. Inițial este gestionat asemenea unei oculzii intestinale joase.

(x) b. Inițial se introduce un tub nazogastric pentru decompresia obstrucţiei şi se hidratează


intravenos.

c. Pasul următor este reprezentat de efectuarea unei intervenții exploratorii și îndepărtarea


calcului, mobilizându-l anterograd către o incizie efectuată în intestinul sănătos.

(x) d. Este necesară examinarea întregului intestin pentru depistarea altor calculi.

(x) e. La pacienții fără comorbidități se poate efectua colecistectomia şi corectarea definitivă

a fistulei interne.

34. Următoarele afirmații despre cancerul vezicii biliare sunt adevărate: (251-252)
(x) a. Incidenţa maximă se află în a şaptea decadă de viaţă, cu un raport 3: 1 în favoarea femeilor.

(x) b. Cel mai frecvent factor de risc pentru apariția cancerului de colecist este reprezentat de
litiaza biliară.

c. Vezicula biliară de porțelan apare prin calcificarea peretelui veziculei biliare și reprezintă un
alt factor de risc pentru cancerul veziculei biliare, prezentând o incidența de aproximativ 30%.

(x) d. 30% dintre aceste tumori sunt diagnosticate incidental în timpul colecistectomiei.

e. Pacienţii cu cancer mai avansat prezintă dureri în HD, scădere ponderală şi astenie fizică, iar
icterul este prezent la 50% .

35. Pancreatita biliară are următoarele caracteristici: (252)


(x) a. Debut acut, durere epigastrică severă, constantă, cu sau fără iradiere posterioară.
(x) b. Pasajul calculilor mici sau a nămolului ,,sludge" biliar prin sfincterul Oddi.
c. Radiografia evidenţiază aer în căile biliare şi calcul mare obstructiv.
d. La testele de laborator se evidențiază semne de icter obstructiv și leucocitoză.
(x) e. Prezintă durere la palpare şi apărare musculară în etajul abdominal superior.

36. Colangita acută are următoarele caracteristici, cu excepția: (252)


a. La testele de laborator se evidențiază semne de icter obstructiv și leucocitoză.
(x) b. Istoric de dureri abdominale, icter, scaune decolorate, urină hipercromă.
c. Prezintă debut acut al simptomatologiei cu dureri abdominale, icter, febră, frisoane.
d. Tumoră ce obstrucţionează CBP
(x) e. Calculii CBP se evidențiază prin CT. MRCP, PTC și ERCP

37. Despre tratamentul cancerului vezicii biliare putem afirma următoarele: (252-253)
(x) a. Tratamentul adecvat în adenocarcinomul mucinos incipient, limitat la peretele veziculei
biliare, este simpla colecistectomie cu margini de rezecţie negative (inclusiv marginea canalului
cistic..
b. După rezecția tumorală cu margini negative, supravieţuirea la 5 ani în adenocarcinomul
mucinos incipient ajunge până la 70%.
(x) c. La pacienții cu tumori mari, extinse în parenchimul hepatic, este necesară o rezecţie
hepatică cuneiformă a patului colecistic şi limfadenectomie regională.
d. Din cauza proximității cu structurile vitale, limfadenectomia de la nivelul hilului hepatic este
foarte bine standardizată.
(x) e. În cazul tumorilor avansate rata de supravieţuire la 5 ani rămâne scăzută ( <5% la 5 ani).

38. Următoarele afirmații despre afecțiunile maligne ale căilor biliare sunt adevărate: (253)
(x) a. Colangiocarcinoamele reprezintă 3% din totalul neoplaziilor gastro-intestinale.
b. Din punct de vedere anatomic sunt clasificate în intrahepatice (dezvoltate distal de bifurcaţia
canalelor hepatice drept şi stâng) şi extrahepatice.
c. Incidența maximă este între 50 și 70 de ani, afectând în principal sexul feminin.
(x) d. Aproximativ o treime din persoanele cu carcinom de cale biliară au şi litiază veziculară
asociată.
(x) e. Simptomele frecvente sunt icterul, pruritul, urina hipercromă, scaunele acolice, scăderea
ponderală, durerile abdominale şi febra.

39. Următoarele afirmații despre chisturile coledociene congenitale sunt adevărate, cu


excepția: (253-254)
a. Sunt mai frecvente la femei (raport femei/bărbaţi 4: 1) şi la populaţia asiatică.
(x) b. Pacienții simptomatici se prezintă cu dureri şi icter, şi frecvent, cu o formaţiune tumorală
în etajul abdominal superior.
c. Chisturile coledociene sunt cel mai bine evaluate iniţial prin CT, iar MRCP sau ERCP
conturează suplimentar detalii anatomice specifice.
(x) d. Riscul de colangiocarcinom este de 40 de ori mai mare la persoanele cu chisturi
coledociene decât în populația generală.
e. După rezecția fluxul biliar este restabilit printr-o anastomoză hepatico-jejunală în manieră
Roux-en-Y.

40. Despre leziunile de cale biliară se poate afirma că: (254)


(x) a. Calea biliară este cea mai susceptibilă la aceste incidente întrucât vascularizaţia este
limitată şi nu există circulaţie colaterală.
b. Aproximativ 60% din leziuni apar în urma unei colecistectomii simple.
c. Incidenţa leziunilor de cale biliară asociată colecistectomiei laparoscopice (0,4-0,6%) este de
aproximativ 2 ori mai mare decât cea asociată colecistectomiei clasice.
d. În leziunile ce implică <50% din circumferinţă sau cu devascularizare evidentă, trebuie
adaugată o hepatico-jejuno-anastomoză sau coledoco-jejuno-anastomoză în manieră Roux-en-Y
pentru a evita stenoza reparaţiei primare.
(x) e. Când intraoperator este suspicionată o leziune de cale biliară sau o anomalie, ar trebui
efectuată o colangiografie pentru identificarea anatomiei şi a eventualei leziuni.

41. Următoarele afirmații despre colecistectomia laparoscopică sunt false: (254)


a. Când sunt practicate pe un pacient de altfel sănătos, în majoritatea cazurilor pacientul se poate
externa în aceeași zi.
(x) b. Nu există modificări semnificative în durerea postoperatorie față de chirurgia clasică.
(x) c. Avantajele abordului laparoscopie sunt reducerea complicaţiilor de plagă şi pulmonare, cu
recuperare rapidă după intervenţie și reluarea tardivă a activităţilor normale.
d. Principalele riscuri asociate abordului laparoscopie sunt legate de leziunile căilor biliare, ale
intestinului şi ale vaselor principale.
e. Principalele riscuri asociate rezulta, de obicei, prin inserţia trocarului în orb sau utilizarea
abuzivă a electrocauterului.

42. Despre colecistectomia deschisă sunt false următoarele afirmații, cu excepția: (255)
a. Colecistectomia deschisă este efectuată, de regulă, printr-o incizie subcostală stângă.
b. Colecistectomia deschisă este efectuată, de regulă, printr-o incizie xifo-ombilicală.
(x) c. După deschiderea cavitaţii peritoneale, se identifică colecistul și apoi este disecat din patul
hepatic.
(x) d. Colangiografia intraoperatorie poate fi efectuată prin canalul cistic în orice moment pentru
a defini anatomia şi a confmna sau exclude litiaza coledociană suspectată.
(x) e. Explorarea deschisă a căii biliare principale implică manevra Kocher de mobilizare a
duodenului.

43. Despre extragerea endoscopică a calculilor din calea biliară principală este adevărat: (255)
(x) a. Majoritatea calculilor din CBP sunt extraşi prin ERCP şi sfincterotomie.
(x) b. Sfincterotomia sfincterului Oddi este realizată printr-un fir special trecut prin duodenoscop
în sfincter.
c. Nu este întotdeauna necesară corectarea coagulopatiilor înainte de procedură.
d. Dacă un calcul nu poate fi extras, icterul poate fi ameliorat prin introducerea unui stent cu un
capăt deasupra calculului şi cu celălălt în jejun.
(x) e. Complicaţiile potentiale ale ERCP cu sfincterotomie şi manipularea calculului sunt
pancreatita postprocedură, sângerarea GI (1-2%) şi perforaţia duodenală sau de CBP (0,3%).
Capitolul 17. Pancreasul

1. Următoarele afirmații despre anatomia pancreasului sunt adevărate: (257)


(x) a. Capul pancreatic este cuprins în potcoava duodenală.
b. Istmul pancreatic este porțiunea situată imediat sub vena mezenterică superioară.
c. Procesul uncinat reprezintă o prelungire anterioară și inferioară a capului pancreatic.
(x) d. Este un organ situat retroperitoneal și este împărțit în 4 părți distincte.
(x) e. Joncțiunea dintre capul și istmul pancreatic este marcată de vena mezenterică superioară.

2. Despre embriologia pancreasului se poate afirma: (257)


(x) a. Mugurii pancreatici ventrali și dorsali se formează din endodermul care căptușește
duodenul la 30 de zile de gestație.
(x) b. Procesul uncinat se formează din mugurele pancreatic ventral.
c. Procesul uncinat se formează din mugurele pancreatic dorsal.
(x) d. Capul, corpul și coada glandei iau naștere din mugurele dorsal al endodermului.
e. Mugurele pancreatic ventral se rotește în sens invers acelor de ceas și se așează sub mugurele
dorsal, de care se alipește în săptămâna a cincea de gestație.

3. *Despre anatomia ductelor pancreatice se pot afirma următoarele, cu excepția: (257)


a. Canalul Wirsung se formează prin fuziunea porțiunilor distale ale ductelor pancreatice dorsal
și ventral.
(x) b. Canalul Wirsung nu formează un canal comun cu calea biliară principală și se deschide
independent în duoden.
c. Porțiune distală a ductului pancreatic dorsal formează ductul pancreatic accesor Santorini.
d. Cea mai mare parte a pancreasului dorsal drenează în duoden prin intermediul canalului
accesor Santorini.
e. La aproximativ 10% din populație ductele pancreatice dorsal și ventral nu fuzionează complet.

4. Următoarele afirmații despre pancreas divisum sunt adevărate: (257)


(x) a. Pancreas divisum este o anomalie embriologică asimptomatică la 90% din pacienți.
b. În pancreas divisum simptomatic, simptomatologia este dată de orificiul de deschidere prea
strâmt al ductului pancreatic principal.
(x) c. Această anomalie poate determina episoade recurente de pancreatită acută.
d. Această anomalie poate determina episoade recurente de pancreatită acută biliară.
(x) e. Obstrucția relativă din această afecțiune poate determina o presiune intrapancreatică
excesiv de mare, care poate produce distensie ductală, durere și pancreatită.

5. Următoarele afirmații despre pancreasul inelar sunt adevărate, cu excepția: (258)


a. Este o anomalie de dezvoltare a pancreasului.
(x) b. Este mai frecventă decât pancreasul divisum.
c. Anomalia rezultă din rotirea incompletă a mugurelui pancreatic ventral, determinând apariţia
unui inel de ţesut pancreatic în jurul celei de-a doua porţiuni a duodenului.
(x) d. Anomalia rezultă din rotirea incompletă a mugurelui pancreatic dorsal, determinând
apariţia unui inel de ţesut pancreatic în jurul primei porţiuni a duodenului.
e. Este o cauză rară de obstrucţie duodenală întâlnită la sugari şi copii.

6. Despre trunchiul celiac se poate afirma: (258)


(x) a. Vascularizează capul pancreatic și duodenul prin intermediul arterei gastro-duodenale.
b. Trunchiul celiac se ramifică în artera gastrică dreaptă, artera splenică și artera hepatică
comună.
(x) c. Prin ramurile pancreatice ale arterei splenice se asigură vascularizația corpului și cozii
pancreasului.
d. Prin ramurile pancreatice ale arterei splenice se asigură vascularizația capului pancreatic.
(x) e. Trunchiul celiac vascularizează proenteronul.

7. Următoarele afirmații despre trunchiul celiac sunt adevărate, cu excepția: (258)


(x) a. Prin ramurile pancreatice ale arterei gastrice stângi se asigură vascularizația corpului și
cozii pancreasului.
b. Din artera gastro-duodenală iau naștere arterele pancreatico-duodenale superioară, anterioară
și posterioară.
(x) c. Prin ramurile pancreatice ale arterei splenice se asigură vascularizația capului pancreatic.
d. La aproximativ 20% din populație lipsește artera hepatică dreaptă.
(x) e. Trunchiul celiac se ramifică în artera gastrică dreaptă, artera splenică și artera hepatică
comună.

8. Despre artera mezenterică superioară se poate afirma: (258)


(x) a. Aceasta ia naştere din peretele anterior al aortei abdominale.
(x) b. Este situată imediat posterior de pancreas și coboară anterior şi medial de procesul uncinat.
c. Din artera mezenterică superioară se va desprinde artera pancreaticoduodenală inferioară,
posterior şi medial de procesul uncinat.
d. Artera pancreaticoduodenală inferiară se împarte in ramurile sale superioară și posterioară,
care se anastomozează cu ramurile omonime ale arterei pancreaticoduodenale superioare.
e. Artera mezenterică superioară vascularizează intestinul subţire în totalitate, colonul drept şi
colonul sigmoid.

9. * Despre drenajul venos al pancreasului se poate afirma, cu exepția: (260)


a. Drenajul venos al corpului şi cozii pancreatice se face și prin intermediul ramurilor tributare
venei splenice.
b. Drenajul venos al corpului şi cozii pancreatice se face și prin intermediul venelor pancreatice
inferioare.
(x) c.Vena mezenterică inferioară se poate alătura sistemului portal doar în porțiunea proximală a
venei splenice.
d. Întreg sângele de la nivelul intestinului subţire şi gros drenează în sistemul port.
e. Lezarea sistemului port poate duce la apariţia infarctului intestinal.

10. Următoarele afirmații despre inervația pancreasului sunt adevărate: (260)


(x) a. Are dublă inervație: simpatică și parasimpatică.
(x) b. Inervația este asigurată de marele nerv splanhnic și de nervul vag.
c. Inervația senzorială este transmisă prin fibrele nervoase senzoriale autonome eferente.
d. Inervația simpatică și parasimpatică nu intervin în funcțiile endocrine ale glandei.
(x) e. Neuroliza plexului celiac poate trata durerile severe la pacienții cu pancreatită cronică.

11. Funcția exocrină a pancreasului: (260)


(x) a. Pancreasul secretă zilnic 500-800 ml de fluid alcalin izoton.
b. Pancreasul joacă un rol important în digestie şi secretă zilnic 500-1000 mL de fluid alcalin
izoton.
(x) c. Sucul pancreatic conține electroliți și enzime digestive.
d. Concentrația de clor variază direct proporțional cu secreția de bicarbonat.
(x) e. Dacă conţinutul gastric care pătrunde în duoden are un pH <3, secretina stimulează
pancreasul să secrete cantităţi crescute de lichid bogat în bicarbonat (pH >8).

12. Funcția exocrină a pancreasului: (260)


(x) a. Pancreasul secretă 3 tipuri de enzime: proteaze, lipaze și amilaze.
b. Pancreasul secretă 3 tipuri de enzime: proteaze, hidrolaze și amilaze.
(x) c. Amilaza reprezintă singura enzimă secretată în forma sa activă.
d. Tripsinogenul și chimotripsinogenul sunt enzime secretate în forma lor activă.
e. Amilaza pancreatica funcționează optim la un pH de 6.

13. Funcția endocrină a pancreasului (261)


(x) a. Este asigurată de către insulele Langerhans.
b. Insulele Langerhans sunt mai abundente la nivelul capului pancreasului.
(x) c. Celulele insulare controlează homeostazia glucozei printr-un mecanism de feed-back.
d. Celulele alfa secretă insulina ca răspuns la nivelurile scăzute ale glicemiei.
e. Insulele Langerhans produc diferiți hormoni steroizi

14. Diagnosticul de pancreatită acută este cert atunci când: (262)


(x) a. Amilazele sau lipazele serice prezintă valori crescute.
(x) b. Examenul CT evidenţiază modificări radiologice tipice.
(x) c. Pacienţii prezintă semne şi simptome care sunt în concordanţă cu diagnosticul.
d. Diagnosticul este cert atunci când sunt îndeplinite toate cele 3 criterii.
(x) e. Pacientul prezintă insuficienţă de organ tranzitorie, sub 48 h, iar la examenul CT se
evidențiază modificări tipice.

15. Despre etiologia pancreatitei se poate afirma: (262)


(x) a. Consumul de alcool şi calculii biliari sunt principalele cauze de pancreatită acută.
b. La pacienţii cu pancreatită postetanolică, primul episod de pancreatită este precedat de 6-8 ani
de consum ocazional de alcool.
(x) c. Alcoolul poate detennina precipitarea secreţiilor proteice, ducând la blocarea ductelor
pancreatice de mici dimensiuni.
(x) d. Calculii biliari reprezintă cea mai frecventă cauză mecanică de pancreatită acută.
e. Bolile parazitare nu pot determina obstrucția canalelor pancreatice.

16. Complicațiile locale peripancreatice ale pancreatitei acute: (262)


a. Colecții precis delimitate de lichid steril, localizate în pancreas sau în jurul acestuia.
b. Abcesul pancreatic se caracterizează prin arii difuze sau focale de parenchim pancreatic
neviabil.
(x) c. Colecţii de lichid steril apar precoce în evoluţia pancreatitei acute.
d. Necroza pancreatică determină modificări ale parenchimului pancreatic.
(x) e. În cazul pseudochistului acut apare un perete de țesut de granulație fibros în jurul colecției
de suc pancreatic.

17. Despre factorii etiologici ai pancreatitei acute se poate afirma: (263)


(x) a. Factorii mecanici sunt reprezentați de ascarizi, calculi biliari și tumori.
(x) b. Factorii infecțioși sunt reprezentați de virusul Coxsakie B, Citomegalovirus, Criptococ,
Enrerovirus și hepatita A, B sau C.
(x) c. Numeroase medicamente pot determina apariţia pancreatitei acute.
d. Factorii postoperatori și traumatici sunt reprezentați de litiaza biliară, pancreas divisum,
obstrucţia ductală și hemoragia ductală.
e. Factorii ereditari și genetici determină pancreatita autoimună.

18. Pacienții cu pancreatită acută prezintă: (262-263)


(x) a. Durere severă, constantă, necolicativă la nivel epigastric.
b. Durere severă, constantă, colicativă la nivelul etajului abdominal superior.
c. Durerea este localizată la nivel abdominal și iradiază între omoplați.
(x) d. Durerea poate fi atenuată de poziția șezândă sau în ortostatism.
e. Durerea nu este asociată cu grețuri și vărsături.

19. Următoarele afirmații despre hemoragia retroperitoneală sunt adevărate: (263)


(x) a. Apare în formele severe de pancreatită când sângele poate diseca țesuturile moi
retroperitoneale.
(x) b. Semnul Grey Turner este determinat de apariția unui hematom pe flancurile abdominale.
c. Semnul Grey Turner este determinat de apariția unei echimoze periombilicale.
(x) d. Semnul Cullen este determinat de apariția unei echimoze periombilicale.
e. Semnul Cullen este determinat de apariția unui hematom pe flancurile abdominale.

20. Pacienții cu pancreatită acută sunt investigați imagistic astfel: (263)


(x) a. Radiografie toracică pentru evidenţierea complicaţiilor intratoracice şi excluderea
pneumoperitoneului.
b. CT-ul toracic este util pentru evidenţierea complicaţiilor intratoracice şi excluderea
pneumoperitoneului.
(x) c. Radiografie abdominală simplă pentru a identifica posibile calcificări sau o obstrucţie
intestinală.
(x) d. Ultrasonografie pentru identificarea litiazei biliare, a dilatării ductului comun, a creşterii în
dimensiuni a pancreasului şi a colecţiilor fluide peripancreatice.
e. Ultrasonografia furnizează informații importante la pacienţii obezi sau la cei cu meteorism
abdominal important.

21. Următoarele afirmații despre criteriile Ranson sunt adevărate: (264)


(x) a. 5 variabile sunt măsurate la internare: vârsta, leucocitele, glicemia, LDH și aspartat
aminotransferaza.
b. Glicemia la internare trebuie să fie mai mică de 200 mg/100 ml la o pancreatită non-biliară.
c. 4 variabile sunt măsurate la internare: leucocitele, glicemia, LDH și aspartat aminotransferaza.
(x) d. 6 variabile suplimentare sunt măsurate în următoarele 48 de ore de la internare:
hematocritul, ureea serică, calciu, PO2 arterial, deficitul de baze și sechestrarea de fluide.
e. 5 variabile suplimentare sunt măsurate în următoarele 48 de ore de la internare: hematocritul,
calciu, PO2 arterial, deficitul de baze și sechestrarea de fluide.

22. Stadializarea CT în pancreatita acută: (264)


a. Gradul B prezintă inflamaţia pancreasului şi/sau a grăsimii peripancreatice.
(x) b. Gradul A prezintă un pancreas normal.
c. Gradul D prezintă o creştere în dimensiuni a pancreasului.
d. Gradul C prezintă o creştere în dimensiuni a pancreasului.
(x) e. Gradul E prezintă două sau mai multe colecţii fluide şi/sau aer retroperitoneal.

23. *Despre tratamentul medical în pancreatita acută se poate afirma, cu excepția: (264)
(x) a. Un nivel al amilazelor care scade sau se menţine scăzut indică o continuare a distrucţiei
acinare.
b. Tratamentul medical poate fi împărţit în tratament general suportiv şi tratament specific al
inflamaţiei pancreatice sau al complicaţiilor.
c. Reducerea secreţiei pancreatice se realizează prin repaus alimentar.
d. În episoadele severe este important să se menţină o perfuzie tisulară adecvată și un volum
intravascular adecvat.
e. În cazurile severe, poate fi necesară resuscitarea cu câţiva litri de soluţie izotonă.

24. Despre tratamentul medical în pancreatita acută se poate afirma: (264-265)


(x) a. Toate încercările medicamentoase de reducere a secreţiei pancreatice nu au demonstrat
niciun beneficiu semnificativ.
b. Profilaxia antibiotică este indicată în formele uşoare şi moderate de pancreatită.
(x) c. Profilaxia antibiotică nu este indicată la pacienţii cu necroză sterilă.
(x) d. Utilizarea de antibiotice profilactice în formele severe nu modifică mortalitatea.
e. Utilizarea de antibiotice profilactice în formele severe nu prelungeşte timpul scurs de la
prezentare până la infecţie.

25. Despre tratamentul chirurgical în pancreatita acută se poate afirma: (265)


(x) a. Au ca și scop prevenirea unor alte episoade de pancreatită sau sunt necesare pentru
tratamentul complicaţiilor locale peripancreatice.
(x) b. Colecistectomia este indicată la persoanele cu pancreatită ușoară sau moderată de cauză
biliară.
c. La pacienţii cu forme severe de pancreatită biliară colecistectomia trebuie efectuată precoce.
d. ERCP cu sfincterotomie şi extragerea calculilor este recomandată toți la pacienţii cu
pancreatită.
e. Pacienţii cu necroză sterilă necesită operație în cel mult 2-3 săptămâni de la apariţia sa.

26. Complicațiile pancreatitei acute: (265)


(x) a. Pot să fie locale și/sau sitemice.
(x) b. Complicaţiile locale sunt suspectate atunci când durerea abdominală persistă sau se
acutizează, urmată de creșterea nivelului amilazei serice.
c. Dilatarea căii biliare principale și tulburările de evacuare gastrică sunt complicații locale ale
bolii.
(x) d. Complicaţiile sistemice ale pancreatitei acute sunt consecinţa furtunii de citokine şi a
SIRS.
e. Tromboza de venă splenică și/sau portă determină apariția unor varice esofagiene mari.

27. Complicaţiile sistemice asociate pancreatitei severe: (265)


(x) a. Multiple organe pot fi afectate de această situaţie, cu apariţia insuficienţei pulmonare, a
injuriei renale acute şi a instabilităţii cardiovasculare.
b. Șocul apare cu o tensiune arterială diastolică < 90 mmHg.
(x) c. Hemoragia digestivă cu pierdere de 500 ml de sânge în 24 de ore.
d. Insuficienţă renală cu un calciu <1,87 mmol/l sau <7,5 mg/dl.
e. Fiecare dintre aceste complicaţii specifice de organ nu este potenţial ameninţătoare de viaţă.
28. *Următoarele afirmații despre necroza pancreatică sunt adevărate, cu excepția: (265-
266)
a.Apare la aproximativ 20% din pacienții cu pancreatită acută.
b. Necroza pancreatică infectată reprezintă principala cauză de mortalitate, cu un procent > 40%.
c. Riscul de infecţie este asociat direct de gradul de extensie a necrozei.
(x) d. Examinare CT evidenţiază edemul peripancreatic şi absența aerului la nivel retroperitoneal.
e. Agravarea insuficienţelor de organ şi cu o leucocitoză în creştere sugerează o necroză
pancreatică infectată.

29. Colecţiile lichidiene peripancreatice: (266)


(x) a. Cea mai frecventă complicaţie a pancreatitei acute este dezvoltarea unei colecții fluide
peripancreatice sau retroperitoneale.
(x) b. Complicația este consecința întreruperii ductului pancreatic.
c. Necesită evacuare deoarece nu se resorb spontan.
(x) d. Pacienţii cu colecţii peripancreatice prezintă riscul de a dezvolta obstrucţie biliară sau
tulburări de evacuare gastrică.
e. Colecțiile peripancreatice sunt delimitate sau placate de viscerele din jur şi de ţesut fibros
(colagen).

30. Următoarele afirmații despre pseudochisturi sunt adevărate: (266)


a. Pseudochisturile pot atinge dimensiuni mari şi pot determina, în general, compresie pe
organele învecinate, în special pe stomac, duoden și colon.
(x) b. Este recomandat drenajul intern sau extern al pseudochisturilor simptomatice.
c. Pseudochisturile mici, asimptomatice nu necesită urmărire.
d. Pseudochisturile mici nu mai au tendinţa să crească şi nu vor determina simptome obstructive.
(x) e. Examinarea CT este cea mai bună metodă imagistică de evaluare a pseudochisturilor.

31. *Despre tratamentul pseudochisturilor sunt adevărate următoarele afirmații, cu


excepția: (266-267)
a. Examinarea CT măsoară grosimea peretelui pseudochistului şi relaţia acestuia cu structurile
din jur, lucru este extrem de important în planificarea intervenției chirurgicale.
(x) b. Pseudochisturile mature, în general cele mai vechi de 4săptămâni, au peretele prea gros
pentru a putea fi suturate.
c. Drenajul extern al unui pseudochist comunicant este contraindicat.
d. Pseudochisturile comunicante necesită drenaj intern în stomac, duoden sau o ansă Roux.
e. Pseudochisturile necomunicante pot fi aspirate sau drenate percutanat.

32. Următoarele afirmații despre etiologia pancreatitei cronice sunt false: (267)
(x) a. Litiaza biliară este responsabilă de majoritatea cazurilor de pancreatită cronică.
b. Consumul de alcool este responsabil de majoritatea cazurilor de pancreatită cronică
(x) c. Cauzele mai frecvente sunt reprezentate de cauze genetice, cum ar fi fibroza chistică.
d. Diferă de pancreatita acută prin faptul că distrucţia glandulară nu mai este reversibilă, ci
progresivă.
e. Fiecare episod recurent de pancreatită contribuie la formarea unei glande fibrotice şi
cicatriciale.

33. Tabloul clinic al pancreatitei cronice cuprinde următoarele: (267)


(x) a. Cel mai frecvent simptom al pancreatitei cronice este reprezentat de durerea cronică.
b. Durerea este, de obicei, surdă, cu localizare în hipocondrul drept şi iradiază posterior.
(x) c. Odată cu evoluția bolii, durerea devine constantă și permanentă.
d. Durerea nu este influențată de alimentație.
e. Este rar întâlnită dependența de narcotice la pacienții cu pancreatită cronică.

34. Despre pancreatita cronică aflată în stadiile finale se poate afirma: (267)
(x) a. Insuficienţa endocrină şi exocrină apare când 90% din glandă a fost distrusă.
b. Tabloul clinic cuprinde: malabsorție, diabet și deficiență de vitamine hidrosolubile.
(x) c. Tabloul clinic cuprinde: malabsorție, diabet și deficiență de vitamine liposolubile.
(x) d. Substituţia orală de enzime pancreatice ajută la tratamentul steatoreei.
e. Substituţia orală de enzime pancreatice nu este indicată în tratamentul steatoreei

35. Tratamentul medical al pancreatitei cronice presupune: (267)


(x) a. Include tratamentul alcoolismului, al dependenţei de narcotice şi urmarea unui regim
pentru diabetici.
(x) b. Regim sărac în grăsimi pentru diabetici este necesar pentru minimizarea steatoreei.
c. Include tratamentul alcoolismului, al tabagismului şi urmarea unui regim pentru diabetici.
(x) d. Principalul tratament al pacienţilor cu pancreatită cronică este cel medical.
e. Tratamentul medical rezolvă, de cele mai multe ori, simptomatologia dureroasă.

36. Tratamentul chirurgical al pancreatitei cronice: (268)


(x) a. Poate fi împărțit în două mari categorii: procedurile de drenaj şi cele de rezecţie.
b. Procedurile de drenaj funcţionează cel mai bine la pacienţii cu duct pancreatic nedilatat.
c. Rezecţia este indicată la pacienţii cu ducte dilatate.
(x) d. Beneficiul procedurilor de drenaj constă în păstrarea ţesutului pancreatic funcţional.
(x) e. Pacienţii care prezintă dilataţie ductală pot urma proceduri de decompresie ductală internă,
într-o ansă jejunală.

37. Următoarele afirmații despre tumorile pancreatice sunt adevărate: (268)


(x) a. Tumorile pancreatice pot fi maligne, premaligne sau benigne.
b. Peste 90% dintre cancerele pancreatice sunt reprezentate de adenocarcinoame și reprezintă a
patra cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în Europa de Vest.
c. Tumorile pancreatice premaligne sunt reprezentate de: adenocarcinom, chistadenocarcinom
mucinos, carcinomul mucinos nonchistic și limfom.
(x) d. Chistadenomul seros (adenomul microchistic. este o tumoră pancreatică benignă.
e. Două treimi dintre cazurile de carcinom pancreatic se dezvoltă la nivelul corpului pancreatic.

38. Mutațiile genetice asociate cu cancerul de pancreas: (268)


(x) a. Cancerul pancreatic a fost asociat cu trei anomalii genetice importante.
(x) b. Activarea oncogenelor.
c. Activarea genelor supresoare tumorale.
(x) d. Mutaţia genetică cel mai frecvent exprimată şi care apare cel mai devreme în tumorile
maligne pancreatice are loc în oncogenele K-ras.
(x) e. Are loc supraexpresia factorilor de creștere sau a receptorilor lor.

39. Următoarele afirmații despre incidența cancerului pancreatic sunt adevărate: (268-269)
(x) a. Pacienții cu o rudă paternă cu cancer pancreatic prezintă un risc de 75% pentru dezvoltarea
afecţiunii.
b. Pacienții cu o rudă maternă cu cancer pancreatic prezintă un risc de 65% pentru dezvoltarea
afecţiunii.
c. Incidența cancerului pancreatic este scăzută în familiile cu cancer de sân.
(x) d. Incidența cancerului pancreatic este crescută în familiile cu cancer de colon non-polipozic
ereditar.
e. Incidența cancerului pancreatic este scăzută în familiile sindrom Peutz-Jeghers.

40. Semnele și simptomele carcinomului pancreatic sunt următoarele: (269)


(x) a. Carcinoamele periampulare (duodenale sau ale ampulei Vater) determină apariția icterului
nedureros.
b. Durerea constantă fără prezența icterului este caracteristică tumorilor de cap de pancreas.
(x) c. Durerea de spate reprezintă primul simptom la pacienții cu tumori corporeo-caudale.
d. Carcinoamele periampulare au un prognostic nefavorbil.
(x) e. Semnele și simptomele sunt legate de localizarea tumorii.

41. Evaluarea imagistică la pacienții cu cancer de pancreas presupune: (269)


(x) a. Ultrasonografia este prima opțiune de investigare suplimentară la pacienții cu icter.
b. Ecografia nu este utilă în identificare localizării obstrucției ductale.
(x) c. La pacienții cu istoric pentru neoplasmul pancreatic cea mai bună metodă de explorare este
CT-ul.
d. CT-ul de înaltă rezoluție cu substanță de contrast este necesară pentru stadializarea
postoperatorie a leziunii.
e. La pacienții cu istoric pentru neoplasmul pancreatic cea mai bună metodă de explorare este
ultrasonografia.
42. Despre tratamentul tumorilor pancreatice se poate afirma: (270)
(x) a. Tumorile cefalice pancreatice sau cele periampulare sunt cel mai bine abordate prin
duodenopancreatectomie cefalică (procedura Whipple)

(x) b. Tumorile corpului şi cozii pancreatice sunt tratate prin pancreatectomie distală, care, cel
mai adesea, include şi splenectomia.

c. Duodenopancreatectomia cefalică implică rezecţia porţiunii proximale a căii biliare principale,


a duodenului şi a capului pancreatic.

(x) d. Deşi mortalitatea acestei proceduri este <5%, complicaţiile sunt frecvente, dar pot fi
gestionate, de obicei, fără reintervenţie.

(x) e. Complicaţiile includ fistulele oricăreia dintre anastomoze, cel mai frecvent afectată fiind
cea pancreaticojejunală.

43. Următoarele afirmații despre metodele minim invazive de realizare a


duodenopancreatectomiei cefalice sunt adevărate: (271)
(x) a. Aceste metode implică abordul laparoscopie sau robotic.

b. Laparotomia este uneori necesară înaintea laparoscopiei pentru a evidenţia metastazele


nevizualizate de explorările imagistice.

c. Obstrucţia gastrică distală apare la aproximativ 15% dintre pacienţii cu cancer pancreatic
nerezecabil şi necesită o gastrojejunostomie paliativă.

(x) d. La pacienţii identificaţi preoperator cu tumori nerezecabile, tratamentul pruritului secundar


hiperbilirubinemiei se poate efectua prin stentare biliară endoscopică.

(x) e. Dacă la explorarea operatorie tumora se dovedeşte a fi nerezecabilă, se efectuează, de


obicei, un bypass biliar paliativ.

44. Despre prognosticul tumorilor pancreatice putem afirma: (271)


a. Majoritatea pacienţilor cu tumori pancreatice prezintă boală nerezecabilă şi au o supravieţuire
medie de aproximativ un an, chiar şi cu chimioterapie.
(x) b. Rezecţia chirurgicală extinde durata de viaţă la aproximativ 19 luni.

(x) c. Pacienţi operați decedează tot din cauza neoplaziei.

d. Rata de supraviețuire la pacienții operați pe parcursul a 5 ani este probabil de 30%.

(x) e. Factorii de prognostic nefavorabil includ prezenţa metastazelor ganglionare, tumorile mai
mari de 3 cm şi invazia perineurală.

45. Urnătoarele afirmații despre tratamentul de cancer pancreatic sunt adevărate: (271)
(x) a. Tratamentul neoadjuvant reprezintă tratamentul administrat pacienţilor preoperator, cu
intenţia de a îmbunătăţi procentul de rezecţii curative şi supravieţuirea.

b. Aplicarea terapiei neoadjuvante crește posibilitatea de a lăsa ţesut tumoral microscopic sau
macroscopic în timpul rezecţiilor.

(x) c. Tratamentul pruritului secundar hiperbilirubinemiei poate fi realizat prin stentarea


endoscopică a căii biliare, în timp ce pacientul primeşte acest tratament neoadjuvant.

(x) d. Terapiile adjuvante includ utilizarea atât a chimioterapiei sistemice, cât şi a chimioradierii,
fiind considerate mai bune decât chirurgia singură.

e. Studiul CONKO-1 a arătat un beneficiu cert al chimioradierii adjuvante, comparativ cu


chirurgia ca unica modalitate terapeutică.

46. Despre tumorile pancreatice endocrine sunt false: (271)


a. Apar la orice vârstă, incidenţa maximă fiind situată între 30-60 ani.

(x) b. Tumorile pancreatice endocrine afectează în special sexul masculin.

(x) c. Tumorile pancreatice endocrine sunt mai frecvente decât adenocarcinoamele pancreatice.

d. În funcţie de prezenţa sau absenţa sindromului clinic secundar secreţiei de peptide se clasifică
în tumori funcționale și nefuncționale.

(x) e. După identificarea leziunilor prin ecografie, tratamentul implică rezecţia pancreatică pentru
toate aceste tumori.

47. Afirmațiile despre insulinom sunt adevărate: (271-272)


a. lnsulinoamele reprezintă 40% din totalul TPN, fiind cele mai frecvente tumori funcţionale.

(x) b. Majoritatea insulinoamelor sunt solitare şi < 2cm diametru și aproximativ 75% dintre ele
sunt localizate la nivelul corpului și cozii pancreatice.

(x) c. Pacienții câștigă adesea în greutate încercând să prevină simptomele de hipoglicemie.

(x) d. Din cauza comportamentului dezordonat și simptomelor vagi, pacienții sunt inițial
diagnosticați cu afecțiuni psihiatrice sau epilepsie.

e. Aproximativ 20% dintre pacienţii cu insulinoame prezintă sindromul MEN1.

48. Urătoarele afirmații despre diagmosticul insulinoamelor sunt adevărate: (272)


a. Diagnosticul este confirmat în urma unei monitorizări de 48 de ore şi a examinării
pancreasului printr-o tomografie computerizată multi-slice.

(x)b. Triada Whipple reprezentată de simptome de hipoglicemie, scăderea nivelului de glucoză


din sânge [40-50 mg/dL] şi dispariţia simptomelor după administrarea intravenoasă de glucoză
este sugestivă pentru diagnosticul de insulinom.

(x) c. Există şase criterii de diagnostic al insulinomului, care includ documentarea unei glicemii,
o valoare concomitentă a insulinei serice, niveluri plasmatice/serice de peptid-C, proinsulină
serică, nivel seric de β-hidroxibutirat şi absenţa sulfonilureei în plasmă şi/sau urină.

(x) d. Când rezultatele sunt neclare, testul de injectare a secretinei poate ajuta la fomrnlarea
diagnosticului.

e. La pacienţii cu insulinoame are loc o creştere a producţiei de insulină ca răspuns la secretină.

49. Urnătoarele afirmații despre gastrinom sunt false: (272)


(x) a. Multe dintre gastrinoame nu sunt localizate la nivelul pancreasului, peste 40% dintre ele
fiind localizate la nivelul peretelui duodenal.

b. Gastrinoamele sunt multicentrice în jumătate dintre cazuri şi tind să metastazeze în ganglionii


limfatici şi în ficat (50%).

c. Diagnosticul trebuie suspicionat la toţi pacienţii cu ulcere peptice şi diaree, când ulcerele
peptice identificate prin esofagogastroduodenoscopie (EGD. au localizări atipice.

d. Nivelul de gastrină în condiţii de repaus trebuie determinat la pacienţii care necesită


intervenţie chirurgicală pentru ulcerul peptic.
(x) e. Un nivel de gastrină >I.OOO pg/mL la un pacient cu pH gastric >2 are valoare de
diagnostic.

50. Despre glucagonom putem afirma: (273)


a. Glucagonoamele derivă din celulele β ale pancreasului.

(x) b. Pacienţii se prezintă, de obicei, cu leziuni mari şi boală metastatică.

(x) c. Simptomele includ o intoleranţă uşoară la glucoză şi, la peste jumătate dintre cazuri,
eritemul migrator necrolitic.

(x) d. Pacienţii dezvoltă frecvent tromboze venoase profunde, tromboflebite, scădere în greutate,
anemie, caşexie şi tulburări psihiatrice.

e. Un nivel seric al glucagonului cuprins între 500 şi 1500 pg/mL are valoare diagnostică.

51. Următoarele afirmații despre VIPom sunt adevărate, cu excepția: (273)


a. Provoacă diaree apoasă, hipopotasemie şi hipoclorhidrie.

b. Diareea este cronică, neresponsivă la tratamentul medical, abundentă (6-8 L/zi) și este
prezentă și în condiții de repaus alimentar.

(x) c. VIP stimulează producţia de acid gastric, inhibă resorbţia osoasă, glicogenoliza şi
vasodilataţia, care pot provoca hipoclorhidrie, hipercalcemie, hiperglicemie şi înroşirea feţei.

d. Un nivel seric al VIP <75-150 pg/ml are valoare diagnostică.

(x) e. Pacienţii se deshidratează, cresc în greutate şi prezintă acidoză metabolică.

52. Despre somatostatinom sunt adevărate următoarele afirmații: (273)


a. Somatostatina stimulează producţia unei varietăţi de hormoni, incluzând hormonul de creştere,
gastrina, insulina şi glucagonul.

(x) b.Somatostatina inhibă absorbţia intestinală, motilitatea intestinală şi contracţia veziculei


biliare.

(x) c. Majoritatea simptomelor pe care le acuză pacienţii sunt nespecifice şi includ durerea,
pierderea în greutate şi modificarea tranzitului intestinal.
d. Somatostatinoamele sunt localizate, de obicei, la nivelul capului pancreatic (60%) şi sunt
leziuni solitare voluminoase la momentul diagnosticului (>3 cm, cu variaţii între 0,5-10 cm).

(x) e. Din cauza dimensiunilor şi naturii maligne, enucleerea nu este indicată; mai degrabă ar
trebui efectuată rezecţie.

53. Despre evaluarea tumorilor pancreatice endocrine putem afirma: (273)


(x) a. Toţi pacienţii cu tumori neuroendocrine trebuie să efectueze tomografie computerizată sau
imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM).

(x) b. Atunci când se suspicionează un insulinom, iar explorările CT, IRM sau EUS nu pot
localiza leziunea, poate fi utilizată stimularea arterială selectivă cu calciu, cu recoltarea probelor
din venele hepatice (ASVS).

c. Scintigrafia cu somatostatină (octreoscan) trebuie, de asemenea, efectuată pentru toate TPN, în


special în cazul insulinomului.

(x) d. Imagistic, cele mai multe tumori neuroendocrine se prezintă ca tumori solide
hipervascularizate.

(x) e. EUS poate fi utilă în identificarea leziunilor pancreatice de mici dimensiuni.

54. *Următoarele afirmații despre tratamentul tumorilor neuroendocrine sunt adevărate, cu


excepția: (273-274)
a. Tratamentul curativ al tumorilor neuroendocrine necesită îndepărtarea chirurgicală completă a
tumorii primare şi a metastazelor.

b. Supravieţuirea este semnificativ mai bună decât în cazul adenocarcinoamelor,

(x) c. Procedurile citoreductive pentru metastazele hepatice sunt utile dacă poate fi extirpat cel
puţin 70% din volumul tumoral.

d. Tratamentul paliativ non-operator include controlul simptomelor şi terapiile ablative, precum


ablaţia prin radiofrecvenţă, crioterapia, embolizarea arterei hepatice sau chimioembolizarea.

e. Simptomele tumorilor neuroendocrine trebuie controlate preoperator folosind analogi de


somatostatină şi inhibitori de pompă de protoni.

55. Următoaarele afirmații despre leziunile chistice ale pancreasului sunt adevărate: (274)
(x) a. Un număr tot mai mare de leziuni pancreatice chistice sunt identificate prin scanările CT
ale abdomenului.

(x) b. Chiar dacă caracteristicile CT conferă un diagnostic precis, uneori ultrasonografia


endoscopică, cu aspirare de lichid şi biopsie de perete este necesară pentru a ajunge la un
diagnostic final exact.

c. Neoplasmele chistice mucinoase sunt întâlnite aproape întotdeauna la bărbați de vârstă


mijlocie.

(x) d. La momentul diagnosticului, 40% dintre tumori sunt invazive şi sunt localizate cel mai
frecvent în corpul şi coada pancreasului.

e. Neoplasmele mucinoase papilare intraductale sunt observate mai frecvent la bărbați afectând
doar în ductul pancreatic principal.

56. Tumori neuroendocrine bine diferenţiate pot fi: (274)


(x) a. Benigne sau cu grad scăzut de malignitate: limitate la pancreas, diametrul ≥2cm, >2
mitoze/HPF, >2% celule pozitive pentru Ki-67 sau angioinvazive.

(x) b. Benigne: limitate la pancreas, < 2 cm, non-angioinvazive, ≤2 mitoze/HPF şi ≤2% celule
pozitive pentru Ki-67.

c. Cu malignitate de grad scăzut cu invazia organelor adiacente şi/sau metastaze.

d. Cu malignitate de grad înalt.

(x) e. Tumorile benigne sau cu grad scăzut de malignitate se împart în: funcționale și
nefuncționale.

Cap 20. Ficatul și splina


1. Următoarele afirmații cu privire la ficat sunt adevărate: [317]
(x)a. este cea mai mare glandă unică din organism
(x)b. este acoperit de o capsulă fibroasă
c. este acoperit în totalitate de peritoneul visceral
d. cea mai mare parte din masa hepatică este situată la stânga liniei mediane
(x)e, este împărțit în 8 segmente separate

2. Care din următoarele ligamente leagă ficatul de diafragm și peretele abdominal anterior? [317]
(x)a. coronar
b. hepatosplenic
c. gastrohepatic
(x)d. falciform
(x)e. triunghiular

3. Referitor la vascularizația hepatică următoarele afirmații sunt adevărate: [317]


a. ¼ din fluxul sanguin hepatic se realizează prin intermediul venei porte
(x)b. ficatul prezintă vascularizație dublă prin intermediul arterei hepatice și venei porte
(x)c. venele ficatului drenează sângele direct în vena cavă inferioară
(x)d. ¼ din fluxul sanguin hepatic se realizează prin intermediul arterei hepatice
e. sistemul arterial hepatic are o distribuție unică

*4. Care este unitatea funcțională a ficatului? [317]


a. lobul hepatic
(x)b. lobulul hepatic
c. celulele stelate
d. hepatocitul
e. celula Kupffer

5. Care sunt funcțiile majore ale ficatului? [317]


(x)a. sinteza proteică
(x)b. metabolismul energetic
(x)c. funcția imună
d. producerea pigmenților biliari
(x)e. producerea de bilă

6. Care din următoarele modalități imagistice de elecție sunt utilizate în diagnosticul leziunilor
traumatice hepatice? [317, 318]
(x)a. ultrasonografia standard
b. endoscopia digestivă superioară
c. imagistica prin rezonanță magnetică
(x)d. computer tomografia
e. radiografia abdominală simplă

7. Următoarele afirmații referitoare la ultrasonografia hemangiomului cavernos hepatic sunt


adevărate: [319]
(x)a. este diagnostică
b. evidențiază captarea progresivă a substanței de contrast dinspre periferie spre centrul leziunii
c. evidențiază un focar hipoecogen anormal
(x)d. evidențiază un focar hiperecogen anormal
e. nu este necesară

8. Selectați afirmațiile adevărate cu privire la biopsia leziunilor hepatice


(x)a. un principiu important este de a evita biopsia în stadiile incipiente ale diagnosticului la un
pacient asimptomatic
b. de cele mai multe ori, biopsia percutanata este necesară pentru diagnosticul pozitiv
(x)c. poate aduce informașii eronate
d. nu este asociată cu riscuri procedurale
(x)e. poate fi necesară în cazul unor tumori hepatice nerezecabile a căror natură nu este
cunoscută

9. Următoarele afirmații despre hemangiomul hepatic sunt adevărate, cu excepția: [319, 320]
a. este, de obicei, descoperit întâmplător
(x)b. se asociază frecvent cu rupturi și hemoragii
(x)c. necesită întotdeauna tratament chirurgical
d. majoritatea pacienților sunt asimptomatici
(x)e. nu poate prezenta creșteri în dimensiuni

10. Referitor la investigațiile paraclinice în hiperplazia nodulară focală, putem afirma: [320]
a. biopsia percutanată poate face întotdeauna diferența între hiperplazia nodulară focală și
adenomul hepatic
(x) b. tomografia computerizată poate evidenția imaginea clasică de cicatrice centrală stelată în
leziunile mai mari
c. ultrasonografia abdominală utilizând tehnica Doppler este cea mai eficientă pentru descrierea
leziunilor
(x) d. ultrasonografia abdominală utilizând tehnica Doppler poate vizualiza semnal vascular cu
aspect de spițe de roată
e. imagistica prin rezonanță magnetică nu este necesară

11. Selectați afirmațiile adevărate referitor la hiperplazia nodulară focală: [320]


(x) a. este o leziune benignă
b. creșterea dimensională este influențată de tratamentul hormonal sau de utilizarea
contraceptivelor orale
c. în urma stabilirii diagnosticul prin explorări imagistice, este necesară o intervenție
chirurgicală cu scop curativ
(x) d. în momentul apariției simptomelor este necesară o reevaluarea clinică și imagistică pentru
a exclude alte cauze ce ar putea fi responsabile de manifestările clinice
(x) e. este un proces regenerativ

12. Următoarele afirmații referitoare la adenomul hepatic sunt adevărate, cu excepția: [320]
a. tumora se prezintă ca o leziune unică
(x) b. prezintă celule Kupffer
c. este o tumoră benignă
(x) d. are o incidență crescută la sexul masculin
e. prezența sa este asociată cu tratamentele hormonale pe termen lung

13. Referitor la tratamentul adenomului hepatic sunt false următoarele afirmații: [321]
(x) a. intervenția chirurgicală reprezintă tratamentul standard și are indicație clară în cazul tuturor
adenoamelor hepatice
(x) b. adenoamele cu risc înalt necesită monitorizare periodică, intervenția chirurgicală
realizându-se în momentul apariției complicațiilor
c. întreruperea contraceptivelor orale poate duce la o reducere a dimensiunilor tumorale
d. întreruperea contraceptivelor orale reprezintă prima măsură terapeutică atunci când leziunea
rămâne complet asimptomatică sau a fost descoperită incidental
(x)e. hemoragia asociată cu șoc hipovolemic necesită resuscitarea volemică, embolizare și
ulterior intervenție chirurgicală programată

14. Următoarele afirmații despre carcinomul hepatocelular sunt adevărate: [321]


a. pacienții cirotici necesită evaluare imagistică anuală prin ultrasonografie abdominală
(x) b. poartă și denumirea de hepatom
(x) c. reprezintă 90% din tumorile maligne primare hepatice
d. incidența este crescută la pacienții infectați cu virus hepatic B sau C, doar dacă aceștia
prezintă modificări cirotic
(x) e. consumul de alcool și steatoza hepatică non-alcoolică reprezintă factori de risc importanți

15. Carcinomul hepatocelular este suspectat la orice pacient cu ciroză cunoscută în cazul: [321]
a. creșterii în dimensiuni a ficatului
(x)b. accentuării icterului
(x)c. apariției encefalopatiei
d. scăderii concentrației de protrombină
(x)e. agravării ascitei

16.Următoarele afirmații referitoare la chemoembolizarea în tratamentul carcinomului


hepatocelular sunt adevărate: [322]
a. implică infuzia de agent chimioterapic în combinație cu particule emboligene direct
intratumoral prin intermediul venei porte
(x)b. implică infuzia de agent chimioterapic în combinație cu particule emboligene direct
intratumoral prin intermediul arterei hepatice
c. nu este o embolizare reală, deoarece diametrul particulelor este prea mic pentru a ocluza
circulația arterială
(x)d. principalul agent chimioterapic utilizat este doxorubicina
(x)e. particulele emobiligene pot fi reprezentate de spumă de gelatină sau microsfere de sticlă

17.Următoarele afirmații despre colangiocarcinom sunt false: [322]


(x) a. ia naștere din parenchimul hepatic
b. poate fi localizat periferic, central sau la nivelul ductelor biliare extrahepatice
(x) c. tumora este întotdeauna vizibilă la computer tomografie și stabilește diagnosticul
d. tratamentul de elecție este reprezentat de rezecția hepatică
(x) e. simptomatologia nu depinde de localizarea tumorală

*18. Care este cea mai frecventă tumoră malignă hepatică? [322]
a. colangiocarcinomul
b. hemangioendoteliomul epitelioid
(x)c. metastazele hepatice
d. carcinomul hepatocelular
e. angiosarcomul

19. Selectați afirmațiile adevărate cu referitoare la chisturile hepatice: [323]


(x) a. pot fi congenitale sau dobândite
b. chisturile multiple sunt, de obicei, confluente
(x) c. chisturile simple au conținut seros și nu comunică cu arborele biliar
d. chisturile congenitale pot fi neoplazice sau infecțioase
e. chisturile simple au, în general, dimensiuni mari

20. Următoarele afirmații despre chistadenomul hepatic sunt adevărate, cu excepția: [323]
a. este o afecțiune rară
(x) b. ultrasonografia și computer tomografia pot evidenția modificări structurale interne
reprezentative pentru septuri sau creșteri intrachistice cu aspect nodular
c. în urma explorărilor imagistice pot fi evidențiați noduli intramurali
(x) d. este frecvent întâlnit la bărbați, după vârsta de 40 de ani
e. are tendință la recidivă și potențial de transformare malignă, de aceea tratamentul de elecție
este reprezentat de excizia chirurgicală

*21. Selectați afirmația falsă referitoare la tratamentul abcesului piogen: [323]


a. aspirația percutanată și plasarea unui tub de drenaj ajută atât în diagnostic, cât și în remiterea
procesului infecțios
(x) b. aspirația percutanată evidențiază un conținut steril, fluid, ce are un aspect caracteristic
de ,,pastă de anșoa”
c. terapia antimicrobiană trebuie adaptată în funcție de rezultatele hemoculturilor și de
rezultatele culturilor din lichidul aspirat
d. stentarea biliară poate fi necesară în cazul în care obstrucția biliară a fost cauza formării
abcesului
e. sursa infecțioasă primară trebuie identificată și tratată

22. Următoarele afirmații despre abcesul ameobian sunt adevărate: [323, 324]
(x)a. este comun în regiunile în care ameobiaza este endemică, precum America de Sud și
Centrală
(x) b. anticorpii anti-ameoba pot fi identificați în ser la aproape toți pacienții infectați, fiind un
test util de screening
c. necesită drenaj percutanat
(x) d. răspunde bine la administrarea de metronidazol
e. un test de anticorpi pozitiv indică în mod obligatoriu o amoebiază activă

*23. Următoarele afirmație despre chistul hidatic este falsă: [324]


(x) a. omul devine accidental gazdă intermediară în urma contactului cu fecalele de pisică
b. apare sub forma unui chist unic, ce poate crește mult în dimensiuni
c. în interiorul chistului există multiple vezicule ce conțin numeroși protoscolecși
d. cea mai frecventă localizare este la nivelul ficatului
e. eozinofilia poate fi identificată la o treime până la jumătate dintre pacienți

24. Referitor la chistul hidatic, putem afirma următoarele: [324]


a. în caz de suspiciune a bolii, aspirația percutanată sau biopsia în scop diagnostic trebuie
efectuate cât mai rapid posibil
(x)b. diagnosticul infecției echinococice este confirmat prin teste serologice
c. diagnosticul infecției echinococice este confirmat prin explorări imagistice
(x)d. în caz de suspiciune a bolii, aspirația percutanată sau biopsia în scop diagnostic trebuie
evitate
(x)e. după stabilirea diagnosticului, tratamentul se aplică în funcție de localizarea și dimensiunile
chistului și de complicațiile locale

25. Splina accesorie – afirmații incorecte: [333]


a. este cea mai frecventă anomalie de dezvoltare a splinei
(x)b. cea mai frecventă localizare a splinei accesorii este la nivelul omentului
c. cea mai frecventă localizare a splinei accesorii ese la nivelul hilului splinei
d. eșecul identificării și exciziei splinelor accesorii poate duce la recidiva unor boli hematologice
(x)e. este rezultatul unui defect de fuziune a mugurilor splenici de la nivelul mezogastrului
ventral

26. Referitor la vascularizația splinei, sunt adevărate următoarele afirmații: [333]


(x) a. artera splenică este o ramură a trunchiului celiac
b. artera splenică este situată de-a lungul marginii inferioare a pancreasului, cranial de vena
splenică
(x) c. artera splenică asigură fluxul arterial primar
d. în cazul unei ocluzii arteriale, arterele gastrice scurte asigură un flux colateral provenit din
artera gastrică medie
(x) e. vena splenică se unește cu vena mezenterică superioară și formează împreună vena portă

27. Funcțiile splinei sunt reprezentate de: [333]


(x) a. hematopoieză
b. hemostază
c. sinteză proteică
(x) d. imunomodulare
(x) e. filtrarea sângelui

28. Următoarele afirmații despre splină sunt false: [333, 334]


a. este cea mai mare masă limfoidă din organism
(x)b. este situată în cadranul inferior stâng al abdomenului
(x)c. joacă un rol important în hematopoieza extramedulară pe tot parcursul vieții
d. are rol în menținerea integrității sistemului imun
e. are dublă vascularizație arterială

29. Selectați afirmațiile false referitoare la rolul splinei: [334]


a. zilnic, la nivelul splinei se filtrează aproximativ 350 de litri de sânge
(x)b. jumătate dintre plachete se depozitează la nivel splenic
c. funcția de filtrare va genera îndepărtarea fierului - corpii Pappenheimer
(x)d. funcția de filtrare va genera îndepărtarea resturilor nucleare - corpii Heinz
e. procesarea anormală a plachetelor la nivelul splinei apare în unele boli ce cauzează
trombocitopenie marcată

30. Următoarele afirmații despre rolul splinei de filtrare a sângelui sunt adevărate: [334]
(x) a. zilnic, la nivelul splinei se filtrează aproximativ 350 de litri de sânge
(x) b. funcția de filtrare va genera îndepărtarea resturilor nucleare - corpii Howell-Jolly
(x) c. o treime dintre plachete se depozitează la nivel splenic
d. procesarea anormală a plachetelor la nivelul splinei apare în unele boli ce cauzează
trombocitoză marcată
(x) e. funcția de filtrare va genera îndepărtarea hemoglobinei denaturate - corpii Heinz
31. Disconfortul la palparea splinei poate fi cauzat de urmatoarele, cu excepția: [335]
a. infarctul splenic
b. ruptura splenică
(x)c. hemoragia splenică
d. o infecție splenică
(x)e. hipersplenism

32. În cadrul anamnezei pacientului cu o posibilă afectare splenică trebuie urmărite: [335]
(x) a. istoricul sângerărilor
(x) b. consumul de medicamente ce pot interfera cu funcția plachetară
c. consumul de alcool
(x) d. istoricul familial de afecțiuni hematologice
(x) e. istoricul personal de afecțiuni hematologice

33. Despre examenul obiectiv al splinei, sunt false următoarele afirmații: [335]
(x) a. palparea se realizează bimanual, cu pacientul în decubit lateral
b. pentru palpare se poate utiliza și metoda Middleton
c. palparea splinei este dificilă
d. palparea se realizează bimanual, cu pacientul în decubit dorsal
(x) e. splina este, de obicei, dureroasă la palpare

34. Splenomegalia poate fi sugerată pe radiografia pe gol de: [336]


(x) a. devierea stomacului spre medial
(x) b. devierea colonului înspre caudal
c. ascensionarea hemidiafragmului drept
d. devierea colonului înspre cranial
(x) e. contur radiologic mărit al splinei

35. Referitor la ecografia abdominală în evaluarea splinei, sunt false următoarele afirmații: [336]
(x) a. splina normală poate fi rareori evidențiată prin ecografie abdominală
b. aerul din interiorul intestinelor poate limita vizualizarea ecografică a splinei
c. poate evidenția prezența chisturilor splenice
(x) d. splina apare ca o umbră radioopacă în cadranul superior stâng
e. poate evidenția o ruptură splenică cu hemoragie intraperitoneală

36. Selectați afirmațiile adevărate privind computer tomografia în evaluarea splinei: [336, 337]
(x)a. este cea mai utilă tehnică radioimagistică pentru determinarea dimensiunilor și leziunilor
splinei
(x)b. este utilă în ghidajul drenajelor percutanate datorită clarității imaginilor
c. nu permite vizualizarea clară a chisturilor și abceselor de la nivelul splinei
d. este metoda preferată în monitorizarea leziunilor splenice și pentru a obține informații despre
vascularizația splinei
(x)e. oferă informații și despre alte leziuni/afecțiuni concomitente de la nivel abdominal

37. Următoarele afirmații privind angiografia computerizată în evaluarea splinei sunt adevărate:
[337]
(x) a. permite controlul hipersplenismului la copiii cu hipertensiune portală
(x) b. permite stabilirea diagnosticului de tromboză de venă splenică
(x) c. permite reducerea sângerării prin embolizarea arterei splenice
d. permite evaluarea lacerațiilor splenice la pacienții instabili hemodinamic care au suferit un
traumatism abdominal
e. nu permite evaluarea tumorilor splenice

38. Afecțiunile hematologice cu indicație de splenectomiei sunt reprezentate de: [337]


(x) a. anemia hemolitică autoimună non-responsivă la terapia steroidiană
(x) b. purpura trombocitopenică autoimună
(x) c. purpura trombotică trombocitopenică
d. varicele gastrice hemoragice secundare unei tromboze de venă splenică
e. hipersplenismul asociat altor patologii

39. Următoarele afirmații despre traumatismele splenice sunt adevărate: [337, 338]
(x) a. pacienții cu lacerație splenică, instabili hemodinamic, au indicație de splenectomie de
urgență
b. din cauza riscului de infecție severă post-splenectomie, la pacienții instabili, se poate recurge
la soluții de prezervare a splinei
(x) c. splina al doilea cel mai frecvent organ lezat în traumatismele abdominale prin plăgi
penetrante
d. splenectomia este tratamentul indicat în toate traumatismele splenice
(x) e. splina este cel mai frecvent organ afectat în urma contuziilor abdominale

40. Referitor la anomaliile funcționale ale splinei, putem afirma: [338]


(x) a. siclemia poate determina asplenie funcțională
b. splenomegalia și hipersplenismul reprezintă același lucru
(x) c. splenectomia este cea mai frecventă cauză pentru asplenie
d. hiposplenismul congenital este frecvent întâlnit
(x) e. mărimea splinei nu este corelată cu funcția ei hematologică

41. Splenomegalia de dimensiuni mari se întâlnește în, cu excepția: [338]


(x) a. malaria acută
b. reticuloendotelioza
c. talasemie majoră
d. boala Gaucher
(x) e. scorbut

42. Anemiile hemolitice ereditare se clasifică în: [338]


(x) a. anemii hemolitice cauzate de anomalii structurale ale membranei
(x) b. anemii hemolitice cauzate de anomalii metabolice
c. anemii hemolitice cauzate de deficitul de vitamina B12
(x) d. hemoglobinopatii
e. anemii hemolitice cauzate de deficitul de fier

43. Următoarele afirmații privind sferocitoza sunt adevărate: [338, 339]


(x) a. se transmite autozomal dominant
b. splenectomia este, de obicei, recomandată de urgență, indiferent de vârstă
(x) c. este esențială identificarea intraoperatorie a unor eventuale spline accesorii care pot suferi
hipertrofie și pot determina persistența simptomatologiei inițiale
(x) d. este caracterizată de prezența unor hematii cu formă modificată, rigide, ce nu pot trece prin
reţeaua vasculară splenică și sunt sechestrate, determinând splenomegalie
e. este cauzată de o anomalie in transportul Na/K

44. Referitor la talasemii următoarele afirmații sunt false: [338, 339]


a. se caracterizează prin prezența unor deficite în sinteza uneia sau mai multor subunități ale
hemoglobinei
(x) b. pacienții cu talasemie prezintă cel mai mic risc de a dezvolta infecție severă post-
splenectomie, de aceea splenectomia este tratamentul de elecție
c. în talasemia minoră, forma heterozigotă de talasemie, splenectomia determină reducerea
disconfortului fizic
(x) d. în talasemia majoră, splenectomia reduce problemele asociate supraîncărcării cu fier
e. se clasifică în talasemie minoră și talasemie majoră

45. Sechestrarea splenică a trombocitelor se întâlnește în următoarele afecțiuni: [339]


(x) a. splenomegalia congestivă
(x) b. metaplazia mieloidă
(x) c. boala Gaucher
d. boala Guglielmo
e. procese imunologice

46.Următoarele afirmații despre trombocitopenia imună sunt adevărate: [340]


a. este o afecțiune congenitală
(x) b. poate fi primară sau secundară
(x) c. trombocitopenia imună primară este asociată cu prezența anticorpilor antiplachete
sanguine
d. trombocitopenia imună secundară est asociată cu infecții bacteriene
(x) e. trombocitopenia imună primară este asociată cu distrucția trombocitelor mediată de
limfocitele T

47. Referitor la purpura trombotică trombocitopenică, sunt false următoarele afirmații: [340]
a. este o boală congenitală sau dobândită a arterelor și capilarelor
(x) b. forma congenitală se asociază cu boli autoimune, tratamente medicamentoase și infecții
c. netratată, are o mortalitate extrem de mare
(x) d. tratamentul constă în transfuzii profilactice cu plasmă, indiferent de forma de boală
(x) e. splenectomia reprezintă tratamentul de primă intenție

*48. Patologiile asociate cu hipersplenism sunt următoarele, cu excepția: [340]


a. boala Gaucher
b. sindromul Felty
(x) c. tromboza de arteră splenică
d. porfiria eritropoietică
e. hipertensiunea portală

49. Sindromul Felty se caracterizează prin: [341]


(x)a. artrită reumatoidă
(x)b. splenomegalie
(x)c. neutropenie
d. anemie
(x)e. ulcere gambiere

50. Următoarele afirmații referitoare la tratamentul hipersplenismului sunt adevărate: [341]


(x) a. splenectomia parțială și embolizarea splenică sunt utilizate ca alternative ale splenectomiei
totale pentru tratamentul hipersplenismului și al disconfortului abdominal
b. hipersplenismul asociat splenomegaliei congestive secundare unei insuficiențe hepatice și
consecințelor vasculare ale hipertensiunii portale necesită efectuarea cât mai rapidă a
splenectomiei
(x) c. în hipersplenismul secundar de primă intenție este tratarea cauzei care a determinat apariția
acestuia
d. splenectomia determină corectarea definitivă a citopeniei
(x) e. embolizarea parțială a arterei splenice are potențial crescut de a cauza abcese și infarcte

51. În urma splenectomiei la o persoană sănătoasă se evidențiază următoarele modificări


hematologice: [341]
(x)a. creșterea numărului de leucocite cu 50% peste limita superioară a normalului
(x)b. creșterea numărului de leucocite este de obicei tranzitorie
(x)c. creșterea tranzitorie a numărului de trombocite cu până la 30% peste limita superioară a
normalului
d. trombocitoza tranzitorie postsplenectomie este foarte rară
(x)e. modificări structurale anormale ale hematiilor pe frotiul de sânge

52. Referitor la tratamentul antiagregant plachetar administrat postsplenectomie, sunt adevărate


următoarele afirmații, cu excepția: [341, 342]
(x) a. este indicat la toți pacienții cu o valoare a numărului de trombocite >400.000/mm3
b. este indicat la pacienții cunoscuți cu afecțiuni mieloproliferative și o valoare a numărului de
trombocite >400.000/mm3
c. este indicat la toți ceilalți pacienți, după splenectomie, dacă numărul trombocitelor
>750.000/mm3
(x)d. nu este indicat decât în cazul unei trombocitoze extreme
(x)e. este indicat la toți pacienții, indiferent de numărul de trombocite

53. Selectați afirmațiile false privind infecțiile severe postsplenectomie cu bacterii încapsulate:
[342]
a. decesul se poate instala rapid, în 24-48 de ore
b. debutul este insidios
(x)c. debutul este brutal, pacientul putând deveni septic în doar câteva ore
d. pacienții asociază frecvent insuficiență corticosuprarenaliană
(x)e. reprezintă cea mai rară formă de infecții postsplenectomie

54. Abcesele subfrenice – semne clinice: [342]


(x)a. febră
b. vărsături
(x)c. durere în hipocondrul stâng
d. leucocitoză tranzitorie
(x)e. atelectazie prelungită

Cap. 26. Bolile sistemului vascular

1. Boala arterială periferică

1. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: [520]


a. boala arterială periferică se caracterizează prin ocluzii sau stenoze (ocluzii parțiale) ale arterelor de la
nivelul extremităților inferioare
(x)b. cea mai frecventă localizare a BAP este la nivelul arterei femurale profunde
c. boala ocluzivă femuro-popliteală este localizată sub ligamentul inghinal
(x)d. boala ocluzivă tibială implică arterele de sub bifurcația popliteală
(x)e. boala ocluzivă femuro-popliteală este mai frecventă la adulții între 45 și 65 ani

2. Următoarele afirmații sunt false, cu excepția: [520]


(x)a. boala ocluzivă aorto-iliacă este mai frecventă la adulții între 45 și 65 ani
(x)b. cea mai frecventă localizare BAP este la nivelul arterei femurale superficiale
c. boala ocluzivă femuro-popliteală poate fi simptomatică, cu excepția perioadelor de efort fizic
(x)d. cauze mai puțin frecvente ale BAP sunt boala Buerger, fibroza chistică, endofibroza iliacă și
compresia arterelor prin benzi musculare fibroase
e. boala ocluzivă tibială nu este tipică la pacienții cu diabet, insuficiență renală în stadiu final și vârstă
înaintată

3. Referitor la fiziologia bolii arteriale periferice, putem considera adevărate următoarele afirmații: [520-
521]
(x)a. pierderea presiunii este direct proporțională cu volumul fluxului de sânge
(x)b. când se formează placa, reducerea fluxului apare la scăderea diametrului arterial cu 60-70%
(x)c. principalul mecanism este reprezentat de formarea unor plăci aterosclerotice mari ce ocupă
lumenul arterial
d. placa de aterom odată formată împiedică fluxul de sânge şi crește tensiunea arterială distal de nivelul
stenozei
(x)e. acumularea focală a plăcii de aterom are loc la locurile de turbulentă

4. Alegeți afirmațiile false cu privire la claudicația intermitentă: [521]


a. claudicaţia este caracterizată de durere la nivelul unui grup muscular important, precipitată de
exerciţiu fizic şi ameliorată de repaus
(x)b. articulaţiile si piciorul sunt afectate de claudicaţie
(x)c. grupele musculare afectate de claudicaţie se află întotdeauna la un nivel proximal de obstrucţia
arterială
(x)d. ocluzia AFS provoacă claudicaţia la nivelul coapsei şi nu la nivelul gambei
e. evoluţia naturală a claudicaţiei netratate este în general benignă

*5. Alegeți afirmația falsă cu privire la durerea de repaus cauzată de ischemie: [521]
a. apare mai ales noaptea
b. cel mai frecvent pacienții au dureri la nivelul degetelor de la picioare și epifizelor distale ale oaselor
metatarsiene
(x)c. este cauzată de ischemia țesutului muscular sensibil la hipoxie
d. indică o BAP avansată
e. alinarea durerii se face prin poziționarea declivă a picioarelor

6. Următoarele afirmații referitoare la ulcerațiile diabetice sunt adevărate: [521]


(x)a. sunt nedureroase
b. localizate imediat deasupra maleolelor
c. sunt rezultatul indirect al neuropatiei diabetice
(x)d. piciorul se poate deforma( picior Charcot)
(x)e. localizate pe fața plantară și laterală a piciorului, în zonele de presiune

*7. Alegeți afirmația adevărată cu privire la gangrena uscată: [522]


a. asociere de celulită
(x)b. mumificarea degetelor piciorului
c. este asociată cu infecţie activă
d. este de obicei urât mirositor
e. scurgeri purulente abundente

8. Referitor la evaluarea bolii arteriale periferice, următoarele afirmații sunt false, cu excepția: [522]
(x)a. pacienţii cu BAP severă au adesea semnul Buerger
(x)b. pacienţii cu ischemie de membru trebuie examinaţi cu aparat Doppler cu undă continuă
c. durerea neurogenă de membru inferior este de obicei localizată la nivelul grupelor musculare
majore
d. durerea musculo-scheletală este adesea prezentă la efort
(x)e. durerea secundară stenozei de canal medular este ameliorată prin aplecarea înainte în timpul
mersului

9. Următoarele afirmații despre examinarea Doppler în BAP sunt adevărate, cu excepția: [522]
a. pe măsura progresiei ocluziei, unda fluxului de sânge trece de la aspect trifazic, la bifazic, respectiv
monofazic
b. emite ultrasunete cu lungime de undă cuprinsă între 2 şi 10 MHz
(x) c. pe măsura progresiei ocluziei, unda fluxului de sânge trece de la aspect monofazic, la bifazic,
respectiv trifazic
(x) d. oferă o evaluare cantitativă a gradului de stenoză
e. este un instrument ieftin care poate fi utilizat pentru a evalua calitatea semnalelor arteriale şi pentru
a măsura presiunile arteriale ale gleznei sau ale braţului

10. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate referitor la diagnosticul imagistic în bolile
vasculare? [523]
(x)a. pacienţii cu claudicaţie severă ar trebui să fie supuşi diagnosticului angio-RM sau angio-CT
(x)b. angio-RM-ul şi angio-CT-ul nu necesită puncţie la nivelul arterei femurale
c. arteriografia cu contrast este efectuată printr-o puncţie percutană a arterei iliace şi este utilizată
atunci când se planifică atât diagnosticul cât şi procedura terapeutică
(x)d. angiografia implică puncţia unei artere periferice, cu introducerea unui cateter intravascular
pentru injectarea selectivă a arterelor
(x)e. gadolinium poate rareori provoca fibroză subcutanată la pacienții cu insuficiență renală
11. Referitor la complicațiile angiografiei este adevărat: [523]
(x) a. în cazul sângerărilor locale pot apărea adesea parestezii Ia nivelul membrului afectat din cauza
compresiei nervilor adiacenţi
b. tromboza apare de obicei în primele 3 ore de la puncţia arterială
(x) c. hidratarea înainte şi după angiografie este importantă doar la toți pacienții, în specialla cei cu
insuficienţă renală
d. pseudoanevrismele secundare inserţiei cateterului pot fi închise prin compresie sub ghidaj ecografic,
în special la pacienţii care sunt supuşi terapiei anticoagulante
(x) e. la pacienţii cu hipersensibilitate cunoscută la substanţa de contrast se pot administra steroizi şi
antihistaminice înainte de procedură

*12. Următoarele afirmații cu privire la principalele complicaţii ale angiografiei sunt adevărate, cu
excepția: [523]
a. sângerare sau tromboză la locul puncţiei
b. formarea unui pseudoanevrism la locul puncţiei
(x) c. fibroză subcutanată Ia pacienţii cu insuficienţă cardiacă
d. crearea iatrogenă a unei fistule arterio-venoase
e. reacţie de hipersensibilitate şi toxicitate renală la substanţa de contrast

13. Următoarele afirmații referitoare la tratamentul endovascular prin tehnica angioplastiei


transluminale percutanate sunt false, cu excepția : [523-524]
(x) a. în cele mai simple cazuri, un cateter cu balon este introdus pe ghid şi umflat în regiunea stenozată,
dilatând astfel vasul şi restabilind diametrul său luminal
b. această manevră poate fi suficientă, cu condiţia să se creeze o disecţie semnificativă la nivelul unde
se efectuează
(x) c. tehnică a fost extinsă și în abordarea stenozelor mai complexe, pe segmente lungi şi chiar în cazul
ocluziilor totale
(x)d. complicațiile PTA necesită, în general, stentare sau, mai rar, o intervenţie chirurgicală imediată
e. trecerea ghidului între straturile peretelui vasului, numită „recanalizare subintimală", poate fi
realizată pentru crearea unui nou pasaj, fiind necesară și efectuarea unui bypass chirurgical

14. Următoarele afirmații referitoare la tratamentul endovascular al bolii arteriale periferice sunt
adevărate: [524]
(x) a. PTA presupune trecerea unui fir ghid de calibru mic prin regiunea stenozei sau ocluziei dintr-un loc
de puncţie percutanată la distanţă
(x) b. toate stenturile sunt expuse riscului de fractură, de aceea trebuie precauţie la plasarea acestora în
zone cu flexie amplă
c. stenturile din oţel inoxidabil expandabile pe balon sunt indicate pentru leziunile arterelor lungi sau
sinuoase
d. stenturile auto-expandabile din nichel şi titan (nitinol) sunt destinate leziunilor focalizate calcificate
(x) e. PTA poate fi complicată prin ocluzia acută a vaselor
15. Referitor la tehnicile adjuvante pentru PTA sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția: [524]
(x) a. stenturile auto-expandabile din nichel şi titan (nitinol) sunt indicate pentru leziunile arterelor lungi
sau sinuoase( artera iliacă externă, femurala superficială)
(x) b. toate stenturile sunt expuse riscului de fractură, de aceea trebuie precauţie la plasarea acestora în
zone cu extensie amplă
c. stenturile auto-expandabile din nichel şi titan (nitinol) creează o forță radială ridicată
d. stenturile din oţel inoxidabil expandabile pe balon sunt destinate leziunilor focalizate calcificate
e. au fost introduse baloane și stenturi farmacologic active
16. Care dintre următoarele afirmații referitoare la intervențiile infrainghinale în BAP sunt adevărate?
[525]
(x) a. hiperplazia neointimală poate apărea
(x) b. tehnicile endovasculare pot fi aplicate pentru leziunile AFS la pacienţii cu claudicaţie severă
c. incidenţa restenozei şi a eşecului intervenţiei este cuprinsă între 50% şi 80% la 1 an
d. medicaţia antiplachetară nu mai este folosită de rutină după orice intervenţie endovasculară pentru
a preveni tromboza acută
(x)e. chiar deasupra genunchiului apar flexie extremă, extensie şi torsiune, ceea ce poate duce la
fractură de stent

17. Următoarele afirmații sunt referitor la managementul chirurgical al BAP sunt adevărate: [525]
(x) a. mulţi chirurgi folosesc endarterectomia locală a arterelor femurale comune şi femurale profunde
pentru a îmbunătăţi fluxul unei proteze de bypass aortofemural sau în cazul unui bypass infrainghinal
b. endarterectomia de arteră femurală comună devine mai puțin invazivă atunci cand este asociată fie
cu stentarea iliacă, fie cu aterectomia sau stentarea AFP
c. toți pacienții cu boală aorto-iliacă sunt candidaţi pentru endarterectomie
(x)d. ocluzia protezei unui bypass aorto-femural este de obicei cauzată de progresia bolii la nivelul
vaselor distale
(x)e. bypassul pe artera poplitee deasupra genunchiului se realizează fie cu vena pacientului (autologă),
fie cu proteză sintetică

18. Referitor la managementul chirurgical al BAP, recanalizarea prin profundoplastie în combinaţie cu


endarterectomia femurală poate creşte perfuzia membrelor inferioare la pacienții cu: [525]
(x)a. ocluzia AFS
(x)b.stenoza proximală a AFP
c. claudicaţia intermitentă
(x) d. durere ischemică de repaus
e. gangrenă

19. Afirmațiile false referitoare la bypass-ul la pacienții cu boală ocluzivă infrainghinală sunt: [526]
(x) a. bypassurile cu proteze sintetice ale arterelor de sub genunchi funcţionează mai eficient
b. aceste proceduri de bypass distal se realizează cel mai bine cu un grefon venos autolog
c. vena safenă mare poate fi folosită pentru bypass recoltată şi inversată, astfel încât valvele venei să
fie în aceeaşi direcţie cu fluxul arterial
(x)d. bypass-ul cu vena safenă recoltată şi inversată este o tehnică permite o potrivire mai bună a
dimensiunilor între arteră şi venă şi poate fi adesea efectuată cu incizii minime
e. vena safenă mare poate fi folosită pentru un bypass in situ, în care vena safenă este lăsată în poziţia
normală anatomică, iar valvele venei sunt distruse cu un valvulotom

20. Referitor la bypass-ul la pacienții cu boală ocluzivă infrainghinală, în situaţia în care vena safenă
ipsilaterală nu este disponibilă, trebuie luate în considerare mai multe alternative: [526]
(x)a. vena safenă contralaterală
(x)b. venele extremitatilor superioare
c. vena femurala superficiala
(x)d.venele cefalice
(x)e. venele bazilice

21. Următoarele afirmații referitoare la bypass-ul la pacienții cu boală ocluzivă infrainghinală sunt false:
[526]
(x) a. bypassurile cu proteze sintetice ale arterelor de sub genunchi funcţionează mai eficient
b. vena safenă mare poate fi folosită pentru bypass recoltată şi inversată, astfel încât valvele venei să
fie în aceeaşi direcţie cu fluxul arterial
(x)c. bypass-ul cu vena safenă recoltată şi inversată este o tehnică permite o potrivire mai bună a
dimensiunilor între arteră şi venă şi poate fi adesea efectuată cu incizii minime
d. vena safenă mare poate fi folosită pentru un bypass in situ, în care vena safenă este lăsată în poziţia
normală anatomică, iar valvele venei sunt distruse cu un valvulotom
e. aceste proceduri de bypass distal se realizează cel mai bine cu un grefon venos autolog

22. Care dintre următoarele afirmații reprezintă amputaţii distale? [527]


(x)a.amputaţiile de transmetatarsiene
b. amputaţie sub nivelul genunchiului (gambă sau transtibială)
(x) c.amputaţiile Syme (gleznă)
d. amputaţiile de oase tarsiene
(x)e. amputaţiile de degete

23. Trei din umătoarele afirmații sunt adevărate. Selectați afirmațiile false despre amputația ca opțiune
terapeutică la pacienții cu BAP: [527]
a. poate fi singura opţiune la unii pacienţi cu durere de repaus severă ,sau gangrenă, care nu sunt
candidaţi pentru revascularizare
(x)b. adesea, cel mai scăzut nivel care asigură vindecarea este cel al amputaţiei deasupra de genunchi
c. amputaţia de coapsă este indicată atunci când ischemia este profundă şi gangrena se extinde până la
nivelul genunchiului
(x) d. cu cât amputaţia este mai distala, cu atât potenţialul de reabilitare este mai bun
e. indicaţia adecvată a nivelului de amputaţie este importantă pentru a asigura vindecarea plăgii
*24. Afirmația falsă referitoare la situațiile în care este indicată amputaţia de coapsă este: [527]
a. ischemia este profundă
b. gangrena se extinde până la nivelul genunchiului
(x) c. la unii pacienţi cu durere de repaus
d. la pacienţii care sunt imobilizaţi în pat
e. pacienţii prezintă un risc chirurgical ridicat din cauza altor afecţiuni medicale

2. Boala venelor- p.534-541

1. Referitor la boala venoasă următoarele afirmații sunt false: [534]


a. este una dintre cele mai frecvente afectiuni medicale ale populatiei adulte
(x)b. adulţii au o probabilitate de 40% de a dezvolta un ulcer venos în timpul vieţii
(x) c. incidenţa bolilor venoase scade odată cu vârsta
d. aproximativ 70% dintre adulţi vor face o formă de boală venoasă
e. includ varice, sindrom post-trombotic, ulcere venoase şi telangiectazii

2. Selectați afirmațiile adevărate privind despre anatomia sistemului venos sunt următoarele: [534]
a. este împărțit în 2 componente: superficial și profund
b. sistemul venos central include venele mari care însoţesc traiectul arterelor majore ale membrelor
c. venele membrelor sunt clasificate în centrale și periferice
(x)d. sistemul venos periferic include sistemele venoase ale membrelor superioare şi inferioare, precum
şi întoarcerea venoasă a regiunii capului şi gâtului
(x)e. gamba are șase vene profunde principale

*3. Alegeți afirmația falsă cu privire la valvele venoase: [534]


a. previn refluxul sângelui înapoi în periferie în timpul ortostatismului
(x) b. incompetența valvelor venelor perforante permite curgerea nefiziologică a sângelui din sistemul
superficial în cel profund
c. un reflux nefiziologic al sângelui poate cauza insuficiență venoasă cronică
d. asigură fluxul unidirecțional ai sângelui spre inimă
e. aceste valve venoase sunt bicuspide

4. Referitor la fiziologia sistemului venos, următoarele afirmații sunt adevărate: [534,535]


(x)a. contracția musculară creşte presiunea în interiorul compartimentelor inter-aponevrotice,
pompând sângele înapoi spre inimă
(x)b. compartimentele musculare ale gambei sunt foarte importante în funcţionarea circulaţiei venoase
normale
(x) c. presiunile venoase diferite în poziţie de ortostatism şi clinostatism reflectă rolul important al
valvelor, al contracţiei musculare şi a poziţiei pacientului
d. venele superficiale sunt înconjurate de compartimente musculare
e. spre deosebire de venele superficiale, venele profunde nu sunt înconjurate de compartimente
musculare
5. Următoarele afirmații privind lipodermatoscleroza sunt adevărate: [535]
(x) a. reprezintă fibroza ţesutului subcutanat de la nivelul membrului afectat
b. presiunea venoasă în ortostatism devine mult mai mică când valvele sunt deteriorate şi duce la stază
(x) c. distensia venoasă poate traumatiza endoteliul venos
(x) d. proteinele exudează în ţesutul subcutanat, provocând inflamaţie în interstiţiu
e. apare la membrele superioare unde presiunea este cea mai ridicată în ortostatism

6. Care dintre următoarele afirmații referitoare la tromboza venoasă superficială (TVS) sunt adevărate?
[535,536]
(x)a. există numeroase cauze iartrogene ale TVS inclusiv prezența cateterelor intravenoase și a
scleroterapiei
(x)b. pacienţii cu varice prezintă risc de tromboză mai mare a venelor superficiale
(x) c. este însoţită adesea de durere asociată cu edem şi eritem pe traiectul venos
d. aproape 50% din episoadele de TVS dobândite în spital sunt asimptomatice
e. factorii de risc includ staza, leziunile endoteliale venoase şi stările de hipercoagulabilitate

7. Următoarele afirmații cu privire la trombectomia pentru venele superficiale trombozate sunt


adevărate: [536]
(x) a. reprezintă cel mai bun tratament atunci când simptomatologia este importantă
b. nu reduce pigmentarea cutanată
(x) c. după incizia venei, trombul poate fi extras, ceea ce duce la o ameliorare imediată a durerii
d. îmbunătăţeşte aspectul cosmetic al pielii de sub venele flebitice
(x) e. este una din metodele de tratament ale tromboflebitei

8. Afirmațiile false cu privire la tromboză venoasă profundă (TVP) sunt: [536,537]


(x) a. dacă apare tromboembolismul pulmonar, rata mortalităţii în spital depăşeşte 50%
b. aproximativ 900.000 de pacienţi pe an dezvoltă TVP
(x)c. aproape 50% din episoadele de TVP dobândite în spital sunt simptomatice
d. pacienţii pot prezenta dureri locale, secundare inflamaţiei şi edemului
e. din păcate, la un mic procent de pacienţi, primul simptom al TVP este embolia pulmonară

9. Selectați afirmațiile adevărate despre tromboza venoasă profundă (TVP): [536-537]


a. există un potenţial mai mare de compresiune a venei iliace drepte prin bifurcaţia aortică şi
încrucişarea cu artera iliacă dreaptă
(x) b. există un potenţial mai mare de compresiune a venei iliace stângi prin bifurcaţia aortică şi
încrucişarea cu artera iliacă dreaptă
(x)c. Sindromul May-Thurner apare când compresia este severă și se produce umflarea piciorului stâng
în timpul exerciţiilor fizice asociată cu tromboza venoasă distal de locul compresiei
d. tromboză venoasă profundă de sistem venos iliac drept este mai frecventă decât cea a sistemului
venos iliac stâng
(x) e. tromboză venoasă profundă de sistem venos iliac stâng este mai frecventă decât cea a sistemului
venos iliac drept

10. Următoarele afirmații referioatre la diagnosticul de tromboză venoasă profundă (TVP) sunt
adevărate: [537]
(x)a. tomografie computerizată a abdomenului şi pelvisului, cu substanţă de contrast IV, în caz de
trombozei pelvine şi venei cave
b. tomografia pulmonară toracică evidenţiază cel mai frecvent atât trombul în artera pulmonară, cât şi
parenchimul pulmonar infarctat
(x)c. venografia este rareori efectuată pentru un diagnostic de TVP, dar este frecvent utilizată înainte de
tromboliză
d. pletismografia evaluează refluxul în sistemul superficial şi cel profund însă joacă un rol mic în
evaluarea TVP
(x) e. dozarea D-dimerilor reprezintă un test de screening sensibil, dar nespecific pentru TVP

11. Investigațiile pentru a confirma diagnosticul de tromboză venoasă profundă (TVP) înainte de
tratament sunt următoarele, cu excepția: [537]
a. venografie
(x) b. arteriografie
c. ultrasonografie Doppler
(x) d. pletismografie
e. tomografie computerizată cu substanţă de contrast IV

12. La pacienţii cu tromboză venoasă profundă (TVP) spontană (idiopatică) se evalueaza stările de
hipercoagulabilitate prin măsurarea: [537]
a. ultrasonografică Doppler
(x) b. factor V Leiden
(x) c. antitrombină III
(x) d. nivelurilor de proteină C și S
(x) e. mutaţiei genei protrombinei

13. In ceea ce privește tratamentul trombozei venoase profunde (TVP), indicaţiile clare pentru terapia
trombolitică includ: [538]
(x) a. tromboza venei renale
b. tromboza venei safene
(x) c. ocluzia acută a venei mezenterice superioare prin mecanism trombotic
d. ocluzia acută a venei mezenterice inferioare prin mecanism trombotic
(x) e. tromboza venei subclavii

14. Contraindicaţiile trombolizei la pacienţii cu tromboză venoasă profundă (TVP) includ: [538]
(x) a. chirurgie recentă
(x) b. traume recente
c. ulcerere gastrointestinale recente
(x) d. accident vascular cerebral recent
(x) e. sângerare recentă

15. Umătoarele afirmații referitoare la dispozitivele de trombectomie mecanică sunt adevărate: [538]
(x) a. permit concentrarea agentului trombolitic în vena care este ocluzată
(x)b. limitează diseminarea agentului trombolitic în circulaţia sistemică
(x) c. sunt din ce în ce mai utilizate
d. cresc complicaţiile provocate de tromboliză
e. cresc timpul necesar pentru recanalizarea venelor profunde ocluzate

16. Diagnosticul definitiv al emboliei pulmonare este dat de: [539]


a. venografia
(x) b. angiografia pulmonară
c. pletismografia
(x) d. tomografia computerizată toracică
(x) e. scintigrafia de ventilaţie-perfuzie

*17. Următoarea afirmația referitoare la varicele primare este falsă: [539]


a. cea mai frecventă cauză a varice lor primare este apariţia incompetenţei valvelor venoase la
joncţiunea dintre vena safenă şi vena femurală în regiunea inghinală
b. porțiunea vizibilă a venelor insuficiente se află de obicei la nivelul gambei unde acestea sunt situate
mai superficial
c. afectarea venelor superficiale, în majoritatea cazurilor, nu se asociază cu alte leziuni la nivelul
venelor perforante sau profunde
(x) d. insuficienta valvelor duce la dilatarea venelor distale și determină insuficiența venelor si valvelor
la nivel proximal
e. dilatarea venoasă duce la insuficienţa întregului sistem safen, inclusiv a ramurilor tributare

18. Simptomele cauzate de venele varicoase superficiale sunt reprezentate de: [539]
(x) a. senzaţie de greutate
b. tahicardie
(x) c. oboseală după ortostatism prelungit
d. crampe diurne
(x) e. edem perimaleolar

19. Referitor la ,,strippingul" venei safene sunt următoarele afirmații sunt adevărate: [540]
(x) a. vena este excizată prin trecerea unui cateter de unică folosinţă folosinţă prin lumenul venei de la
nivelul genunchiului
(x) b. vena este excizată prin trecerea unui cateter metalic prin lumenul venei de la nivelul gleznei
(x) c. vena este expusă la fiecare din capete
(x) d. vena este ligaturată la nivelul joncţiunii safenofemurale
e. vena este îndepărtată prin contractarea colagenului

20. Următoarele afirmații privind excizia colateralelor venoase prin micro incizii în tratamentul varicelor
primare sunt false: [540]
a. cicatricile care apar sunt foarte mici, aproape invizibile
(x)b. este în special indicată la pacienţii cu vene safene proximale de foarte mari dimensiuni
c. tributarele safenei pot fi înlăturate prin incizii mici care permit vizualizarea lor
d. tributarele safenei sunt înlăturate cu ajutorul unor cârlige mici, a unor instrumente sau a clampelor
(x)e. acestă tehnică este cea mai puţin invazivă

21. Manifestările clinice ale insuficienţei venoase sunt următoarele, cu excepția: [540]
a. ulceraţiile venoase
b. edemul cronic al membrelor inferioare
c. hiperpigmentarea
(x) d. disfuncţia ventriculară dreaptă
(x) e. durere toracică cu caracter pleuritic

22. Referitor la tehnicile de închidere a venei safene în tratamentul varicelor primare următoarele
afirmații sunt adevărate: [540]
a. sunt efectuate prin abordul venei safene prin punctie ecoghidată deasura nivelul genunchiului
(x) b. sunt efectuate prin abordul venei safene prin punctie ecoghidată sub nivelul genunchiului
(x) c. sunt cele mai puţin invazive
(x) d. căldura degajată de cateterele folosite în această tehnică produce contractarea colagenului
e. această tehnică este folosită mai puţin frecvent pentru că este asociată cu o recuperare mai lungă

*23. Selectați afirmația falsă referitoare la insuficiența venoasă cronică: [540-541]


a. este consecința directă a hipertensiunii venoase locale
b. tratamentul inițial al insuficienței venoase cronice cu lipodermatoscleroză este folosirea ciorapilor de
contenție elastică
(x)c. la pacienții cu ulcerații venoase, tratamentul local nu este necesar pentru a asigura vindecarea
d. ecografia Doppler poate vizualiza direct o ocluzie
e. examinarea clinică evidențiază un tegument portocaliu-maroniu la nivelul gleznei, edem al membrului
inferior, telangiectazii și/sau ulcerații

24. Următoarele afirmații cu pivire la tratamentul insuficienței venoase cronice sunt adevărate: [541]
(x)a. tratamentul inițial al insuficienței venoase cronice cu lipodermatoscleroză este folosirea ciorapilor
de contenție elastică
b. tratamentul adecvat al plăgii precum și pansamentele formate din unul sau două straturi trebuie
folosite ca element compresiv
(x)c. plastia cu piele liberă despicată duce la vindecare
d. la pacienții cu ulcerații venoase, tratamentul local nu este necesar pentru a asigura vindecarea
(x)e. tratamentul adecvat al plăgii precum și pansamentele formate din trei sau patru straturi trebuie
folosite ca element compresiv

Capitolul 27 – ORL

1. *Alegeți răspunsul corect : pagina 553


a) Un prag auditiv între 15-20 dB este considerat normal
b) Un prag auditiv între 20-40 dB este considerat normal
c) Un prag auditiv între 0-20 este considerat anormal
d) (x)Un prag auditiv între 0-20 este considerat normal
e) Un prag auditiv între 15-30 este considerat normal

2. Alegeți răspunsul fals : pagina 553


a) (x) 40-70 este o hipoacuzie severă
b) Mai mare de 90 de db este o hipoacuzie profundă
c) (x) 70-90 este o hipoacuzie moderata
d) 25-40 este hipoacuzie ușoară
e) 0-20 dB este considerat normal

*3) Alegeți afirmația corectă în legătură cu hipoacuzia neurosenzorială : pagina 553

a) este determinată de pragurile conducerii cartilaginoase generate de căști prin mastoidă

b) trece prin urechea externă și medie

c)o cauză posibilă este impactul ușor la nivelul timpanului

d)(x)este determinată de pragurile conducerilor osoase generate de căști prin mastoidă

e) trece doar prin urechea medie

4.) Alegeți patologiile care determină hipoacuzie neurosenzorială : pagina 553

a) (x) meningita

b) (x) presbiacuzia

c) (x) trauamtismul de os temporal


d) otita medie

e) otoscleroza

5) Alegeți patologiile care determinpă hipoacuzie de transmitere : pagina 553

a) neurinom de acustic

b) labirintită virală

c)(x)neoplasmul

d)(x)boala Meniere

d)presbiacuzie

6)Alegeți afirmațiile corecte : pagina 555

a) (x) Otalgia agravată de masticație indică o afectare a structurilor miofasciale ale articulației temporo-
mandibulare.

b)Leziunea cohleară din tinitus produce un sunet intermitent care variază în intensitate în funcție de
zgomotul de fundal sau de momentul zilei

c) (x) O scurgere subțire, apoasă, de culoare galben-transparent este sugestivă pentru apă de baie
amestecată cu cerumen

d) În hidrocefalie avem tinitus continuu

e) (x) Otalgia de cauză otogenică poate să aibă ca și cauză zona zoster otică

*7) Sindromul Eagle : pagina 555

a) (x)este elongația procesului stiloid

b) Este fractura la nivelul canalului auditiv intern

c) Are loc la nivelul brațului scurt al ciocanului

d)Este afectată trompa lui Eustachio

e)Este o cauză otogenică de otalgie


8) Tinitusul : pagina 555

a) continuu apare în boala aterosclerotică

b) pulsatilă apare în neurinomul de acustic (unilateral)

c) (x) Continuu apare în labirintita virală

d) Pulsatil nu apare în glomusul jugular

e) (x) Pulsatil apare în glomusul timpanic

9) Alegeți afirmațiile corecte, cu excepția : pagina 556

a)(x) secreția sanguinolenta nu poate fi parte a unui proces infecțios

b) Vertijul atipic poate să apară în bolile neurologice degenerative

c) Hematomul auricular este cauzat de o leziune prin forfecare

d) (x) Electronistagmografia profită de prezența mișcărilor continue ale globilor oculari, predictible
(nistagmus)

e) Fracturile longitudinale ale bazei de craniu sunt mult mai frecvente

*10) Sunt vertije atipice, cu excepția : pagina 556

a) labirintita bacteriană

b) vertijul din scleroza multiplă

c) vertijul datorat diabetului

d)(x) vertijul din ischemia benigna de trunchi cerebral

e)vertijul din boala tiroidiană

11) Alegeți răspunsurile corecte : pagina 556

A) (x) Perforațiile se pot dezvolta pe fondul unei otite medii sechelare

b) (x) Aproximativ 90% dintre perforațiile membranei timpanice posttraumatice se vindecă fără sechele

c) Dacă vindecarea are loc în câteva luni, timpanoplastia cu grefă din fascia temporalis este recomandată
d) Dezintegrarea lanțului osicular necesită antibioterapie

e) (x) Semnele clinice ale fracturii de bază de craniu pot include hemotimpan, otoree cu LCR și sânge,
hipoacuzie și nistagmus

*12) Alegeti afirmația corectă : pagina 557

a) hematomul auricular este cea mai frecventă boală a urechii

b) (x) cea mai frecventă boală infecțioasă este otita externă

c)cea mai puțin frecventă boală infecțioasă este otita externă

d) cea mai frecventă boală infecțioasă a urechii este sifilisul auricular

e) cea mai frecventă boală infecțioasă a urechii este otita medie internă

*13) Tratamentul în cazul otitei externe localizate (foliculita canalului auditiv extern) este : pagina 557

a) doar antibiotice antistafilococice

b)doar drenaj, fara tratament antibiotic

c)(x) anitibiotice antistafilococice, drenaj sau ambele

d)antibiotice antisfalicococice, drenaj, dar niciodata ambele

e)pansamente cu iod si drenaj

*14) Cei mai frecvenți agenți patogeni implicați în otita externă sunt, cu excepția : pagina 557

a) Pseudomonas

b) Klebsiella

c)Streptococcus

d)Staphilococcus

e)(x)Escheria

*15) Tratamentele în cazul otitei externe ( ,,urechea înotătorului) sunt, cu excepția : pagina 557
a) toaletarea conductului auditiv extern

b) introducerea unui pansament mic în interiorul conductului în caz de inflamație majoră

c) administrarea picăturilor auriculare de 2-4 ori pe zi timp de câteva zile

d) (x) drenajul conductului auditiv extern

e) antibioterapie sistemică și corticoterapia

16) Tratamentul otitei externe necrozante este : 558

a) (x) debridarea chirurgicală

b) (x) tratament agresiv cu antibioterapie sistemică și topică

c) pansamente cu betadină

d)excizia în jurul focarului necrotic

e) tratament cu corticoterapie sistemică și topică

17) Cei mai frecvenți agenți implicați în otita medie acută sunt : 558

a) (x) Streptococcus pneumoniae

b) (x) Moraxella catarrhalis

c)(x) Haemophilus influenzae

d) Streptococul aureu

e) Pseudomonas aeruginosa

18) Otita medie acută netratată poate progresa către : 558

a) (x) mastoidită

b) (x) labirintită

c) sinuzită

c) (x) abces cerebral


e)paralizie de nerv trigeminal

19) Factorii de risc ai otitei medii cu efuziune sunt : 559

a) sexul feminin

b) (x) infecție recentă de tract respirator superior

c) vârsta peste 60 de ani

d) (x)hrănire cu biberonul

e)alimentația prelungită la sânul mamei

20) Colesteatomul : pagina 559

a) este un chist malign al urechii medii

b) (x) produce keratină

c) (x) o posibilă origine este la nivelul unei membrane timpanice patologice

c) este un chist format din tesut conjunctiv și lax

e) tinde să se dezvolte pe fondul disfuncției tubare acute

21) Otoscleroza : pagina 559

a) (x) este o anomalie spontană a urechii medii

b) (x) afectează cel mai frecvent adulții tineri

c) (x) produce hipoacuzie de transmitere

d) produce hipoacuzie neurosenzorială, în cazul în care scărița este afectată

e) nu produce niciodată hipoacuzie neurosenzorială

22) Hipoacuzia nesenzorială : (pagina 559)

a) (x) Afecteaza 1 din 2,000 de copii


b) (x) Poate sa fie genetică

c) Nu este asociată infecțiilor în utero

d)Presbiacuzia, sau hipoacuzia vârstnicului rezultă în urma degenerării timpanului

e) Eritromicina și aspirina pot determina o hipoacuzie neurosenzorială ireversibilă

23) Despre vertijul pozițional paroxistic benign sunt adevărate următoarele : (559)

a) (x) Pot apărea multiple simptome, de la dezechilibru la vertij debilitant

b) Tratamentul nu include repaus la pat

c) (x) Este caracterizată de un debut acut

d) Este caracterizată de un debut cronic

e) (x) Se pot da antihistaminice, benzodiazepine, antiemetice

*24) Vertijul pozițional paroxistic benign : 559

a) nu este un vertij acut și sever

b) este de durată lungă

c) nu este produs prin poziționarea specifică a capului

d) nu este influențat de mișcările de ridicare a capului

e) (x) este diagnosticat de elecție prin manevra Dix-Hallpike

25) Despre patologia nervului facial sunt adevărate următoarele enunțuri : 560

a) (x) Paralizia de nerv facial este idiopatică frecvent

b) (x) Paralizia facială se instalează în decurs de câteva ore și poate progresa către paralizie completă

c) Niciun caz nu se vindecă spontan

d) Nu sunt necesare investigații imagistice pentru excluderea altor afecțiuni


e) Prognosticul este foarte bun dacă paralizia este veche

26) Despre neoplaziile otologice : 560

a) (x) Tegumentul pavilionului auricular poate dezvolta neoplazii induse de razele UV

b) (x) Osteoamele sunt unice și unilaterale

c) Osteoamele sunt multiple și bilaterale

d) Cel mai bun tratament este de obicei chimioterapia

e) (x) Neoplaziile urechii medii și ale masstoidei sunt extrem de rare

27) Epistaxisul : 563

a) (x) Își au origine de obicei la nivelul plexului Kisselbach

b) (x) Epistaxiul posterior este asociat frecvent patologiei cardiovasculare aterosclerotice

c) (x) Cea mai frecventă cauză de epistaxis este traumatismul

d) Cea mai frecventa cauză de epistaxis este endometrioza la femei

e) Corpii străini la copii sau pacienți psihiatrici nu trebuie să intre în etiologia epistaxisului

28) Angiofibromul nazofaringian juvenil : 563

a) (x) este o tumoră benigna

b)este o tumoră malignă

c)este mai des întâlnită la femei

c) (x) este mai des întâlnită la adolescenți de sex masculin

e) nu trebuie niciodata suspicionată la adolescenți cu epistaxis unilateral recurent

29) Epistaxisul : 563

a)(X)Tratamentul inițial este centrat pe controlul pierderii acute de sînge


b) Nu este necesar un tamponament posterior dacă nu este controlată sângerarea

c) Nu se folosesc în niciun caz sondele Foley

d)(x) Pacienții pot necesita oxigen umidificat

e) (x) Lligatura arterelor etmoidale anterioare și posterioare poate fi efectuată pentru epistaxis antero-
superior

30)Rinita acută virală : 564

a) (x) se mai numește guturai

b) (x) este o patologie foarte des întâlnită în pediatrie

c) Simptomele nu au variații de severitate

d) (x) Este auto-limitantă

e) (x) Flora locală poate să fie cauza unei infecții bacteriene secundare

31) Alegeți afirmațiile false pentru rinita bacteriană: 564

a) (x) Nu apare la adulți după traumatisme

b) (x) Agentul etiologic cuprinde și Streptococul aureus

c) Agentul etiologic poate fi H. Influenzae

d) Semnele clinice pot să fie subtile

e) (x) Biopsia nu este de ajutor în niciun caz de rinită bacteriană

32) Rinita alergică nu este :

a) o boală a sistemului imun

b) (x) o boală a sistemul respirator

c) (x) mediat prin IgG

d) Cu mucoasa palid-albăstruie, edematoasă


e) (x) o afecțiune cu istoric familial negativ

33) Rinita de sarcină : 564

a) (x) se mai numește și rinita hormonală

b) apare în legătură cu creșterea nivelului de progesteron

c) apare în legătură cu creșterea nivelului de prolactină

d) (x) apare în legătură cu creșterea nivelului de estrogen

e) (x) poate să apară și în hipotiroidism

34) Fracturile nazale : 565

a) (x) Semne clinice includ edeme, echimoze, epistaxis, crepitații

b) Semnele clinice includ edeme, blefarita, epistaxis, crepitații

c) (x) O lovitură severă, puternică poate fi transmisă până la nivelul sinusului etmoid

d) (x) Poate să apară un hematom

e) Fracturile fără deplasare necesită reducere de urgență

35) Atrezia coanală ; 565

a) (x) Este o deschidere incompletă a peretelui posterior al cavității nazale

b) Este o deschidere incompletă a peretelui anterior al cavității nazale

c) (x) Se suspicionează când hrănirea nou născutului devine dificilă

d) (x) Imposibilitatea trecerii unui cateter prin nazo-faringe sugerează diagnosticul

e) nu pot fi asociate alte anomalii craniofaciale sau de tract superior aerodigestiv

*36) Sinuzitele : 565

a) Sinuzita acută nu apare în urma unei infecții virale


b) Sinuzita cronică nu este în legătură cu clearenceul mucociliar

c) (x) Organismele incriminate în sinuzita acută pot fi S. Pneumoniae, H. Influenzae și M Catarrhalis

d) Sinuzita acută nu necesită niciodată tratament chirurgical

e) Sinuzita cronică nu prezintă presiune facială

37. ) Despre faringită nu putem spune că : 568

a) Infecțiile virale de tract respirator superior pot produce leziuni la nivelul faringelui

b) Virusul hepres simplex tip 1 sau 2 pot cauza infecții dureroase

c) (x) Ingestia de soda caustică nu este o cauză de faringită

d) (x) Cel mai des găsim candida albicans în infecțiile nazofaringiene

e) (x) Ingestia de substanțe alcaline produce edem masiv

*38) Apneea în somn este : 569

a) caracterizată de un episod de apnee pe parcursul somnului

b) este întâlnită cel mai des la fumători cronici

c) (x) întâlnită la pacienții obezi

d) Sforăitul nocturn și respirația nazală prezintă cele mai des întâlnite simptome

e) Polisomnografia nu confirmă diagnosticul

39) Despre tumori sunt adevărate : 569

a) (x) Carcinomul cu celule scuamoase al buzei este asociat cu expunerea la soare

b) (x) Cancerele orale au un prognostic mai rezervat decât cancerele de buză

c) Neoplasemele trigonului retromoral nu produc hemoptizie

d) (x) O otită medide seroasă unilaterală poate să fie suspicionată ca fiind asociată unei tumori nazo-
faringiene
e) Pacienții ale căror tumori sunt mici dar cu implicare ganglionară prezintă o rată mai bună de
supravețuire

40) Despre semiologia laringelui : 571-572-573

a) Disfonia asociată cu un ,,șuier” indică o abducție incompletă a corzilor

b) (x) Tusea care apare imediat după masă este de obicei o consecință a aspirațiilor

c) Stridorul poate fi doar inspirator sau expirator

d) Bolile neuromusculare vor afecta mai întâi ingestia solidelor

e) (x) Disfagia la alimente solide implică un mecanism obstructiv

41) Cauze pediatrice de stridor sunt : 573

a) (x) epiglotita

b) (x) crup

c) angiodem

d) stenoză subglotică

e) (x) astm

42) Cauzele de stridor la adult sunt : 573

a) (x) neoplasmul

b) ( x) corpul străin

c) (x) paralizia corzilor vocale

d) (x) traumatism al laringelui

e) traheomalacia

43) Stenoza traheală și subglotică : 574

a) (x) Intubația prelungită poate favoriza leziuni traumatice la nivelul traheei


b) (x) Traheostomia poate să genereze îngustarea traheală

c) (x) Presiunea balonașului sondei de intubație poate provoca ischemie locală

d) Dacă stenoza traheală este pe un segment mai lung de 1 cm se poate rezolva curativ cu excizii laser
endoscopice

e) Aplicarea topică de mitomicină D poate preveni stenoza recurentă

44) Epiglotita nu este : 574

a) o inflamație cu potențial letal

b) (x) o patologie care afectează cu precădere copiii între 7 și 10 ani

c) (x) cu debut cu febră joasă și stridor

d) (x) Cu odinofagie severă și convulsii

e) (x) cu modificări tipice de accentuare a conturului fin și ascuțit pe Rx

45) Crupul : 574

a) Se mai numește și bronșită acută

b) este mai frecvent la copiii de vârstă școlară

c) (x) Semnul turlei gotice apare în crup

d) (x) Apare tusea lătrătoare

e) Nu are recurențe frecvente

46) Laringita 574

a) (x) Boala de regulă este autolimitantă

b) (x) În unele cazuri, edemul prezent în laringită este pronunțat și descris ca fiind o ,,degenerare
polipoidă”

c) Boala de reflux gastroesofagian nu trebuie inclusă în etiologia laringitei cronice

d) (x) Laringita fungică poate să apară după administrarea îndelungată de cortizonice inhalatorii
e) Corzile vocale au un aspect edematos și sângerând

47) Paralizia corzilor vocale 575

a) (x) Include o voce de o intensitate redusă și aspirație traheală

b) (x) În etiologia paraliziei corzilor vocale pot să fie o tumoră în glanda tiroidă

c) (x) Ambele corzi vocale pot fi paralizate în caz de malformație Arnold Chiari

d) Paralizia unilaterală nu are cauze congenitale

e) Nervul laringeu recurent este rareori lezat iatrogen

48) Leziunile cronice ale corzilor vocale : 575

a) (x) Nodulii de coardă vocală sunt o cauză des întâlnită

b) Leziunile cronice ale corzilor vocale afectează doar vârstnicii

c) Leziunile cronice ale corzilor vocale sunt în principal cauzate de fumatul cronic

d) (x) Apar după abuzul vocal, la cântăreți, soliști

e) (x) Granulomul laringian este ascotiat frecvent cu intubarea traheală

49) Tumorile benigne ale laringelui : 575-576

a) (x) la copii, cea mai frecventă tumoră benignă laringiană este papilomul scuamos

b) (x) papiloamele apar de regulă în porțiunea anterioară a corzilor vocale

c) papiloamele apar de regulă în porțiunea postero-inferioară a corzilor vocale

d) Hemangioamele periglotice sunt leziuni vasculare observate la vârsta de 3 ani

e) (x) Hemangioamele traheale intră în regresie până la vârsta de 4 ani

50) Tumorile maligne ale laringelui : 576

a) (x) Necesită o biopsie a leziunii


b) (x) Examinările CT și IRM permit evaluarea gradului de invazie și a metastazelor

c) Primele opțiuni terapeutice sunt chirurgia și chimioterapia

d) Tratamentele chirurgicale nu țin cont de comorbiditățile pacientului

e) Vârful de incidență sunt în decadele 7 și 8 de viață

51) Despre formațiunile cervicale : 578

a) (x) Cele nedureroase se prezintă ca o masă tumorală cervicală nedureroasă

b) Cele dureroase induc apariția limfadenopatiilor cu un debut tardiv si evoluție îndelungată

c) Cele nedureroase, la adolescentși adultul tânăr, prezintă un diagnostic de cancer foarte des

d) (x) Un istoric de expunere la tuberculoză, HIV și mușcături și zgârieturi de animale pot duce către un
diagnostic de adenopatii nedureroase

e) Pentru formațiunile cervicale dureroase, analizele de laborator sunt hemoleucograma, VSH, serologia
Bortelella Pertussis și Bartonella henselae

52) Sialadenita acută și cronică 579

a) (x) sunt afecțiuni inflamatorii ale glandelor salivare

b) nu includ adenita urliană, sialadenita acută supurativă și sindromul Sjogren

c) Apare cel mai frecvent la pacienții pediatrici deshidratați

d) (X) Agenții etiologici sunt S, Aureus și S. Pneumoniae

e) Tratamentul este de regulă chirurgical

53) Sindromul Sjogren 579

a) (x) este o afecțiune autoimună

b) (x) are niveluri ridicate de imunoglobulina G și anticorpi SS-A, SS-B

c) Diagnosticul este confirmat printr-o biopsie a glandelor salivare primare

d) Pacienții au un risc minor de limfom salivar


e) (x) Etiologia nu este cunoscută

54) Adenita cervicală granulomatoasă 580

a) (x) Se mai numește boala ghiarelor de pisică

b) (x) lanțul ganglionar ipsilateral zgârieturii devine tumefiat și sensibil la palpare

c) Paraziții produc adenite granulomatoase, de regulă fără simptome sistemice asociate

d) Manifestările sistemice includ hiperpirexia, starea alteră generată și mialgii

e) (x) Se pot administra antibiotice cu spectru activ pe Gram-negativ

55) Chisturile cervicale benigne 581

a) (x) cele de tract tireoglos apar ca formațiuni moi, nedureroase, persistente

b) (x) excizia chirurgicala a acestor chisturi este recomandată

c) Chisturile cervicale benigne nu cresce in dimensiuni și nu se pot suprainfecta

d) (x) au potențial malign

e) (x)pot provoca protuzia limbii

56) Selectați afirmațiile corecte : 582

a) (x) Higroamele chistice sunt formațiuni voluminoase, multiloculare, nedureroase, moi

b) (x) Higroamele dacă ajung la dimensiuni impresionante pot avea efect compresiv pe trahee

c) Hemangioamele congenitale sunt dificil de diagnosticat

d) (x) Dacă hemangiomul nu regresează putem folosi excizia cu laser sau cea la rece

e) Hemagioamele au aspect roșu aprins

*57) Selectați afirmațiile false : 582

a) (x) Limfoamele maligne sunt cea mai frecventă patologie malignă cervicală în rândul vârstnicilor
b) Un semn este hepato-splenomegalia

c) Sunt clasificate în Hodgkin și non-Hodgkin

d) Rabdiomiosarcomul este cea mai frecventă tumoră solidă cervicală

e) Carcinomul scuamocelular metastează frecvent la nivelul cervical

Capitolul 28:
Chirurgie ortopedică: bolile sistemului musculoscheletal

1. Următoarele afirmații despre fracturi sunt adevarate: [585-586]


(x)a. fracturile reprezintă o întrerupere sau o pierdere a continuităţii structurale a unui os
b. fracturile pot sa fie interne sau externe
(x)c. fracturile diafizare necesită perioade mai lungi de protecţie împotriva stresului
d. fracturile nu pot sa fie deschise sau inchise
e. fracturile osului metafizar au un aport sanguin scazut și se vindecă mai repede

2. Următoarele afirmații despre fracturi sunt adevarate: [586]


(x)a. toate fracturile deschise sunt contaminate şi necesită tratament de urgenţă
b. o fractură este deschisă atunci când pielea sau mucoasa este intactă
c. o fractură este deschisă atunci când există o lezare a tegumentului sau a mucoasei ce nu
permite fracturii să comunice cu mediul exterior
d. toate fracturile deschise și închise sunt contaminate şi necesită tratament de urgenţă
(x)e. fracturile produse de traume pe os anormal sunt denumite fracturi pe os patologic

3. Următoarele afirmații despre fracturi sunt adevarate: [586]


a. fracturile în regiunile epifizei sugerează extensia extra-articulară a fracturii
(x)b. fracturile osului spongios, cu un aport sanguin bogat se vindecă destul de repede
c. localizarea fracturii are importanţă minimă pentru vindecare
(x)d. fracturile sunt rezultatul unui impact unic, puternic
(x)e. Fracturile la nivelul osului cortical, diafizar, se vindecă mai lent

4. Următoarele afirmații despre traiectul fracturilor sunt adevarate: [586]


a. o fractură transversală apare în urma unui traumatism cu energie crescută
(x)b. o fractură transversală apare în urma unui traumatism cu energie redusă
(x)c. fracturile transversale ale ulnei apar atunci când antebraţului i-se aplica o lovitură directă
d. fracturile de stres şi pe os patologic au de obicei un traiect spiroid
e. fracturile spiroide rezultă printr-un traumatism de rotaţie şi presiune
*5. Următoarele afirmații despre traiectul fracturilor sunt adevarate: [586-587]
(x)a. fracturile oblice au tendinţa de a se deplasa după reducere şi imobilizare
b. fracturile spiroide sau oblice apar în urma unor avulsii ligamantare
c. o fractură cu peste două fragmente este denumită polifragmentară
d. fracturile cominutive apar ca urmare a forțelor mari şi implică grade semnificative de
deteriorare a țesuturilor dure din jur
e. o fractură impactată este frecvent întâlnită în osul diafizar

6. Fragmentele osoase fracturate pot fi deplasate prin: [587]


(x)a. forța gravitațională
b. tracțiunea osoasă
(x)c. tracțiunea musculară
(x)d. traumatism
e. toate variantele de mai sus

7. Următoarele afirmații despre deplasarea fragmentelor osoase sunt adevarate: [587]


(x)a. deplasarea se măsoară atât în planurile medio-laterale (coronale) cât şi în cele antero-
posterioare (sagitale)
b. deplasarea se măsoară doar atât în planurile antero-posterioare (sagitale)
c. deplasarea se măsoară atât în planurile medio-laterale (coronale)
(x)d. deplasarea fracturilor este în mod obişnuit cuantificată ca procent
e. deplasarea fracturilor este în mod obişnuit cuantificată după lungimea deplasării

*8. Termenii “varus” și “valgus”: [587]


a. se referă la gravitatea fracturilor
b. aceşti termeni se referă la direcţia unei deformități angulare în raport cu linia transversală a
corpului
c. picioarele in X se numesc genu varum
d. picioarele ”în paranteză„ se numesc genu valgum
(x)e. toate raspunsurile de mai sus sunt greșite

9. Clasificarea Salter-Harris: [588]


a. nu are implicații prognostice importante
b. fractura Salter-Harris de tip II trece prin placa de creştere şi nu traversează metafiza
(x)c. în fractura Salter-Harris de tip III, fractura implică și articulația
d. fractura Salter-Harris de tip VI este extra-articulară
(x)e. fractura Salter-Harris de tip I presupune o separare a epifizei de metafiză

10. Urmatoarele afirmații cu privire la clasificarea Salter-Harris sunt false: [588]


(x)a. are implicații prognostice importante, dar nu este universal recunoscută
(x)b. linia fracturii Salter-Harris de tip IV se extinde din metafiză, prin cartilajul plăcilor de
creştere, în diafiză.
(x)c. în fractura Salter-Harris de tip I, dacă periostul este întrerupt, fractura rămâne nedeplasată
d. fractura Salter-Harris de tip III este intra-articulară
e. o fractură Salter-Harris de tip V implică o fragmentare a plăcii de creştere epifizare

11. Urmatoarele afirmații cu privire la clasificarea Salter-Harris sunt adevărate: [588]


(x)a. fracturile Salter-Harris de tip III şi IV au cea mai mare incidenţă a tulburărilor de creştere
b. cu cât numărul clasei este mai mică, cu atât lezarea plăcii epifizare este mai importantă
(x)c. traumatismele plăcilor de creştere pot provoca tulburări de creştere a osului lung implicat
(x)d. fractura de tip IV are un prognostic mai prost şi o incidenţă mai mare a tulburării de
creştere decât leziunea de tip I
e. leziunea de tip V face ca o punte articulară să înlocuiască secţiunea lezată a cartilajului de
creştere

12. Printre simptomele traumatismului musculo-scheletal, se numară: [588]


(x)a. durerea
b. hemoragia masivă
(x)c. tumefacția
(x)d. deformarea
c. toate variantele de mai sus

13. În evaluarea pacienţilor cu traumatism musculoscheletal: [588]


(x)a. mişcarea activă a articulaţiilor distal de sediul fracturii implică integritatea ţesuturilor moi şi
a funcţiei neurologice
b. mişcarea activă a articulaţiilor proximal de sediul fracturii implică integritatea ţesuturilor moi
şi a funcţiei neurologice
c. cele mai importante caracteristici clinice ale fracturii sunt determinate după efectuarea
imaginilor radiografice
(x)d. examinatorul ar trebui să inspecteze extremitatea circumferenţial pentru a decela leziunile
mici, punctiforme
(x)e. cele mai importante caracteristici clinice ale fracturii sunt determinate înainte de efectuarea
imaginilor radiografice

14. În evaluarea radiologică completă: [588-590]


(x)a. trebuie să se realizeze două incidenţe ale osului sau articulaţiei afectate în unghi drept una
faţă de cealaltă
b. incidenţele radiografice se realizează paralel una față de cealaltă
c. trebuie vizualizată atât articulaţia proximală, cât şi cea distală faţă de zona nelezată
(x)d. luxaţia şoldului este asociată cu traumatisme de energie mare la nivelul genunchiului
(x)e. fracturile scheletului axial (coloană vertebrală şi pelvis) asociază leziuni ale viscerelor
toracice, abdominale sau pelvine

15. Evaluarea radiologică completă include următoarele: [588-590]


a. asocierile cunoscute ale leziunilor nu determină o examinare radiologică specială
(x)b. radiografiile coloanei cervicale sunt obligatorii pentru toţi pacienţii cu leziuni faciale şi la
nivelul capului
(x)c. dacă o fractură nu este evidentă în urma radiografiei, dar este suspectată clinic, se
recomandă imobilizarea şi reevalurea ulterioară
d. fracturile scheletului axial (coloană vertebrală şi pelvis) nu asociază leziuni ale viscerelor
toracice
(x)e. tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM), pot fi
necesare pentru stabilirea diagnosticului unei fracturi

16. Următoarele afirmații despre sindromul de embolie grăsoasă sunt adevărate: [588-590]
(x)a. pacienţii cu fracturi ale oaselor lungi sunt predispuşi la embolie grăsoasă
(x)b. sindromul de embolie grăsoasă este un diagnostic clinic
c. pacienţii cu fracturi ale oaselor scurte sunt predispuşi la embolie grăsoasă
d. imaginile de radiografie toracică evidenţiază o opacifiere difuză, cu prezenţa leziunilor focale
(x)e. tratamentul este suportiv şi, în cazurile grave, poate necesita intubaţie şi ventilaţie

17. Despre principiile de tratament în fracturi, putem afirma următoarele: [590]


(x)a. toate traumatismele musculo-scheletale trebuie imobilizate în atele
(x)b. montarea corectă a atelei presupune imobilizarea atât a articulatiei supraiacente cât şi a
celei subiacente focarului de fractură
c. majoritatea fracturilor deschise sunt considerate contaminate bacterian
d. montarea unei atele previne mişcarea în focarul de fractură, reducând astfel afectarea
suplimentară a ţesuturilor dure din jur
(x)e. atelele trebuie să fie menţinute ori de câte ori pacientul este transportat

*18. Următoarele afirmații despre principiile de tratament în fracturi sunt false: [590-591]
a. cele două principii ale îngrijirii fracturilor sunt obţinerea unei reduceri şi menţinerea acesteia
până la vindecare osoasă
b. tramentul fracturii deschise nu se poate realiza până când nu se obţine o plagă aseptică
c. pentru leziunile uşor contaminate se administrează intravenos cefalosporine de generaţia I
(x)d. toate fracturile sunt considerate contaminate bacterian
e. tratamentul fracturilor necesită cunoaşterea etapelor vindecării fracturilor

19. Etapele vindecării fracturii sunt: [591]


(x)a. formarea calusului moale
b. formarea calusului dur, care poate dura până la 12 luni
(x)c. remodelarea osoasă
d. inflamaţia şi proliferara osoasă
(x)e. formarea hematomului

20. Următoarele afirmații cu privire la reducerea diformității unei fracturi sunt adevărate: [591]
(x)a. când este necesară reducerea deschisă, fractura este expusă chirurgical
b. formarea calusului dur, care poate dura până la 12 luni
c. remodelarea osoasă
(x)d. reducerea deschisă este indicată atunci când eşuează metodele de reducere închisă
e. formarea hematomului

21. Următoarele afirmații cu privire la reducerea diformității unei fracturi sunt adevărate: [591]
(x)a. după ce fractura a fost redusă, alinierea fragmentelor trebuie menţinută până la finalizarea
procesului de vindecare osoasă
b. Tracţiunea transtegumentară este utilă la vârstnici
(x)c. metoda tradiţională de imobilizare a fracturii este aparatul gipsat circular sau cel din fibră
de sticlă
(x)d. urmărirea clinică şi radiologică precoce este necesară pentru a se asigura menţinerea
reducerii fracturilor pe măsură ce edemul se remite
e. tracţiunea transtegumentară este utilă la adulți

22. Următoarele afirmații cu privire la complicaţiile imobilizării gipsate și a tracțiunii sunt


adevărate: [591]
a. un gips sau un pansament prea strâns trebuie parțial înlăturat
(x)b. bandajele circulare pot provoca tulburări circulatorii acute ale membrelor afectate
c. complicaţiile cutanate de tip ulcerativ pot apărea doar în cazul tracţiunii transcutanate
(x)d. un gips inadecvat aplicat poate determina o leziune ulcerativă de presiune
e. redoarea articulară este o complicaţie frecventă după o imobilizare de scurtă durată

23. Dispozitivele de fixare internă a fracturilor includ: [591]


(x)a. tije centromedulare
b. atele
(x)c. șuruburi
d. arcuri
(x)e. broșe

24. Despre fixarea externă a fracturilor, putem afirma următoarele: [592]


(x)a. este o metodă minim invazivă de menţinere a reducerii fracturilor
(x)b. fişele sunt introduse în osul proximal şi distal de focarul de fractură
c. fișele sunt fixate de un cadru intern pentru a imobiliza fractura
(x)d. printre complicaţii, se numără infecţia la nivelul locului de introducere a fişelor
e. este o metodă invazivă de menţinere a reducerii fracturilor

25. Următoarele afirmații despre recuperarea pacienților cu fracturi sunt adevarate: [592]
(x)a. exerciţiile izometrice ale muşchilor imobilizaţi sunt iniţiate pentru a evita atrofia musculară
(x)b. după îndepărtarea unui aparat gipsat sunt iniţiate exerciţii de îmbunătăţire a mişcării active
c. viteza de recuperare depinde exclusiv de rata vindecării fracturilor
d. activităţile sau exerciţiile de recuperare pot avea ca rezultat vindecarea întârziată
(x)e. vindecarea osoasă este evaluată clinic şi radiologic

26. Următoarele afirmații despre complicaţiile locale în vindecarea fracturilor sunt adevarate:
[594]
(x)a. pseudartroza este caracterizată de o vindecare incompletă a fracturii
b. necroza avasculară nu apare atunci când vascula1izaţia osului este afectată de un traumatism
(x)c. fracturile deschise au o incidenţă mai mare a infecţiei decât fracturi le închise
(x)d. tulburările de creştere reprezintă o complicaţie a fracturilor întâlnită la copii
(x)e. o leziune a cartilajului de creştere poate fi decelată doar pe radiografii seriate

27. Următoarele afirmații despre complicaţiile locale în vindecarea fracturilor sunt false: [594]
a. artroza apare indirect în urma unei diformități angulare severe
b. tulburările de creştere reprezintă o complicaţie a fracturilor întâlnită la copii
(x)c. artroza post-traumatică este o complicaţie apărută în cazul fracturilor intra-articulare fară
deplasare
d. calusul vicios produce scurtarea, angularea sau rotaţia fragmentelor de fractură
(x)e. artroza apare direct în urma unei diformități angulare severe

28. Complicaţiile locale în procesul de vindecare al fracturii includ: [594]


(x)a. pseudoartroza
b. necroza vasculară
(x)c. infecția
d. gangrena gazoasă
e. tromboza venoasă

29. Următoarele afirmații despre complicaţiile sistemice în vindecarea fracturilor sunt adevarate:
[594-595]
(x)a. complicaţiile sistemice sunt în general rezultatul traumatismului şi nu al fracturii în sine
(x)b. complicaţiile sistemice apar rar în urma fracturilor
c. includ şocul, sepsisul, tetanosul (în fracturile închise), gangrena gazoasă
d. includ necroza avasculară și infecția
(x)e. stabilizarea de urgenţă a coloanei, a bazinului şi a oaselor lungi este necesară pentru a
minimiza pierderile sanguine
30. Următoarele afirmații despre subluxații sunt adevarate: [595]
(x)a. în subluxaţia articulară suprafeţele articulare devin parţial separate
b. în subluxaţia articulară suprafeţele articulare devin total separate
c. toate leziunile vasculare produc fenomene ocluzive acute
(x)d. structurile neurovasculare aflate în proximitatea articulaţiei pot fi lezate în timpul luxaţiei
(x)e. nu toate leziunile vasculare produc fenomene ocluzive acute

31. Următoarele afirmații despre fracturi sunt adevarate: [595]


(x)a. scafoidul este osul cel mai frecvent fracturat dintre oasele carpiene
b. trapezoidul este osul cel mai frecvent fracturat dintre oasele carpiene
c. fracturile osului metafizar au un aport sanguin scazut și se vindecă mai repede
d. fracturile de stres şi pe os patologic au de obicei un traiect spiroid
(x)e. toate fracturile deschise și închise sunt contaminate şi necesită tratament de urgenţă

32. Următoarele afirmații despre fracturi sunt adevarate: [595]


(x)a. scafoidul este osul cel mai frecvent fracturat dintre oasele carpiene
b. trapezoidul este osul cel mai frecvent fracturat dintre oasele carpiene
c. fracturile osului metafizar au un aport sanguin scazut și se vindecă mai repede
d. fracturile de stres şi pe os patologic au de obicei un traiect spiroid
(x)e. toate fracturile deschise și închise sunt contaminate şi necesită tratament de urgenţă

33. Următoarele afirmații despre fracturi sunt adevarate: [596]


(x)a. o fractură distală de radius este cauzată prin cădere pe mâna în poziţie de hiperextensie
(x)b. o fractură de olecran în general este rezultatul unui traumatism prin cădere pe col
c. pronaţia dureroasă a cotului este o afecţiune dureroasă întâlnită la adulți
(x)d. fractura supracondilară a humerusului este o fractură frecvent întâlnită la copiii de 5-10 ani
e. trapezoidul este osul cel mai frecvent fracturat dintre oasele carpiene

*34. Următoarele afirmații despre luxatia umărului sunt adevarate: [596]


a. în mai mult de 90% din luxaţiile traumatice, capul humeral este deplasat posterior de fosa
glenoidă
b. luxaţia anterioară a umărului se produce prin rotaţia internă forţată a braţului în abducţie
c. sedarea şi relaxarea musculară îngreunează manevrele de reducere
(x)d. sedarea şi relaxarea musculară facilitează manevrele de reducere
e. în mai mult de 50% din luxaţiile traumatice, capul humeral este deplasat anterior de fosa
glenoidă

35. Următoarele afirmații despre fracturile de şold sunt adevarate: [597]


(x)a. fracturile de şold produse de traumatisme cu energie minimă sunt frecvente la pacienţii
vârstnici şi la cei cu osteoporoză
b. reprezintă circa 66% din numărul total de internări în centrele de ortopedie
c. în ambele tipuri de fracturi, membrul inferior afectat este rotat intern şi scurtat
(x)d. pacientul nu îşi poate sprijini greutatea pe membrul afectat
(x)e. vascularizaţia capului femural provine din vase care îşi au traiectul de-a lungul feţei
posterioare a colului femural.

36. Următoarele afirmații despre fracturile diafizei femurale sunt adevarate: [598]
(x)a. tratamentul preferat constă în osteosinteză pe focar închis cu tijă intramedulară zăvorîtă
b. reprezintă circa 30% din numărul total de internări în centrele de ortopedie
(x)c. diafiza femurală este cel mai rezistent os din corp
(x)d. pierderile sanguine sunt considerabile
e. pierderile sanguine sunt minime

37. Următoarele afirmații despre luxaţia şoldului sunt false: [598]


a. toţi pacienţii cu luxaţie posterioară de şold trebuie evaluaţi pentru mers stepat
b. șoldul trebuie redus urgent şi fracturile asociate trebuie tratate
(x)c. orice întârziere de peste 24 ore de la traumatism creşte riscul de necroză avasculară a
capului femural
(x)d. orice întârziere de peste 48 ore de la traumatism creşte riscul de necroză avasculară a
capului femural
e. luxaţia şoldului este produsă frecvent în timpul accidentelor de maşină

38. Următoarele afirmații despre luxaţia şoldului sunt false: [598]


a. toţi pacienţii cu luxaţie posterioară de şold trebuie evaluaţi pentru mers stepat
b. șoldul trebuie redus urgent şi fracturile asociate trebuie tratate
(x)c. orice întârziere de peste 24 ore de la traumatism creşte riscul de necroză avasculară a
capului femural
(x)d. orice întârziere de peste 48 ore de la traumatism creşte riscul de necroză avasculară a
capului femural
e. luxaţia şoldului este produsă frecvent în timpul accidentelor de maşină

39. Următoarele afirmații despre fracturile gleznei sunt adevarate: [599]


(x)a. leziunile gleznei sunt frecvente la persoanele tinere, atletice
(x)b. articulaţia gleznei constă în îmbinarea unei proeminenţe osoase într-o cavitate
(x)c. un traiect de fractură transversal este rezultatul unor forțe de tracţiune sau de avulsie
d. o fractură spiroidă în plan coronal nu afectează maleola laterală
e. fracturile bimaleolare sunt rare

40. Următoarele afirmații despre fracturile coloanei vertebrale sunt adevarate: [599]
a. fracturile de coloană nu se asociază cu leziuni intratoracice
(x)b. la vârstnici, fractura de coloană poate apărea în urma unui traumatism minor pe un os cu
rezistenţă scăzută
(x)c. fracturile de coloană nu se asociază cu leziuni intra-abdominale
(x)d. în toate cazurile în care este suspectată o leziune spinală, trebuie efectuat un examen
neurologic complet
(x)e. pacientul cu susupiciune de traumatism de coloană este imobilizat adecvat la nivelul
leziunii cu un guler cervical

41. Următoarele afirmații sunt false: [599]


(x)a. la nivelul pelvisului se află o reţea vasculară saracă, cu originea în arterele iliace
b. fracturile de bazin se asociază cu pierderi sanguine masive
(x)c. fracturile de bazin apar în urma unor contuzii cu velocitate moderată
(x)d. fracturile de bazin nu se asociază cu pierderi sanguine masive
e. fracturile de bazin se asociază cu leziuni multiple de organe

42. Următoarele afirmații sunt adevărate: [600]


(x)a. copiii suportă mai bine regenerarea nervoasă decât adulţii
(x)b. la copii, amputaţiile la orice nivel au o şansă mare de reimplantare cu succes
c. contraindicaţiile reimplantării nu includ amputaţia prin strivire sau avulsie
d. un segment amputat rămâne viabil pentru aproximativ 24 ore în condiţii de ischemie caldă
e. scăderea temperaturii reduce metabolismul tisular şi scade durata viabilităţii

43. Sindromul de compartiment poate fi consecinţa: [600]


(x)a. fracturilor
(x)b. sindromului de strivire
c. luxațiilor
(x)d. contuziilor musculare severe
e. contuziilor musculare minore

44. Semnele clasice ale sindromului de compartiment produs prin ischemie tisulară sunt: [600]
(x)a. parestezie
(x)b. durere
(x)c. paralizie
d. echimoza
(x)e. paloare

45. Următoarele afirmații sunt adevărate: [601]


(x)a. fracturile de stres sunt leziuni de suprasolicitare
(x)b. fractura de stres este considerată ca find consecinţa oboselii musculare
c. tesuturile câştigă rezistenţă în urma exerciţiilor fizice prin apariţia unor leziuni macroscopice
d. când stresul fizic depăşeşte capacitatea reparatorie maximă, ţesuturile suferă leziuni cronice
(x)e. mecanismele celulare normale de vindecare osoasă permit creşterea rezistenţei osoase

*46. Următoarele afirmații despre epicondilita laterală sunt false: [602]


(x)a. epicondilita laterală este o leziune de suprasolicitare la nivelul originii muşchilor flexori ai
pumnului
b. epicondilita laterală este o leziune de suprasolicitare la nivelul originii muşchilor extensori ai
pumnului
c. majoritatea acestor leziuni răspund la tratament conservator
d. în majoritatea cazurilor nu este necesară intervenţia chirurgicală
e. tratamentul conservator impune repaus, antiinflamatoare, exerciţii de întindere a muşchilor

47. Următoarele afirmații cu privire la tendinita coatei rotatorilor sunt adevărate: [602]
(x)a. articulaţia gleno-humerală a umărului este cea mai mobilă articulaţie din organism
b. tendinita coafei rotatorilor este frecventă la copii
(x)c. o ruptură a coafei rotatorilor reduce forța de rotaţia externă a umărului
(x)d. ecografia poate diagnostica ruptura de coafă a rotatorilor cu acurateţe
e. tratamentul este strict chirurgical

48. Următoarele afirmații cu privire la tendinita coatei rotatorilor sunt adevărate: [602]
(x)a. articulaţia gleno-humerală a umărului este cea mai mobilă articulaţie din organism
b. tendinita coafei rotatorilor este frecventă la copii
(x)c. o ruptură a coafei rotatorilor reduce forța de rotaţia externă a umărului
(x)d. ecografia poate diagnostica ruptura de coafă a rotatorilor cu acurateţe
e. tratamentul este strict chirurgical

49. Următoarele afirmații cu privire la fascita plantară sunt adevărate: [603]


(x)a. durerea plantară calcaneeană este mai intensă când mersul este iniţiat dimineaţa
(x)b .tratamentul conservator include repaus, medicaţie, scădere ponderală
c. fascita plantară este o afecţiune frecvent întâlnită la vârstnici
(x)d. tratamentul chirurgical este rezervat cazurilor neresponsive tratamentului nonoperativ
conservator
e. fascia plantară este o structură subțire, spongioasă, ataşată de calcaneu

50. Următoarele afirmații sunt adevărate: [604]


(x)a. durerea regiunii anterioare a genunchiului este comună sportivilor
(x)b. durerea patelo-femorală a genunchiului este localizată anterior şi este agravată prin urcarea
sau coborârea scărilor
c. tratamentul conservator este adesea ineficient în cazul sindromului dureros patelar
(x)d. diagnosticul condromalaciei trebuie rezervat pentru leziuni ale cartilajului articular
e. durerea patelo-femorală a genunchiului este localizată posterior şi este agravată prin urcarea
sau coborârea scărilor
51. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excpția: [604]
a. sindromul de stres tibial reprezintă dureri de gambă care se intensifică în timpul exerciţiului
fizic
(x)b. sindromul de stres tibial reprezintă dureri de gambă care se diminuează în timpul
exerciţiului fizic
c. entorsele sunt leziuni ligamentare
(x)d. entorsele sunt leziuni articulare
e. ligamentele au rolul de a stabiliza articulațiile

52. Următoarele afirmații sunt adevărate: [604]


a. sindromul de stres tibial reprezintă dureri de gambă care se intensifică în timpul exerciţiului
fizic
(x)b. sindromul de stres tibial reprezintă dureri de gambă care se diminuează în timpul
exerciţiului fizic
(x)c. entorsele sunt leziuni ligamentare
d. entorsele sunt leziuni articulare
e. ligamentele au rolul de a stabiliza articulațiile

53. Următoarele afirmații sunt adevărate: [606]


(x)a. testul sertarului anterior este utilizat pentru a evalua integritatea ligamentului încrucişat
anterior
b. testul sertarului anterior este utilizat pentru a evalua integritatea ligamentului încrucişat
posterior
(x)c. leziunile izolate ale ligamentului colateral medial se vindecă bine cu imobilizarea într-un
aparat gipsat articulat
(x)d. articulaţiile cu leziuni ale ligamentului încrucişat posterior sunt asociate cu suprasolicitare
rotuliană şi artrită
e. când un ligament colateral este grav lezat, capsula articulaţiei genunchiului şi membrana
sinovială sunt deseori neafectate

54. Următoarele afirmații sunt adevărate: [606]


(x)a. meniscurile laterale şi mediale măresc contactul dintre suprafeţele articulare
b. în extensie, meniscurile sunt prinse între condilul femural şi platoul tibial
(x)c. meniscurile ajută la lubrifierea atriculaţiilor şi nutriţia cartilajului hialin
d. articulaţiile cu leziuni ale ligamentului încrucişat posterior nu sunt asociate cu suprasolicitare
rotuliană şi artrită
(x)e. în flexie, meniscurile sunt prinse între condilul femural şi platoul tibial

55. Următoarele afirmații sunt adevărate: [606]


(x)a. pacienţii cu leziuni meniscale pot prezenta durere la nivelul liniei articulaţiei
b. testul lui McMurray implică flexia genunchiului la 60°
(x)c. meniscurile ajută la lubrifierea atriculaţiilor şi nutriţia cartilajului hialin
(x)d. testul lui McMurray implică flexia genunchiului la 90°
e. în extensie, meniscurile sunt prinse între condilul femural şi platoul tibial

*56. Testul lui McMurray implică: [607]


a. flexia genunchiului la 60°
(x)b. flexia genunchiului la 90°
c. flexia genunchiului la 45°
d. extensia genunchiului la 90°
e. extensia genunchiului la 45°

57. Următoarele afirmații sunt adevărate: [606-607]


(x)a. oasele metacarpiene ale indexului şi degetului III au o mobilitate limitată
b. oasele metacarpiene ale indexului şi degetului III au o mobilitate crescută
c. testul lui McMurray implică flexia cotului la 90°
(x)d. tratamentul degetului Mallet presupune imobilizarea articulației inferfalangiene in extensie
e. tratamentul degetului Mallet presupune imobilizarea articulației inferfalangiene in flexie

58. Următoarele afirmații sunt corecte, cu excepția: [607]


a. rupturile meniscale ireparabile care cauzează simptome mecanice sunt tratete prin excizia
parţială a meniscului
b. meniscectomia totală duce la dezvoltarea lentă a artrozei tibiofemurale
(x)c. oasele metacarpiene ale indexului şi degetului III au o mobilitate scazută
(x)d. tratamentul degetului Mallet presupune imobilizarea articulației inferfalangiene in flexie
e. simptome de blocare intermitentă a articulaţiei pot apărea în rupturile meniscale deplasabile

59. Următoarele afirmații sunt adevărate: [609]


(x)a. rupturile tendonului Achillean apar la sportivi solicită tendonul dincolo de toleranţa sa
(x)b. testul Thompson verifică dacă complexul format din gastrocnemian şi solear este intact
(x)c. tratamentul ortopedic cu piciorul imobilizat în flexie plantară permite o vindecare excelentă
a tendonului Achillean
d.tratamentul ortopedic cu piciorul imobilizat în extensie plantară permite o vindecare excelentă
a tendonului Achillean
(x)e. tratamentul chirurgical este o alternativă mai rapidă în cazul tendonului Achillean

60. Următoarele afirmații despre miozită osificantă sunt adevărate: [610]


(x)a. reprezintă depunerea de os la nivelul unui muşchi ca urmare a unei contuzii
b. reprezintă depunerea de os la nivelul articulațiilor
(x)c.simptomele sunt sensibilitatea musculară profundă şi pierderea mişcării in articulaţia
adiacenta
d.simptomele sunt sensibilitatea musculară superficială şi pierderea mişcării in articulaţia
adiacenta
(x)e. leziunea poate fi diminuată de agenţii antiinflamatori nesteroidieni

61. Următoarele afirmații despre miozită osificantă sunt false: [610]


a. dacă leziunea cauzează probleme mecanice, este indicată excizia chirurgicală
(x)b. excizia chirurgicală nu reprezintă o cale de tratament în miozita osificantă
c. forma sistemică de miozită osificantă apare la pacienţii cu paralizie traumatică
d. leziunea poate fi diminuată de agenţii antiinflamatori nesteroidieni
(x)e. excizia chirurgicală reprezintă singura cale de tratament în miozita osificantă

62. Următoarele afirmații sunt adevărate: [610]


(x)a.structura corpului se schimbă radical pe măsură ce scheletul este supus necesităţii de
locomoţie şi mers bipodal
(x)b.toate deformităţile de rotaţie sunt mai bine evaluate atunci când copilul este în poziţie de
pronaţie
c. la naştere, anteversia femurală este de aproximativ 80°
(x)d.când rotaţia externă a femurului este excesivă, este prezentă retroversia femurală
(x)e. majoritatea copiilor ating aproape jumătate din dimensiunea şi statura de adult în primii 2
ani

63. Genu varum și genu valgum: [611]


(x)a. la majoritatea copiilor se consideră spectrul dezvoltării normale
b. deseori malaliniamentul persistă şi cauzeză impotenţă funcţională
(x)c. sunt diformități angulare ale membrelor
d. sugarii au genu varum fiziologic cu un unghi tibio-femural de 20° sau mai puțin
(x)e. sugarii au genu varum fiziologic cu un unghi tibio-femural de 20° sau mai mult

64. Condiţiile patologice care pot duce la apariţia genului varum sunt: [611]
a. traume survenite în urma unor accidente
(x)b. nanism condrodisplazic
(x)c. rahitism rezistent la vitamina D
d. sindromul Marfan
(x)e. afectarea cartilajului de creştere a metafizei mediale tibiale

65. Următoarele afirmații despre piciorul plat sunt adevărate: [611]


a. în general piciorul plat flexibil este simptomatic
(x)b. cel mai întâlnit tip este piciorul plat flexibil
(x)c. arcul longitudinal al piciorului este absent sau plat în ortostatism
d. în general piciorul plat flexibil rezultă prin laxitate articulară
(x)e. piciorul plat este o variaţie comună a scheletului
66. Următoarele afirmații sunt adevărate: [611]
(x)a. un picior plat asociat cu equin poate fi cauzat de o distrofie musculară
(x)b. dacă genu varum persistă peste vârsta de 2 ani, evaluarea radiologică poate fi justificată
c. evaluarea radiologică nu se justifică în genu varum
d. cel mai întâlnit tip de picior plat este piciorul plat extensibil
(x)e. genu varum poate fi cauzt de nanismul condroplazic

67. Următoarele afirmații cu privire la displazia de dezvoltare a șoldului sunt adevărate: [612]
a. sexul masculin este mai afectat decat cel feminin
b. patologia nu presupune o predispoziție familială
(x)c. într-o treime din cazuri este bilaterală
(x)d. diagnosticul precoce permite iniţierea cât mai rapidă a tratamentului
e. este doar bilaterală

68. Următoarele afirmații cu privire la displazia de dezvoltare a șoldului sunt false: [612]
a. este asociată cu naşterea prematură şi poziţii vicioase intrauterine
b. sexul feminin este mai afectat decât cel masculin
c. asimetria abducţiei coapsei este un element ce sugerează o anomalie a şodului examinat
(x)d. la nou-născuți, diagnosticul este întotdeauna evident
(x)e. patologia nu presupune o predispoziție familială

69. Despre displazia de dezvoltare a șoldului putem afirma următoarele: [612]


(x)a. reducerea luxatiei prin manevra Ortolani este folosită ca tratament
b. în general sunt afectate persoanele în vârstă
(x)c. iniţierea precoce a tratamentului creşte rata de succes
(x)d. sexul feminin este mai afectat decât cel masculin
(x)e. patologia presupune o predispoziție familială

70. Următoarele afirmații cu privire la displazia de dezvoltare a șoldului sunt adevărate: [613]
(x)a. când patologia este bilaterală, toate semnele ce se bazează pe asimetrie sunt absente
b. telescoparea femurului flexat nu rerepzintă un semn al displaziei de dezvoltare a şoldului
c. când copilul începe să meargă şi patologia este bilaterală, se evidenţiază un mers şchiopătat
(x)d. limitarea abducţiei coapsei reprezintă un semn al displaziei de dezvoltare a şoldului
(x)e. asimetria dintre pliurile coapsei şi cele fesiere poate sa fie un semn al patologiei

71. Următoarele afirmații cu privire la boala Legg-Calve-Perthes sunt adevărate: [613]


(x)a. raportul dintre sexul masculin şi cel feminin este de 8/1
b. examenul clinic va releva o uşoară limitare a mişcărilor de abducţie şi rotaţie externă
(x)c. reprezintă osteonecroza capului femural la copiii cu vârste cuprinse între 4-8 ani
(x)d. forţa scăzută a abducţiei se traduce prin prezenţa mersului Trendelenburg
e. patologia are o evoluţie limitată, cu o durată între 8 şi 10 ani

*72. Următoarele afirmații cu privire la boala Legg-Calve-Perthes sunt false: [613]


(x)a. tratamentul este strict chirurgical
b. osul nou format apare pe radiografii cu aspect dens (sclerotic)
c. tratamentul chirurgical este reprezentat de o osteotomie femurală sau pelvină
d. pe măsură ce boala avansează, se produce resorbţia ţesutului osos necrozat
e. tratamentul constă iniţial în tracţiunea membrului pentru refacerea mobilităţii

73. Epifizioliza femurală proximală: [613]


(x)a. este mai frecventă la sexul masculin
b. rotaţia internă a coapsei nu este afectată
(x)c. reprezintă fractura cartilajului de creştere proximal al femurului sau decolarea epifizară
femurală
(x)d. pacienţii prezintă uneori durere la nivelul genunchiului
e. este mai severă la sexul feminin

74. Următoarele afirmații cu privire la epifizioliza femurală proximală sunt adevărate: [613]
(x)a. este una din cauzele de şchiopătare în adolescenţă
(x)b. survine mai des la copii înalţi, care au avut o perioadă de creştere rapidă
c. membrul inferior afectat este în rotaţie internă
d. este neobişnuit pentru această patologie să afecteze ambele şolduri
e. survine de obicei în perioada pre-adolescenţă ( 10-14 ani)

75. Următoarele afirmații cu privire la epifizioliza femurală proximală sunt adevărate: [613]
(x)a. rar, pacienții prezintă dureri la nivel inghinal
(x)b. copii obezi cu întârziere de creştere datorată insuficienţei gonadale au o predispoție
crescută
c. este bilaterală în aproximativ 70% dintre cazuri
(x)d. rotaţia internă a coapsei este limitată şi dureroasă
(x)e. membrul inferior afectat este în rotaţie externă

*76. Boala Osgood-Schaltter: [614]


a. reprezintă o urgență cardiacă
(x)b. afectează inserția tendonului rotulian pe tuberozitatea tibială
c. este mai frecventă la vărstnici
d. în lipsa unui tratament eficient, poate duce la decesul pacientului
e. toate răspunsurile de mai sus sunt incorecte

77. Următoarele afirmații cu privire la boala Osgood-Schaltter sunt adevărate: [614]


(x)a. pacientul acuză dureri la nivelul tuberozităţii tibiale, agravată de îngenunchiere, palpare şi
activităţi sportive
(x)b. afectează inserția tendonului rotulian pe tuberozitatea tibială
c. tratamentul este strict chirurgical
(x)d. reprezintă avulsia parţială a tuberozităţii tibiale, soldată cu necroză avasculară
(x)e. patologia este de obicei autolimitată şi dispare odată cu închiderea cartilajelor de creştere

78. Piciorul diform congenital are urmatoarele caracteristici: [614]


(x)a. calcaneul este în varus
(x)b. navicularul cu antepiciorul sunt deviate spre medial, în supinaţie
c. glezna este în extensie plantară ( equinus)
(x)d. retropiciorul este în varus
e. toate variantele sunt corecte

79. Piciorul diform congenital: [614]


(x)a. forţează pacientul să calce pe marginea laterală a piciorului
(x)b. patologia este bilaterală în 33% dintre cazuri
(x)c. prezenţa acestei afecţiuni la copii impune excluderea deficitelor neuromusculare
d. patologia este de două ori mai frecventă la sexul feminin
e. patologia este unilaterală în 33% dintre cazuri

80. Următoarele afirmații despre scolioza sunt adevărate: [615]


(x)a. reprezintă curbarea coloanei vertebrale
(x)b. scolioza fixă este însoţită de o diformitate vertebrală rotativă
(x)c. poate fi flexibilă (corectabilă) sau fixă (structurală)
d. nu cauzează asimetria cutiei toracice
e. toate variantele sunt adevărate

81. Următoarele afirmații despre scolioza sunt adevărate: [615]


(x)a. scolioza ca urmare a neurofibromatozei se caracterizează printr-o curbare severă
b. scolioza ce apare în cazul tulburărilor congenitale nu se trateaza chirurgical
(x)c. în cele mai multe cazuri, scolioza este de natură idiopatică
d. curbarea scoliotică neuromusculară nu implică de obicei întreaga lungime a coloanei
vertebrale
(x)e. curburile severe de la nivelul coloanei vertebrale toracice pot compromite funcţia cardio-
pulmonară

*82. Scolioza structurală poate fi cauzată de: [615]


a. afecţiuni ale sistemului neuromuscular
b. mielomeningocel
c. diformităţi vertebrale congenitale
d. neurofibromatoză
(x)e. toate variantele de mai sus

Cap.28 Ortopedie.Afectiuni ale sistemului musculo-scheletal.[616-634]

1.Următoarele afirmații sunt false, cu excepția:[616]

a. bolile infecțioase ale sistemului musculo-scheletal sunt osteoporoza, osteomielita, osteomalacia,


boala Paget

(x) b. unul dintre mecanismele prin care bacteriile pot infecta osul este contaminarea în urma unei
fracturi deschise

c. osteomielita hematogenă acută apare cel mai frecvent la adult, datorită unei particularități a
anatomiei vasculare intra-osoase

d. la nivelul epifizei oaselor lungi, capilarele se răsucesc înapoi spre diafiză formând o zona
turbulentă ce favorizează sechestrarea bacteriilor

(x) e. până la vârsta de 3 ani sunt uzuale infecțiile cu Haemophilius Influenzae, având ca punct de plecare
otita medie sau infecțiile faringiene

2.Care dintre următoarele afirmații referitoare la tabloul clinic în osteomielită hematogenă acută
sunt adevărate:[ 616]

a. debutul este insidios

(x) b. febra apare în caz de sepsis

(x) c. tumefierea țesuturilor moi se produce tardiv

d. pacientul acuză o durere moderată

e. VSH-ul de regulă nu are valori crescute

3.Următoarele afirmații sunt false:[616-617]

a. în cazul osteomielitei hematogene se recomandă drenajul chirurgical deschis al colecției purulente


subperiostale, dacă manifestările infecției nu se ameliorează în primele 24 de ore

(x) b. Staphylococcus epidermidis este principala cauză a infecției osoase la adulți

c. osteomielita cronică apare ca rezultat al eradicării incomplete a unei infectii osoase anterioare
d. grefa osoasă poate fi necesară în cazul rezecției unor zone mari de os infectat

(x) e. în cazul unor fracturi deschise nu este necesară antibioprofilaxia adecvată

4.Alegeți care dintre următoarele complicații ale osteomielitei hematogene apar tardiv:[617]

(x) a. fracturile patologice

b. celulita

(x) c. dezvoltarea osteomielitei cronice

(x) d. tulburări de creștere

e. boala Paget

5.) Care dintre următoarele articulații sunt cele mai predispuse la artrita septică: [617]
(x) a. șold
(x) b. cot
c. gleznă
(x) d. umăr
e. articulația radiocarpiană

*6.Alegeți afirmația falsă cu privire la artrita septică:[617]

a. apare ca o complicație a osteomielitei hematogene la copii

b. organismele gram negative afectează copiii mai mici de 3 ani

(x) c. la adulți infecțiile articulare nu se pot produce ca manifestare a gonoreei diseminate

d. Staphylococcus este considerat agentul etiologic prezent la toate categoriile de vârstă

e. la copii organismul care produce artrita septică este același cu cel implicat în osteomielită

7. Următoarele afirmații cu privire la artrita septică sunt adevărate:[617-618]

(x) a. la examenul fizic se constată mișcare articulară limitată și dureroasă

(x) b. aspirația articulară printr-o zonă de celulita este contraindicată

(x) c. cel mai eficient tratament este artrotomia, drenajul, debridarea țesutului afectat și lavajul abundent

d. necroza epifizei nu reprezintă o complicație potențială a artritei septice

e. un număr de globule albe < 100.000 este sugestiv pentru infecție


8. Următoarele afirmații cu privire la tenosinovita flexorilor mâinii sunt false, cu excepția:[618]

(x) a. agentul etiologic cel mai frecvent întâlnit este Staphylococcus aureus

b. sunt descrise 2 semne clinice clasice în cazul acestei afecțiuni

c. limitarea mobilității articulare este minimă

(x) d. la inspecție se poate observa poziția flectată a degetului

(x) e. tratamentul chirurgical constă în drenaj și lavaj abundent

9. Despre fasceita necrozantă putem afirma următoarele: [618]

a. este o infecție a țesuturilor moi fasciale, destul de des întâlnită

(x) b. prezintă un potențial letal și este rapid progresivă

c. există 3 tipuri, primul fiind determinat de infecția cu streptococul beta hemolitic de grup A

d. scorul LRINEC se bazează pe valori modificate ale analizelor de laborator, precum scăderea
numărului de leucocite

(x) e. tratamentul constă în debridarea chirurgicală de urgență, căreia i se asociază antibioterapia iv.

*10. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: [618-619]

a. artrita reumatoidă și boala degenerativă articulară sunt cele mai comune forme de artrită

b. din punct de vedere patologic, în osteoartroză cartilajul articular devine moale

(x) c. modificările osteofitice și hipertrofia osoasă sunt tipice în artrita reumatoidă

d. scleroza subcondrală apare ca element patognomonic în osteoartroză

e. osteofitele scad mobilitatea articulară și cresc suprafața articulară cu scopul reducerii stresului din
articulație

11. Care dintre următoarele caracteristici radiologice sunt patognomonice în osteoartroză: [619]

a. îngustarea generalizată a spațiului articular

(x) b. osteofite

(x) c. scleroza osului subcondral


d. eroziuni osoase marginale

(x) e. chiste în osul subcondral

12. Selectați afirmațiile adevărate cu privire la tratamentul osteoartrozei [619]:

a. injectarea intraarticulara de corticosteroizi sau agenti lubrefianți precum condroitin sulfatul


ameliorează simptomatologia inflamatorie

b. fuziunea articulară numită și artroplastie reprezintă una dintre procedurile chirugicale folosite

c. osteotomia constituie tratamentul conservator

(x) d. artroplastia parțială folosește componente protetice pentru a reface suprafața unuia dintre
compartimente

(x) e.fracturile periprotetice reprezintă o complicație a artroplastiei

13. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: [619-620]

a. antiinflamatoarele nesteroidiene și analgezicele uzuale sunt folosite ca medicație pentru tratarea


artrozei

b. osteotomia constă în realinierea articulației cu scopul redistribuirii greutății corporale dinspre zona
uzată spre zona de cartilaj sănătos

(x) c. în cazul pacienților cu gonartroză nu se poate realiza osteotomia

d. artroplastia totală de genunchi implică înlocuirea suprafețelor articulare cu suprafețe de metal și


polietilenă

(x) e. artrodeza este folosită ca tratament conservator în osteoartroză

*14.Artrodeza articulațiilor mari este contraindicată: [620]

a. la pacienții tineri foarte activi cu interesarea izolată a unei articulații

b. în osteoartroză

(x) c. la pacienții cu artrită inflamatorie sistemică, multiplă

d. în gonartroză

e. în boală degenerativă articulară


15. Care dintre următoarele afirmații cu privire la artrita reumatoidă sunt false: [620]

a. sistemul imun este implicat în producerea bolii

b. autoanticorpii IgM si cei pentru regiunea Fc a imunoglobulinelor G sunt cunoscuți ca factor


reumatoid

c. morfopatologic are loc o infiltrare a membranei sinoviale ce duce la hipertrofia acesteia, cauzând
tumefacție la nivelul articulației

(x) d. prezența factorului reumatoid este definitorie pentru diagnosticul afecțiunii

(x) e. tumefacția părților moi și osteoporoza periarticulară marchează stadiile finale ale bolii

16. Caracterele radiologice ale artritei reumatoide sunt : [620]

(x) a. îngustarea generalizată a spațiului articular

(x) b. eroziuni osoase marginale

c. hipertrofia osoasă

d. osteofite

e. eroziuni cartilaginoase

17. Următoarele afirmații sunt corecte: [621]

(x) a. anti-TNF au fost adaugați recent în tratamentul artritei inflamatorii sistemice

b. hemofilia poate avea manifestări inflamatorii articulare

(x) c. Boala Lyme este o afecțiune articulară cauzată de spirocheta Borrelia Burgdorferi

d. artrita gonococică afectează uzual articulațiile mari

(x) e. în artrita gutoasă, microscopic se deceleaza cristale de acid uric în lichidul articular

18. Care dintre următoarele formațiuni osoase sunt predispuse la necroza avasculara:[621]

(x) a. capul femural

b. olecran
(x) c. astragal

d. metacarpiene

(x) e. scafoid

19. Care dintre următoarele afirmații cu privire la necroza osoasă sunt false:[621]

a. terapia pe bază de glucocorticoizi crește riscul de apariție a osteonecrozei

(x) b. cauzele netraumatice implică leziuni vasculare

c. emboli grăsoși, cristalele hiperuremice, trombii din siclemie pot duce la o formă ocluzivă de infarct
osos

d. împiedicarea drenajului venos compromite perfuzia osoasă

(x) e. astragalul este osul cel mai afectat

20. În cazul unui pacient cu necroză avasculară a capului femural, post terapie cu corticosteroizi
sistemici, putem afirma următoarele :[621-622]

a. capul femural este radiotransparent din punct de vedere imagistic, datorită scăderiii densității osoase

b. procesul de revascularizare este rapid

(x)c. IRM este cea mai sensibilă metodă de detectare a osteonecrozei incipiente

(x)d. în lipsa unei fracturii subcondrale, afecțiunea poate fi clinic silențioasă

(x) e. decompresia centrală prin forarea unui tunel prin osul spongios mort poate fi benefică

21. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: [622]

(x) a. fațetele toracice permit flexia și extensia, fiind orientate în plan orizontal

b. fațetele lombare permit flexia și extensia, fiind orientate în plan sagital

(x) c. boala degenerativă articulară este mai frecventă la nivelul articulațiilor membrelor decât ale
coloanei vertebrale

(x) d. corpul vertebral conține un nucleu pulpos central

e. unitatea mobilă a coloanei constă în două corpuri vertebrale și un disc interpus


22. Care dintre următoarele ligamente ale coloanei consolidează vertebrele între ele:[ 622-623]

a. ligamentul galben

b. ligamentul interspinos

(x) c. ligamentul longitudinal anterior

d. ligamentul supraspinos

(x) e. ligamentul longitudinal posterior

*23. Selectați afirmația falsă: [623]

a. în 80-90% dintre cazuri, durerea lombară joasă are o etiologie necunoscută

b. contractura lombară apare mai frecvent la femei, în timpul sau după sarcină

c. alunecarea unei vertebre pe altă vertebră se numește spondilolistezis

d. hiperextensia coloanei asociată cu o forță rotațională poate determina fracturarea laminei, leziune
numita spondiloliza

(x) e. tratamentul standard pentru spondiloliză este fuziunea vertebrelor

24. Trei dintre următoarele afirmații cu privire la hernia de disc sunt adevărate:[623]

(x) a. este cauzată de extruzia nucleului pulpos prin inelul fibros

b. cele mai afectate discuri sunt între L4-L5 și T8-T9

c. discul L5-S1 rupt va afecta rădăcina nervoasă L5

(x) d. în procesul de îmbătrânire inelul fibros își pierde elasticitatea

(x) e. rădăcina nervoasă L5 va fi afectată de ruperea discului L4-L5

25. Următoarele afirmații cu privire la hernia de disc sunt false, cu excepția:[623]

a. durerea iradiază în membrul superior, cu distribuție radiculară

b. dorsiflexia gleznei nu accentuează durerea

(x) c. incontinența urinară și fecală se datorează compresiei la nivelul mai multor rădăcini S1-S4

(x) d. sindromul de coadă de cal reprezintă o urgență chirurgicală


(x) e. durerea este accentuată de aplecare, tuse și poziție în șezut

*26. Care este investigația de elecție pentru localizarea herniei de disc la pacienții cu indicație
chirurgicală: [624]

a. CT

(x) b. IRM

c. Radiografie

d. Mielografie

e. Ecografie

*27. Manifestările radiculare asociate cu leziunea rădăcinii nervoase L4 sunt, cu excepția: [624]

a. durere la nivelul feței mediale a piciorului

(x) b. hipoestezie picior lateral

c. diminuare reflex rotulian

d. hipoestezie la nivelul feței mediale a piciorului

e. dorsiflexia gleznei diminuată

28. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte: [624-625]

(x) a. pentru a evita o incontinență permanentă, în sindromul de coadă de cal se necesită decompresie de
urgență

(x) b. o leziune la nivelul rădăcinii nervoase L4 diminuă reflexul rotulian

c. hipoestezia feței mediale a piciorului apare în leziunea rădăcinii nervoase S1

(x) d. în cazul mielografiei se injectează substanța de contrast hidrosolubilă în spațiul epidural

e. reflexul achilean nu este diminuat în leziunile de rădăcină nervoasă S1

29. Următoarele afirmații cu privire la stenoza de canal spinal sunt adevărate, cu excepția: [625]
(x) a. tiparul durerii este descris ca și claudicație intermitentă vasculară

b. pentru delimitarea leziunii este necesară scanarea CT și IRM a mai multor nivele spinale

c. tratamentul chirurgical implică decompresia măduvei spinării și a rădăcinilor

(x) d. durerea se amliorează atât în decubit cât și în ortostatism

e. dezvoltarea hipertrofică a fațetelor articulare poate irita sau comprima rădăcinile nervoase

30. Care dintre urmatoarele afecțiunii pot cauza dureri de spate: [625]

(x) a. boli vasculare

(x) b. stenoza spinală

c. necroza astragalului

(x) d. boala Reiter

e. tenosinovita septică

31. Alegeți afirmațiile false, cu excepția: [625]

(x) a. orteza lombară folosită excesiv poate determina atrofia musculaturii paravertebrale

(x) b. hernia de disc cu deficit neurologic progresiv este indicație absolută pentru decompresia
chirurgicală

c. mai mult de 80% dintre pacienții cu hernie de disc necesită tratament chirurgical

d.chirurgia spinală poate reversa procesele degenerative

(x) e. fuziunea vertebrală poate fi indicată pacienților cu spondilolistezis progresiv

32. Urmatoarele afirmații sunt adevărate cu privire la herniile discurilor cervicale:[626]

a. simptomele de rigiditate cervicală apar când este comprimat ligamentul longitudinal anterior

b. la nivelul interspațiilor C4-C5 și C5-C6 apar frecvent rupturi discale

(x) c. prezența semnului Babinski poate reprezenta indicație pentru decompresia chirurgicală

(x) d. rădăcinile nervoase C6 și C7 sunt cel mai des afectate

(x) e. poate apărea hipoestezia


*33. Care dintre următoarele semne clinice radiculare se asociază cu leziunea rădăcinii nervoase
C5: [626]

a. hipoestezia feței laterale a antebrațului

(x) b. diminuarea reflexului bicipital

c. slăbire extensie pumn

d. hiperestezie a brațului

e. diminuare reflex brahioradial

34. Cu privire la spondiloza cervicală, următoarele afirmații sunt false, cu excepția:[626]

a. se formează osteofite pe marginea anterioară a discului

(x) b. îngustarea spațiului discal se datorează modificărilor degenerative

c. tabloul clinic este foarte diferit de cel al herniei de disc

(x) d. disectomia cervicala pe cale anterioară cu fuziune poate reprezenta o soluție terapeutică

(x) e. articulațiile lui Luschka pot comprima maduva spinării

35. Alegeți afirmațiile false cu privire la artrita reumatoidă a coloanei cervicale:[627]

a. fenomenul de impactare occipito-atlanto-axială poate cauza semne de tract lung

(x) b. subluxația subaxială se vizualizează cel mai bine la o radiografie cu incidență antero-posterioară

c. pentru orice pacient reumatoid supus intubării trebuie făcută examinarea radiografică a coloanei
cervicale în flexie-extensie în incidență laterală

d. sinovita fațetelor articulare poate afecta orice vertebră sub corpul axisului

(x) e. la pacienții cu poliartrită reumatoidă, prevalența instabilității vertebrale cervicale este scăzută

36. Care dintre urmatoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: [627]

(x) a. componenta organică a osului se opune forțelor de compresiune

b. tipul cel mai frecvent de osteoporoză este cel involutiv lent


(x) c. rezistența osoasă depinde de cantitatea de matrice organică

d. din punct de vedere radiologic osteoporoza si osteomalacia sunt similare

(x) e. raportul dintre componenta minerală și matricea organică este normal în osteomalacie

37. Afirmațiile false cu privire la osteoporoză sunt: [627]

(x) a. rezistența osoasă nu este afectată

b. osul este predispus la fracturi prin traumatisme minore

(x) c. hipotiroidismul poate cauza osteoporoza

d. gradul de severitate se cuantifică prin evaluarea densității minerale osoase

e. estrogenii pot oferi profilaxie eficientă la femei, în perioada postmenopauză precoce

38. Care dintre urmatoarele afecțiunii pot fi cauze ale osteomalaciei: [628, tab.28-7]

(x) a. boală renală cronică

b. artrita reumatoidă

(x) c. rahitism

d. hipertiroidism

e. leucemie

*39. Urmatoarele afirmații cu privire la osteomalacie sunt adevărate, cu excepția: [628, fig. 28-54]

a. mineralizarea osoasă inadecvată poate avea cauze gastrointestinale, renale sau endocrine

b. radiografic este caracteristică apariția liniei Looser, o bandă de rarefiere osoasă

c. rahitismul se remarcă prin osteopenie difuză

(x) d. zona Looser este localizată cel mai frecevent la nivelul capului femural

e. oasele moi pot fi încurbate în cazul formei pediatrice a osteomalaciei

40. Referitor la hiperparatiroidism următoarele afirmații sunt false, cu excepția: [pag.628]


a. hiperparatiroidismul primar se datorează insuficienței renale cronice

(x) b. hormonul paratiroidian crește absorbția intestinală a calciului și scade reabsorbția renală a
fosforului

(x) c. radiografic se observă o rarefiere osoasă difuză

d. are loc creșterea nivelului seric al fosforului

(x) e. apar leziuni osteolitice

41. Două dintre următoarele afirmații cu privire la boala Paget sunt false. Selectați-le pe cele
adevărate: [628-629]

(x) a. se cunosc doua faze ale bolii, ostelitică și osteosclerotică

b. nivelurile serice ale fosfatazei alcaline pot fi semnificativ scăzute

(x) c. microscopic osul are aspectul neregulat, de mozaic

(x) d. pelvisul este o localizare frecventă a bolii

e.pot sa apară fracturi cu traiect oblic la nivelul oaselor lungi

42. Referitor la neoplasmele osoase, următoarele afirmații sunt adevărate: [629-630]

(x) a. tumorile primare de sân metastazează deseori la nivelul osului

b.metastazele cancerului de rinichi sunt de obicei osteolitice, induc formarea osoasă

(x) c. metastazele se localizează preferențial la nivelul oaselor implicate în procesul de hematopoieză

d. osteosarcomul este o tumoră benignă

(x) e. metastazele cancerului de prostată pot fi osteoblastice sau osteolitice

*43.Care este țesutul de origine al sarcomului Ewing: [630, tabel 28-8]

a. cartilaginos

b. osos

c. fibros

d. incert
(x) e. măduva osoasă

44. Selectați afirmațiile false cu privire la mielomul multiplu: [630+ tab. 28-9 de pe pag. 631]

(x) a. țesutul de origine este incert

b. este cea mai frecventă tumoră primară osoasă

c. se decelează prezența proteinuriei Bence Jones

(x) d. apare la vârsta de 20 de ani

e. radiografic se poate observa osteopenie și fracturi de compresie ale coloanei vertebrale

*45. Care este localizarea preferențială a osteocondromului: [630]

a. diafiza femurului

(x) b. metafiza oaselor lungi

c. epifiza distală a femurului

d. coaste

e. stern

*46. Care dintre următoarele tumori osoase sunt benigne:[630]

a. osteosarcom

(x) b. fibrom

c. mielom

d. condrosarcom

e. sarcom Ewing

47. Care sunt caracteristicile principale ale osteosarcomului: [631]

(x) a. durerea se agravează nocturn

(x) b. bimodal, înainte de 30 de ani și dupa 50 de ani


c. interesează zonele de măduvă roșie ale scheletului

d. radiografic, zone dense osteolitice

e. histologic poate fi confundat cu osteomielita

48. Selectați afirmațiile false: [ 630-631]

a. sarcomul Ewing apare la vârsta de 10-15 ani

b. osteoclastomul este tumoră cu celule gigante

(x) c. encondromul este localizat la nivelul femurului

(x) d. condrosarcomul pe radiografie are aspect de bulb de ceapă

(x) e. osteosarcomul poate apărea în urma degenerării maligne a fibromului

49 Referitor la evaluarea pacienților cu suspiciune de tumoră osoasă selectați afirmațiile false, cu


excepția: [631]

a . în carcinomul de prostată, nivelul antigenului specific prostatei se măsoară după tușeul rectal

b. electroforeza proteinelor serice nu este necesară dacă se suspectează un mielom

(x) c. hemoleucograma ajută la excluderea unei hemopatii maligne

(x) d. la examenul fizic nu se observă modificări daca tumora este strict limitată la os

(x) e. pierderea în greutate este sugestivă pentru un sindrom neoplazic

* 50. Tumorile osoase maligne sunt, cu excepția: [631]

a. mielom multiplu

b. osteosarcom

c. fibrosarcom

(x) d. osteom osteoid

e. condrosarcom

51. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: [632]


a. radiografia standard oferă indicii cu privire la comportamentul unei tumori

(x) b. scintigrafia osoasă este o metodă excelentă în depistarea mielomului

c. pentru a evalua extinderea intramedulară a tumorii se efectuează IRM

(x) d. se recurge la tehnicile speciale de imagistică după efectuarea biopsiei

e. CT poate evidenția invazia corticalei

52. Referitor la diagnosticul și tratamentul neoplasmelor osoase, selectați afirmațiile corecte: [632]

(x) a. se practică biopsia chirurgicală pe cale deschisă sau închisă, pentru diagnosticul histologic

b. în biopsiile închise se recurge la o puncție-aspirație cu un ac gros

c. tumorile benigne sunt îndepărtate prin rezecție chirurgicală radicală

(x) d. chimioterapia și radioterapia sunt folosite pentru a eradica micrometastazele tumorale

(x) e. osteosinteza profilactică se efectuează in cazul iminenței unei fracturi pe os patologic

53.Selectați afirmațiile false, cu excepția: [632-633]

(x) a. examinarea musculoscheletală presupune și analiza mersului

b. un ciclu normal de mers este împărțit într-o fază de sprijin(40%) și una de balansare(60%)

(x) c. tulburările de mers pot fi cauzate de deficiențe articulare

(x) d. în diagnosticul bolilor neuromusculare un mers anormal poate oferi primul indiciu

e. în faza de balansare sunt detectate majoritatea anomaliilor de mers

54. Hipotonia musculară influențează semnificativ mersul. Alegeți afirmațiile incorecte cu privire la
acest aspect: [633]

(x) a. mersul Trendelenburg este cauzat de hipotonia mușchiului fesier mare

b. mersul Trendelenburg este cauzat de hipotonia mușchilor abductori ai șoldului

c. hipotonia mușchilor gambei se manifestă ca mers de tip calcaneal

(x) d. hipotonia mușchilor abductori ai șoldului permite înclinarea bazinului ipsilateral

(x) e. hipotonia mușchiului fesier mijlociu face ca trunchiul să se încline înainte


Cap. 29 Urologie: afecțiunile aparatului uro-genital [635-648]

1.Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția: [635]

a. vascularizația prostatei este asigurată de arterele hipogastrice

(x) b. zona centrală a prostatei reprezintă originea a 90 % dintre cazurile de cancer de prostată

c. prostata este situată distal de colul vezical

(x) d. secrețiile glandei prostatice reprezintă 40% din volumul ejaculatului normal

e. încă de la naștere prostata funcționează ca o glandă exocrină

2. Alegeți care dintre următoarele simptome conturează tabloul clinic în prostatită: [635]

(x) a. prostatodinia

b. micțiuni rare

(x) c. disurie

d. durere în epigastru

(x) e. imperiozitate micțională

3. Următoarele afirmații cu privire la prostatita acută sunt false, cu excepția: [635]

a. apare în prima decadă a vieții

b. se decelează o glandă prostatică de consistență dură

(x) c. debut rapid al simptomatologiei

(x) d. sensibilitate crescută la palpare

e. este o infecție non-bacteriană

*4. Care este cel mai frecvent agent etiologic întâlnit în prostatita acută: [636]

a. o bacterie gram pozitivă


b. Chlamydia trachomatis

c. Pneumocystis carinii

(x) d. Escherichia coli

e. Staphylococcus

5. Tratamentul prostatitei acute presupune următoarele: [636]

(x) a. administrarea de antibiotice cu spectru larg timp de câteva săptămâni

(x) b. cateterizarea vezicii urinare, dacă se asociază o retenție urinară

c. este recomandată plasarea unui cateter transuretral

(x) d. incizarea transuretrală cu rezectoscop, în cazul progresiei spre abces

e. antibioterapie de scurtă durată, datorită penetrației bune la nivelul prostatei

6. Doua dintre următoarele afirmații sunt false cu privire la prostatita, alegeți-le pe cele adevărate:
[636]

a. lichidul prostatic este normal la examinarea microscopică, în toate formele de prostatită

b. pe baza simptomatologiei țse poate diferenția cu ușurință forma bacteriană de cea non-bacteriană

(x) c. evoluția clinică este mai discretă în prostatita cronică

(x) d. disuria este prezentă atât în forma acută cât și cronică

(x) e. apare o senzația de disconfort la nivelul perineului

7. Hiperplazia benignă de prostată prezintă următoarele caracteristici: [636-637]

(x) a. contur neted și consistență moale

b. se dezvoltă în zona periferică a prostatei

c. simptomele sunt frecvent întâlnite înaintea vârstei de 50 de ani

(x) d. polachiuria și nicturia apar ca simptome iritative

e. se asociază cu o creștere a debitului urinar


8. Selectați afirmațiile false cu privire la hiperplazia benignă de prostată: [637]

a. reziduu postmicțional poate fi demonstrat prin cateterism direct sau ecografie

(x) b. urografia intravenoasă este indicată frecvent și în absența complicațiilor

(x) c. la citoscopie se evidențiază hiperplazie bilobară

d. poate să apară semnul ’’ureterelor în crosă de hochei’’ la nivelul ureterelor distale

e. ureterohidronefroza, o complicație a HBP cu evoluție îndelungată

9. Tratamentul medicamentos al hiperplaziei benigne de prostată se poate realiza cu:[637]

(x) a. blocanții alfa 1 adrenergici

b. inhibitori ai 5 alfa reductaza, agenți de primă linie

(x) c. doxazosin administrat în doză unică, zilnic

(x) d. terazosin cu finasterida

e. beta blocante

10. Urmatoarele afirmații sunt false, cu excepția:[637]

a. 5 alfa reductaza blochează activitatea androgenică la nivel prostatic

(x) b. nivelul seric al antigenul specific prostatic scade în administrarea de finasterida

c. în cancerul prostatic scade antigenul specific prostatic

(x) d. în administrarea de dutasterida se observă o scădere modestă a dimensiunii prostatei

(x) e. un alfa blocant combinat cu un inhibitor al 5 alfa reductazei, reprezintă cea mai bună terapie
medicamentoasă în hiperplazia benignă de prostată

11. Tratamentul chirurgical al hiperplaziei benigne de prostată presupune următoarele:[637]

(x) a. adenomectomie retropubică sau suprapubică

(x) b. intervenții robotice/deschise sau transuretrale

(x) c. abordul transuretral este cel mai folosit

d. capsula prostatică se îndepărtează în timpul operației


e. riscul postoperator de incontinență este crescut după rezecția transuretrală a prostatei

12. Alegeți afimațiile adevărate, cu excepția: [638 +fig. 29-3]

a. tratamentul cu laser al adenomului de prostată este o procedură minim invazivă, frecvent utilizată

(x) b. 30% dintre neoplaziile prostatei sunt adenocarcinoame

c. incidența cancerului prostatic crește cu vârsta

(x) d. majoritatea cancerelor de prostată se dezvoltă în zona tranzițională

e. carcinoamele prostatice, când ajung la o dimensiune suficientă, sunt palpabile prin tușeu rectal ca
zone de indurație sau noduli

13. Pacienții cu un carcinom prostatic avansat pot prezenta: [638]

a. durere toracică

(x) b. hematurie macroscopică

c. rar o scădere ponderală

(x) d. simptome de obstrucție ureterală

e. dureri musculare

14. Următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția :[638]

a. pentru detectarea carcinomului prostatic tușeul rectal este o examinare importantă

(x) b. prostata este palpată prin peretele rectal posterior

c. cancerele de prostată se palpează ca zone de indurație sau noduli

(x) d.antigenul specific prostatic este secretat doar de celulele prostatice maligne

(x) e. PSA -ul seric este specific cancerului prostatic

15. Afirmațiile false cu privire la antigenul specific prostatic sunt: [638-639]

a. niveluri crescute sunt detectate și în hiperplazia benignă de prostată

(x) b. un nivel <8 ng/mL este considerat normal


(x) c. orice patologie care modifică arhitectura prostatică se corelează cu valori scăzute ale antigenului

(x) d. PSA-ul seric se găsește sub 3 forme dominante

e. un raport între PSA liber/PSA total <25% se asociază cu carcinomul prostatic

16. Trei dintre următoarele afirmații cu privire la evaluarea unui cancer de prostată sunt false.
Selectați-le pe cele corecte:[ 639]

a. cea mai bună examinare imagistică este IRM

(x) b. ultrasonografia transrectală favorizează direcționarea biopsiilor

c. carcinoamele prostatice au tipar clasic hiperecogen

d. biopsia este efectuată întotdeauna prin perineu

(x) e. înainte și după efectuarea puncției se administrează antibiotic

17. Care dintre următoarele afirmații cu privire la scorul Gleason sunt adevărate: [639]

(x) a. este utilizat pentru a stabili gradul de diferențiere tumorală

b. un scor între 2-4 este considerat moderat diferențiat

(x) c. între 8-10 este clasificat drept slab diferențiat

(x) d. prognosticul este asociat cu gradul de diferențiere tumorală

e. între 5-7 este bine diferențiat

18. Referitor la carcinomul de prostată, următoarele afirmații sunt adevărate: [639-640]

(x) a. sistemul TNM permite clasificarea tumorilor non-palpabile

(x) b. nivelul PSA-ului seric se corelează parțial cu extensia bolii

(x) c. pentru detectarea metastazelor osoase se utilizează scintigrafia osoasă

d. la pacienții cu PSA 15 ng/ml este frecvent întâlnită metastaza osoasă

e. limfodisecția se efectuează dinspre anterior spre posterior

19. Tratamentul tumorilor prostatice intracapsulare presupune: [640]

(x) a. supravegherea activă în cazul carcinomului cu risc scăzut


(x) b. prostactectomia radicală este indicată în tumorilor mai agresive

(X )c. brahiterapia presupune implantarea unor semințe radioactive în țesutul prostatic

d. crioterapia oferă rezultate superioare

e. în carcinomul cu risc crescut putem apela la brahiterapie

20.Prostatectomia radicală presupune următoarele, cu excepția:[640]

(x) a. excizia prostatei, fără îndepărtarea capsulei prostatei

b. abord retropubic

(x) c. incizia efectuată de la ombilic la spina iliacă antero-superioară

d. excizia și a veziculei seminale și capsulei prostatice

e. include de obicei și limfodisecție pelvină

21. Metodele de deprivare androgenică în statul metastatic al cancerului de prostată sunt


următoarele, cu excepția: [641]

(x) a. orhidectomie unilaterala

b. castrare chimică

(x) c. administrare percutană de estrogeni

d. administrare de analogi ai hormonului eliberator de hormon luteinizant

(x) e. administrare de medicamente antiiinflamatorii

22. Care dintre următoarele afirmații cu privire la stadiul metastatic al cancerului de prostată sunt
adevărate: [641]

a. cancerul de prostată este inițial o boală independentă de androgeni

(x) b. tratamentul constă în deprivare androgenică

(x) c. disfuncția erectilă este secundară orhidectomiei

d. ginecomastia este un efect advers al administrării androgenilor

(x) e. LHRH reduce semnificativ producția de testosteron


23. Selectați variantele corecte: [641-642]

a. rinichiul stâng este situat mai caudal față de rinichiul drept

b. fascia renală Gerota vine în contat cu medulara renală

(x) c. 20% din debitul cardiac este direcționat spre rinichi

(X) d.sindromul post TURP se manifestă prin hiponatremie

e. prezența unui vas aberant la polul superior renal se asociază cu stenoza congenitală a joncțiunii
pielo-ureterale

24. Următoarele afirmații cu privire la traumatismele renale nu sunt adevărate: [642]

(x) a. majoritatea sunt traumatisme deschise

b. hematuria este des întâlnită ca manifestare clinică

c. se pot complica cu formarea unui hematom retroperitoneal

d. se pot produce prin impact direct

(x) e. se poate produce avulsia joncțiunii pielo-ureterale în cazul traumatismului prin decelerare la adult

25. Investigațiile imagistice în cazul traumatismelor renale sunt necesare în mod deosebit: [642]

a. în cazul în care este prezentă doar hematuria microscopică

(x) b. în cazul prezenței unei hematurii macroscopice, hipotensiune sau traumatism cu decelare
importantă

c. în cazul absenței unei hematurii microscopice, hipotensiune sau traumatism cu decelare importantă

(x) d. în cazul copiilor care au suferit traumatisme renale cu decelare importantă, chiar dacă examenul de
urină e normal

e. în toate cazurile indiferent de mecansimul de producere

*26. Care dintre următoarele afirmații în ceea ce privește traumatismele renale, este falsă : [643]

(x) a. în lacerațiile minore, leziunea depășește corticala renală

b. lacerațiile majore se asociază frecvent cu hematom perirenal


c. nu există extravazare urinară în lacerațiile minore

d. laparotomia exploratorie în regim de urgență se efectuează la pacienții instabili hemodinamic

e. pentru a evalua imagistic statusul renal se poate efectua urografia intravenoasă

27. Selectați variantele corecte:[643]

(x) a. hematomul retroperitoneal pulsatil este o indicație pentru laparotomia de urgență

b. tehnica operatorie în cazul explorării renale presupune incizia peritoneului anterior

(x) c. rinichiul în potcoavă este o malformație congenitală

(x) d. obstrucția congenitală a tractului urinar necesită intervenție chirurgicală

e. se administrează iv. 100 ml/kg de substanță de contrast pentru realizarea urografiei intravenoase

28. Afirmațiile false despre rinichiul în potcoavă sunt, cu excepția:[ 643]

(x) a. cea mai frecventă anomalie de fuziune a rinichiului

b. afectează joncțiunea pielo-ureterală

(x) c. se asociază hematuria

d. diagnosticul se stabilește pe baza scintigrafiei renale

(x) e. tratamentul chirurgical presupune simfiziotomia

29. Afirmațiile adevărate cu privire la obstrucția congenitală a tractului urinar sunt: [643]

a. este afectată joncțiunea dintre ureterul distal și bazinetul renal

b. cea mai frecventă cauză a apariției afecțiunii în copilărie o reprezintă prezența unui vas aberant polar
inferior

(x) c. tabloul clinic poate include febra, hematurie

d. afectarea bilaterală apare în 50-60% din cazuri

(x) e. scintigrafia renală ajută în stabilirea diagnosticului


30. Traumatismele renale pot fi clasificate în 5 grade. Alegeți care dintre afirmațille de mai jos nu
sunt adevărate: [644, fig. 29-11]

(x) a. gradul I,II și III sunt considerate minore

(x) b. lacerația corticalei <1cm apare în traumatismele de gradul III

c. extravazarea urinară nu este prezentă în gradul II

(x) d. traumatismul de gradul IV presupune avulsia principalei artere renale

e. sistemul colector renal este afectat într-un traumatism de gradul IV

31. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la pielonefrită: [644]

a. diagnosticul se pune rareori pe baza tabloului clinic

(x) b. agentul etiologic cel mai frecvent este E.coli

c. pe urografie se poate observa scăderea în volum a rinichiului afectat

(x) d. în lipsa complicațiilor tratamentul de elecție este antibioterapia orală

(x) e. pielonefrita cronică poate evolua spre insuficiență renală

32. Pielonefrita acută obstructivă are următoarele caracteristici :[644]

(x) a. este o urgență urologică

b. sunt indicate manevrele de extragere a calculului ca tratament inițial

(x) c. scopul intervenției de urgență este dezobstrucția și drenajul căilor urinare

d. antibioterapia este eficientă chiar și fără dezobstrucția căii

(x) e. drenajul căii urinare poate fi efectuat prin nefrostomie percutanată sau introducerea unui stent
ureteral dublu J

*33. Despre pielonefrita emfizematoasă se pot afirma următoarele, cu excepția: [644-645]

a. agentul etiologic frecvent implicat este E.Coli

b. diabetul zaharat necontrolat reprezintă cel mai frecevent factor de risc

c. este o infecție cu risc vital, ce presupune formarea de gaz în parenchimulul renal


(x) d. drenajul percutanat al regiunii afectate este terapia de primă intenție

e. nefrectomia de urgență este opțiunea de primă intenție

34. Despre pielonefrita xantogranulomatoasă putem afirma următoarele: [645]

a. afectează cu precădere sexul masculin

(x) b. testul imagistic de elecție este scanarea CT

c. se constată prezența piuriei sterile

(x) d. speciile E. coli și Proteus sunt cele mai frecvent incriminate

e. tratamentul constă în montarea unui stent intern

35. Care sunt variantele de răspuns corecte cu privire la tuberculoza genito-urinară: [645]

a. clinic apare polakiuria dureroasă

(x) b. agentul incriminat este Mycobacterium tuberculosis

(x) c.trebuie suspectată la orice pacient cu piurie sterilă

d. CT și UIV sunt metode alternative de investigare

(x) e. tratamentul începe cu administrarea antituberculoaselor

36. Selectați afirmațiile care nu sunt corecte: [645]

a. carcinomul renal cu celule clare este cel mai frecvent neoplasm primar al rinichiului

(x) b. pacienții cu neoplasm renal au adesea hematurie dureroasă

(x) c. triada clasică caracteristică neoplasmului renal cuprinde durere în flanc, masă tumorală abdominală
și leucociturie

d. în cazul suspicionării unei invazii tumorale a venei cave inferioare este indicată cavografia
inferioară

e. chisturile renale benigne simple sunt asimptomatice, de obicei

37. Despre patologia tumorală renală putem afirma următoarele: [645]


a. chisturile renale simple necesită intervenție chirurgicală

(x) b. angiomiolipomul este diagnosticat prin aspectul său tomografic caracteristic de leziune grăsoasă

c. în cazul unui chist complex, biopsia are o valoare diagnostică crescută

d. carcinomul renal cu celule clare are originea la nivelul tubilor contorți distali

(x) e. în cazul unui chist complex, potențial malign se poate indica realizarea unei nefrectomii parțiale
sau totale

38. Următoarele afirmații cu privire la carcinomul renal cu celule clare sunt false:[ 645]

(x) a. în mod tipic este bilateral

b. hematuria este semnul clinic cel mai frecvent întâlnit

(x) c. există markeri tumorali specifici

(x) d. cea mai frecventă tumoră malignă, cu originea în tubii contorți distali

e. în stadii avansate tumora invadează vena renala și cavă

39. Următoarele afirmații cu privire la carcinomul renal cu celule clare sunt adevărate: [646]

a. metastazează cel mai adesea în plămân, os și ficat

(x) b. tratamentul este nefrectomia parțială sau radicală

c. tratamentul de elecție este nefroureterectomia

(x) d. ileusul paralitic este o complicație postoperatorie

(x) e. glanda suprarenală ipsilaterală și ganglionii limfatici sunt câteva dintre structurile îndepărtate în
timpul intervenției chirurgicale

40. Două dintre următoarele afirmații sunt false cu privire la carcinomul cu celule tranziționale.
Alegeti-le pe cele adevărate: [646]

(x) a. se poate prezenta ca o masă renală sau ca un defect de umplere la CT

(x) b.în cazul descoperirii carcinomului în tractul inferior este primordial evaluarea tractului urinar
superior

c. citologia urinară este mereu pozitivă


d.scopul nefrectomiei realizate este îndepărtarea unei porțiuni de vezică urinară la nivelul orificiului
uretral

(x) e. se realizează o nefroureterectomie

41. Factorii de risc care se asociază cu formarea calculilor cu acid uric sunt: [647]

a. cistinurie

(x) b. gută

c. acidoză tubulară

d. aport alimentar scăzut în purine

(x) e. hiperuricozurie

42. Selectați afirmațiile adevărate cu privire la litiaza renală: [647]

(x) a. majoritatea calculilor urinari sunt compuși din oxalat de calciu

b. calculii de cistină mai sunt numiți si calculi de infecție

c. pacienții cu catetere permanente au risc crescut de a dezvolta calculi cu acid uric

(x) d. hidronefroza poate apărea în urma obstruării joncțiunii pielo-ureterală cu calculi

(x) e. calculii coraliformi ocupă întreg sistemul colector

43. Simptomatologia și investigațiile optime în litiaza renală sunt: [647]

(x) a. colica renală, simptomul major, cauzat de migrarea calculului prin ureter

(x) b. microhematuria este frecvent asociată

c. ecografia este cea mai folosită investigație pentru diagnosticare

(x) d. CT fără substanță de contrast este investigația imagistică optimă

(x) e. un calcul de acid uric este radiotransparent

44. Testele de laborator efectuate în cazul litiazei renale sunt: [647]

a. determinarea valorilor serice ale potasiului


(x) b. pH-ul urinar

(x) c. electroliții

d. hormonii tiroidieni

(x) e. calciul seric

45. Despre tratamentul litiazei renale se pot afirma următoarele:[ 647]

a. calculii ureterali 8 cm nu necesită intervenție urologică

(x) b. plasarea unui stent ureteral pentru a favoriza pasajul calculului

(x) c. depinde de mărimea, localizarea și compoziția calculului

(x) d. ureteroscopia flexibilă sau rigidă, este o intervenție urologică folosită pentru fragmentarea și
extracția calculului

e. în cazul unei pielonefrite asociate obstrucției, scopul intervenției este de a îndepărta calculul

46. Afirmațiile false sunt cu excepția: [648]

(x) a. gestionarea calculilor din sistemul colector este realizată prin litotriție cu undă de șoc extracorporeal

b. calculii de acid uric sunt tratați medicamentos, deoarece aceștia se dizolvă la un pH acid

(x) c. în litiaza renală multiplă se poate lua în considerare îndepărtarea percutanată a calculilor

(x) d. litotriție cu undă de șoc extracorporeal este folosită cu scopul de a obține fragmente din calcul,
suficient de mici cât să se elimine spontan

(x) e. montarea unui stent intern în cazul pielonefritei obstructive

Cap 29- Urologie (Lawrence);

Pag 648-673
1. Alegeţi afirmaţiile adevărate despre tratamentul calculilor de acid uric: [648]

(x) a. pot fi trataţi medicamentos


(x) b. se dizolvă la un pH crescut
c. constă în alcalinizare urinară şi aport scăzut de lichide
d. chirurgia deschisă este frecvent practicată în prezent
(x) e. chirurgia deschisă este rar indicată astăzi

2. Următoarele afirmaţii despre uretere sunt adevărate, cu excepţia: [648]

a. ureterele sunt conductele care transportă urina de la rinichi spre vezica urinară
(x) b. fiecare ureter se inseră proximal la nivelul porţiunii postero-laterale a vezicii urinare
(x) c. porţiunea superioară a ureterului este ancorată şi susţinută de un ţesut fibromuscular
special, numit teaca lui Waldeyer
(x) d. în porţiunile sale superioare, fibrele musculare sunt dispuse paralel cu lumenul
(x) e. în apropierea vezicii urinare şi în porţiunea intramurală, musculatura ureterală are un model
helicoidal neregulat

3. Alegeţi afirmaţiile adevărate cu privire la obstrucţia ureterală: [648]

(x) a. poate fi cauzată, în principal, de afecţiuni ce implică direct ureterele


b. nu poate fi cauzată de anevrisme vasculare
(x) c. atât CT, cât şi UIV sunt investigaţii excelente pentru diagnosticarea obstrucţiei ureterale
(x) d. tratamentul depinde de etiologia de bază
e. obstrucţia ureterală nu poate fi secundară altor boli

*4. Alegeţi afirmaţia falsă despre leziunile iatrogene ale ureterului: [649]

a. leziunile iatrogene ale ureterelor pot apărea, în general, în cadrul intervenţiilor chirurgicale
vasculare şi ginecologice
(x) b. diverticulita, anevrismele aortice sau de arteră iliacă şi tumorile ovariene sau uterine se
regăsesc, adesea, în imediata apropiere a treimii proximale a ureterelor
c. ureterele pot fi lezate, ocazional, din neatenţie, în timpul intervenţiei chirurgicale pentru o masă
pelvină de dimensiuni mari
d. stenturile ureterale pot fi plasate temporar, înainte de intervenţia chirurgicală, pentru a facilita
identificarea intraoperatorie a ureterelor, când riscul de a fi lezate este mare
e. o leziune ureterală poate fi adesea reparată printr-o anastomoză primară termino-terminal şi
apoi stentare

5. Următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia: [649]

(x) a. când este lezat ureterul distal, reimplantarea ureterală este intervenţia de elecţie
b. când este lezat ureterul proximal, reimplantarea ureterală este intervenţia de elecţie
c. dacă ureterul este lezat într-un câmp chirurgical necontaminat, atunci derivaţia urinară
proximală cu nefrostomie percutanată sau nefrostomie deschisă devin necesare
(x) d. dacă ureterul este lezat în timpul reparării unui anevrism aortic intra-abdominal, se practică,
mai întâi, rezolvarea leziunii ureterale şi, apoi, acoperirea acesteia cu epiplon
e. o leziune ureterală poate fi adesea reparată printr-o anastomoză primară termino-laterală şi apoi
stentare

6. Alegeţi afirmaţiile adevărate despre evaluarea endoscopică a vezicii urinare: [649]

(x) a. se realizează cu ajutorul cistoscoapelor rigide sau flexibile


(x) b. cistoscoapele conţin un sistem fibră optică-lentile pentru vizualizare, sursă de lumină şi
canale de lucru pentru instrumente, catetere şi lichide de irigaţie
(x) c. cistoscopia trebuie efectuată cu multă atenţie pentru a evita supradistensia vezicii
d. doar o anumită parte a mucoasei vezicii urinare este examinată
(x) e. sunt verificate poziţia şi configuraţia orificiilor ureterale

7. Următoarele afirmaţii cu privire la evaluarea urodinamică sunt false: [649]

(x) a. evaluarea urodinamică constă într-un ansamblu de teste care analizează funcţiile de rezervor
şi de micţiune ale tractului urinar superior
(x) b. testele urodinamice includ volumul de urină rezidual postmicţional (test uroflow),
cistometrograma (CMG), debitul urinar
c. PVR este volumul de urină restant în vezica urinară după micţiune
d. o modaliate de a măsura PVR este cateterizarea vezicii urinare imediat după micţiune şi
înregistrarea cantităţii eliminate
(x) e. ecografia este un test mai puţin invaziv, dar precis, care poate fi utilizat pentru a măsura
PVR

*8. Muşchiul corpului vezicii urinare (detrusorul) este compus din faşcicule de muşchi neted intercalate,
fără delimitarea unor straturi distinct cu o excepţie: [649]

a. apexul vezicii urinare


(x) b. trigonul vezical
c. fundul vezicii urinare
d. faţa anterioară
e. faţa posterior-superioară

9. Următoarele afirmaţii despre vezica urinară sunt false, cu excepţia: [650]

(x) a. vezica normală poate acumula un volum de 350-500 mL


(x) b. nevoia de a urina este resimţită la un volum de 150-250 mL
c. nevoia de a urina este resimţită la un volum de 250-300 mL
(x) d. umplerea certă este sesizată la 350-450 mL
e. umplerea certă este sesizată la 250-350 mL

*10. Valoarea maximă a debitului urinar la femeie este de: [650]

a. 15-25 mL/secundă
(x) b. 20-30 mL/secundă
c. 20-25 mL/secundă
d.25-30 mL/secundă
e. 25-35 mL/secundă

*11. Valoarea maximă a debitului urinar la bărbaţi este de: [650]

a. 15-25 mL/secundă
b. 20-30 mL/secundă
(x) c. 20-25 mL/secundă
d.25-30 mL/secundă
e. 25-35 mL/secundă

*12. Alegeţi afirmaţia adevărată cu privire la refluxul vezico-ureteral: [650]

a. reflexul vezico-ureteral (RVU) secundar este consecinţa unui traiect al ureterului intramural
anormal de scurt
b. cauza reflexului primar este explicată prin faptul că, în timpul dezvoltării embrionare,
mugurele ureteral se implantează posterior în peretele vezicii urinare
c. refluxul primar apare în urma rezecţiei tumorilor din zona orificiului ureteral
d. refluxul primar poate necesita în unele cazuri intervenţie chirurgicală
(x) e. refluxul este clasificat astfel încât gradul acestuia să fie corelat cu posibilitatea remisiei
spontane sau cu afectarea renală

13. Următoarele afirmaţii cu privire la evaluarea clinică a refluxului vezico-ureteral sunt adevărate: [650]

(x) a. RVU este adesea evidenţiat cu ocazia investigaţiilor pentru ITU


b. la copii, prevalenţa RVU este direct proporţională cu vârsta
(x) c. cistouretrografia micţională (CUGM) este principala investigaţie pentru diagnosticul RVU
(x) d. CUGM poate fi efectuată imediat ce se obţine sterilizarea urinei după un episod de infecţie
e. cistoscopia este indicată de rutină la copiii cu reflux

14. Următoarele afirmaţii cu privire la tratamentul refluxului vezico-ureteral sunt false, cu excepţia: [650]

(x) a. scopul tratamentului RVU este prevenirea ITU şi a afectării renale


(x) b. tratamentul continuu cu doze mici de antibiotice poate fi folosit pentru profilaxia ITU
c. pentru decelarea unor cicatrici nou apărute la nivelul parenchimului renal, ecografia are o
sensibilitate superioară scintigrafiei renale
d. corecţia chirurgicală se efectuează doar la pacineţii care au un grad mare al refluxului
(x) e. o CUGM sau o cistografie cu radionuclide ar trebui efectuare anual

15. Alegeţi afirmaţiile false cu privire la procedeele de reimplantare uretero-vezicale: [651]

a. tehnica Glenn-Anderson poate fi utilizată când orificiul ureteral se află într-o poziţie suficient
de înaltă şi lateral astfel încât să permită realizarea unui tunel submucos
b. procedura Cohen este o tunelizare încrucişată trigonală a ureterului care poate fi folosită când
spaţiul dintre hiatusul ureteral şi colul vezical este insuficient
c. tehnica Politano-Leadbetter în care se creează, un tunel submucos cu plasarea noului hiatus
supero-lateral
(x) d. procedura Cohen poate fi utilizată când orificiul ureteral se află într-o poziţie suficient de
înaltă şi lateral astfel încât să permită realizarea unui tunel submucos
(x) e. tehnica Glenn-Anderson este o tunelizare încrucişată trigonală a ureterului care poate fi
folosită când spaţiul dintre hiatusul ureteral şi colul vezical este insuficient

16. Alegeţi afirmaţiile adevărate: [651,652]


(x) a. extrofia vezicală este rezultatul dezvoltării incomplete a peretelui abdominal anterior, a
centurii pelvine şi a peretelui anterior al vezicii urinare
b. extrofia vezicală este o malformaţie rar întâlnită, apărând la 1:30.000 de naşteri, cu o
preponderenţă feminină de 3:1
(x) c. există un risc crescut de adenocarcinom al vezicii urinare la pacienţii cu extrofie
(x) d. diverticulii congenitali sunt dificil de diferenţiat faţă de cei dobândiţi
(x) e. excizia diverticulului simptomatic este tratamentul de elecţie în majoritatea cazurilor

17. Cauze frecvente ale plăgilor la nivelul vezicii urinare sunt: [653]

(x) a. traumatisme prin împuşcare


b. traumatisme prin decelerare
(x) c. traumatisme prin înjunghiere
d. traumatisme prin cădere
(x) e. traumatisme iatrogene

18. Următoarele afirmaţii cu privire la evaluarea traumatismelor sunt adevărare, cu excepţia: [653]

(x) a. investigaţia imagistică cu mare acurateţe pentru diagnosticul rupturii vezicale este ecografia
(x) b. pacienţii conştienţi, cu ruptură de vezică urinară, se prezintă, în general, cu durere severă la
nivel suprapubian sau pelvin şi posibilitatea de a micţiona
(x) c. la pacienţii conştienţi, este esenţial un grad ridicat de suspiciune în vederea stabilirii
diagnosticului de ruptură de vezică urinară
d. rupturile vezicale aproape inevitabil cauzează hematurie
e. pe lângă radiografiile realizate din incidenţă antero-posterioară, pot fi efectuate şi filme din
incidenţă oblică sau laterală

19. Următoarele afirmaţii despre cistita bacteriană sunt adevărate, cu excepţia: [654]

(x) a. febra este un simptom obişnuit în cistitele necomplicate


(x) b. cistita bacteriană este mult mai frecventă în rândul bărbaţilor
c. femeile care sunt predispuse la ITU recurente pot fi mai sensibile la infecţii din cauza aderenţei
bacteriene crescute la mucoasa vaginală şi la mucoasa vezicii urinare
d. la bărbaţi, cistita bacteriană este în general rezultatul evacuării incomplete a vezicii urinare
(x) e. E.coli cauzează peste 90% din toate ITU

*20. Cel mai adesea întâlnit agent patogen în cistita bacteriană este: [654]

a. pseudomonas aeruginosa
(x) b. echerichia coli
c. neisseria gonorrhoeae
d. yersinia pestis
e. chlamydia trachomatis

21. Cauze urologice ce trebuie tratate în infecţiile urinare recurente: [655]

(x) a. diverticul uretral


(x) b. litiază
(x) c. chistul de uracă
(x) d. hipertrofia prostatei
e. fimoza

22. Următoarele afirmaţii cu privire la cistita interstiţială sunt false, cu excepţia: [655]

(x) a. este un sindrom de etiologie necunoscută


(x) b. este caracterizată prin durere hipogastrică şi simptome urinare iritative
c. afectează predominant sexul masculin
d. este un sindrom de etiologie fungică
e. examenul de urină evidenţiază hematurie microscopic

23. Testele care pot detecta fistula urinară include: [655]

(x) a. clisme cu substanţe de contrast liposolubile


(x) b. cistografia
c. cistorafie
(x) d. cistoscopia
e. examen CT cu cateterizarea vezicii

24. Următoarele afirmaţii despre fistula urinară sunt false: [655]

a. fistulele vezico-vaginale pot apărea post intervenţii chirurgicale sau în urma necrozei cauzate
de presiune, în cazul unui travaliu prelungit
(x) b. incontinenţa urinară, simptomul comun prezent, este, în mod tipic, intermitentă
(x) c. diagosticul de stabileşte cu ajutorul clismelor cu substanţe de contrast hidrosolubile
d. cura unei fistule vezico-vaginale simple poate fi efectuată printr-un abord vaginal
(x) e. fistulele mari pot necesita investigaţii suplimentare, cum ar fi instilarea endovezicală de
albastru de metilen

25. Fistula între intestin şi vezică se produce cel mai frecvent în următoarele situaţii: [655]

a. necroză papilară
(x) b. diverticulită sigmoidiană
(x) c. neoplasme
(x) d. boala Crohn
e. prostatita cronică bacteriană

26. Anamneza în incontinenţa urinară se poate axa pe: [655]

(x) a. naşteri dificile


(x) b. procese maligne
(x) c. diabet zaharat
(x) d. ITU
e. antecedente heredo-colaterale

27. Alegeţi afirmaţiile false cu privire la examenul obiectiv în incontinenţa urinară: [656]
(x) a. doar sensibilitatea perianală şi tonusul sfincterului anal trebuie evaluate
(x) b. femeile cu suspiciunea de incontinenţă urinară de efort vor fi examinate în poziţia
genupectorală
c. examinările de laborator vor include sumar de urină, urocultură, citologie (dacă este indicată)
(x) d. evaluarea tractului urinar superior este de rutină
e. alte investigaţii care pot fi efectuate includ măsurarea PVR, cistoscopia şi evaluarea
urodinamică

28. Alegeţi procedeele care se pot folosi în incontinenţa urinară: [656]

(x) a. procedura Marshall-Marchetti-Krantz


(x) b. procedura Stamey
c. procedura Cohen
(x) d. procedura Raz
e. procerura Glenn-Anderson

29. Selectaţi afirmaţiile false, cu excepţia: [656]

(x) a. micţiunea reprezintă un proces complex


(x) b. pe parcursul umplerii, vezica se “relaxează” în vederea stocării volumului de urină
c. pe parcursul umplerii, tonusul sfincterian este scăzut
(x) d. micţiunea normală este una voluntară
e. micţiunea începe cu relaxarea sfincterului intern, urmată de relaxarea şi deschiderea colului
vezical, respectiv de contracţia detrusorului

30. La nivelul sistemului nervos central există o serie de conexiuni integrate la nivel înalt între centrele ce
controlează micţiunea: [656,657]

(x) a. cortexul motor cerebral


(x) b. ganglionii bazali
(x) c. cerebel
d. nucleu bulbar
(x) e. nucleii din măduva sacrată

31. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia: [657]

(x) a. inervaţia periferică a detrusorului este simpatică


(x) b. trigonul şi colul vezical sunt sub control parasimpatic
(x) c. sfincterul intern (somatic) este inervat prin nervul ruşinos
d. inervaţia periferică a detrusorului provine mai ales din S3 şi o parte din S4
e. sfincterul extern este inervat în principal de la nivel S2

32. Vezica neurologică senzorială nu se caracterizează prin: [658]

a. scăderea sau lipsa senzaţiei de micţiune


(x) b. hiperreflexie detrusoriană
(x) c. se asociază herpesului zoster, mielodisplaziei
(x) d. se asociază tabesului dorsal, diabetului, sclerozei multiple, anemiei percinoase
e. capacitate vezicală mare

*33. Efectele leziunilor neurologice asupra funcţiei vezicale sunt, cu excepţia: [658]

a. sindromul Shy-Drager- detrusor hiperreflex


b. tumori cerebrale- detrusor hiperreflex, incontinenţă urinară
c. chirurgie radicală pelvină- retenţie de urină
(x) d. mielodisplazie- retenţie de urină
e. scleroza multiplă- detrusor hiperreflex, micţiuni frecvente, imperioase

34. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false cu privire la afecţiunile maligne ale vezicii urinare: [659]

(x) a. carcinomul de vezică urinară este al treilea cel mai frecvent cancer
(x) b. este de 2,5 ori mai frecvent la femei
c. prevalenţa în rândul fumătorilor este de cinci ori mai mare
(x) d. carcinomul cu celule tranziţionale reprezintă 80-90% din totalul tumorilor vezicale
e. pot fi întâlnite şi adenocarcinoame, frecvent în asociere cu uracă patentă şi tumori ale domului
vezical

35. Cancerul de vezică se stadializează în funcţie de profunzimea invaziei tumorale: [659]

(x) a. Tis=carcinom in situ


(x) b. T1=extensie în lamina propria
c. T2=invazia grăsimii perivezicale
(x) d. T2=invazia muşchiului detrusor
e. T4=invazia grăsimii perivezicale

36. Alegeţi răspunsurile adevărate cu privire la corpul spongios: [659]

a. este dispus dorsal


(x) b. este dispus ventral
(x) c. porţiunea sa distală formează glandul penian
d. uretra este dispusă în corpul spongios, traversează glandul penian şi se deschide la nivelul
meatului uretral extern
e. tegumentul penian se extinde peste glandul penian şi formează prepuţul

37. Vascularizaţia arterială a penisului nu este asigurată de: [659]

(x )a. ramurile vezico-prostatice


(x) b. ramurile arterei ruşinoase externe
c. ramurile arteri ruşinoase interne
(x) d. ramurile arterei iliace externe
(x) e. artera epigastrică inferioară

38. Traumatismele peniene pot fi produse prin: [659]

(x) a. leziuni închise


b. ocazional ştrangulare
(x) c. fractură
(x) d. arsuri
e. degerături

39. Următoarele afirmaţii despre avulsia tegumentului penian sunt false, cu excepţia: [660]

(x) a. avulsia poate fi cauzată de îmbrăcămintea pacientului, prin blocarea acestuia în elementele
de vestimentaţie sau în maşinăriile industriale
b. când rămâne suficinet tegument, leziunea nu necesită sutură, se vindecă spontan
c. avulsia peniană circumferenţială determină întreruperea partială a drenajului limfatic
(x) d. în cele mai multe cazuri, avulsia tegumentului şi a ţesutului areolar superficial are loc până
la fascia lui Buck
e. avulsia tegumentului şi a ţesutului areolar superficial determină afectarea ţesuturilor profunde

40.Următoarele afirmaţii despre arsurile peniene nu sunt adevărate: [660]

a. pot fi de tip termic, chimic sau electric


b. se tratează similar cu arsurile localizate în alte regiuni anatomice
(x) c. deoarece prezervarea peniană este obiectivul principal, este necesară debridarea excesivă
(x) d. se recomandă cateterizare uretrală prelungită, până la vindecarea arsurii
e. când drenajul vezicii urinare este necesar pentru o perioadă mai lungă de 72 ore, se recomandă
montarea unui cateter suprapubian

41. Balanita xerotică obliterantă (BXO): [660]

(x) a. este denumită şi lichen scleros şi atrofic


b. este o leziune premalignă
c. se caracterizează prin apariţia unor leziuni roşiatice, în relief, localizate la nivelul glandului sau
şanţului coronal
d. tratamentul constă în fulguraţii cu laser, aplicaţii topice de 5-fluorouracil
(x) e. este frecvent asociată cu stricturi de uretră

42. Alegeţi afirmaţiile false despre neoplasmul penian: [661]

(x) a. este întâlnit frecvent în Statele Unite ale Americii


(x) b. este frecvent diagnosticat la pacienţii care trăiesc în zone cu temperaturi ridicate şi
umiditate joasă
(x) c. fimoza nu este considerată factor etiologic pentru apariţia cancerului penian
d. igiena personală deficitară este un factor etiologic
(x) e. neoplasmul penian este frecvent întâlnit la bărbaţii circumcişi la naştere

43. Următoarele afirmaţii despre carcinomul cu celule scuamoase sunt false, cu excepţia: [661]

a. apare cel mai recvent în decada a şaptea de viaţă


(x) b. simptomele sunt determinate de apariţia unei leziuni ulcerative, necrozată, supurată şi
sângerândă
(x) c. sistemul cel mai frecvent utilizat pentru stadializarea bolii este TNM
d. leziunile maligne mici limitate la prepuţ nu pot fi tratate doar prin circumcizie
e. penectomia parţială cu o margine de siguranţă de cel mult 2 cm de ţesut sănătos este utilizată
pentru tratamentul leziunilor mici şi localizate distal

44. Priapismul: [662]

(x) a. reprezintă o patologie caracterizată prin prezenţa erecţiei prelungite


(x) b. doar corpii cavernoşi sunt turgescenţi, iar corpul spongios este flasc
c. în priapismul cu flux crescut este prezenţă obstrucţia efluxului venos de la nivelul corpilor
cavernoşi
(x) d. în priapismul cu flux crescut există o creştere a afluxului sanguin spre corpii cavernoşi
(x) e. în priapismul cu flux înalt tratamentul este reprezentat de arteriografia arterei ruşinoase, cu
embolizarea selectivă a fistulei

45. Următoarele afirmaţii despre fimoză sunt adevărate: [662,663]

(x) a. reprezintă contractura fibrotică a tegumentului prepuţial


b. permite retracţia prepuţului peste glandul penian
(x) c. etiologia este reprezentată de igiena deficitară sau de infecţiile locale recurente
(x) d. diabetul zaharat reprezintă un factor predispozant
e. este tratată eficient prin ameliorarea igienei locale, dar rareori se indică circumcizia electivă

46. Parafimoza: [663]

(x) a. reprezintă imposibilitatea de a readuce prepuţul peste gland


b. nu reprezintă o urgenţă urologică
(x) c. compresia manual a glandului reduce edemul, permitând şi reducerea parafimozei
d. reprezintă contractura fibrotică a tegumentului prepuţial, care nu permite retracţia prepuţului
peste glandul penian
(x) e. iniţial, ocluzia venoasă produce edem, care produce ocluzie arterială şi, ulterior, ischemia
glandului

47. Următoarele afirmaţii despre boala Peyronie sunt adevărate, cu excepţia: [663]

a. este reprezentată de prezenţa unei cicatrici la nivelul tunicii albugineea a corpilor cavernoşi,
care determină apariţia unor plăci fibroase
(x) b. este localizată mai frecvent la nivelul feţei ventrale a penisului
(x) c. este asociată cu grade variate de încurbare peniană, care nu afectează actul sexual
(x) d. în timpul fazei imature se recomandă tratamentul chirurgical
e. niciun tratament medical nu prezintă o rată semnificativă de succes

48. Indicaţiile circumciziei includ: [663]

(x) a. decizia parentală


b. hipospadias
(x) c. fimoza
(x) d. motivele cosmetice
e. mielodisplazia

49. Segmentul anterior al uretrei masculine include: [664]

(x) a. uretra peniană


(x) b. uretra bulbară
c. uretra membranoasă
d. uretra prostatică
(x) e. uretra glandular

50. Alegeţi afirmaţiile adevărate cu excepţia: [664]

a. uretra prostatică este căptuşită de epiteliu de tip tranziţional


(x) b. ureta membranoasă este căptuşită de epiteliu de tip tranziţional
c. uretra bulbară este căptuşită de epiteliu columnar pseudostratificat sau stratificat
(x) d. uretra prostatică este căptuşită de epiteliu columnar pseudostratificat sau stratificat
(x) e. uretra peniană este căptuşită de epiteliu scuamos

51. Glandele Littre: [664]

(x) a. produc un fluid pre-ejaculator


(x) b. produc un lichid clar, vâscos
c. sunt localizate la nivelul uretrei bulbare
(x) d. sunt localizate la nivelul uretrei peniene
e. sunt localizate la nivelul uretrei membranoase

52. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: [665]

(x) a. rupturile mici, incomplete ale uretrei anterioare, cu extravazare limitată de fascia Buck, se
tratează iniţial prin cateterism uretrovezical sau prin cistostomie suprapubiană
b. pacienţii cu leziuni de uretră anterioară asociate cu fractură de bazin necesită drenaj vezical
suprapubian
c. la pacienţii cu leziuni de uretră anterioară asociate cu fractură de bazin se poate monta un
cateter uretro-vezical cu scop de realiniere a uretrei
(x) d. în general, rupturile de uretră posterioară se tratează prin drenaj vezical suprapubian minim
3 luni, după care se practică reconstrucţia uretrală prin abord perineal cu excizia stricturii, urmată
de anastomoză
(x) e. uneori este necesară incizia infrapubiană pentru a obţine o expunere decvată a uretrei
patente, proximal de sediul obstrucţiei

53. Carcinomul uretral la bărbat: [665]

(x) a. este rar


b. de obicei apare la pacienţii de peste 70 de ani
(x) c. aproximativ 80% sunt cancere scuamo-celulare
d. cancerele uretrei distale sunt tratate prin uretrectomie şi cistoprostatectomie
(x) e. în absenţa bolii metastatice, în cazul afectării uretrei distale, tratamentul de elecţie este
penectomia parţială sau totală

54. Următoarele afirmaţii cu privire la carcinomul uretral la femeie sunt adevărate, cu excepţia: [665]

a. este singura afecţiune malignă genito-urinară care apare mai frecvent la femei decât la bărbaţi
b. simptomatologia este reprezentată de prezenţa unei mase uretrale papilare sau fungiforme sau
de sângerare uretrală sau vaginală
(x) c. extensia tumorală locală în vagin sau în colul vezical este rar întâlnită
(x) d. extensia pe cale limfatică în cancerele uretrei distale are loc pe calea ganglionilor iliaci
(x) e. extensia pe cale limfatică în cancerele uretrei proximale are loc pe calea ganglionilor
limfatici inghinali

55. Alegeţi afirmaţiile adevărate cu privire la stricturile uretrale: [666]

a. în prezent, se consideră că stricturile uretrale sunt cel mai frecvent cauzate de uretrita
gonococică
(x) b. în prezent, cele mai comune cauze ale stricturilor sunt leziunile prin cădere călare pe
perineu şi instrumentarea uretrei
(x) c. simptomele urinare joase de tip obstructiv sunt cele mai frecvente
d. frecvent, ITU sau imposibilitatea cateterizării uretrei din cauza unui obstacol uretral pot fi cele
care conduc la diagnostic
(x) e. în trecut, se consideră că stricturile uretrale sunt cel mai frecvent cauzate de uretrita
gonococică

56. Diagnosticul de valve uretrale posterioare nu este sugerat la nou-născut prin: [666]

(x) a. febră
b. jet urinar slab proiectat
c. incapacitatea de a urina
(x) d. apărare musculară la palparea abdominală
e. prezenţa unei mase palpabile suprapubian sau în flanc

*57. În caz de suspiciune de strictură de uretră, diagnosticul este stability prin: [666]

a. radiografie
b. cistografia
c. cistorafie
(x) d. cistoscopia
e. examen CT

58. Următoarele afirmaţii despre hipospadias sunt adevărate: [667]

(x) a. este una dintre cele mai frecvente anomalii congenitale întâlnite la nou-născuţi
b. meatul uretral este localizat pe faţa dorsală a penisului, proximal de poziţia sa normală în
vârful glandului
c. prepuţul este complet dezvoltat
(x) d. clasificarea hipospadiasului se bazează pe localizarea meatului uretral, care poate fi
perineal
(x) e. clasificarea hipospadiasului se bazează pe localizarea meatului uretral, care poate fi penian

59. Tabloul clinic în uretrita gonococică nu cuprinde: [668]

a. disurie
b. polachiurie
(x) c. erupţie cutanată
d. prurit uretral
(x) e. formaţiune palpabilă suprapubian

60. Gonoreea : [668]

a. este produsă de Neisseria gonorrhoeae, diplococ anaerob Gram-pozitiv


b. nu se transmite prin contact sexual
(x) c. după o incubaţie de 2-14 zile, cei mai mulţi bărbaţi prezintă o secreţie uretrală galben-
verzuie, cauzată de uretrita anterioară
d. aproximativ 50% dintre bărbaţii infectaţi rămân asimptomatici
(x) e. diagnosticul se stabileşte prin examen bacteriologic al secreţiei uretrale şi culturi pe mediu
Thayer-Martin

61. Tabloul clinic în uretritele non-gonococice cuprinde : [668]

(x) a. disurie
b. secreţie uretrală galben-verzuie
(x) c. polachiurie
(x) d. secreţie uretrală clară sau cu aspect mucoid
(x) e. prurit uretral

62. *Vascularizaţia arterială a testiculului este asigurată, în principal de: [668]

a. artera spermatică externă


(x) b. artera spermatică internă
c. artera ruşinoasă externă
d. artera ruşinoasă internă
e. artera cremasterică

63. Urătoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia: [669]

a. anorhidia reprezintă 3-5% dintre cazurile de testicul nepalpabil în scrot/ absenţa unuia sau a
ambelor testicule din scrot
(x) b. incidenţa criptorhidismului este scăzută la prematuri
c. testiculele retractile sunt cauzate de hiperactivitatea musculaturii cremasterice
(x) d. teticulele necoborâte se găsesc, de obicei, pe traseul lor natural de descensus, din
retroperitoneu până la orificiul inghinal intern
e. una dintre cele mai comune anomalii întâlnite la nou-născuţii de sex masculin este
criptorhidismul

64. Dacă scrotul este nelocuit, cauzele posibile sunt, cu excepţia: [669]

a. anorhia
(x) b. hidrocel congenital
c. testicul necoborât
(x) d. epididimită
e. testicul retractile

65. Diagnosticul diferențial al torsiunii intravaginale include: [669]

(x) a. traumatismul
(x) b. orhiepididimita
c. anorhidia
(x) d. orhite virale
e. testicule retractile

66. Afecțiunile asociate cu gangrena Fournier : [670]

(x) a. diabet zaharat


b. astm bronșic
(x) c. obezitate
d. strictură ureterală
(x) e. boli perirectale

67. Infecțiile care implică pielea scrotului includ: [670]

a. celulita cauzată de bacteriile Gram-negative


(x) b. infecția candidozică
(x) c. fasceita necrozantă
(x) d. gangrena Fournier
e. epididimita

68. Următoarele afirmații sunt false, cu excepția: [670]

(x) a. dacă testiculele sunt vizualizate în lichid, avem de-a face cu un hidrocel
(x) b. dacă la transluminare colecția lichidiană se situează deasupra sau sub testicule, avem de-a
face, probabil, cu un spermatocel
(x) c. dacă masa este adiacentă cordonului spermatic și la palpare se simte ca “un sac cu râme”,
este probabil un varicocel
d. spermatocelul este un segment dilatat al venei spematice interne
e. varicolelul este prezent la aproximativ 20-25% dintre bărbați

69. Următoarele medicamente pot provoca tulburări ale fertilității: [671]

(x) a. Cimetidină
b. Metronidazol
(x) c. Macrodantin
(x) d. Azulfidină
e. Metilprednisolon

*70. Selectați afirmația falsă referitoare la stadializarea tumorilor cu celule germinale: [671]

a. stadiul I- fără metastaze decelabile; markeri normali; tumoră limitată la testicul


b. stadiul IIA- boală retroperitoneală microscopică
c. stadiul IIB- boală retroperitoneală minimă
(x) d. stadiul IIC- boală retroperitoneală minimă
e. stadiul IIC- boală retroperitoneală masivă

71. Alegeți afirmațiile adevărate despre seminoamele testiculare: [671]

(x) a. seminoamele determină mărirea difuză a testiculelor


(x) b. pe secțiune, țesutul este alb stălucitor
c. infiltrarea limfocitară este prezentă în 25% dintre cazuri
(x) d. este o tumoră deosebit de radiosensibilă
(x) e. microscopic, există o proliferare monotonă a unor celule mari, rotunde, cu citoplasma clară

72. Parametrii măsurați la analiza spermei sunt: [672]

(x) a. densitatea spermei


(x) b. motilitatea spermatozoizilor
c. consistența spermei
(x) d. morfologia spermatozoizilor
(x) e. volumul ejaculator

*73. Cele mai obișnuite leziuni neuropatice ce determină disfuncție erectilă sunt, cu excepția: [672]

a. scleroza multiplă
b. alcoolism
c. diabet zaharat
(x) d. obezitate
e. leziuni ale măduvei spinării

74. Insuficiența arterială este agravată de: [672]

(x) a. hipertensiune arterială


(x) b. hiperlipidemie
(x) c. diabet zaharat
d. alcool
(x) e. fumat

75. Următoarele afirmații cu privire la disfuncția erectilă de cauză psihogenă sunt adevărate: [672]

(x) a. factorii psihogeni pot fi parțial sau în întregime responsabili pentru disfuncția erectilă
(x) b. testul pentru a determina dacă impotența este psihogenă se efectuează selectiv
c. testul tumescenței peniene nocturne utilizează erecțiile care apar în timpul somnului în faza
REN
(x) d. lipsa erecțiilor spontane nocturne sugerează o deficiență organică
e. lipsa erecțiilor spontane nocturne sugerează o deficiență psihogenă

76. Materiale necesare pentru cateterismul vezical sunt: [673]

(x) a. cateterul (de obicei 16 French) și punga colectoare


(x) b. gelul lubrifiant și un dezinfectant (ex. Betadină)
c. un aplicator, o seringă de 20 mL umplută cu apă sterilă
d. branulă
e. tub de dren

77. Tratamentul disfuncției erectile cuprinde: [673]

(x) a. inhibitorii de PDE-5 sunt terapia de primă linie pentru majoritatea cazurilor
b. administradea intrauretrală a unui supozitor cu hidrocortizon
(x) c. injecția intracavernoasă de medicamente cu efect vasodilatator
d. protezarea penisului este terapia de primă linie
(x) e. observația și dispozitivele cu vacuum

78. Cateterismul vezical (la bărbat) nu constă în: [673]

a. se pregăstesc toate materialele ce trebuie utilizate, înainte de începerea procedurii


(x) b. se poziționează câmpul peste pacientul așezat în decubit dorsal, cu o mână se prinde penisul
și se tracționează în sus decalotând parțial glandul dacă pacientul nu este circumscris
(x) c. se acoperă vârdul cateterului cu un librifiant liposolubil
d. cateterul se introduce încet pe traiectul uretrei până când în exterior rămâne doar zona din jurul
portului de umflare a balonului (5-7 cm)
(x) e. se verifică dacă pe cateter se scurge urină și apoi se umflă balonul cu 10-15 mL apă sterilă

S-ar putea să vă placă și