Tratament celulita Ce este gangrena uscata

Ce este celulita + etiologie Imagistica + tratament gangrena

Ce este un carbuncul? Etiologie + clinica impetigo

Tratament + complicatii abcese cutanate Tratament impetigo

Fasceita necrozanta clinic Trepte tratament acnee vulgara

Laborator + imagistica fasceita necrozanta Cauze frecvente acnee la adulti


= necroza progresiva a pielii determinata de insuf
arteriala
-aspect piele uscata, indurata
Cefalosporine p.o.
Beta-lactamine rezistente la penicilinaza
10-14 zile
Ab i.v.- caz sever/bacteremie
Leziune cu supuratie/MRSA=> cotrimoxazol/linezolid
sau vancomicina i.v.

Imagistic: Rx/CT aer subcutan in gangrena umeda;

Inf bact acuta derm + tes subcutanat
angiografie / angio+RM – ischemie
Strep grup A
T: incizie+drenaj, debridare, ab, amputatie

Staf aureus

Prurit facial =conglomerare de mai multi folicul pilosi adiacenti

Cruste galbui-aurii de culoarea mierii in jurul supraf infectati
muco-cutanate
Eritem+ vezicule/ bule

T: incizie + drenaj; ab (cotrimoxazol)

Ab topice (mupirocin)
Ab p.o.(doxiciclina/ cefalexina)- evolutie severa/
Compl: sepsis;
focare epidemice
Abces facial-> tromboza sinus cavernos

1. Retinoizii
Durere intensa, disproportionata fata de semne EO
2. Ab (p.o./topic) (linia 2 + retinoid)
Eritem, caldura locala, edem, febra
3. Benzoil-peroxid topic (linie 2 + ab+ retinoid)
Pierderea sensibilitatii,crepitatii
4. ACO daca nu rasp la celelalte
Culoare violacee, bule
5. Isotretinoin p.o. – caz sever
Progresie rapida
6. Sapunurile- efect redus

Lab: leucocitoza, VSH+ PCR crescute, hiponatremie,

Utilizare corticosteroizi
cultura-ag patogen
Boli cu exces de androgeni
Imagistic: Rx/CT – aer subcutanat
Transmitere + ce afecteaza tipurile de HSV Complicatii inf recurenta cu VZV

Complicatii la pacientii imunosupresati – Etiologie + clinic + tratament molluscum

infectie cu HSV contagiosum

Complicatii la nou-nascut- inf de la mama

Scabia- clinic
cu HSV

Complicatii infectie primara cu VZV Scabia- tratament + complicatii

Distributia leziunilor in inf primara+

Leziuni Tinea versicolor
recurenta cu VZV

Evolutia bolii inf primara VZV Leziuni + tratament intertrigo

 Transmitere: contact secretii orale/genitale
1. Nevralgia postherpetica
HSV-1 : afectare orala
2. Neuropatie trigeminala
HSV-2 : afectare genitala

Poxvirus

Papule aspect lucios, nedureroase, zona centrala 1. Encefalita

ombilicata 2. Pneumonie
3. Hepatita
Autolimitata, leziuni-indepartare chimica/ laser/
crioterapie

Prurit sever loc afectat (frecv spatii interdigitale

maini+picioare) – se agraveaza dupa baie fierbinte
Boala diseminata- afectare neurologica severa
Examinare piele- santuri acariene cu papule in
vecinatate

Varstnici/gravide- evol severa-pneumonie

T: permetrina crema/ ivermectina p.o.
difenhidramina, antihistaminice-prurit
Consecinte severe la fat
haine,prosoape,lenjerie- spalate in apa fierbinte
Imunocompromisi- encefalopatie
C: infectare contacti apropiati
-retinita

Macule- culoare somon/maro deschis/hipopigmentate Primara: extinsa

Frecv localizate pe torace anterior+posterior
Leziunile nu se bronzeaza la soare Recurenta: limitata la unul/cateva dermatoame;
Scuame usor detasabile prin grataj afectare mai multe dermatoame-> boala diseminata

Placi pruriginoase, dureroase, eritematoase cu

pustule periferice -leziunile apar in decurs de pana la o sapt
Frecv in pliurile tegumentare -remit in cateva zile
-sunt infectioase pana se acopera de cruste
T: antifungic topic, cs topic
 Agent etiologic Tinea versicolor si
Tratament NET
celelalte Tinea

Cauze frecv infectioase + medicamente

Mecanism reactie hipersensibilitate tip 1
eritem polimorf

Tratament + complicatii dermatita

Mecanism reactie hipersensibilitate tip 4
seboreica

Cauze frecvente dermatita alergica de

Dermatita atopica clinic
contact

Tipurile de leziuni din eritemul polimorf +

Tratament + FR dermatita atopica
ce arata biopsia+ tratament

Psoriazis ce suprafete afecteaza + semn

Definite SSJ + cum e semnul Nikolsky
Auspitz
 T versicolor- Malassezia furfur
1. Oprire agent cauzator
2. Trat in sectie arsi-hidratare i.v., imunoglobuline
Celelalte: Microsporum
i.v.
Trichophyton
3. Aciclovir pt HSV
Epidermophyton

Degranulare mastocite
Inf: HSV, Mycoplasma
Eruptie usoara, difuza –urticarie
Apare la scurt timp dupa expunere;
M: peniciline, sulfonamide, AINS, ACO, antiepileptice
Dureaza cateva ore

Nou-nascuti-emoliente
Activare limfocite
Scalp- sampon cu seleniu/ ketoconazol
Eruptie ~rujeola (morbiliforma, maculopapuloasa)
Alte regiuni- cs topici, antifungice
Apare la cateva zile dupa a 2-a expunere la alergen
-este mecanismul majoritatii dermatitelor de contact
C: recurente frecvente

Prurit
 Plante- iedera otravitoare, stejar otravitor
Placi eritematoase cu xeroza cutanata +-vezicule
 Nichel
Localizate pe supraf flexie, fata dorsala
 Sapunuri
maini+picioare, torace ant+post, fata
La nou-nascuti: frecv pe fata+scalp  Latex

Evitare factori agravanti Leziuni in tinta

Creme emoliente, cs topici
Caz sever- cs p.o., antihistaminice Biopsie: nr crescut limfocite+ keratinocite necrotice

FR: astm, rinita alergica, istoric familial T: autolimitata; oprire agent cauzatorl; cs, analgezice

=forma severa de eritem polimorf care afecteaza

Supraf extensie, afectare unghiala mucoasele + apar placi care afecteaza <10% supraf
corporala
Auspitz: scuamele sangereaza la indepartare
Nikolsky +
 Biopsia in psoriazis Clinic + tratament keratoza actinica

Ce este placa heraldica? Ce este keratoza seboreica? + aspect

Eritemul nodos- ce este + localizare +

FR + biopsie carcinom scuamocelular
tratament

Definitie + semn Nikolsky in pemFIGUS

Tratament carcinom scuamocelular
vulgar vs pemFIGOID bulos

Ce pacienti afecteaza pemfigusul vulgar vs Care e cel mai frecv cancer de piele + cum
pemfigoid bulos arata clinic + FR

FR porfiria cutanata tardiva + unde apar Laborator + tratament + complicatii

leziunile carcinom bazocelular
 Clinic: papula eritemato-scuamoasa rugoasa- zone
Ingrosare epiderm
expuse la soare
Absenta strat granulos
Prezenta celule nucleare in stratul cornos
T: 5-fluorouracil topic/ imiquimod/ crioterapie

=tumora benigna-keratinocite imature

=leziune unica, rotunda pana la 5 cm diametru
-frecv intalnita
intalnita la debutul eruptiei din pitiriazisul rozat
-aspect hiperpigmentat, verucos, „lipit de piele”

=inflam derm+ tesut adipos=> noduli eritematosi

FR: expunere soare (UVB), keratoza actinica, ten durerosi
deschis la culoare, rani cronice, cicatrici
-frecv localizat: tibial anterior; poate aparea si pe
Biopsie: celule epidermice anaplastice ce se extind in trunchi si alte zone extremitati
profunzime pana in derm
T: autolimitat; AINS; iodura potasiu

Pemfigus vulgar: afect buloasa autoimuna-Ac

impotriva molecule adeziune epiderm;
Excizie chir
Nikolsky pozitiv!!
Excizie Mohs= excizii superficiale seriate cu ex
histopat intra-op pt a minimiza ef estetic-lez fata frecv
Pemfigoid bulos: afect buloasa autoimuna-Ac
RT- tumori mari
impotriva mb bazala epiderm;
Nikolsky negativ!!

Carcinomul bazocelular
Pemfigus: pacienti varsta mijlocie/varstnici
Papula perlata cu teleangiectazii+ ulceratie centrala
Pemfigoid: >65 ani
FR: expunere soare

Biopsie: colorare bazofilica celule epidermice bazale

Alcolism, hepatita C, supraincarcare fier, trat cu
dispuse in palisade
estrogen, fumat
T: excizie chir, excizie Mohs, RT, crioterapie
-leziunile apar pe teg expus la soare: fata dorsala
maine, antebrate, gat, fata, urechi, picioare
Compl: metastazeaza rar
 Descriere + locuri donatoare lambou
Enumerare tipuri melanom
fascio-cutanat

Ce inseamna ABCDE melanom + cel mai

Indicatii split skin+ lambou muscular
important factor de prognostic

Tratament melanom Def autogrefe, alogrefe, xenogrefe

Caracteristici melanom- acral lentiginos Dg tinea versicolor

Caracteristici melanom- nodular Tratament psoriazis

Enumerare tipuri de grefe de piele +

Ce este porfiria cutanata tardiva
lambouri
 =piele+ tes subcutanat+ vascularizatia aferenta 1. Extensiv in suprafata
2. Nodular
Zone donatoare: frunte, zona inghinala, regiune 3. Acral lentiginos
deltopectorala, coapse 4. Lentigo malign

Asimetrie
Borduri
Split skin: inlocuire piele rani; util in acoperire supraf
Culoare
extinse- se contracta in timp
Diametru (>6mm)
Evolutie
Lambou: zone ce necesita tesut bine vascularizat; tes
profunde expuse; lez grave datorita radiatiilor
Cel mai imp factor: grosimea!- >0,76mm=risc crescut
metastazare

Autogrefe= grefa tesut sanatos de la acelasi pacient Excizie chir:

In situ-> 0,5cm margine
Alogrefa= grefa de la o alta persoana donatoare <2mm grosime-> 1cm margine
>2mm grosime-> 2cm margine
Xenogrefa= tesut transplantat de la donator de specie +/- disectie ggl
diferita CT + RT daca exista metastaze

Lama cu KOH: hife scurte + spori „spaghete si

Afecteaza palmele, talpile, patul unghial
chiftelute”

Emolienti
Creste doar vertical
Cs topici
Devine rapid invaziv
Fototerapie
Dificil de detectat
MTX
Ulcereaza frecv
Ciclosporina

 Grefa de piele despicata=split skin

=boala determinata de deficitul de uroporfirinogen-  Grefa cu grosime completa
decarboxilaza hepatica (enzima implicata in  Grefa compozita
metabolism hem)  Lambou fascio-cutanat
 Lambou muscular
Ce fel de sange duc arterele/venele
Etiologie epiglotita
ombilicale?

Etiologie crup Clinica epiglotita

Clinica crup Imagistica epiglotita

Imagistica crup Etiologie bronsiolita

Trat suportiv crup Clinic bronsiolita

Trat medicamentos crup Imagistica bronsiolita

 In trecut: Hib Artere-> neoxigenat la placenta
Acum: streptococul sau alte tipuri de Haemophilus Venele-> oxigenat de la placenta la sistemul portal

Disfagie, hipersalivatie
Stridor discret, voce infundata, tiraj inspirator
Anxietate, febra inalta debut brusc Virusul parainfluenza 1+2, rar parainfluenza 3, VRS,
Copilul se poate inclina in fata cu mainile pe genunchi adenovirus, gripal,rubeola, Mycoplasma pneumonie
pt a favoriza respiratia
Epiglota eritematoasa + edematiata

Congestie nazala
Tuse latratore
Dispnee
Rx gat- epiglota edematiata, opacifiata, obstrueaza
Stridor inspirator
partial caile resp =semn deget mare/valecula
Febra
Laringoscopie- epiglota rosie, edematiata
Eritem faringian discret
Limfadenopatie
Detresa resp-caz sever

Frecv VRS, mai rar parainfluenza 3 Rx gat-ingustare cai aeriene subglotice =semnul turlei

Congestie nazala
Tuse
Detresa resp
Hidratare
Wheezing
Umidifiere aer
Febra
Repaus
Tahipnee
Analgezice
Raluri
Expir prelungit
Hipersonoritate la percutie

Caz usor- steroizi (p.o./i.m./i.v/)

Rx torace- hiperinflatie plamani+ infiltrate parcelare Caz sever (stridor repaus)- epinefrina in aerosoli
(+cs) +internare
 Cand se manifesta sdr detresa resp la nou-
Trat bronsiolita
nascut?

Complicatii bronsiolita Imagistica sdr detresa resp la nou-nascut

Cum iti dai seama de maturitatea

Etiologie pertussis
pulmonara?

Enumerare faze pertussis Complicatii sdr detresa resp la nou-nascut

Tratament pertussis SAM laborator

Complicatii pertussis SAM complicatii

 Aspiratie nazala
Hidratare
Primele 2 zile dupa nastere Umidifiere aer
NU: bronhodilatatoare, glucocorticoizi sistemici
Internare: cei cu detresa/hipoxemie

Rx torace: atelectazie bilaterala-sticla mata + scad Detresa resp-> insuf resp

volumele pulmonare Risc crescut de dezv astm

E matur daca rap L:S>2 sau exista fosfoditilglicerol in

Bordetella pertussis
lichidul amniotic

Efuziuni aeriene pulmonare (pneumotorace,

Catarala
pneumomediastin)
Paroxistica
Displazie bronhopulmonara
Convalescenta
Risc crecut astm in copilarie

Suportiv
Macrolide (eritromicina):
- profilaxie postexpunere
Hemoculturi- excl sepsis
- initiat precoce scade durata
- scade incidenta raspandirii infectiei

HTP Pneumonie
Risc crescut astm in copilarie Apnee sugari
 Fistula traheoesofagiana cu ce este
Trat SAM
frecvent asociata

Ce glande afecteaza fibroza chistica? Fistula traheoesofagiana clinic

FR fibroza chistica Fistula traheoesofagiana imagistica

Transmitere fibroza chistica Stenoza pilorica clinic

Laborator fibroza chistica Stenoza pilorica laborator

Enumerare optiuni tratament fibroza

Stenoza pilorica imagistic
chistica
 Aspiratie gura+nas la nastere
Suplimentare O2
Intubatie in agravare
Cu atrezia esofagiana Uneori terapie cu surfactant
Ab in suspiciune de pneumonie
NU se recomanda intubatia traheala pt aspiratia
secretiilor

Tuse, cianoza in timpul alimentatiei

Distensie abd
Gl exocrine – plamani, pancreas, gl reproducatoare
Alimentele pot umple fundul de sac
Posibil istoric de pneumonie de aspiratie

Rx torace dupa insertie sondei nazogastrice- sonda in

Rasa alba
plam/fundul de sac

Apar simpt la cateva sapt dupa nastere

Varsaturi nebilioase, in jet Autosomal recesiva
Masa epigastrica palpabila de marimea unei masline

Scadere Na
Testul sudorii (crestere Na, Cl >60mEq/L copii,
Alcaloza metabolica hipocloremica, hipopotasemica
>80mEq/L adulti)
Genetic CFTR

DNaza
Fizioterapie toracica
Bronhodilatatoare
Tranzit baritat- ingustare canal piloric= semnul sforii
AINS
Eco- crestere grosime muschi piloric
Ab
Enzime pancreatice
Vitamine A,D,E,K
 Tratament stenoza pilorica Boala Hirschprung ce este?

Ce este enterocolita necrotica? Boala Hirschprung clinic

FR enterocolita necrotica Boala Hirschprung laborator

Laborator enterocolita necrotica Boala Hirschprung tratament

Imagistica enterocolita necrotica Ce este invaginatia

Tratament enterocolita necrotica Localizare frecventa invaginatie

 Absenta inervatiei autonome intestinale cauzand
Piloromiotomie
spasme intestinala si obstructive

varsaturi
constipatie severa
Necroza idiopatica a mucoasei si desprinderea
esec trecere materii fecale
celulelor epiteliale
distensie abd

Nastere premature
Biopsie intestinala- absenta ggl
Greutate mica la nastere

Colostomie Acidoza metabolica

Rezectia zonei afectate Scadere Na

=telescoparea intestinului intr-un segment adiacent al Rx abd: distensie intestinala, aer in peretele intestinal
intestinului ducand la obstructie aer in vena porta, aer liber subdiafragmatic

NPT
Ab i.v., ab spectru larg
Proximal de valva ileocecala
Aspirare nazo-gastrica
Rezectie chir intestine afectat
 FR invaginatie Ce este diverticulul Meckel?

Aspect scaun in invaginatie Regula lui 2 pt diverticulul Meckel

Investigatia imagistica de prima linie in

Tratament diverticulul Meckel
invaginatie

Tratament invaginatie Clinic malrotatia cu volvulus

Complicatii invaginatie Imagistica malrotatia cu volvulus

Cea mai frecventa cauza de obstructie

Icter nuclear Kern-ce este?
intestinala in primii 2 ani de viata
 Diverticul Meckel
Ramasita a ductului vitelin care exista ca un buzunar Purpura Henoch-Schonlein
exterior al ileonului si poate contine tesut ectopic Infectie adenovirus (invag. Ileo-ileala)
Fibroza chistica

De 2 ori mai frecv la barbati

Distanta 60cm de valva ileocecala
2 tipuri de tesut ectopic (gastric, pancreatic) Jeleu de coacaze
2% din populatie
Cele mai multe compl inaintea varstei de 2 ani

Rezectie chirurgicala daca e simptomatic Ultrasound

Varsaturi bilioase- cel mai comun semn la nou

nascuti
Clisma baritata cu aer contrast
Distensie abd
Chirurgical –caz refractar
Peritonita
Soc

Rx abd pe gol: semn double bubble sau pattern

obstructiv sau aer liber (perforatie) Ischemie intestinala (frecv apendice)
Rx seriate GI cu constrast: aspesct tirbuson/cioc Perforatie in timpul reducerii cu clisma cu aer contrast
duoden

Depozitare bilirubina in ggl bazali si hipocamp

->afectare permanenta
Invaginatia
-apare dupa valori extrem de mari ale bilirubinei
-tipic in anomalii hepatice
 Tratament icter neonatal Tumora Wilms clinic

Cauze supraproductie bilirubina fara

Tumora Wilms tratament
hemoliza

Cauze fiziologice icter neonatal Ce este deschiderea anormala de uretra?

Deficitul de crestere-definitie Trat deschiderea anormala de uretra

Complicatii deschiderea anormala de

Tumora Wilms la ce varsta apare?
uretra

Tumora Wilms FR Ce este enurezisul?

 Scadere ponderala
Greturi varsaturi
Fototerapie
Disurie poliurie
Exsanguinotransfuzii
Masa palpabila abd sau in flancuri
Imunoglobuline i.v.
HTA
Febra

Rezectie chir sau nefrectomie

CT, posibil RT Hemoragii sau transfuzii materno-fetale
Prognostic bun in lipsa afectarii extinse

=uretra se deschide deasupra (epispadias) sau pe

Fiziologic- excretie scazuta
partea inferioara (hipospadias) a penisului, asociata
Esec alimentatie naturala
cu alte anomalii anatomice peniene

Copii sub percentila 3 a greutatii pt varsta

Chir –sugar ideal
sau
NU se face circumcizie inaintea chirurgiei
Esec crestere in greutate conform varstei

Infertilitatea Copii< 4 ani

Istoric familial
= mictiunea in pat pe parcursul noptii la copii mici Neurofibromatoza
Alte anomalii genitourinare
 Enurezis- tratament Primul semn de hipotiroidism congenital

Tratament criptorhidie Imagistica hipotiroidism congenital

Complicatii criptorhidie Hipotiroidism congenital tratament

Ce sunt valvele uretrale posterioare? Cauze hipotiroidism congenital

Tratament valve uretrale posterioare Carac boala von Gierke?

Valve uretrale posterioare- imagistica Trat boala von Gierke

 Educatie
Alarme pt enuresis
Icter prelungit
Modificari dietetice
Caz refractar- desmopresina/ imipramine

RX- dezvoltare osoasa deficitara

Administrare exogena de hCG sau orhidopexie
Scanare tiroida- scadere captare in malformatii;
inainte de 5 ani
crestere in deficient iod

Cancer testicular
Levotiroxina inceputa imediat
Infertilitate

Deficient severa de iod-nr 1tari subdezvoltate =pliere anormala a tesutului la nivelul uretrei
Agenezie tiroida- nr 1 tari dezvoltate prostatice distale cauzand obstructia vezicii urinare si
Patologii ereditare sinteza hormoni tiroidieni jet urinar slab

Hepatomegalie
Hipoglicemie
Convulsii Ablatie cistoscopica transuretrala a tesutului anormal
Fata de papusa Diversiune urinara (vezicostomie)
Extremitati subtiri

Eco- ingrosare pereti vezica, hidronefroza bilat,

Dieta speciala
megaureter
Evitare fructoza + galactoza + sucroza
Cistouretrografie mictionala- alungire+dilatare uretra
Mentinere glicemie normala
posterioara in timpul mictiunii
Cnad apare boala von Gierke Tratament boala Anderson si McArdle

Laborator boala von Gierke Carac boala de stocare glicogen 5

Caracteristici boala Pompe Deficit enzymatic in bolile stocare glicogen

Tratament boala Pompe Denumirile bolilor de stocare glicogen

Carcaterisitic boala Cori Anemia Fanconi tip transmitere

Tratament boala Cori Anemia Fanconi clinic

 Anderson- transplant hepatic
Primele luni de viata ( 3-4 luni)
McArdle- suplimentare sucroza

Afectare muschi scheletici Hipoglicemie

Crampe Acid lactic crescut
Mialgii Lipide crescute
Fatigabilitate Acid uric crescut

Tip 1- glucoza 6 fosfataza

Tip 2- alfa glucozidaza lizozomala Cardiomegalie
Tip 3- enzima de deramificare glicogen Hipotonie
Tip 4- enzima de ramificare glicogen Insuf respiratorie
Tip 5- deficit fosforilaza glicogen muscular

Tip 1= boala von Gierke

Tip 2= boala Pompe
Tip 3= boala Cori Substitutie enzimatica cu alfa-glucozidaza alfa
Tip 4= boala Anderson
Tip 5= boala McArdle

Afecteaza mai ales ficat+muschi

AR
Hipoglicemie medie

Oboseala
Dispnee effort
Inf frecv Dieta hiperproteica
Statura mica Glucoza
Pig teg anormale Transplant hepatic
Rinichi in potcoava
Anomalii degete
 Trat anemia Fanconi Neuroblastom laborator

Anemia Fanconi complicatii Neuroblastom tratament

Anemia Diamond-Blackfan clinic + trat Compl neuroblastom

Anemia Diamond-Blackfan laborator Ce este rabdomiosarcomul?

Cel mai frecv sarcom de tesuturi moi la

Ce este neuroblastomul?
copil?

FR neuroblastom Cum se pune dg de rabdomiosarcom?


Urina 24h: acid vanilmandelic+ homovanilic crescut
Ab
Transfuzii
Transplant medular/ cellule stem hematopoetice
Factori de crestere hematopoetici
Androgeni + cs pot creste activitatea medulara

Chir
CT Deces in copilarie (leucemie, insuf medulara)
RT

Oboseala
Dispnee, cianoza
Paloare
Anomalii craniofaciale
Prog prost cand apare <1an
Anomalii degete
Metastaze os+creier
Sufluri cardiace
Dizabilitate intelectuala
Hipogonadism
Trat: transfuzii, cs, transplant medular

Hb/Ht/ reticulocyte scazute

VEM crescut
=tumora muschi striati copil
Biopsie medulara- activitate scazuta, eritropoetina
exces

=tumora origine celule creasta neurala; in gl

Rabdomiosarcomul
suprarenala sau ggl simpatici

Neurofibromatoza
Scleroza tuberoasa
Feocromocitom
Biopsie
Sdr Beckwith-Wiedemann
Sdr Turner
Consum matern scazut folat
 La ce varsta apar convulsiile febrile la
Imagistica hidrocefalie
copil?

Clasificare convulsii febrile Hidrocefalie tratament

Caracteristici convulsii febrile simple Hidrocefalie complicatii

Defecte anatomice associate cu

Caracterisitici convulsii febrile complexe
hidrocefalia la copii

Este necesar EEG pt convulsiile febrile? Boala Tay Sachs transmitere + cauza

Hidrocefalia tipuri Bola Tay Sachs FR

 Eco,CT,IRM- ventriculi mariti in dimensiuni 6-60 luni (5ani)

Acetazolamide/ furosemide –temporar pt simpt Simple

Suntare chirurgicala Complexe

Generalizate tonico-clonice
Risc epilepsie
<15 min
Risc inf bacteriana de sunt
<1 episod /24h
50% mortalitate inainte de 3 ani in lipsa trat
Revine la normal dupa convulsie

Focale
Malformatia Arnold-Chiari tip 2 >15min
Malformatia Dandy Walker Multiple/ 24h
Status postcriza prelungit sau deficit focal

AR
Nu e necesar de rutina
Absenta hexozaminidaza A

Necomunicanta
Evreii Ashkenazi
Candienii francezi
Comunicanta
 Defecte tub neural detect-detectare
Boala Tay Sachs examen fund de ochi
imagistica in timpul sarcinii

Boala Tay Sachs complicatii Tipuri paralizie cerebrala

Caracteristici paralizie cerebrala spastica

Defecte tub neural -tipuri
clinic

Defecte tub neural -cel mai benign tip Clinic paralizie cerebrala diskinetica

Defecte tub neural -FR Paralizia cerebrala tratament

Retinoblastoma tratament tumora mare

Defecte tub neural -laborator
fara potential vizual
 Ultrasound Pete rosii-ciresii retina

Spastica
Moarte in primii ani de viata
Diskinetica

Tonus crescut mb
ROT crescute Spina bifida oculta
Slabiciune Meningocel
Mers anormal Mielomeningocel
Dizabilitate intelectuala Anencefalie
(hiperactivitate, convulsii, contracturi mb)

Miscari coreoatetozice, distonice sau ataxice– se

agraveaza la stres
Spina bifida oculta
Dizartrie
(hiperactivitate, convulsii, contracturi mb)

Farmacologic
(toxina botulinica, dantrolene, baclofen, BZD)
Fizioterapie Anticonvulsivante/deficit folat in sarcina
Tonifiere DZ
Chir
Suport social+psihologic

Enucleere Alfa-FP, acetilcolinesteraza crescute in sarcina

 Retinoblastom- tratament tumori
Botulism infantil complicatii
bilaterale/tumori adiacente nerv optic

Retinoblastom- tratament tumori mici Ce este displazia de dezvoltare a soldului?

Retinoblastom- tratament De ce apare displazia de dezvoltare a

metastaze/salvare vedere soldului?

Botulism infantil clinic FR displazie dezvoltare sold

Botulism infantil laborator Displazia de dezvoltare a soldului clinic

Tratament displazia de dezvoltare a

Botulism infantil tratament
soldului intre 6 luni si 2 ani
 Insuf respiratorie
Radioterapie
Deces (in lipsa tratament)

Crioterapie
Dislocare perinatala a capului femoral din acetabul
Fotocoagulare laser

Dezvoltare anormala acetabul in uter Chimioterapie

Constipatie
Plans slab
Sex F>M
Alimentatie deficitara
Primul copil nascut
Hipotonie
Copii nascuti in pozitie pelviana
Reflex inghitire slab
Oligohidramnios
Letargie
Dificultati respiratie

Manevre Barlow + Ortolani poitive

Scaun-toxina botulinica
Semn Galeazzi
Electromiograma
Sold opus cazut
Nenecesar pt incepere trat
Pliuri tegumentare asimetrice

Protejare cai aeriene/ suport respirator

Reductie deschisa sau inchisa+ apparat gipsat
Imunoglobulina botulinica i.v.
 FR alunecare epifiza cap femural Ce este piciorul strâmb?

Alunecare epifiza cap femural clinic Descriere + prognostic Salter Harris 1

Alunecare epifiza cap femural -complicații Descriere + prognostic Salter Harris 2

Ce este boala Legg calve perthes? Descriere + prognostic Salter Harris 3

Boala Legg Calve Perthes clinic +

Descriere + prognostic Salter Harris 4
tratament

Ce este boala Osgood Schlatter Descriere + prognostic Salter Harris 5

 Adolescenta
inversia piciorului +
Obezitate
flexie plantară gleznă +
Rasa neagra
aducție picior anterior
Hipotiroidism

Durere la nivelul coapsei și genunchiului

Separarea cartilajului de creștere fără extindere la Schiopătare
osul adiacent . Rotație internă și abducție limitată a soldului
Flexia soldului produce obligatoriu rotație externă a
Prog bun cu reducere adecvată, vindecare rapidă soldului

Separare parțială cartilaj de creștere cu extindere

proximală la nivelul metefizelor risc NAV
osteoartroză prematură
Prog bun, rar perturbări de creștere

Separare parțială cartilaj de creștere cu extindere

distală la nivel epifizar
NAV a epifizei capului femural frecvent între trei și opt
ani
Peog prost, excepție reducere corectă.
Fixare frecvent necesară pentru menținere stabilitate

Fractura se extinde spre metafiza, cartilaj de creștere

Și eu pe tare gradual progresivă debut insidios al
+ epifiza
durerii scăderea amplitudinii mișcării tratament
content ție șold în ace tabul fixare sau mijloace chir
Trebuie reducere perfectă, prognostic rezervat chiar
reconstrucție ace tabul – displazie permanentă
cu bună reducere

Injurie prin zdrobire cartilaj de creștere

=inflamație a interfeței os cartilaj a tuberculului tibial
(osteocondrita)
Probabilitate mare oprire parțială creștere
 Cea mai frecventă fractură la copil Ce este artrita juvenilă idiopatica?

Tratament fractura de clavicula Artrita juvenilă idiopatica imagistic

Debut +clinic distrofie musculară

Modificări cartilaj de creștere în rahitism
Duchenne

Rahitism -clinic Distrofie musculară Duchenne - laborator

Distrofie musculară tratament +

Rahitism -imagistic
complicații

Complicații scolioză Sinovita tranzitorie șold -clinic

 Artropatie nonmigratorie ce afectează una sau mai
multe articulații pentru peste trei luni Fracutura claviculara

RX: osteopenie + scleroză subcondrala din jurul nu necesită tratament la nou născuți
articulațiilor implicate bandaj în formă de opt

-între doi și șase ani

- neîndemânare progresivă, fatigabilitate dificultate în

a sta în picioare sau la mers, mers clătinat, manevra
hipertrofic fără calificare
gower pozitivă, slăbiciune mușchi proximali înainte
de distali, pseudohipertrofie mușchii gambei (infiltrație
adipoasa)

durere osoasă,
mers întârziat, picioare deformate,
CK crescut
cifoscolioza,
biopsie musculară – degenerare fibre musculare +
slăbiciune membru proximal,
fibroza cu fibre bazofilice
statură mică,
colorație distrofina – absentă
oase craniene moi,
fracturi traume minime la adulți

RX:
fizioterapie corticosteroizi suport funcție pulmonară lărgire cartilaj de creștere
IECA, complicatii- cardiopatie progresivă scolioză curbare oase lungi
contracturi în flexie deces frecvent înainte de 20 de linii translucide in os
ani probleme respiratorii turtire craniu
cartilaje costale lărgite

aspect normal, fără traumatism, fără febră, patologie

recenta în antecedente, curburi severe
șchiopătat cu posibilitate de a duce greutate, boală pulmonară restrictivă
sold ușor flexat + rotație externă afectează doar o
singură parte
 Simptome extraosoase artrita idiopatica
Sinovita tranzitorie șold -tratament
juvenila sistemica

Articulatii interesate in artrita idiopatica

Soldul septic -clinic
juvenila pauciarticulara

Complicatii artrita idiopatica juvenila

Șold septic agent etiologic + complicații
pauciarticulara

Simptome articulare artrita idiopatica

Sold septic tratament
juvenila sistemica

Varsta de prezentare pt cele 3 tipuri de Laborator atrita idiopatica juvenila

artrita idiopatica juvenila poliarticulara

Tratament pt cele 3 tipuri de artrita

Modificarile greutatii in primii 2 ani
idiopatica juvenila
 Crosete febrile
Rash maculo-papular conservator
Hepato-splenomegalie AINS -durere
Limfadenopatie revenire activitate în funcție de toleranță
Pericardita
Retard de crestere

stare generală modificată, febră

nu își poate lăsa greutatea pe membrul inferior
Mai putin de 4 articulatii
afectat
Articulatiile mari, exceptia sold
sold ușor flexat + rotație externă

stafilococul auriu

Orbire (iridociclita)
NAV cap femural
Discrepanta in lungimea picioarelor
instabilitate șold
Rar boala cronica cu artroza progresiva
osteoartrită
sepsis

Durere acuta semnificativa

consult ortopedic urgență
Durere severa dupa febra
aspirație articulară
Rigiditate gat
antibiotice
Afectare mandibula

Crestere usoara VSH

Pauciarticular: 2-3 ani
Scadere usoara Hb
Poliarticular: 2-5, 10-14 ani
ANA slab pozitiv
Sistemic: orice varsta <17 ani
FR pozitiv la varsta mai mari

Se dubleaza pana la 6 luni Pauciarticular: AINS, MTX pt cazurile cronice

Tripleaza pana la 12 luni Poliarticular: AINS, MTX, sulfasalazina, etanercept
Cvadrupleaza pana la 24 luni Sistemic: AINS, MTX, cs, medicamente citotoxice
 Cresterea greutatii dupa 2 ani Cauza/asocieri microcefalie

Repere dezvolatare 2-4-6 luni –miscare

Primul semn in deficitul de crestere
grosiera

Modificarile de inaltime dupa nastere Repere dezvoltare 2-4-6 luni- miscare fina

Cresterea anuala in inaltime dupa 2 ani Repere dezvoltare limbaj 12-18 luni

Repere dezvoltare miscare grosiera 3-4-6

Cauze inaltime mai mare decat normalul
ani

Circumferinta capului intre 0-12 luni cu cat

Repere dezvoltare miscare fina 2 ani
creste
 6 „T”
Toxine (expunere fetala)(sdr alcoolic fetal)
Trisomii cromozomiale
Inf cong TORCH 2kg/ an pana la 13 ani
Anomalii anaTomice craniene
Patologii meTabolice
Defecte Tub neural

2luni: ridica capul 45 grade

4luni: ridica capul 90 grade
Modificarile de greutate
6luni: se rostogoleste/ se tine cu mainile/ sta fara
sprijin

2 luni: ochii urmaresc obiectul pana la linia mediana Crestere cu 50% la varsta de 1 an
4 luni: ochii urmares obiectul dincolo de linia mediana Se dubleaza la 4 ani
6 luni: prinde/grebleaza / incearca sa manance singur Se tripleaza la 13 ani

12 luni: vocabular 5-10 cuvinte

5 cm/an
18 luni: 10-50 cuvinte, propozitii din 2 cuvinte

Statura familiala inalta

Pubertate precoce
3 ani: urca/coboara scari Gigantism
4 ani: sare pe un picior Hipertiroidism
6 ani: sara coarda Sdr Klinefelter
Sdr Marfan
Obezitate

0-3 luni: 5cm

3-6 luni: 4 cm
Face turn din 6 blocuri
6-9 luni: 2cm
9-12 luni: 1cm
La ce varsta e capabil sa deseneze linie + Aria din SNC asociata cu reflexele
si apoi linie inchisa? copilariei

Repere dezvoltare social/cognitiv 2 luni + 2

Descriere reflex apucare
ani

Repere dezvoltare la ce varste apare

Descriere reflex de scrima
anxietatea de separare?

La ce varsta zice copilul primele cuvinte? Caracteristici adolescenta timpurie

Descriere reflex Moro Caracteristici adolescenta mijlocie

Cand dispar reflexele copilariei? Caracteristici adolescenta târzie

Moro+apucare+inradacinare+tonic gat – bulb rahdian
+ nucleii vestibulari La 4 ani (e miscare fina)
Automat de mers - cortex

2 luni: zambet social

Plasarea unui deget in palma produce prinderea
2 ani: se imbraca cu ajutor

9 luni
=tonic al gatului =când intoare capul,extinde brațul de
12 luni
acea parte si flecteaza brațul de partea opusa
(9-15 luni)

10-13 ani
Gândire concreta 9 luni
Comportament independent precoce

14-16 ani
Apariția sexualității Extensia capului provoaca extinderea si flexia
Dorința accentuata de independenta membrelor; reflex de tresarire
Gândire abstracta

17-21 ani
Augmentarea autoconstientizarii
Moro+apucare+inradacinare+tonic gat – la 3 luni
Încredere crescuta in abilitatile proprii
Automat de mers- la 2 luni
Relație mai deschisa cu parintii
Maturitate cognitiva
 Semne fizice ce sugerează trauma Imunodeficente congenitale ce beneficiaza
neaccidentala de transplant medular

Cea mai comuna cauza de deces in trauma Imunodeficiente congenitale cu

pediatrica transmitere autozomal recesiva

Imunodeficiente congenitale- afectiuni

Descriere deficienta de complement
limfocite T enumerare

Imunodeficiente congenitale- afectiuni

Descriere Sdr Chediak-Higashi
limfocite B enumerare

Imunodeficiente congenitale- afectiuni

Descriere sdr Job=hiper IgE
limfocite T+B enumerare

Imunodeficiente congenitale- afectiuni

Tratament deficit adeziune leucocitara
celule fagocitare
 Sdr DiGeorge Hemoragii retiniene
Sdr hiper IgM Fracturi specifice (coaste posterioare, metafiza,
IDCS fracturi diferite stadii de vindecare)
Sdr Wiskott-Aldrich Echimoze locuri neobișnuite/pattern neobișnuit
Boala granulomatoasa cronica (interior coapse, fata, gat)
Sdr Chediak-Higashi Arsuri demarcații imprecise/forme obiecte specifice
Tipul 1 deficit adeziune leucocitara Hematoame subdurale

Ataxia teleangiectazia Leziunea craniana

Sdr Chediak-Higashi Apoi cele abd

Deficiente multiple mostenite ale unuia sau mai multe

Sdr Di George
componente ale complementului-> inf bacteriene
Candidoza cutaneo-mucoasa cronica
recurente+ predispozitie afectiuni autoimune ex. LES

AR
Agamaglobulinemia X linkata
Disfunctie neutrofile -> inf recurente Staf
Deficit Ig A
aureu,strep,bact gram -, inf fungice
Sdr Hiper IgM
Asociat cu: albinism, trombocite anormale, disf
Imunodeficienta comuna variabila
neurologice

Anomalie a chemotaxiei neutrofilelor, cailor de

semnalizare limf T+ supraproductie IgE => dermatita Sdr imunodeficienta combinata severa
cr,, abcese cutanate recurent, inf pulmonare Sdr Wiskott-Aldrich
-pac au trasaturi faciale grosolane + dentitie primara Ataxia-teleangiectazia
persistenta

Boala granulomatoasa cronica

Tip 1: ab profilactica; transpl medular Sdr Hiper IgE (sdr Job)
Tip 2: suplimente de fucoza Sdr Chediak-Higashi
Deficit al adeziunii leucocitare (tipurile 1+2)
 Dg boala granulomatoasa cronica Cariotip + carac XXY

Tratament sdr Wiskott-Aldrich Cariotip + carac XXX

Imunodeficienta congenitala care este Cea mai frecv cauza cong de dizabilitate
fatala la varste mici intelectuala

Cea mai comuna cauza de dizabilitate

Descriere sdr DiGeorge
intelectuala lfamiliala la barbati

Cariotip + carac sdr Turner Caracteristici Cri-du-chat

Cariotip + carac sdr Klinefelter Caracteristici Wolf-Hirschhorn

 47XXY
Abcese cutanate, pulm, perirectale
Barbati inalti >182cm
Limfadenopatie cronica
Ancee severa
Investigatii genetice-mutatii responsabile
Dizabilitate intelectuala usoara

47XXX Splenectomie
Femei Ab profilactica
Incidenta ridicata dizabilitati intelectuale IGIV
Anomalii ciclu menstrual Transpl medular

Sdr Down IDCS

Deletie cromozom 22q11.2

Hipoplazie timica+paratiroidiana
Afect cardiace congenitale
Sdr X fragil Tetanie
Str faciala anormala
Inf fungice+virale recurente datorate deficitului de limf
T

45XO / mozaicism
Femei, statura mica, inertilitate, anomalii organe
Plans ascutit ~tipat pisica
genitale
Cap mic, greutate mica la nastere
incidenta crescuta malf cardiace (coarctatie Ao)+
Dizabilitate intelectuala
renale
Retard crestere +dezv => mortatlitate precoce
Anomalii croniofaciale (urechi proeminente, pterygium
colli, insertie joasa occipitala par)

47XXX
Barbati cu atrofie testiculara
Dizabilitate intelectuala Silueta longilina
Anomalii craniene multiple Ginecomastie
Convulsii Infertilitate
Dizabilitate intelectuala moderata
Dificultati integrare psihosociala
 Caracteristici Prader Willi Complicatii otita media acuta

Caracteristici sdr Angelman Cel mai frecvent motiv de adm ab la copii

Caracteristici sdr Williams Examen obiectiv + ag etiologic scarlatina

Caracteristici conjunctivita chimica Denumire infectie cauzata de HH6

Caracteristici conjunctivita gonococica Rujeola tratament + complicatii

Caracteristici conjunctivita cu Chlamydia Clinic pojarul de 3 zile

 Hiperfagie, obezitate
Pierdere auz
Hipotonie musculara –sugar
Perforatie MT
Dizabilitate intelectuala
Mastoidita
Maini+picioare mici
Abces temporal
Obezitate =>complicatii => scade speranta de viata

Miscari ~papusa
Dispozitie buna, ras neprovocat
Otita media acuta Dizabilitate intelectuala
Ataxie
Convulsii

Facies de elf (nas scurt angulat superior, sant

subanazal lung, gura larga)
Febra, rash difuz eritemo papular=smirghel
Statura mica
Dizabilitate intelectuala
Strep grup A- Strep pyogenes
Personalitate vesela/prietenoasa
Malf cardiace (stenoza supravalvulara)

Debut prima zi de viata

Roseola infantum= exantem subit Secretie cantitate mica
Eritem

Trat: suportiv, vit A, izolare, notificare centru boli

transmisibile Ziua 2-7 de viata
Secretie cantitate mare purulenta
Compl: pneumonie, encefalita, otita media acuta

La inceput IACRS usoara, febra

Ziua 5-14 de viata
Rash maculopapular incepe pe fata-> trunchi
Secretie seroasa, poate fi si purulenta
Adenopatii posterioare cervicale + occipitale
Risc de pneumonie concomitenta cu Chlamydia
Petele Forchheimer
 Complicatii eritem infectios Dg Tulb hiperactivitate+ deficit atente

Tulb hiperactivitate+ deficit atentie

Factori de risc ITU copii
tratament enumerare optiuni

Tulburari din spectrul autist-

Ce este coprolalia?
comportament restrictiv

Tulburari din spectrul autist- interactiuni Sdr Tourette cum se modifica ticurile in
sociale neadecvate timp?

Tulb hiperactivitate+ deficit atentie – simpt

Optiuni trat sdr Tourette
inatentie

Tulb hiperactivitate+ deficit atentie – simpt Ce este comportametul opozitional

hiperactivitate si impulsivitate sfidator
 6 simpt inatentie/ 6 simp hipercativ/impulsiv. care
limiteaza abilitatea de a functiona in situatii Hidrops fetal ( in caz de expunere intrauterina)
sociale/educationale/organizate Anemie aplastica ( mai ales la cei cu siclemie)
Mai mult simpt trebuie sa fie evidente < 12 ani

Varsta <12 luni

Terapie comportamentala Temp >39C
Atomoxetina sau stimulente Febra >2zile
Agonisti alfa2-adrenergici Rasa alba
ADT Sex feminin
Baietii necircumcisi

Rutine inflexibile
=ticuri vocale de obscenitati repetate
Preocupari cu pattern restrictiv de interes
Manierisme motorii repetitive
-obs la o minoritate de pacienti cu sdr Tourette (40%)
Preocupari cu parti din obiecte

Utilizare deficitara comportament nonverbal

Esec dezv relatii cu ceilalti
Locatia + frecv + severitatea se schimba in timp
Esec in a cauta interactiune sociala
Lipsa reciprocitatii sociale

Durata de atentie scazuta, dificultate urmarire

instructiuni
Terapie comportamentala Lipsa de griji pt sarcini
Doze mici flufenazina, pimozide, tetrabenazina Pierdere usoara obiecte, uitare
SSRI, alfa 2 agonisti – pt tulb asociate Ascultare deficitara, distragere facila
Dificultate organizare activitate
Evitare sarcini ce necesita concentrare prelungita

Foiala, incapacitate de a sta asezat mult timp cand e

necesar
Similar tulburarii de conduita la acei pacienti ce
„pe fuga”
manifesta comportament agresiv, argumentativ,
Vorbit excesiv, dificultate in a astepta randul la vorbit
razbunator dar FARA comportament ilegal si
Ii intretupe pe altii
distructiv
Raspunde la intrebari inainte ca acestea sa fie
terminate
 Niveluri hormonale perimenopauza si
Femei Tanner 5 dezv mamara si pubiana
menopauza

Ordine cronologica evenimente pubertare

Caracteristici periaoda fetala pana la 4 ani
femeie

Varsta medie de instalare a menarhei in

Femei Tanner 3 dezv mamara si pubiana
SUA

Femei Tanner 1 dezv mamara si pubiana Horm. cu rol reglare ciclu menstrual

Femei Tanner 2 dezv mamara si pubiana Pubertatea precoce laborator

Femei Tanner 4 dezv mamara si pubiana Pubertate precoce trat

Mamar: san matur, areola revine la nivel san, doar
mamelon proeminent Perimenopauza: FSH, LH marit, estrogen fluctueaza

Pubian: par aspru dezv din zona pubiana spre parte Menoapuza: FSH,LH crescut, estradiol scazut
mediala coapse

Adrenarha
Godarha
Telarha Toate ovocitele: formate+ maturate PARTIAL la 20SA
Pubarha Carac Tanner 1
Puseu crestere
Menarha

Mamar: continua inmugurirea sanilor, reliafarea

areolei
13 ani
Pubian: cresterea parului pubian

LH
Mamar: prepubertar- doar mamelonul este
FSH
ascensionat
Estrogen
Progesteron
Pubian: prepubertar- nu exista pilozitate pubiana
hCG

 Centrala: LH, FSH crescute (cresc si la adm

de GnRH)
 Pseudopubertate: FSH,LH scazute, absenta
rasp la GnRH Mamar: Inmugurirea sanilor, reliefarea areolei
 Productie ectopica/consum estrogen: estrogen
crescut + FSH,LH scazute Pubian: aparitia discreta a parului pubian fin
 Steroizi crescuti: HAC, tumori
 TSH crescut, T3,T4 scazut: hipotiroidism
cronic

 Centrala: analogi GnRH Mamar: continua crestere san; crestere secundara

 Secretie ectopica horm: trat corespunzator mamelon si areola deasupra nivel san
 HAC: substitutie cortizonica
 Incompleta: observatie Pubian: par aspru si se raspandeste pe aproape toata
 Completa aproape de varsta normala: nimic zona pubiana
Pubertatea precoce heterosexuala ce este
Trat bufeuri
+cauze frecv la femei

Pubertatea precoce varsta la femei si

Simpt menopauza
barbati

Pubertatea precoce izosexuala def + tipuri Menopauza prematura def + cauze

Tipuri pubertate precoce Complicatii menopauza

Pubertatea precoce complicatii FR osteoporoza

Pubertate precoce->pseudopubertatea ce
Metode chirurgicale contraceptive
este
 =virilizare/masculinizare a fetitelor sau feminizare
baieti
Cauze: frecv la fetite:
Scadere in greutate- prima linie
1. HAC
2. Androgeni origine exogena
3. Tumori secretante de androgeni

Bufeuri, mastodinie, transpiratii, dereglari menstruale,

amenoree, menoragie, fatigabilitate, anxietate,
Femei: < 8 ani
iritabilitate, depresie, dispareunie, polakiurie, disurie,
tulb intestinale, tulb somn, scadere libido, declin
Barbati: < 9 ani
cognitiv;
-atrofie vagin la EO

<40 ani =dezv sexuala prematura conform sexului

Cauze frecv: fumatoare, RCT, boli autoimmune, chir 1. Completa: toate caracteristicile
abdominala/pelvina 2. Incompleta: 1 caracteristica (telarha/pubarha)

Osteoporoza
1. Izosexuala
Dementa
2. Heterosexuala
Boala coronariana

Varsta avansata
Menopauza
Greutate redusa
Statura mica
Rasa alba/asiatica
Probleme adaptare sociala si emotionala
Fumat
Alcool excesiv
Deficit vit D

Sterilizare:
Secretie autonoma in exces a hormonilor sexuali
1. Femeie: ligatura tubara
steroidieni
2. Barbat: vasectomie
 Metode contraceptive hormonale SOPC laborator

Metode contraceptive legate de practica

SOPC trat
sexuala

Dispositive intra-uterine SOPC complicatii

Metode contraceptive de bariera Cand este o menstruatie anormala?

Cand poate aparea sdr de soc toxic? Ce este endometrioza?

Trat ab in sdr soc toxic Imaginea laparoscopica in endometrioza

 COC
LH crescut Contraceptivele progestative POP
LH/FSH >2 Medroxiprogesteron acetat (depo provera)
DHEA crescut Implant progesteron
Testosteron crescut Patch transdermic
Test pozitiv adm progesteron Inel intravaginal
Contraceptia de urgenta

Exercitii fizice
Scadere in greutate Abstinenta
COC Calendar
Metformin Coit interrupt
Spironolactona Lactatia
Clomifen (pt infertilitate)

Infertilitate Sterilet de cupru

Risc DZ, HTA, BCI, torsiune ovar, cancer endometru Sterilet cu eliberare de progestativ

Prezervativ
Cand apare la <24 zile sau >35 zile sau
Diafrgam/cupola cervicala
pierdere sg > 80ml (> 1 tampon/ 2h)
Burete
sau sunt neregulate
Spermicide

Utilizare prelungita tampoane intravaginale

Prezenta de tesut endometrial in afara cavitatii
Contraceptie intravaginala prelungita
uterine (ex. ovare, lig larg)
Infectii postpartum/postabortum

Clindamicina
Beta lactamine penicilino rezistente (oxacilina,
Chiste/ leziuni tip “praf de pusca”
nafcilina)
Vancomicina pt rezist la meticilina
 Optiuni trat medicamentos in
Ce este SPM?
endometrioza

Complicatii endometrioza Teste lab in amenoree- enumerare

Ce este dismenoreea? Amenoreea primara ce este?

Cauze secundare de dismenoree Amenoreea secundara ce este?

FR dismenoree Etiologie amenoree primara

Tratament dismenoree Triada amenoree atlete

 COC
= sdr aparut la paciente cu functie ovariana normala Progesteron
ce preced menstruatia (in faza luteala) Danazol
Agonisti GnRH

Beta hCG
TSH, LH, FSH, PRL
Lipsa obtinerii unei sarcini
Androgeni
Test la progesteron, estro-progestativ

Absenta menstruatiei (nu a venit niciodata) pana la

16 ani cand exista carac sexuale secundare
= durere periodica asociata cu menstruatiile ce poate
SAU
fi primara sau secundara
Abs menstruatiei si a carac sexuale secundare pana
la 13 ani

Endometrioza
BIP
Absenta menstruatiei pt 6 luni sau >3 menstre la o
Fibroame uterine
pacienta ce a avut anterior menstruatii
Chiste ovariene
Adenomioza

Menoragia
Menarha <12 ani
-disfunctie hipotalamica sau hipofizara IMC < 20 kg/m2
-anomalii anatomice/cromozomiale/ disgenezii BIP
gonadice Agresiune sexuala
Fumat
SPM

1. Amenoree
- Primara: AINS, COC
2. Osteoporoza
- Secundara: in functie de cauza
3. Tulburari de alimentatie
 Inf genitale in care se trateaza si
Ce este sdr Asherman?
partenerul + cu ce se tratreaza

Ce este sdr Mittelschmerz? Testele de laborator din sifilis

BIP complicatii + clinic Stadii clinice sifilis

BIP agenti patogeni + trat Chistul glandei Bartholin caracteristici

Manif gonoree diseminata Etiologie sancru moale

frotiu salin/KOH in vaginite Laborator sancrul moale

 Vaginita cu Trichomonas –metronidazol
Cervicite (gonorea- ceftriaxona/chlamidya-
doxicilina/azitromicina)
BIP- doxiciclina/ceftriaxone/cefoxitin
Sifilis
VDRL, RPR screening
Dg: FTA-ABS, MHA-TP
Frotiu camp intunecat ->spirochete
Sifilis tertiar: LCR
NU CULTURI-nu creste
Post-trat: RPR, VDRL negative
FTA-Abs ramane pozitiv toata viata
Primar: ~3 sapt; sancru solitar, ggl inghinali bilat
limfadenopatie
Secundar: eruptie maculopapuloasa palme/talpi;
papule pe mucosae=condyloma lata
Latent-asimpt
Tertiar: gome piele, os, ficat, tabes dorsalis, pupile *inf->abd->capsula hepatica= perihepatita=boala Fitz-
Argyll Robertson
Tumora chistica neteda mobile
Pozitie: ora 4/8 baza labiei mari
Se pot infecta-> abces-> incizie + drenaj
Haemophilus ducreyi
Coloratia Gram tesut margine ulceratie ->
streptobacili gram negativi
=sinechia uterina
=prezenta de aderente intrauterine care sunt
rezultatul unor procedure chirurgicale sau al infectiei
intrauterine
=tip de durere unilaterala, usoara, recurenta ce apare
la mijlocul ciclului, anterior ovulatiei
-episoadele dureroase pot dura ore->zile
Compl: infertilitate(aderente), dureri pelvine cr, abces
tubo-ovarian, risc crescut de sarcina ectopica
Clinic: dureri abd inf, greturi, varsaturi, disurie, febra,
sensibilitate abd, secretie cervicala purulenta,
sensbilitate mobilizare col!, sensibilitate anexiala,
aparare abd
Hugh-Curtis
N. gonorrhea
Chlamydia
Rar: Bacteroides, E. Coli, Strep
Trat: ab empiric (doxiciclina, ceftriaxone, cefoxitin)
pana la identif agent patogen
Febra mare/varsta tanara-> internare
!!! + trat partener
Dermatita pustulara
Poliartralgie simetrica
tenosinovita
Gardnerella : salin: cellule clue
KOH: miros peste/amoniu
Trichomonas : salin: trichomonas mobil
KOH: miros peste posibil
Candida: salin: normal
KOH: pseudohife
 Trat sancru moale Trat granulom inghinal

Etiologie limfogranulomatoza inghinala Fibrom uterin FR

Trat limfogranulomatoza inghinala Simpt fibrom uterin

Etiologie granulom inghinal Optiuni trat fibrom uterin enumerare

Aspect ulceratie nedureroasa in Cea mai frecv cauza de metroragie in

granulomul inghinal climax

Laborator granulom inghinal Cancer endometru laborator

 Ceftriaxona
Doxiciclina/ trimetoprim-sulfametoxazol 3 sapt Eritromicina
Azitromicina

Nuliparitatea
Descendenta afro-americana Serotipuri L1, L2, L3 Chlamydia trachomatis (sunt
Carne, alcool exces altele decat cele care provoaca cervicita)
Antecedente familiale

Asimpt
Menoragie
Presiune pelvina/durere Tetraciclina
Constipatie Eritromicina
Polakiurie Doxiciclina
Infertilitate
Tumora palpabila

Asimpt- urmarire
Agonisti GnRH
Miomectomie Klebsiella granulomatis
Histerectomie
Embolizare artera uterine

Vaginita atrofica 80% cazuri Carne rosie de vita

Biopsie- gl anormale, hiperplazice, invazie vasculara Coloratie Giemsa-> corpi Donovan= bacterii gram
CA-125 nu e specific; e util in monitorizare raspuns negative, intracelulare, incapsulate, rosii
 Trat displazie cervicala- lez extinse tes
Trat cancer endometru parametrial, per pelvin, 1/3 inf vagin,
organe adiacente, orice lez metastatice

Tipuri de cc col uterin Ce inseamna ASCUS?

Tulpini de HPV ce dau cc col uterin Ce inseamna ASC-H?

Trat displazie cervicala- lez invazie

Ce inseamna LSIL=CIN 1?
microscopica <5mm

Trat displazie cervicala- lez mici cu

Ce inseamna HSIL= CIN 2,3?
margini siguranta reduse

Trat displazie cervicala- lez vizibile invazie

Enumerare grade clasificare Bethesda
uter, fara perete pelvin sau 1/3 inf vagin
 RT+CT HTAB + prelevare ggl limf, RT adjuvanta, CT

=cel scuamoase atipice cu semnif necunoscuta

Cc cu cel scuamoase 80%
Adenocarcinom 15%
-anomalii celulare care nu sunt explicate prin
Cc adenoscuamos mixt 5%
modificari reactive, nu sugereaza lez intraepiteliale

=cel scuamoase atipice, nu excl HSIL

16, 18, 31, 33
-anomalii celulare ce nu sunt explicate prin modificari
reactive

=lez intraepiteliala scuamoasa de grad scazut

HT
Conizatie
-displazie celulara usoara

=lez intraepiteliala scuamoasa de grad inalt

CT postop
-displazie celulara moderata/severa, inclusiv
carcinom in situ

ASCUS
ASC-H
LSIL= cin 1 HTAB+ linfadenectomie sau RT + CT cu cisplatin
HSIL= cin 2, cin 3
Cancer cu cel scuamoase
 La ce grade Bethesda se poate face
Trat lichen plan
LEEP,conizatie sau ablatie laser ca trat?

Origine tu benigne ovariene:

 Teratom chistic benign
 Chistadenom mucos/seros
 Chist follicular Descriere leziuni lichen plan
 Endometriom
 Tu cel stromale
 Chist luteal

Caracteristici chistadenom mucinos sau

Lichen scleros- dg
seros ovar

Caracteristici chist follicular Lichen scleros trat

Trat tu cu cel stromale ovar Lichen scleros clinic

Ce este lichenul plan? Vestibulodinia simpt

 Suportiv +
LSIL, HSIL
corticosteroizi topici cu actiune puternica

 Teratom chistic benign – cel germinale

 Chistadenom mucos/seros – tes epitalial
 Chist folicular – folicul ovarian
Leziuni ucioase, reticulare, eritematoase ale vulvei cu
 Endometriom - endometru
ulceratii
 Tu cel stromale – cel de
granuloasa/tecale/Sertoli-Leydig
 Chist luteal – corp galben

-poate semana histologic cu epiteliul endometrial sau

tubar

-chistic, continut seros/mucinos

Biopsie prin ciupitura
-poate forma calficicari= corpi psammoma

-poate devein extrem de mare

Celule granuloase chistice (diametru ~3cm)

cs topic doza mare- clobetasol Apare in primele 2 sapt ciclu

Poate regresa in per menstruala

- prurit intens, dispareunie, disurie, defecatie

dureroasa
Anexectomie unilaterala
- placi albe, poligonale: zona vulvara+ perinala;
HTAB menopauza
fara afectare vagin
- pielea perianala poate avea aspectul cifrei 8

Durere severa la atingere vestibul, penetrare,

Distrofie cronica, inflamatorie a pielii
sensibilitate, eritem
 Trat cancer ovarian in functie de tipul
Vestibulodinia trat
tumorii

In ce patologie pielea vulvara e ca “hartia

Indicaiile biopsiei endometru
de tigareta”?

Trat vaginism Tratament carcinom mamar invaziv

FR pt adenocarcinom vaginal cu cel clare Trat cancer mamar avansat + inflamator

Localizare cc vaginal asociat cu HPV 16,18 Teratomul chistic benign

Complicatii abces mamar Tratament carcinom mamar in situ

Tu. epiteliale
1. HTAB, biopsie peritoneal-pelvina, apendicectomie,
CT adj
2. Citoreductie + rezectie intestinala, hep, oment,
splina, ggl- boala extinsa metastatic Antidepresive triciclice
3. Ooforectomie unilaterala- tu precoce, fertilitate
Tu. germinale: 1. Boala limitata- anexectomia unilat
2.Tu avansate- citoreductie chir
3. CT post-op

 Metroragia – postmenopauza, disfunctionala

>45ani, disfunctionala <45 ani in expunerea la
estrogen nebalansat cu progesterone Lichen scleros
 HNPCC
 Cel gl atipice pe frotiu Papanicolau

1. Cc focal precoce: tumorectomie+iradiere

2. Lez multifocale/ pac cu iradiere mamara in
antecedente: mastectomie
3. Invazie axilara: biopsie ggl santinela-> pozitiva->
Relaxarea musculaturii vaginale-exercitii Kegel
limfodisectie axilara cand se rezeca tu
4. Cc+ggl +, tu>1cm, histologie agresiva: Terapie desensibilizare
hormonoterapie
5. Cc ggl-/+: CT, trastuzumab( Ac anti recep
HER2/neu) la paciente cu receptori

Avansat:
1. CT+ horm in lez local avansate+ extensie
inafara sanului
2. Rezectie +- RT dupa ce scade dimensiunea tu
Expunere in utero la dietilstilbestrol
3. Metastaze: terapie sistemica; in lez solitare:
rezectie/RT
CC inflamator:
mastectomie + RT + CT

=chist dermoid=tu ovariana din celule germinale

-tes dermice multiple (par, dinti, gl sebacee)
Frecv asimpt, risc crescut torsiune ovar Partea superioara a peretelui vaginal posterior (cc cel
Continut uleios->ruptura-> iritare peritoneu scuamoase)
Trat: chistectomie cu prezervare ovar (bening)
1-2% malignizeaza -> salpingo-ooforectomie

1. CDIS: tumorectomie+ iradiere; mastectomie la

pac cu risc crescut
2. CLIS: observatie+ modulatori selectivi recep Fistulizare cu abcese recurente
estrogen(tamoxifen/raloxifen) sau mastectomie Rata mare recurenta
bilat profilactica
3. Cc cu recep hormonali pozitivi: tamoxifen
 Management tu mamare palpabile la
Care e cea mai frecv tu mamara benigna
adolescente

Management tu mamare palpabile > 30 ani Imagistica fibroadenom

Management tu mamare palpabile < 30 ani Trat + compl fibroadenom

Modificari fibrochistice clinic Papilom intraductal def

Modif fibrochistice laborator Papilom intraductal trat

Modif fibrochistice trat Papilom intraductal laborator

 Fibroadenomul
Eco/mamo/IRM – localizare si natura (solida/chistica)
Excizie chir
Crioterapie ecoghidata
Compl: recurenta frecv
Leziune benigna ale tesutului ductal cu potential
malign
Excizie chir
Biopsie excizionala pt excl cc
Incurajare si reevaluare la 1-2 cicluri menstruale
Mamografie +/- eco
Biopsie tintita-suspiciune malignitate
Eco tintita +/- mamo dg
Chiste simple- aspiratie + monit la 2-4 luni
Chiste complexe/tu solide – biopsie tintita ghidata
imagistic
Biopsia tintita: mase solide si stromale
Biopsia excizionala: tu mari sau suspecte
FNA: tu chistice sau de mici dimensiuni
Multiple tu mamare de mici dimensiuni
Sensibile
Localizate bilat
Posibil dureri mamare usoare ce preced menstruatiile
Simpt se atenueaza post menstrual
La examinare: formatiuni mobile ce variaza ca
marime in timpul ciclului menstrual
Biopsie-hiperplazie epiteliala
Reducere cafeina si grasimi alimentare
COC
progesteron
tamoxifen
 Papilom intraductal clinic Caracteristici LCIS (cc mamar)

Sedii metastaze cc mamar Caracteristici carcinom ductal invaziv

Leziuni suspecte pe mamografie Caracteristici carconom lobular invaziv

Factori de prognostic negative in cc

Caracteristici boala Paget san
mamar

Localizarea cea mai frecv a cc mamar Caracteristici cc inflamator

Caracteristici CDIS (cc mamar) Caracteristici carcinom medular

Celule maligne in lobuli
FARA invazie stromala
! secretie mamelonara sanguinolenta sau non-
FARA calcificari
sanguinolenta
Poate fi multifocal
Mastodinie
Risc scazut progresie spre cc invaziv comparative cu
! masa PALPABILA retroareolar
LCIS
Risc crescut malignitate contralaterala!

Celule maligne in ducte

Metastaze:
+ invazie stromala + microcalcificari
- Osoase
- Ale cavitatii toracice
Reactive fibrotica
- Cerebrale
- Hepatice
Cea mai frecv forma de cc mamar invaziv 80%

Celule maligne in lobulii mamari cu infiltratie de

vecinatate
Reactive fibrotica redusa Zone hiperdense
Mai frecv bilat si multifocal
Metastazeaza mai lent Calcificari
Asociere mai mare cu terapia hormonala de
substitutie

Cel maligne adenocarcinomatoase infiltreaza epiteliul

mamelonar + areolar
Ggl axilari pozitivi
Dimensiune mare tumora
-marker al carcinomului (ductal) din profunzimea
parenchimului mamar

Subtip al carcinomului ductal

Progresie rapida
Cadranul supero-extern
Angioinvazie

Prognostic rezervat

Celule maligne ductale

Tu bine delimitate
FARA invazie stromala
Posibile calcificari
Crestere rapida
Monofocal
Risc crescut progresie spre cc invaziv comparative cu
Prognostic mai bun decat cc invaziv
LCIS
 Evaluarea varstei gestationale RCIU asimetrica caracteristici, cauze

FR anomalii congenitale
Complicatii materne DZ pregestational
Cauze nivel scazut/crescut aflaFP

Cauze avort spontan in T2 Complicatii fetale DZ pregestational

Complicatiile fetale, perinatale, postnatale

Cauze avort spontan in T1
ale DZG

Compozitie colostru + lapte dupa o

Complicatii placenta praevia
saptamana

RCIU simetrica caracteristici, cauze FR placenta praevia

 T1: US: lungime cranio-caudala; S7-14; acuratete +-
3-5 zile
80%; scadere dimensiuni abd; craniu+mb normale;
apare tardiv T2: circumferinta craniana/abd; lungime femur,
Cauze: sarcina multipla, sanatate precara mama, diametru biparietal; acuratete +- 1-2 saptamani
insuf uteroplacentara (HTA, DZG, fumat)
>20 sapt: inaltime fund uterin; acuratete +- 3
saptamani (afectata de fibroame, obezitate)

 preeclampsie FR: mama>35 ani, istoric avort spontan, expunere

teratogeni, DZ, istoric deces fetal
 insuf renala
 retinopatie
alfaFP scazuta: trisomiile 18, 21
 cetoacidoza DZ alfaFP crescuta: defecte tub neural, defecte perete
 SHH abd, gestatii multiple

 defecte cardiace (transpozitia vaselor mari;

tetralogia Fallot), Infectii
 defecte tub neural Incontinenta cervico-istmica
 agenezie sacru, agenezie renala Anomalii uterine
 polihidroamnios Hipercoagulabilitate
 macrosomie Patologii materne
 RCIU Droguri
 deces fetal intrauterin

Fetale: macrosomie, polihidramnios, maturare pulm

intarziata, insuf uteroplacentara (RCIU, deces fetal)
Anomalii cromozomiale, frecv trisomii
Peri/postnatal: nastere traumatica, dezv neurologica
intarziata, SDR, hipoglicemie, hipocalcemie

 Hemoragie masiva
colostru= lapte matern timpuriu
 RCIU
Lipide + proteine + minerale + IgA
 Distocii prezentatie
 PROM La 1 sapt postpartum:
 Vasa praevia Proteine + lipide + apa + lactoza
 Deces matern

 Multiparitate
 Varsta avansata mama
 Antecedente de placenta praevia 20% ; scadere globala in dimensiuni;
 Cezariana, chir -apare devreme in sarcina;
 Sarcina multipla Cauze frecv: inf congenitale, anomalii
 Fibroame uterine cromozomiale,droguri
 Istoric abortiv
 Fumat
Sarcina gemelara: data estimata nastere
Cauze deceleratii precoce, tardive,
variabile
Frecv fetala normala

Complicatiile ce pot aparea in sarcina

Travaliul prematur tratament <34S
multipla

Def sarcina monozigota + dizigota Travaliu prematur tratament >34S

Contractiile Braxton Hicks ce sunt, cand

Indicatii sectiune verticala in cezariana
apar

Indicatiile operatie cezariana – materne si Testul non-stress cand se face, ce se

fetale (fara combinate) observa

Complicatii nastere cezariana Testul non-stress normal „reactiv” rezultat

 Precoce: compresie cap fetal
Tardive: insuf uteropl, compresie venoasa materna,
hTA mama, DPPNI,poate sugera hipoxemia fetala
Variabile: compresie cordon ombilical
Expectativa, spitalizare, hidratare, repaus
Tocolitice (MgSO4, terbutalina, indometacin,
nifedipina) 48h
Gc (dexa, betametazona) 48h
Ampicilina- nastere iminenta, semne inf activa
Expectativa la plamani maturati
Activ- daca exista indicatie
Ampicilina – nastere iminenta
NU tocolicite, gc
= contractii multiple, false, nu se asociaza cu travaliul
-apar in ultimele sapt de gestatie
-la evaluarea prenatala si in timpul travaliului
-observa efectul miscarilor fetale asupra frecv
cardiace fetale
2 sau mai multe acceleratii frecv cardiaca fetala de
peste 15bpm pt >15 secunde la fiecare 20 min
~36 sapt
120-160 bpm
Materne: HTA, DZ, preeclampsia, nastere prematura
Fetale: distocii prezentatie, pl praevia, DPPNI,
PROM, RCIU, trauma in timpul nasterii, paralizie
cerebrala, SDR
Mono: diviziunea zigotului -> fetusi identici; pot sau
nu sa aiba aceeasi cavitate amniotica sau corion
Dizigota: fertilizare mai mult de un ovul de
spermatozoizi diferiti -> fetusi diferiti (fraternali) cu
cavitati amniotice separate
Fat prezentatie transversala
Adeziuni, fibroame uterine-nu poate trece fatul
Planificare histerectomie dupa nastere
Cc col uterin
Nastere post-mortem
Materne: eclampsie, chir uter, cezariana antecedente
(sect verticala), boli cardiace, obstructie canal
nastere, deces matern, cc col, herpes genital activ,
HIV
Fetale: suferinta acuta, distocii prezentatie, prolabare
cordon ombilical, fat macrosom
Hemoragie
Inf, sepsis
Trombembolsim
Lez structuri ce vin in rap cu uterul
La urm sarcini exista risc: pl praevia, pl accreta, avort
 Ce este mola hidatiforma Ce este coriocarcinomul si cand apare

Tipuri de mola hidatiforma Clinic coriocarcinomul

FR mola hidatiforma Imagistica coriocarcinom

Imagine pe US a molei hidatiforme Complicatii coriocarcinom

DD intre mola hidatiforma si sarcina

Tratament mola hidatiforma
multipla

Complicatii mola hidatiforma Definite hemoragie postpartum

 =neoplazie gestationala trofoblastica maligna care
apare secundar unei mole hidatiforme (50% cazuri) =proliferare benigna a celulelor trofoblastice (celule
sau in urma avort, sarcina extrauterina, sarcina ce intra in alcatuirea placentei) care rar pot maligniza
normala

Sangerare vaginala
Hemoptizie, dispnee 1. Completa- 46XX, 46XY, ambele seturi de
Cefalee, ameteala cromozomi de la tata
Rectoragii 2. Incompleta- 69XXY, 69XXX, 69XYY, fertilizare
Uter crescut in dimensiuni ovocit de 2 spermatozoizi
Sangerare orificiu cervical extern

Status socioeconomic redus

US: tu uterina cu arii mixte hemoragice+ necrotice,
Extremele varstei materne (adolescenta sau >40 ani)
posibila invazie parametriala
Istoric personal sarcini molare
Rasa asiatica
CT: metastaze
Fumatul

Metastaze : Pulmonare, Cerebrale, Hepatice, Renale,

TGI
„furtuna de zapada” in cavitatea uterina (anecogen,
formatiuni chistice) fara prezenta de sac gestational
Prog bun daca nu exista metastaze hepatice/
cerebrale

D&C pt inlaturare tumora

Ambele au beta-hCG crescut Beta-hCG masurat periodic 1 an -trebuie sa scada
 DD prin US progresiv
Evitare sarcina intre 6 luni- 1 an

>500ml /24h dupa nastere cale vaginala Neoplazia gestationala trofoblastica 20% cazuri
>1000ml/ 24h dupa cezariana Coriocarcinom 5% cazuri
 Cauze hemoragie postpartum Caracterizare stadiu 2 travaliu

Optiuni tratament hemoragia postpartum Caracterizare succinta stadiu 3 travaliu

Cauza celei mai abundente pierderi sg

Caracterizare stadiu 4 travaliu
postpartum

Cand se calculeaza scorul Apgar + valoare

Management stadiu 1 travaliu
pronostic bun

Parametrii luati in considerare de scorul Indicatii inducere travaliu- materne si

Apgar fetale

Tipuri de prezentatie pelviana + cea mai Parametrii luati in considerare de scorul

frecventa dintre ele Bishop
 De la dilatatia completa (10cm) pana la expulzia
fatului Atonie uterina
Traumatism canal nastere
Fatul coboara prin bazinul osos datorita contractiilor Tesut placentar restant in cav uterina
uterine Inversiune uterina
Coagulopatie
Se monit frecv cardiaca fetala+coborarea

Expulzia placentei
-in primele 30 min dupa expulzia fatului, uterul se
contracta pt a preveni hemoragia
-se face masaj uterin + examinare placenta pt a nu
lasa resturi placentare in uter
Masaj uterin
Oxitocina, alti agenti uterotonici: metilergometrina –
NU in HTA, carboprostul –NU in AB
Sutura laceratii existente
D&C –resturi placentare
Repozitionare manuala uter-inversiune
Histerectomia- caz sever

=prima ora postpartum

-stabilizare hemodinamica mama Resturile placentare
-monit puls mama, TA, observare semne hemoragie

-monit frecv cardiaca fetala+ contractii uterine La 1 min si 5 min dupa nastere
-evaluare periodica progresie schimbari la nivelul Scor de 7+ la 1 min si de 9+ la 5 min = prognostic
colului in timpul fazei active bun

Materne: preeclampsia, DZ, travaliu stagnant, 1. Culoarea

corioamniotita 2. Frecventa cardiaca
3. Raspuns la stimulare
Fetale: sarcina depasita cronologic (>40-42 sapt), 4. Tonus muscular
RCIU, PROM, unele defecte congenitale 5. Respiratiile

1. Dilatatie
2. Scurtarea si stergerea colului
1. Pelviana decompleta (franca) –cea mai frecv
3. Statia
2. Pelviana completa
4. Consistenta colului
3. Pelviana incompleta (modul picioarelor)
5. Pozitia colului
Ce implica monitorizarea pe scalpul fetal Ce este PROM

Semne favorabile la testul de stres la

Cauze hidramnios
contractie

Ce ia in considerare profilul biofizic Tratament hidramnios

Tratament abruptio placentae Oligoamnios US

Clinic abruptio placentae Complicatii oligoamnios

Moartea fetala intrauterina clinic +

PROM examen laborator
complicatii
 Monitor fixat pe scalp pt a inregistra:
-pulsoximetria
=ruptura spontana a sacului amniotic cu varsarea
-monit continua ritm cardiac fetal
lichidului amniotic inainte de debutul travaliului
-EKG
DOAR la sarcini>36SS + fat in prezentatie craniana!

Ingurgitare insuf lichid (atrezie esofagiana)

-variabilitate bataie cu bataie de ~5bpm
Crestere diureza datorita diabetului matern
-variab pe termen lung frecv cardiaca fat
Sarcini multiple
-prezenta acceleratii ocazionale (min 2 acc de 15bpm
Anemie fetala
de min 15sec intr-un interval de 20 min)
Anomalii cromozomiale

1. Testul non-stress
Pt ameliorare stare clinica mama sau risc nastere 2. Indice lichid amniotic
inainte de termen 3. Episoade resp fetala
<32S: amnioreductie+ indometacin 4. Episoade miscari fetale
>32S: doar amnioreductie 5. Episoade extensie coloana vertebrala sau mb
cu revenire in pozitie flectata

-repaus la pat pt pacientele cu afectare minima

Index lichid amniotic <5cm fara nici un cadran cu mai
-in caz de instabilitate hemodinamica-cezariana
mult de 2cm inaltime
-hemoragie semnificativa- transfuzie sg

Avort spontan Sg vaginala+ durere in T3

Moarte fetala intrauterina Durere lombara,abd, la palpare abd+pelvis
Dezv anormala mb, fata, plamani, abd datorita Tonus uterin crescut
compresiei Hemoragie severa-> hTA

-gravida nu percepe miscari active fetale

Examinare microscopica lichid vagin –semnul ferigii
-inaltimea fundului uterin e mai mica decat ar trebui
daca lichidul amniotic e prezent
-nu se constata miscari fetale
Lich vaginal va sch culoarea hartiei de nitrazina in
-absenta focarului fetal de ascultatie cardiaca
albastru daca este lichid amniotic
-trebuie recoltate culturi pt inf
Compl: CID
 Definitie moartea fetala intrauterina Sdr alcoolic fetal

Riscuri teratogene pt
- Diazepam
- Fenobarbital
Semne, simpt, dg iminenta de avort - Sulfonamide
- Talidomide
- Litiu
- IECA

De ce sunt mai frecvcente ITU in timpul

Semne, simpt, dg amenintarea de avort
sarcinii

Tratament sarcina oprita in evolutie Tratament TVP materna

La ce valori la beta-hCG se poate vedea Ce este hyperemesis gravidarum? +

sarcina pe US caracteristici

FR sarcina ectopica
Asocieri astm matern
Metode tratament DZG
 Retard mintal
RCIU =moartea fatului dupa 20 saptamani de gestatie si
Neuropatie senzoriala si motorie inainte de debutul travaliului
Anomalii faciale

- Diaz: palatoschizis, defecte renale, neo

secundare
- Feno: sevraj neonatal
- Sulfo: kernicter
- Litiu: anomalie Ebstein
- IECA: anomalii renale, scadere osificare craniu
-sg in primele sapt de gestatie + durere
-orificiul cervical deschis
-continut uterin neeliminat
Dg: fat viabil, col dilatat

-sg in primele 20S

Imunosupresie materna
-orif cervical inchis
Obstructie cai urinare
-continut uterin neeliminat
Scadere peristaltism ureteral
Dg: US-fat viabil, col inchis

La dg heparina i.v.
La externare HGMM s.c.
Expectativa
Intrerupere anticoag cu 24-36h inainte de nastere; la
Misoprostol sau D&C
pac cu risc- heparina nefractionata pana la 6h inainte
Adm de imunoglobulina anti D
de nastere
Continuare anticoag 6S dupa nastere

Greata + varsaturi severe

Afecteaza 1% dintre gravide Transabdomnial – 6500 mUI/ml
Poate fi complicat de dezechil hidroelectrolitice,
scadere in greutate, cetonurie Transvaginal – 1500 mUI/ml
T: spitalizare, fluide, antiemetice

Preeclampsie
Avort spontan
BIP
Deces fetal intrauterin
BTS
RCIU
Chir sfera ginecologica
Sarcina ectopica anterioara
Parteneri sexuali multipli
Modificari alimentatie + exercitii fizice
Fumat
Insulina
Metformin, glibenclamid
 Screening sarcina- analize laborator/teste
Complicatii astm matern
la 24-28S

Screening sarcina- analize laborator/teste

Eclampsia simpt
la 32-37S

Screening cvadruplu ce presupune +

Tratament eclampsie
indicatii

Sdr HELLP ce presupune Ce presupune testul complet integrat

Ce este preeclampsia? Descriere amniocenteza

Descriere+ indicatii prelevare percutana de

Preeclampsia- laborator
sg ombilical

Test incarcare orala cu glucoza cu evaluare glicemie
la 1 ora pt DZ gestational
Hb, Ht
Culturi endocervicale pt Neisseria gonorrhoeae +
Chlamydia trachomatis (in populatii selectate)
Screening streptococ grup B
alfaFP, estriol, hCG, inhibina A
-pt risc defecte tub neural + trisomii 18,21
Ind: toate gravidele la 16-18S
-frecv marker precoce pt complicatii fetale
US-translucenta nucala +
PAPP-A in T1
+screening cvadruplu in T2
-aspiratie transabd cu ac a lichidului amniotic dupa
16SG pt alfaFP + cariotip
-detecteaza defecte tub neural +anomalii
cromozomiale cu sensibilitate mai mare decat
screeningul triplu
-colectare sg vena ombilicala dupa 18 SG pt identif
defecte cromozomiale, inf fetala, izoimunizare in Rh
Ind: depistare tardiva anomalii genetice, utila in
sarcinile cu risc crescut de izoimunizare Rh
Risc preeclampsie, avort spontan, moarte fetala
intrauterina, RCIU
Adm p.o. de cs poate fi asociata cu RCIU,
palatoschizis (nu e dovedit)
Cefalee
Tuburari vizuale (scotoame)
Dureri etaj abd superior- preced convulsiile
-inducere travaliu
-MgSO4, diazepam i.v.
-O2, pt TA: labetalol, hidralazina
-contiua MgSO4+ med antiHTA 48h dupa nastere
Hemoliza (hemolysis)
Enzime hepatice crescute (elevated liver enzymes)
Trombocitopenie (low platelets)
=HTA indusa de sarcina + proteinurie +- dovezi
leziuni organe tinta din sis circulator (cord, rinichi,
creier, ochi) care se dezv dupa 20SG, la 5% din
sarcini ca urmare a unei cauze necunoscute
Urina: proteinurie 2+ pe bandaleta, >300mg proteine/
24h sau raport proteine:creatina>0.3
Trombocitopenie, creatina N/usor crescuta, ALT+
AST crescute, scadere RFG
Test fetal nonstress, amniocenteza-eval stare fat
 Modificare renale in timpul sarcinii la
Regula Naegele pt estimare data nastere
mama

Dezvoltare fetala in timpul gestatiei ziua 3, Modificari hematologice si GI in timpul

9 ,17 sarcinii la mama

Dezvoltare fetala in timpul gestatiei Fierul in sarcina- necesar, motiv, efecte

saptamana 4, 6, 12 insuficienta

Dezvoltare fetala in timpul gestatiei Calciu in sarcina- necesar, motiv, efecte

saptamana 20, 35, 37 insuficienta

Dezvoltare fetala in timpul gestatiei in ce

Folat in sarcina- necesar, motiv, efecte
saptamana apar primele miscari fetale si in
insuficienta
care se deschid ochii

Aportul caloric zilnic in sarcina

Modificari CV in timpul sarcinii la mama
Categorii de paciente cu risc de nutritie
precara in timpul sarcinii
 -crestereflux plasmatic renal si RFG cu 40%
-scade BUN si creatinina
-creste excretia renala de proteine
DUM + 7 zile -3 luni+ 1 an
-creste pierderea renala de bicarbonat pt a compensa
alcaloza respiratorie
-creste vol sg si lichidul interstitial

Ziua 3- blastocistul patrunde in cav uterina

Hema: hipercoagulabilitate; crestere productie
eritrocite; Ht scade (vol crescut sg) Ziua 9- in placenta se formeaza lacune vasculare

GI: sialoree; motilitale gastrica scazuta Ziua 17- inceputul circulatiei materno-fetale; SNC
incepe sa se dezv

S4- TGI incepe sa se formeze

30mg/zi = crestere cu 100%
S6- sis de reproducere incep sa se diferentieze; mb
-pt productie eritrocite
incep sa se dezv
-insuf: anemia materna, nastere prematura, greutate
scazuta la nastere, compl cardiace materne
S12- este usor de distins sexul fetal; sis biliar incepe
sa se formeze

S20- pancreasul incepe sa functioneze

1000-1300 mg/zi – crestere cu 50%
-pt rezerve lactatie, utilizare crescuta de catre fat
S35- grasp palmar ferm
-insuf: mineralizare anormala oase mama, HTA,
nastere prematura, greutate scazuta la nastere
S37- SNC este matur

0,4-0,8 mg/zi –inceput cu 4 sapt preconceptional Percepere miscari- S17

-pt dezv normala tub neural fetal
-insuf: defecte tub neural Ochii se deschid- S28

~2500 kcal
-DC creste cu 40%, crestere asociata VB 10-30% si
AV 12-18bpm
Adolescente
-murmur sistolic datorat DC crescut
Femei cu status socioeconomic redus
-scade usor TAS si TAD
Femei cu diete alimentare restrictive
-uterul determina ascensionare usoara cord
Femei subponderale
Fumat, alcool, consum droguri
Tulburarea psihotica scurta definitie Schizofrenia diagnostic

Tulburarea schizoafectiva definitie Schizofrenia- ce este halucinatia

Antipsihotice atipice- mecanism actiune si

Schizofrenia- ce este delirul
exemple

Schizofrenia- FR Antipsihotice atipice- reactii adverse

Neuroleptice cu potenta ridicata mecanism

Tulburarea schizofreniforma definitie
actiune si exemple

Neuroleptice cu potenta ridicata reactii

Tulburarea deliranta definitie
adverse
>2/6 simptome pentru min 1 luna din 6 luni+ afectare
functionala sociala >6 luni:
Delir, halucinatii, gandire/vorbire dezorganizata,
comportament dezorganizat/catatonic, simptome
negative
Psihoza cu minim 1 simptom de schizofrenie
(exceptand cele negative) pentru minim 1 zi, maxim 1
luna

Psihoza cu min 2 simptome de schizofrenie + 1

Perceptie senzoriala in absenta stimulilor externi
episod depresiv major sau maniacal; halucinatiile si
(voci, vedenii)
delirul separate de episodul afectiv

Blocheaza Recep dopamine+serotonina;

Convingeri false despre sine si alte personae care
Aripiprazole,clozapina, olanzapina, quetiapina, persista in ciuda dovezilor contrarii
risperidona, ziprasidona,

Anticolingergice, crestere in greutate Istoricul familial, malnutritia/boli in sarcina, lipsa

Clozapina- agranulocitoza domiciliului

Blocheaza recep D2
Psihoza cu min 2 simptome de schizofrenie, min 1
Flufenazina, haloperidol, loxapina, tiotixen,
luna, fara sa depaseasca 6 luni
trifluoperazina

Extrapiramidale: distonie, parkinsonism, akinezie,

Psihoza cu 1 sau mai multe deliruri, >1 luna, nu
acatisie;
intruneste criteriile de schizofrenie, nu exista afectare
Distkinezie tardiva, hiperprolactinism, sdr neuroleptic
functionala (exceptie consecintele delirului)
malign
Neuroleptice cu potenta redusa mecanism
SDA tratament
actiune si exemple

Neuroleptice cu potenta redusa reactii Hipertermia maligna- semne

adverse neuromusculare, reflexe, TA zg intestinale

Medicatia linie 1 in tratamentul de

SS- factori declansatori, debut, evolutie
intretinere al tulburarilor psihotice

Medicatia linie 1 in urgente psihoza si

SDA- factori declansatori, debut, evolutie
agitatie

Hipertermia maligna- factori declansatori,

SNM- factori declansatori, debut, evolutie
debut

SNM- pupile, status mental, piele SNM- cand apare, caracteristici

 Blocheaza recep dopaminergici D2
Fiziostigmina
Clorpromazina, tioridazina

Rigiditate rigor mortis tot corpul

Anticolinergice: confuzie, constipatie, retentie urina,
Reflexe si zg intestinale scazute
hTA
TA crescuta

SSRI, SNRI, ADT, IMAO

Abrupt>progresiv Antipsihoticele atipice
Rapid rezolutiv

Agenti anticolinergici, antimuscarinici

Abrupt Antipsihotice cu potenta ridicata
Rapid rezolutiv

Antipsihoticele ce bloc recep D2, antivomitive

Anestezice volatile, succinil colina Porgresiv>abrupt
Abrupt Evolutie prelungita zile-saptamani

Rar, la cateva zile dupa incepere trat Midriaza

FEVER- febra, encefalopatie, semen vitale instabile, Nelinsite, agitatie
enzyme crecute CPK, rigiditate musculara Transpirata
 Hipertermia maligna- pupile, piele,
SDA- pupile, status mental, piele
tratament

SDA semne neuromusculare, reflexe, TA

Diskinezia tardiva caracteristici
zg intestinale

SS- pupile, piele, tratament Indicatii ADT si ATT

SNM- tratament Antidepresive ce dau RA- sedare

SS semne neuromusculare, reflexe, TA zg

Indicatii SNRI
intestinale

SNM- semne neuromusculare, reflexe, TA Mecanism actiune ADT, ATT, modulatori

zg intestinale serotonina
 N Midriatice orb ca liliacul
Transpirata Confuzie, halucinatii (vizuale, auditive, senzoriale)
Dantrolen, Azumolena Piele uscata

Tonus musc N sau relaxare, ocazional mioclonii

Miscari repetitive la nivel facial (ex. Tip masticator,
Reflexe N
plescait) ce apare dupa cateva luni de tratament; se
TA crecuta
opresc M, poate fi ireversibila
Zg intestinale scazute-ileus

ADT- linia 2 sau 3 in depresie, depresia + durere N,

neuropata Transpirata
ATT- depresie+ insomnia; depresie+ anorexie Metisergid, Ciproheptadina

SNRI, ADT, ATT, modulatori serotonina, sunatoare Bromocriptina, Amatadina, Dantrolen, TEC

Prima linie depresia+ durere neuropata, linia 2 Mioclonii, tremuraturi, hipertonie extremitati inferioare
depresie ce nu raspunde la SSRI Refl,TA, zg CRESCUTE

ADT- inhiba recaptare NA, ATT- bloc recep alfa2 si Rigiditate tip plastic teava plumb
recep serotonina, cresc neurotransmisia NA; mod Reflexe scazute
serot- inhib recap serotnonina, unele au efecte TA crescuta
directe asupra recep serotonina zg N
 Exemple IMAO si inhib recap
RA ADT, ATT
NA+Dopamina

Sunatoarea- mec actiune, reactii adverse Exemple modulatori serotonina si ATT

Indicatii Bupropion si modulatori

Reactii adverse modulatori serotonina
serotonina

Antidpresive ca dau reactii adverse-

Exemple ADT
disfunctii sexuale

Bupropion reactii adverse Reactii adverse SNRI

Exemple SNRI Exemple SSRI

ADT- 5x letal (creste QTc->artimtii), sedare, crestere
IMAO- isocarboxazid, fenelzina, selegilina,
greutate, disfunctie sexuala, simptome anticolinergice
tranilcipromina
ATT- gura uscata, sedare, stimuleaza apetitul
Bupropion
alimentar

Nefazodona, Trazodona, Vilazodona Scade recaptarea serotoninei, in mica masura si NA

ATT- Mirtazapina si dopaminei

B: depresia comorbida cu oboseala, dificultati

Hipotensiune, greturi, sedare, priaprism, doze mari-
concentrare sau ADHD; renunatare fumat
convulsii
Mod: depresie + insomnia

Amitriptilina, nortriptilina
SSRI, SNRI, ADT, modulatori serotonina-priaprism Clomipramina, desimipramina, imipramina
Doxepin

Greturi, varsaturi, insomnia, sedare, disfunctii Insomnie, scadere greutate, scadere prag
sexuale, constipatie, HTA, SS convulsivant

Citalopram, escitalopram, fluoxetine, paroxetine,

Duloxetina, desvenfalaxina, venlafaxine
sertraline, fluvoxamine
 Ciclotimia TDM simptome atipice caracteristici

Tulburarea depresiva persistenta dg+trat Subtipuri de TDM

Substante psihoactive ce pot produce

Tipuri de tratament in TDM
depresie

Exemple stabilizatori dispozitie afectiva Cel mai frecv subtip al TDM

Litiul mecanism actiune + reactii adverse Conditii medicale ce produc depresie

Episodul hipomaniacal Tipuri de tulburare afectiva bipolara

 Cicluri rapide, simptome maniacale usoare si
Reactivitatea afectiva
depresive usoare peste 2 ani, fara perioade de
Hiperfagie
dispozitie afectiva normala mai mult de 2 luni.
Hipersomnie
Afecteaza capacitatea functionala. Nu exista criterii
Lentoare psihomotorie (member de plumb)
de dg TDM sau manie.
Hipersensibilitate la rejectie frecvent
Trat: psihoterapie, stabilizatori dispozitie

TDM cu simptome atipice

Peripartum Disforie + minim alte 2 simptome depressive in
Sezonier majoritatea zilelor > 2 ani; T: farma+-psihoterapie
Simpt psihotice

Psihoterapie, farma, TEC (pt cazuri severe sau Alcoolul, benzodiazepine, antihistaminice,
rezistente la trat; scade frecv episoadelor) neuroleptice conventionale, glucocorticoizi, IFN alfa

TDM cu simpt atipice Litiu, valproat, lamotrigina, carbamazepina

Mec necunoscut, activitatea inozitoltrifosfatului

Hipotiroidism, hiperparatiroidism, boala Parkinson, RA- tremuraturi, diabet insipid nefrogen,
AVC, tumori cerebrale hipotiroidism, teratogeneza (anomalia Ebstein), insuf
renala, crestere in greutate

Dispozitie afectiva elevata, expansiva, iritabila > 4 zile

>3 simptome: granduozitate, logoree, scade
necesitatea somn, fuga idei, distractibilitatea,
1: min 1 ep maniacal cu/fara TDM
hiperactivitate cu un scop, angajare excesiva in
2: 1 ep hipomaniacal + 1 ep TDM
activitati placute
Episoadele nu produc afectare semnificativa a
capacitatii de functionare
 Episodul maniacal Buspirona indicatii + reactii adverse

TDM peripartum cand apare Medicatia anxiolitica exemple

Tulburarea de anxietate generalizata trat BZD indicatii si reactii adverse

Diferenta intre tulburarile factice si

Tulburarea de panica trat
simularea premeditate

Tulburarea de anxietate sociala trat Tulburarea conversiva – ce este

Tulburarile factice= sdr. Munchausen ce

Tulburarea de anxietate generalizata Dg
este
 Dispozitie afectiva elevata, expansiva, iritabila > 1
sapt
>3 simptome: granduozitate, logoree, scade
Tulb. anxioase in care abuzul sau sedarea sunt
necesitatea somn, fuga idei, distractibilitatea,
factori de risc
hiperactivitate cu un scop, angajare excesiva in
RA: cefalee, greturi, ameteli
activitati placute
Episoadele PRODUC afectare semnificativa a
capacitatii de functionare

BZD: alprazolam, lorazepam, diazepam, clonazepam)

In timpul sarcinii sau in primele 4 sapt dupa
Buspirona (act pe recep 5HT, dopaminergici)

Alprazolam: atac acut panica

Clonazepam, diazepam: termen lung
TCC, SSRI/SNRI, buspirona>benzodiazepine
RA: sedare, confuzie; simpt SEVRAJ: neliniste,
confuzie, inomnie, convulsii

In tulburarile factice nu exista beneficiu evident sau TCC( scad frica si frecv atacurilor), SSRI, SNRI,
secundar pt pacient BZD- atac acut

Deficite senzoriale sau ale motilitatii voluntare in

TCC, Betablocantele scad tahicardia, BZD-acut,
absenta unei conditii medicale sau neurologice
SSRI
identificate; debut acut

Anxietate excesiva majoritatea zilelor, afecteaza

capacitatea functionala, min 3 simpt pt >6 luni:
Falsificare semne fizice sau psihologice ale unei boli
neliniste, “la limita”,oboseala, incapacitate
sau leziuni in absenta unei recompense sau beneficiu
concentrare, iritabilitate, tensiune musculara, tulburari
somn
Sdr Munchausen by proxy ce este Tulburari comorbide associate cu TOC

Tulburarea conversiva- trat Trat PTSD

Tulburarea nosofobica ce este +trat PTSD cand apare

Obsesiile- def Tulburarea de adaptare- cand apare

Compulsiile- def Tulburarea acuta de stress- debut

TOC trat Simpt tulburarea adaptare

 Tulb dispozitie afectiva 70%; Tulburare in care parintii incearca sa-i faca pe copii
30%: tulb personalitate obsesiv compulsive, ticurile lor sa para a suferi o boala

TCC, SSRI, SNRI, antipsihotice atipice (caz

Educare pacient- prima linie
refractar), prazosin (antag recep alfa1; pt cosmaruri si
TCC, fizioterapia, SSRI, SNRI –linia 2
stare alerta)

Preocupare de a avea sau contracta o boala grava in

In cateva luni de la eveniment, dureaza >1 luna absenta simptomelor semnificative
Trat: vizite regulate la medic, TCC, SSRI

Ganduri sau impulsiuni recurente, persistente,

In primele 3 luni de la eveniment si inceteaza dupa 6
intruzive si nedorite care produc anxietate si
luni de la disparitia evenimentului stresant
discomfort

Comportament repetitive, ritualizat sau acte mentale

care au ca scop diminuarea/prevenirea anxietatii sau
In prima luna dupa eveniment si remite intr-o luna
disconfortului cauzate de ganduri obsessive;
abtinerea-> anxietate

Discomfort excesiv in raport cu cel asteptat,

incapacitate de concentrare, autoizolare, tulburare TCC, SSRI, SNRI
somn/apetit
 Trat tulburare adaptare Bulimia nervoasa- trat

Simptome- PTSD Sdr realimentare- caracteristici

Tulburerea alimentara compulsive- trat Anorexia nervoasa- ce este, caracteristici

Bulimia nervoasa- caracteristici Anorexia nervoasa- simptome

Tulburarea alimentare compulsive-

Bulimia nervoasa- simptome
caracteristici

Anorecia nervoasa- FR, trat, complicatii Tulburari personalitate grupul C

 Consiliere nutritionala, psihoterapie, TCC, SSRI,
TCC, psihoterapie, antidepresive, anxiolitice
ADT, fluoxetina aprobata de FDA

Comutare brusca de la metabolismul lipidic->

Simptome intrusive retraire eveniment, evitare
glucidic,; Hipo P-Mg-Ca;
activtati/context associate cu evenimentul, afectari
Complicatii: colaps cardiovascular, confuzie,
persistente ale cognitiei si dispozitiei affective
convulsii, rabdomioliza ( CCCR)

Tulburare comportament alimentar: imagine corp

Prima linie :psihoterapie: TCC, terapia interpersonala;
distorsionata, frica de a se ingrasa, aport calori redus,
SSRI
refuz greutatea optima

Greutatea scazuta <85% din normal; preventive

Tulburarea comportament alimentar: alimentare
surplus, afectare severa a imaginii corpului,
compulsiva, comportament compensatoriu
amenoree, intoleranta frig, hiportemie, piele uscata,
neadecvat, preocupare nesanatoasa fata de
lanugo, bradicardie, osteoporoza, frecv depresie
greutatea si forma corpului
comorbida

Episoade de alimentatie compulsive si compensare

Episoade necontrolate de alimentare compulsive fara
cel putin 1/sapt pt >3luni
comportament compensator; >1 episod/sapt, >3luni
Eroziuni smalt dentar, cicatrici tegumentare,
Pacientele frecv supraponderale/obeze
largire/inflamatie glande parotide, oligomenoree

C=anxios,temator, ezitant FR: adolescenta, situatie socio-economica buna, 90%

femei;
 Evitant Trat: spitalizare, psihoterapie
 Dependent Complicatii: dezechilibre hidroelectrolitice, aritmii
 Obsesiv-compulsiv (frecv ventriculare), sdr. Realimentare
 Chestionar CAGE abuz alcool Tulburari de personalitate- caracteristici

Abuz substante-intoxicatia Abuz substante- dependent fizica

Tratament tulburare de personalitate -

Tulburari personalitate grupul B
schizoid

Abuz substante- etape sch pt modificare Tratament tulburare de personalitate -

comportament borderline

Caracteristici tulburare de personalitate

Tulburare personalitate grupul A
obsesiv-compulsiv

Caracteristici tulburare de personalitate -

Abuz substante- dependenta psihologica
schizotipal
Model persistent de traire interioara si comportament
ce deviaza semnificativ de la normele culturale;
trasaturi ce se refera la perceptia altor persoane, Cut down
afectivitate, relatii interpersonale, controlul pulsiunilor Annoyance
Persistent, inflexibil, afecteaza capacitatea de Guilt
functionare, apare in adolescent tarzie, nu este Eye opener
datorat substantelor/M sau altor problem psihice,
dificil de tratat

Adaptare biologica cu aparitia sdr sevraj la oprirea

Efect reversibil al subtantei asupra SNC
brusca a consumului sau la folosirea antogonistilor

B=dramatic, emotional, extravagant

Antipsihotice la inceput pt a corecta comportamentul
 Antisocial
 Borderline
Psihoterapie suportiva pt relatii confortabile cu ceilalti
 Histrionic
 Narcisist

 Precontemplare
Psihoterapie extensiva –multiple tehnici  Contenplare
+ doze mici antipsihotice,/SSRI/ stabilizatori dispozitie  Pregatirea
afectiva  Actiunea
 Mentinerea

Preocupat de detalii, perfectionist

Excesiv de devotat muncii, inflexibil in credinte, A=bizar, ciudat, excentric
incapatanare
Zgarcit  Paranoid
Dificultate in a lucra cu altii  Schizoid
Acumulare obiecte nefolositoare  Schizotipal

Paranoia
Idei de referinta
Nevoie constienta de a consuma o anumita substanta
Comportanent excentric + inadecvat
pentru efectele sale pozitive sau de teama de a nu
Anxietate sociala
resimti efectele absentei acesteia
Vorbire dezorganizata
Convingeri bizare
 Concluzia in studiile caz-control si in Eroarea de investigatie
cohorta descriere+consecinte

Avantaje trial clinic randomizat si seria de Eroare- perioada de latenta descriere+

cazuri consecinte

Dezavantaje seria de cazuri, studiu

Eroarea de durata- descriere+consecinte
transversal si meta-analiza

Eroarea observationala-
Descriere studii cohorta
descriere+consecinte

Eroarea de publicare-
Descriere studiu caz-control
descriere+consecinte

Eroarea de inrolare =selectie Eroarea de memorie-

descriere+consecinte descriere+consecinte
 =interpretarea subiectiva a datelor de catre
investigator duce la devierea catre concluzii „dorite”
 Asemanarea rezultatelor studiului cu ipoteza
propusa este incorecta
=testul de screening da un dg precoce in grupul de
studiu comparativ cu cel martor, dar nu are nici un
efect asupra duratei de suprav
 Periaoda de la dg la rezultat da impresie falsa
a cresterii duratei de suprav; timpul de la
aparitia bolii la rezultat ramane de fapt acelasi,
indiferent de screening
=testul de screening detecteaza mai mult cazuri de
boala lent progresive si omite cazurile rapid
progresive
 Eficacitatea screeningului este exagerata
=subiectii rasp subiectiv la intrebari deoarece
constientizarea studiului le schimba perceptia asupra
problemei
 Eficacitatea terapiei nu e descrisa cu precizie
=studiile care arata o diferenta intre grupuri au o
probabilitate mai mare de a fi publicate decat studiile
care nu arta nicio diferenta
 Datele disponibile pt meta-analiza pot sa nu
includa studiile care sustin ipoteza nula
=erori de memorie ale subiectilor din cauza confuziei
cu experiente anterioare
 Pacientii cu experiente negative sunt mai
predispusi sa-si aminteasca detalii negative
Caz control: raportul cotelor
Cohorta: risc relativ
TCR: standard de aur pt testare medicamente; poate
fi controlat pt mai multi factori de confuzie
Seria de cazuri: usor de realizat; ofera o imagine
privind aspectele mai putin intelese
Seria de cazuri si transversal: nu pot fi folosite pt
testarea ipotezelor
Meta-analiza: incapabila sa elimine factorii limitativi
din studiile originale
-examineaza grup de subiecti expusi la o situatie sau
un factor dat
-pot fi prospective (grupul expus este identificat si
urmarit in timp) sau retrospective (examineaza grupul
expus la care boala a aparut deja)
-comparatie retrospectiva a pacientilor care au boala
cu martorii sanatosi
-se ia in considerare frecv anumitor expuneri in
ambele grupuri
=repartizarea nerandomizata a subiectilor in grupurile
de studiu
 Rezultatele studiului nu se aplica populatiei
generale
 Eroare de auto-selectie Definitie Sensibilitate, Specificitate, VPP,
descriere+consecinte VPN

La cine apar rezultatele fals-negative, fals-

Ce sunt variabilele de confuzie?
pozitive

Def incidenta si prevalenta Ce masoarea ratele de probabilitate?

Valori RR si interpretare Definitie eroarea de tip I si II

Ce este raportul cotelor? Enumerare drepturi pacient

Calcul RA, RAR, NNT Boli ce trebuie raportate prin lege

Se= probabililatea ca un test de screen. sa fie pozitiv
la pacientii care au boala =pacientii cu un anumit istoric medical sunt mai
Sp= probabil ca un test de screen sa fie negativ la predispusi sa participe la un studiu legat de boala lor
pac care nu au boala
 Subiectii nu sunt reprezentativi pt populatia
VPP= probabil ca un pac cu test+ sa aiba o boala generala si induc variabile de confuzie
VPN=probabil ca un pac cu test- sa nu aiba o boala

Fals - :la pacientii care au boala si cu test negativ;

=factori care afecteaza atat grupurile experimentale,
aproximate prin (1-Se)
cat si cele de control, interferand cu relatia dintre
Fals+ : la pacientii care nu au boala si cu test pozitiv;
aceste grupuri
aproximate prin (1-Sp)

Incidenta= nr cazuri noi ce apare intr-o unitate de

timp intr-o populatie (probabilitatea de a dezv acea
Masoara performanta testelor de diagnostic si elimina conditie in acea perioada de timp)
dependenta de prevalenta bolii
Prevalenta= nr de pers cu o anumita afectiune intr-o
perioada de timp

Tip I: ipoteza nula este respinsa, chiar daca este

adevarata (fals-pozitiva) >1 = relatie pozitiva intre expunere si boala
<1 = relatie negativa intre expunere si boala
Tip II: ipoteza nula nu este respinsa, chiar daca este =1 =nu sugereaza nicio relatie intre expunere si boala
falsa (fals-negativa)

1. Confidentialitatea
=probabilitatea expunerii in randul pacientilor care au
2. Raportarea publica
o boala comparativ cu probabilitatea expunerii in
3. Consimtamant informat
randul pacientilor fara acea afectiune
4. Dezvaluirea completa a informatiilor

HIV
RA=(rata bolii la pop expusa)-(rata bolii la pop
BTS
neexpusa)
hepatitele
Boala Lyme
RAR=(rata bolii in grupul martor)-(rata bolii in grupul
Boli cu transmitere pe cale alimentara
de interventie)
Meningita
Rabie
NNT=1/ARR
Tuberculoza
 Ce este consimtamantul implicit Carcateristici moarte cardiaca

Conditii pt ca un pacient sa fie considerat

Defintie moarte cardiaca
compentent pt luarea deciziilor

Enumerare probleme legate de sfarsitul

Ce este eutanasierea
vietii

Cand pot fi organele considerate Cand pot medicii elimina asistenta

inadecvate pt transplant respiratorie?

Definitie moarte cerebrala Ce este ordinul de neresuscitare

Afectiuni ce pot imita moartea cerebrala Ce este semnificatia statistica

 1. Absenta refl trunchi cerebral
2. Apnee cand pac e decuplat de la ventilator pt o
durata suficienta pt a produce o conducere
normala hiperbarica consimtamant in cunostinta de cauza sau
3. Abs potentiale evocate auditive de trunchi cerebral, consimtamantul parintilor pt minori nu sunt necesare
absenta circulatiei cerebrale la ex radiologic sau pt terapia de urgenta
persistenta linie izoelectrice EEG
4. Aspect pac nu poate fi explicat de alte conditii
5. Absenta hipotermie/intoxicatie

1. Sa nu fie dg in prezent cu psihoza sau

intoxicatie
= incapacitate de a restabili o bataie cardiaca
2. Sa inteleaga situatia sa medicala
spontana la un pacient asistolic
3. Sa fie capabil sa ia decizii care sunt in acord
cu valorile sale anterioare

1. Ordinul de neresuscitare
=administrarea activa de catre medic a unui agent 2. Suport vital
letal unui pacient pt a pune capat suferintei datorate 3. Deces asistat medical
unei stari 4. Moartea
5. Donarea de organe

Neoplasm cu diseminare generalizata sau nevindecat

Sepsis
Compromitarea functiei organului
-cand nu exista nici un tratament si pacientul e
Infectie/boala cu specificitate de organ
incapabil sa-si exprime decizia, daca familia si
Hipotermie
medicul cred ca eliminarea asistentei este in
HIV
concordanta cu ceea ce si-ar dori pacientul
>80 ani
Hemoglobinopatie
Ischemie prelungita

=un tip de document sub forma de directiva in avans =absenta ireversibila a activitatii intregului creier
care detaliaza ingrijirea in caz de coma, stop cardiac, (inclusiv trunchiul cerebral) la un pacient, care
dementa severa, boala terminala dureaza >6 ore

Encefalopatia metabolica
=diferenta detectabila statistic intre grupuri
Hipotermia
-exprimata prin valoarea probabilitatii p
Intoxicatia
-p<0.05 = ipoteza nula poate fi respinsa (exista relatie
Sdr de blocare=locked in
semnif intre grupuri)
Sdr Guillan-Barre