Tradus de dr.

MAD

DISCLAIMER
Am creat acest document pentru a vă ajuta, însă nu îmi asum posibilele greșeli,
nu știu dacă traducătorii o să considere ca mine corespondența anumitor cuvinte.
Recomand ca la prima citire să aveți și documentul în engleză, pe care îl voi atașa.
Veți mai găsi atașate documente cu grile cu grile gândite de mine.
Puteți să ma contactați pe instagram sau pe mail pentru a semnala eventuale
greșeli sau dacă aveți nelămuriri.
Spor la învățat!

DERMATOLOGIE
Tradus de dr.MAD

I. Infecții
A. Celulita
1. Infecție bacteriană acută a dermului și a țesutului subcutanat, cel mai frecvent
cauzată de streptococul de grup A
2. Factori de risc = consum intravenos (IV) de droguri, diabet zaharat (DZ), pacient
imunocompromis, infiltrarea pielii (ulcer cutanat, chirurgie, traume), celulită în
antecedente, disfuncție venoasă sau limfatică
3. Clinic = eritem, piele edemațiată și dureroasă, mialgii, frisoane; căldură în zona
afectata, febră; leziunile pot fi în apropierea plăgilor (vezi Figura 9-1)
4. Paraclinic =
valori crescute de : leucocite (WBC)
viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH)
proteina C-reactivă (CRP)
5. Tratament = cefalosporine orale sau β-lactami rezistenți la penicilinază timp de 10-
14 zile;
Antibiotice IV pentru cazurile severe sau bacteremie;
pacienții care prezintă purulență și / sau cu risc de MRSA trebuie să primească co-
trimoxazol sau linezolid, iar dacă starea lor este severă putem administra vancomicină
IV
6. Complicații = abces, sepsis, fasciită necrozantă;
Rata de recurență de la 20% la 50%

ATENȚIE
Culturile bacteriene de la nivelul pielii sau leziunii sunt rareori utile în celulită,
deoarece conțin frecvent flora cutanată normală sau rezultatele sunt fals negative.

B. Abcesul cutanat
1. Colecție purulentă subcutanată, cel mai frecvent cauzată de stafilococi, de
obicei MRSA.
2. Poate apărea ca o colecție a mai multor foliculi piloși infectați (carbuncul)
Tradus de dr.MAD

3. Hidradenita supurativă
A. Reprezintă ocluzia foliculară cronică și inflamația glandelor apocrine, ce duc la
formarea de abcese recurente la nivelul axilei, inghinal si perineului.
b. Infecția cronică duce la cicatrizare
c. Pentru tratament poate necesita atât antibiotice, cât și excizie chirurgicală
ă
ATENȚIE
Bacteriile anaerobe sunt mai frecvent o cauză a abceselor în regiunile lombare și
perineale decât în ​alte părți ale corpului.

FIGURA 9-1
Celulita pretibială stângă
Observăm pielea eritematoasă, edematiață, cu o ușoară descuamare.
(Goodheart, H. P. [2003]. Photoguide of Common Disorders [2nd ed.]. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins; with permission; figura 2-69.)

4. Clinic = edem eritematos, fluctuant și localizat la nivelul pielii; sensibil la palpare;

durerea este frecvent ameliorată prin ruperea abcesului
5. Paraclinic = Colorația Gram și cultura bacteriană sunt recomandate pentru cazuri
complicate sau recurente
6. Tratament = incizie și drenaj;
antibiotice (cum ar fi co-trimoxazolul, al carui spectru de acțiune implicî si MRSA)
7. Complicații = sepsis
abces facial care poate duce la tromboza sinusului cavernos
Tradus de dr.MAD

C. Fasceita necrozantă
1. Infecția polimicrobiană a planurilor fasciale cu răspândire rapidă ce duce la
distrugerea extinsă a țesuturilor moi și infecție sistemică
2. Clinic= durere exagerată, piele eritematoasă, caldă și edemațiată;
pierderea sensibilității la nivelul țesutului afectat, febră, crepitații la nivelul pielii
infectate, decolorare purpurie, bule, progresie rapidă
3. Paraclinic = leucocite, rata de sedimentare a eritrocitelor crescute si proteina C
reactiva CRESCUTE
hiponatremie
cultura bacteriană este utilă pentru determinarea agentului patogen
4. Radiologie = radiografia sau tomografia computerizată (CT) poate detecta emfizem
subcutanat
5. Tratament = debridare, incizie și drenaj chirurgical prompt; antibiotice cu spectru larg
IV
6. Complicații = sepsis
sindrom de compartiment
mortalitate ridicată (25% pacienți)
D. Gangrena
1. Necroza țesuturilor în urma unei vascularizații slabe sau a unei infecției severe
(ocazional, Clostridium perfringens); în funcție de aspect poate fi umedă sau uscată
2. Clinic= infecție cutanată în antecedente sau leziune penetrantă
durere cutanată severă ; febră, hipotensiune, crepitatii cutanate, miros
putred
3. Paraclinic = cultură bacteriană de la nivelul plăgii
4. Radiologie = emfizem subcutanat observat cu ajutorul radiografiei sau computer
tomografului pentru gangrena umedă
Se pot efectua si angiografia sau angiografia prin rezonanță magnetică (MRA) care pot
demonstra insuficiență vasculară
5. Tratament = incizie și drenaj, debridare, antibiotice;
amputarea este frecvent necesară

ATENȚIE
Gangrena uscată : necroză treptată a pielii din cauza insuficienței
vasculare.Pielea este dură și uscată.
Gangrena umedă : necroză cauzată de obstrucția vasculară acută sau de
o infecție, prezintă vezicule și edem ale zonei implicate.
Tradus de dr.MAD

E. Impetigo
1. Infecția contagioasă a pielii întâlnită cel mai frecvent la copii; cel mai frecvent
cauzat de Staphylococcus aureus
2. Clinic= prurit facial; leziuni care prezintă cruste galbene, localizate în jurul
suprafețelor cutaneomucoase; vezicule eritematoase (flictene) (Figura 9-2)

3. Tratament = antibiotice topice (mupirocină),

antibiotice orale (in forme severe sau în puseu) : dicloxacilină sau
cefalexin

ATENȚIE!
Nu există o asociere dovedită între acneea vulgară și anumite tipuri de alimente.

FIGURA 9-2
Impetigo localizat la nivelul nării stângi, cauzat de infecția cu Staphylococcus
aureus
Observăm prezența scuamelor grăsoase, galbene de la nivelul leziunii
(From Smeltzer, S. C., Bare, B., Hinkle, J. L., & Cheever, K. H. [2010]. Brunner and Suddarth’s Textbook of Medical-Surgical Nursing [12th ed., p.
1687]. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins; with permission.)

ATENȚIE!
Acneea scade în severitate de obicei odată cu sfârșitul adolescenței.
Utilizarea corticosteroizilor și tulburările de formare a androgenilor sunt cauze
frecvente ale puseelor la vârsta adultă.
 Tradus de dr.MAD

F. Acneea vulgară
1. Inflamarea foliculilor piloși și a glandelor sebacee, asociate cu:
Propionibacterium acnes
perioada adolescenței
hormonii androgeni
obstrucția porilor din cauza pielii exfoliate sau produselor de îngrijire personală
2. Clinic
A. Pustule,papule sau noduli eritematoși, predominant localizați la nivelul feței,
gâtului,pieptului si spatelui.
3. Tratament
A. Tratamentul de primă linie este reprezentat de retinoizii topici
b. Antibioticele (orale sau topice) pot inhiba creșterea bacteriană (terapia de linia a
doua, utilizată împreună cu un retinoid topic)
c. Peroxidul de benzoil aplicat topic are proprietăți antimicrobiene (terapia de linia a
doua, adesea utilizată în asociere cu un tratament retinoid topic și un antibiotic).
d. Contraceptivele orale pot fi utile la femeile care nu răspund la terapia de mai sus.
e. Izotretinoin oral (analog de vitamină A) se administrează pentru cazurile severe, dar
necesită o monitorizare atentă a enzimelor hepatice (risc de hepatotoxicitate), iar pentru
femei este recomandată contracepția și testarea lunară a hCG ( există riscul de defecte
congenitale).
f. Săpunurile au un efect redus asupra acestei patologii.
4. Complicații = acneea poate duce la cicatrici permanente

URMĂTOAREA ETAPĂ →
Femeile ar trebui să prexinte cel puțin două teste de sarcină ( urinare ) negative înainte
de a se administra izotretinoin oral.

G. Virusul Herpes Simplex (HSV)

1. Infecție virală recurentă a suprafețelor cutaneo mucoase cauzată de HSV-1 sau HSV-
2. HSV este transmis prin contactul cu secreții orale sau genitale.
3. HSV-1 cauzează, în primul rând, afectare orală, iar HSV-2 afectare genitală.
4. După infecția primară, materialul genetic viral rămâne cantonat la nivelul ganglionilor
senzoriali; stresul va determina reactivarea bolii la nivelul nervilor implicați.
Tradus de dr.MAD

5. Clinic= vezicule mici, dureroase localizate perioral (HSV-1) sau la nivelul organelor
genitale (HSV-2) care sunt prezente câteva zile ; (vezi figura 9-3)

infecția primară prezintă de obicei simptome mai severe și o simptomatologie de tip flu
like.
6. Paraclinic = cultură virală, testare antigen HSV, PCR ADN HSV.
7. Tratament = nu există tratament curativ, deci tratamentul trebuie să fie orientat către
minimizarea simptomelor și exacerbărilor;
aciclovir, famciclovir sau valaciclovir scurtează durata recurențelor și poate reduce și
numărul acestora la pacienții care prezintă erupții frecvente;
terapia poate fi fie intermitentă (episodică), fie continuă (supresivă).
8. Complicații
a. Transmiterea de la mamă infectată la nou-născut poate provoca boli diseminate cu
afectare neurologică severă.
b. La pacienții imunosupresați poate duce la encefalită, pneumonită și hepatită.

Figura 9-3
Herpes simplex
Veziculele periorale sunt mai sugestive pentru infecția cu HSV1 față de HSV2
(From Weber, J., & Kelley, J. [2010]. Health Assessment in Nursing [4th ed., p. 294]. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins; with permission.)
Tradus de dr.MAD

Figura 9-4
Varicelă la copil cauzată de virusul varicelo zosterian
Deși veziculele mici cu crustă sunt dispuse pe tot corpul in copilarie, în cazul infecției
reactivate la vârstă adultă afectează un singur dermatom
(From Goodheart, H. P. [2003]. Goodheart’s Photoguide of Common Skin Disorders [2nd ed.]. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins; with
permission; figura 8-2.)

H. Varicela
1. Infecția cu virusul varicelo-zosterian poate apareă ca boală primară (varicela) sau ca
boală recurentă (zona zoster) (vezi figura 9-4)
2. Varicela și zona zoster au manifestări diferite, în ciuda faptului că sunt cauzate de
aceeași infecție virală (vezi tabel 9-1)

URMĂTOAREA ETAPĂ →
Starea de imunitate privind varicela (fie le-a fost efectuat vaccin fie au trecut prin
boala atunci cand erau copii) trebuie verificată la toate femeile însărcinate;
imunoglobulina specific anti variceloasă trebuie administrată tuturor gravidelor neimunie
care dezvoltă boala.

I. Veruca vulgară(negi)
1. Tumori epiteliale benigne cauzate de infecția locală cu unul dintre numeroasele tipuri
de papilomavirus (HPV)
 Tradus de dr.MAD

2. Clinic= leziuni bine definite ale epiteliului îngroșat, care pot apărea fie plate (negi
plantari), fie elevate;
prezintă sensibilitate ocazională la palpare
3. Tratament = ocazional autolimitat;
acidul salicilic sau crioterapia pot fi necesare pentru îndepărtare
4. Complicații = unele forme de HPV (tipurile 6 și 11) care cauzează verucile genitale
sunt asociate cu cancerul de col uterin

ATENȚIE!
Pacienții imunocompromiși prezintă un risc crescut de a dezvolta encefalopatie sau retinită, ele
fiind complicații ale varicelei.

infecția cu virusul varicelo- Varicela (infecție Zona Zoster (recurență)

zosterian primara)
Populația afectată Mai frecvent la copii
Momentul apariției Simptomatologia apare la
mai mult de 2 săptămâni
de la infecție:
durere de cap, stare
generală alterată, mialgiile
si febra preced apariția
leziunilor cu mai puțin de
3 zile ( <3 )
Tipul leziunii Macule mici și rosii care
evoluează către papule
apoi spre vezicule, iar în
Pacienți care au avut anterior
infecția cu virusul varicelo-
zosterian
Stare generală alterată, mialgii si
febra care preced leziunile cu
aproximativ 3 zile
Macule mici și rosii care evoluează
către papule apoi spre vezicule, iar
în final formează o crustă
 Tradus de dr.MAD

final formează o crustă

Distribuția leziunii extinsă Limitată la un singur sau câteva
dermatoame ; implicarea mai
multor dermatoame sugerează
boala diseminată
Evoluție Leziunile se pot dezvolta Leziunile sunt prezente timp de o
în decurs de până la o săptămână si pot fi dureroase ;
săptămână, dupa care contagioase până cand sunt
regresează la cateva zile acoperite cu crustă
după ce au apărut;
ele sunt contagioase
până în momentul când
cand sunt acoperite cu
crustă
Tratament Medicamente anti prurit; Aciclovir
aciclovir se folosește în analgezice
cazurile severe sau la cei posibil si corticosteroizi
imunocompromiși ;
vaccinarea a redus
semnificativ incidența bolii
Complicatii Forme mai grave se pot Neuralgie postherpetică(durere de
observa la bătrâni sau la lungă durată la nivelul erupției)
pacientele însarcinate Neuropatie trigeminală
(risc mai mare de
pneumonie variceloasă) și
poate avea consecințe
severe daca este
transmisă de la mama
infectata la fătul
nenăscut
Tradus de dr.MAD

J. Molluscum Contagiosum

1. Infecția virală a pielii (poxvirus) observată cel mai frecvent la copii și la pacienții
imunocompromiși
2. Clinic= papule nedureroase, lucioase, cu ombilicație centrală
3. Paraclinic = colorațiile Giemsa și Wright relevă corpi mari de incluziune, totuși
diagnosticul se face adesea clinic
4. Tratament = frecvent autolimitat;
chimice, laser sau crioterapie pentru îndepărtare

K. Scabie
1. Infestare cutanată cu acarianul Sarcoptes scabiei
2. Factori de risc = condiții de viață ce presupun aglomerația, igienă precară
3. Clinic= prurit sever (cel mai frecvent la baza degetelor de la mână și degetelor de la
picioare) care se agravează după o baie fierbinte;
La o examinare atentă a pielii se poate observa șanțul acarian în vecinatatea unor
papule.
4. Paraclinic = acarienii și ouăle pot fi observate la nivelul pielii cu ajutorul unui
microscop
5. Tratament
a. Cremă de permetrin sau ivermectin oral;
pentru ameliorarea pruritulu difenhidramina
b. Toate hainele, prosoapele și lenjeria trebuie spălate în apă fierbinte
c. Complicații = infectarea contactelor apropiate

L. Infecții fungice
1. Infecțiile fungice cutanate sunt de obicei caracteristice în funcție de regiune. (vezi tabel
9-2; figura 9-5)

2. Frecvent asociate cu medii calde sau umede, obezitate, diabet zaharat sau utilizare
recentă de antibioticelor
Tradus de dr.MAD

Infecția Agentul Aspectul Diagnostic Tratament

fungică patogen leziunii
Tinea Malaessezia Macule de KOH relevă Antifungic
versicolor furfur culoarea hife scurte si topic folosit
(pityriasis somonului, spori pentru câteva
versicolor) maro deschis ( ,,spaghete săptămâni
sau cu chiftele,,) SAU
hipopigmentat ketoconazol
e, mai oral pentru 1-
frecvent la 5 zile
nivelul
pieptului si
spatelui;
leziunile nu se
bronzeaza si
pot avea
scuame dacă
sunt răzuite
Tinea Microsporum plăci scuamo- KOH relevă Antifungic
necauzată de Trichophyton eritematoase, hife topic folosit
M.furfur.Este Epidermophyt cu centru clar timp de mai
descrisă în on și multe
funcție de pruriginoase săptămâni
localizare: Antifungic oral
corporis-corp pentru
cruris-inghinal cazurile
pedis-picioare rezistente
unguium-
patul unghial
capitis-scalp
Intertrigo Candida plăci KOH relevă Antifungic
albicans eritematoase, pseudohife topic
Tradus de dr.MAD

dureroase si Corticosteroid
pruriginoase, topic
îpreuna cu
pustule, mai
des întalnite
la nivelul
pliurilor
cutanate

KOH- hidroxid de potasiu

Figura 9-5
Tinea corporis;
infecție fungică a pielii caracterizată de rash scuamos al corpului cu zona clară centrală
și cu margine bine definită
(From Goodheart, H. P. [2009]. Goodheart’s Photoguide of Common Skin Disorders [3rd ed., p. 121]. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins;
with permission.)

II. PATOLOGIE CUTANATĂ INFLAMATORIE

A. Reacții de hipersensibilitate cutanată

1. Reacție alergică cutanată aparută în urma contactului cu pielea sau a ingestiei
unui anumit alergen (de exemplu, medicamente)
2. Mecanismul reacției
Tradus de dr.MAD

A. Tipul I: cauzat de degranularea mastocitelor; erupție ușoară, difuză (urticarie), care

apare la scurt timp după expunere și durează doar câteva ore
b. Tipul IV: cauzat de activitatea limfocitelor; erupție asemănătoare rujeolei
(morbilliformă, maculopapulară) apare la câteva zile după expuneri ulterioare la alergen
(mecanismul cel mai des întâlnit al dermatitei de contact alergice)
3. Clinic
A. în dermatita de contact :Prurit, erupție eritematoasă cu diverse patternuri (linii,
forme)
b. Ingerarea unui alergen (de exemplu, alimente, medicament) poate provoca rash
localizat sau difuz
c. Istoricul consumului de medicamente, contactul cu alergenul sau manifestări similare
in antecedente sunt utile pentru diagnostic

ATENȚIE
Cauze frecvente ale dermatitei de contact alergice sunt reprezentate de plante (iederă
otrăvitoare, stejar otrăvitor etc.), nichel, săpunuri și latex.

URMATOAREA ETAPĂ
Patternul rashului ajută la diferențierea între o cauză externă, unde forma erupției
va fi definită, față de o cauză internă unde distribuția va fi nedefinită.

Figura 9-6
Dermatită de contact
Dermatită de contact în
urma expunerii la iederă
otrăvitoarare.Liniaritatea
rashului este sugestivă
pentru cauză externă
(From Goodheart, H. P. [2003]. Goodheart’s
Photoguide of Common Skin Disorders [2nd
ed.]. Philadelphia, PA: Lippincott Williams &
Wilkins; with permission; figura 2-48.
Tradus de dr.MAD

4. Tratament
A. Oprirea agentului cauzator sau eliminarea contactul cu alergenul
b. Cazurile ușoare pot fi tratate cu corticosteroizi topici și antihistaminice.
c. Corticosteroizii orali pot fi necesari în cazuri mai grave.
d. Epinefrina este indicată în cazuri severe care cauzează angioedem al căilor
respiratorii și / sau anafilaxie.

B. Eritemul Multiform
1. Reacție de hipersensibilitate cutanată mai gravă, cauzată de medicamente, infecții
sau vaccinare
2. Clinic = stare generală alterată, mialgii, prurit;
macule ( leziuni mici, nepalpabile);
plăci (leziuni mari nepalpabile) sau
vezicule la nivelul extremităților (în special palme, tălpi);
leziuni in cocardă, target like ( centru eritematos înconjurat de un inel interior pal si un
inel exterior eritematos)
3.Paraclinic = valoare crescută a eozinofilelor
biopsia cutanată prezintă limfocite in număr mare și keratinocite
necrozate
4. Tratamentul = poate fi autolimitat; oprirea agentul cauzator; corticosteroizi,
analgezice

ATENȚIE!
Penicilinele, sulfonamidele, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), contraceptivele
orale și anticonvulsivante sunt medicamentele cel mai des asociate cu eritemul
multiform.

C. Sindromul Stevens – Johnson

1. Formă severă de eritem multiform care implică mucoasa și formarea de plăci grave
care implică <10% suprafață corporală (SA)
2. Poate fi observată descuamarea pielii; risc ridicat de deshidratare
3. Clinic = prodromul este reprezentat de stare generală alterată, dureri corporale,
febră;
erupția este polimorfă cu macule, leziuni in țintă,eritem, bule și exfoliere.
Tradus de dr.MAD

Semnul Nikolsky pozitiv (epidermul ,,naparleste in bucati mari la atingeri usoare)

4. Tratament = oprirea agentul cauzator; Lichide IV; tratat frecvent în unitatea de arși

D. Necroliză epidermică toxică (TEN)

1. Cea mai severă formă de hipersensibilitate cu descuamare semnificativă a pielii și
necroză a întregii grosimi a epidermului, care implică> 30% SA (vezi figura 9-7)
2.Paraclinic = scăderea leucocitelor, hemoglobinei, hematocritului,
creșterea alaninei aminotransferazei (ALT), creșterea aspartatului
aminotransferazei (AST)
3. Tratament
A. Oprirea agentului cauzator
b. Tratarea pacientului în centrul pentru arși, hidratare IV, imunoglobulină IV.
c. Aciclovirul poate fi util în cazurile cauzate de HSV.

ATENȚIE
HSV și Mycoplasma pneumoniae sunt cauze infecțioase frecvente ale eritemului
multiform.

Figura 9-7
Necroliză epidermală toxică
Patologie cutanată care începe ca un rash
eritermatos generalizat si progresează spre
descuamare extinsă si formare de eroziuni
(From Elder, D. E., Elenitsas, R., Rubin, A. I., Ioffreda, M., Miller, J., & Miller, F. O.
[2013]. Atlas and Synopsis of Lever’s Histopathology of the Skin [3rd ed., p. 179].
Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins; with permission.)
Tradus de dr.MAD

E. Dermatita seboreică
1. Hiperproliferarea cronică a epidermuluii cel mai frecvent întâlnită la nivelul scalpului
sau feței
2. Cel mai frecvent întâlnit la adolescenți și sugari, asociat cu Malassezia
3. Clinic = prurit; plăci eritematoase cu scuame galbene, grăsoase
4. Tratament = emolienți la sugari,
atunci când este implicat scalpul se poate utiliza un șampon care
conține seleniu sau ketoconazol;
corticosteroizi și antifungice utilizate pentru alte regiuni
5. Complicații = recurență frecventă

ATENȚIE!
Dermatita seboreică a scalpului la sugari se numește „crustă de lapte”.

F. Dermatită atopică ( eczema)

1. Erupție cutanată inflamatorie cronică caracterizată prin papule ce însoțesc pielea
uscată
2. Există atât forme infantile (rezoluție în primii ani de viață), cât și forme adulte
(recurente)
3. Factori de risc = astm, rinită alergică, antecedente familiale
4. Clinic = prurit; zone eritematoase de piele uscată cu posibile vezicule la nivel
flexural, fața dorsala a mâinilor și picioarelor,piept, spate sau față;
la sugari sunt mai frecvente leziunile de la nivelul feței și scalpului (vezi figura 9-8)

5. Tratament = evitarea factorilor precipitanți

creme hidratante, corticosteroizi topici;
cazurile grave pot fi tratate cu corticosteroizi orali și antihistaminice
6. Complicații = eczeme herpetiforma, suprapunerea cu infecție HSV

ATENȚIE
Dintre pacienții cu psoriazis, 10% până la 20% au, de asemenea, artrită
psoriazică.
Tradus de dr.MAD

G. Psoriazis
1. Tulburare inflamatorie cutanată, caracterizată de hiperproliferare epidermului
2. Clinic = posibil prurit; plăci eritematoase bine delimitate cu scuame argintii
localizate pe suprafețele extensoare, care sângereaza ușor o dată cu cu
îndepărtarea acestora ( semnul Auspitz),
posibile pustule mici,
pitting unghial, elevarea unghiilor (vezi figura 9-9)

3.Paraclinic = nu sunt necesare pentru diagnostic;

biopsia cutanată relevă epidermul îngroșat,
stratul celular granular absent și
celule nucleate in stratul cornos
4. Tratament = emolienți, corticosteroizi topici; fototerapia,
metotrexatul, ciclosporina pot fi utilizate în cazuri severe

ATENȚIE
Distribuția rashului în pitiriazis rosea se prezintă precum un model denumit „pom de
Crăciun”.

H. Pitiriazis Rosea
1. Tulburare inflamatorie cutanată, ușoară, întâlnită atat la copii și adulți tineri .cu
posibilă corelație virală caracterizată prin papule pe trunchi și extremități
2. Clinic
a. Prurit;
papule eritematoase ovale acoperite cu scuame albe localizate în principal pe piept,
spate și extremități
b. Erupția debutează cu apariția leziunii denumită „placă heraldică” (leziune rotundă,
unică cu diametrul de până la 5 cm) cu câteva zile înainte erupției generalizată (vezi figura
9-10)

3. Tratament = autolimitat; steroizi topici, antihistaminice

Tradus de dr.MAD

Figura 9-8
Dermatita atopică(eczemă) la adult caracterizată de plăci eritematoase cu piele uscată
(From Goodheart, H. P. [2003]. Goodheart’s Photoguide of Common Skin Disorders [2nd ed.]. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins;
with permission; figura 2-8.)

Figura 9-9
Psoriazis;plăci rosii cu scuame arginitii la nivelul zonei extensoare a antebratului; leziuni
similare se regasesc si la nivelul extensor al genunchiului
(From Goodheart, H. P. [2003]. Goodheart’s Photoguide of Common Skin Disorders [2nd ed.]. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins; with
permission; figura 2-23.)
Tradus de dr.MAD

I. Eritemul nodos

1. Inflamația dermului și a țesutului adipos, rezultând noduli eritematoși dureroși; cel

mai frecvent localizat la nivelul tibiei, anterior, dar poate afecta și trunchiul și alte
extremități
2. Cauzat de :
• reacție întârziată în urma unei infecții
• boli vasculare de colagen,
• boli inflamatorii intestinale
• medicamente

3. Clinic = stare generală alterată , artralgii;

noduli eritematoși sensibili (de obicei pretibiali), febră

4.Paraclinic = posibil titru pozitiv antistreptolizină O (atunci când este asociat cu

infecție streptococică),
VSH crescut;
biopsia cutanata poate prezenta inflamație grăsoasă
5. Tratament = autolimitat; AINS, iodură de potasiu

Figura 9-10
Pityriasis rosea
Papule scuamoase dispuse la nivelul
pieptului sau spatelui care dau aspectul de
,,brad de Crăciun ,, (Image provided by Stedman’s.)
Tradus de dr.MAD

I I. Boli buloase
A. Pemfigus vulgar
1. Boala autoimună caracterizată prin apariția de autoanticorpi anti molecule de
adeziune epidermale
2. Majoritatea pacienților sunt de vârstă mijlocie sau vârstnici
3. Clinic = vezicule fragile, dureroase, la nivelul orofaringelui și pieptului, precum și la
feței și a regiunii perineale; veziculele se pot rupe ușor și astfel eroziunile apar
frecvent, semnul Nikolsky pozitiv vezi figura 9-11)

4.Paraclinic = biopsia cutanată arată segregarea celulelor epidermale ( acantoliză)

păstrând membrana bazală intactă;
imunofluorescența relevă anticorpi antiepidermali
5. Tratament = corticosteroizi, azatioprină sau ciclofosfamidă
6. Complicații = sepsis, mortalitate ridicată în lipsa tratamentului

B. Pemfigoid bulos
1. Tulburare autoimună caracterizată prin autoanticorpi anti membrană bazală
epidermală
2. Majoritatea pacienților au vârsta> 65 de ani
3. Clinic = vezicule / bule larg răspândite (în special pe suprafețele flexoare și
regiunea perineală), prurit; se pot forma eroziuni prin ruperea veziculelor ; semn
Nikolsky negativ (vezi figura 9-12)
4.Paraclinic = imunofluorescența relevă anticorpi anti membrana bazală.
5. Tratament = corticosteroizi orali /topici
sau azatioprină
Tradus de dr.MAD

Figura 9-11
Pemfigus vulgar
Se formează bule fragile, care se rup ușor si duc la eroziuni răspândite, precum și la
descuamare
(From Elder, D. E., Elenitsas, R., Rubin, A. I., Ioffreda, M., Miller, J., & Miller, F. O. [2013]. Atlas and Synopsis of Lever’s Histopathology of the Skin [3rd
ed., p. 188]. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins; with permission.)

Figura 9-12
Pemfigoid bulos
Bază eritematoasă din care pornesc mai multe bule mari care progresează către
eroziuni severe
(From Elder, D. E., Elenitsas, R., Rubin, A. I., Ioffreda, M., Miller, J., & Miller, F. O. [2013]. Atlas and Synopsis of Lever’s Histopathology of the Skin [3rd
ed., p. 197]. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins; with permission.)
Tradus de dr.MAD

C. Porfiria Cutanea Tarda

1. Boala rezultată in urma deficitului de uroporfirinogen decarboxilază hepatică, o
enzimă implicată în metabolismul hemului
2. Factori de risc = alcoolul, hepatită C, supraîncărcare cu fier, consum de estrogeni,
fumat
3. Clinic = leziuni cronice nedureroase cu vezicule aflate pe pielea expusă la soare
(în special partea dorsală a mâinilor, antebrațelor, gâtului, feței,
urechilor și picioarelor), piele hiperpigmentată, hipertricoză; veziculele rupte se
vindecă defectuos și duc la formare de cicatrici
4. Paraclinic = AST și ALT crescute,
porfirină plasmatică totală crescută,
porfirine urinare crescute,
uroporfirinogen decarboxilaza scăzută
5. Tratament = flebotomie periodică;
doză mică de clorochină sau hidroxiclorochină;
utilizarea protecției solare;
evitarea factorilor precipitanți (expunerea la soare, alcool, estrogeni,
tutun, suplimente de fier)

IV. Neoplazii
A. Keratoza actinică
1. Leziune cutanată preneoplazică care poate evolua spre carcinom scuamocelular
2. Factori de risc = expunerea la soare
3. Clinic = papule eritematoase cu leziuni mici, aspre, scuamoase, observate la nivelul
zonelor expuse la soare (vezi figura 9-13)
4. Paraclinic = biopsia arată displazia epiteliului (celulele epiteliale mai profunde
prezintă variații de formă și o colorare mai intensă a nucleilor)
5. Tratament = 5-fluorouracil sau imiquimod , ambele aplicate topic
crioterapie
6. Complicații = prezintă risc de 0,1% / an de progresie către carcinom
scuamocelular (60% din carcinoamele scuamoase apar
la nivelul leziunilor de keratoza actinică)

ATENȚIE
Keratoza seboreică este o formațiune comună, benignă, a keratinocitelor imature,
cu aspect hiperpigmentat, verucos, cu aspect de ,, aplicat,, pe piele.
Tradus de dr.MAD

URMATOAREA ETAPĂ
Chiar și atunci când keratoza actinică este diagnosticul probabil, biopsia leziunii este
necesară pentru a exclude cancerul scuamos.

B. Carcinom scuamocelular (spinocelular)

1. Neoplazie cutanată care implică celule scuamoase epitaliale.
2. Factori de risc = expunerea la soare (în special radiații UVB),
keratoză actinică, tfototipul cutanat deschis, leziuni cronice, cicatrici
3. Clinic = placă eritematoasă nedureroasă, cu descuamare în zona expusă la soare;
în timp leziunile pot progresa către sângerare, ulcerare sau pot deveni dureorase ( vezi
figura 9-14)

4.Paraclinic = biopsia relevă celule epidermale anaplazice care se extind până la

nivelul dermului
5. Tratament = excizie chirurgicală;
Excizia Mohs (excizii seriate superficiale cu efectuarea de examen histologic, cu
menținerea aspectului estetic) pot fi efectuată pentru leziunile de pe față;
radiațiile pot fi utile în leziunile mari
6. Complicații = progresează lent, dar poate fi diagnosticată in momentul în care
leziunea este deja mare dacă este localizată în zonele mai slab vizibile, cum ar fi
scalpul sau spatele
; 5% -10% din cazuri metastazează

ATENȚIE
Utilizarea unei protecții solare bune (≥SPF 15) este importantă în prevenirea
cancerului cutanat, asociat cu expunerea la soare.
Tradus de dr.MAD

Figura 9-13
Keratoza actinică
Papule superficiale
acoperite de scuame,
rezultate în urma expunerii
la soare
(From Elder, D. E. [2015]. Lever’s
Histopathology of the Skin [11th ed., p. 987].
Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins;
with permission.)

Figura 9-14
Carcinom scuamos cu baza
eritematoasă si ulcerație
(From Rubin, R., & Strayer, D. S. [2012]. Rubin’s. Pathology [6th ed.,
p. 1163]. Philadelphia, PA: Wolters Kluwer/Lippincott Williams &
Wilkins; with permission.)
Tradus de dr.MAD

C. Carcinom bazocelular
1. Neoplazie cutanată care apare la nivelul celulelor epidermale bazale
2. Factori de risc = expunerea la soare
3. Clinic = papulă perlată cu desene vasculare fine ( telangiectazii) și ulcerație
centrală (vezi figura 9-15)
4.Paraclinic = biopsia relevă celule epidermale bazale aranjate în palisade, cu colorație
bazofilă
5. Tratament = excizie chirurgicală, excizie Mohs, radiații sau crioterapie
6. Complicații = leziunile metastazează rar

ATENȚIE
Carcinomul bazocelular este cel mai frecvent tip de neoplazie cutanată.

D. Melanom

1. Tumoră malignă melanocitară care se răspândește rapid

2. Factori de risc = expunerea la soare, fototip cutanat deschis , antecedente
familiale, numeroși nevi (alunițe)

ATENȚIE
Biopsia de tip raclaj nu trebuie folosită niciodată pentru a evalua o leziune
melanocitara suspectă, deoarece nu oferă țesut suficient pentru un diagnostic clar și nu
poate fi utilizată pentru a măsura profunzimea leziunii.
Tradus de dr.MAD

Figura 9-15
Carcinom bazocelular
Papulă cu aspect perlat cu ulcerație centrală
(From Goodheart, H. P. [2003]. Goodheart’s Photoguide of Common Skin Disorders [2nd ed.]. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins; with
permission; figura 22-17.)

Figura 9-16
Melanom, tip superficial
ABCD(A asimetrie, B (boarder) margine neregulată, C culoare neomogenă,D diametru
mare, >20mm)
(From Rubin, R., & Strayer, D. S. [2012]. Rubin’s Pathology [6th ed., p. 1151]. Philadelphia, PA: Wolters Kluwer/Lippincott Williams & Wilkins; with
permission.)
Tradus de dr.MAD

3.Tipuri
A. Superficial: tipul cel mai frecvent; crește lateral înaintea creșterii invazive
b. Nodular: crește doar vertical și devine invaziv rapid; dificil de detectat, ulcerează
c. Acral lentiginos: implică palmele, tălpile și paturile unghiale
d. Lentigo malign: stadiu in situ de lungă durată, prezent înainte de creșterea verticală
4. Clinic
A. Leziune nedureroasă, pigmentată, cu modificări recente ale aspectului (vezi figura 9-16)
b. Leziunile au margini neregulate, culori multiple și pot fi mari sau cu creștere rapidă
c. În schimb, nevii melanocitari sunt mai simetrici, au margini mai regulate, sunt colorați
omogen și rămân relativ la aceeași dimensiune în timp (vezi figura 9-17)

5. Paraclinic = biopsia excizională relevă melanocite atipice și posibilă invazie a

dermului

ATENȚIE!
Nevii trebuie urmăriti cu ajutorul regulii ABCDE de diferentiere a melanomului:
Asimetrie, Margine (neregulată), Culoare (variabilă), Diametru (> 6 mm) și Crestere.

6. Tratament = excizie chirurgicală (cu margine de 0,5 cm dacă este in situ,

margine de 1 cm dacă este <2 mm grosime,
margine de 2 cm dacă> 2 mm grosime) cu posibilă
disecție a ganglionilor limfatici;
chimioterapie și radioterapie dacă sunt prezente metastaze
7. Complicații = cancer agresiv; metastaze în momentul descoperirii (cel mai frecvent,
plămân, creier și tractul gastro-intestinal)

ATENȚIE
Cel mai important factor de prognostic pentru melanom este grosimea
leziunii (> 0,76 mm asociată cu un risc crescut de metastază).
Tradus de dr.MAD

Figura 9-17
Nev melanocitar
Spre deosbire de melanom, nevul este aproape simetric, are marginea regulată și
culoarea omogenă, cu un diametru mai mic
(From Goodheart, H. P. [2008]. Goodheart’s Photoguide of Common Skin Disorders [3rd ed., p. 364]. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins;
with permission.)