1 Exemplar

Dermatologie Afecțiuni inflamatorii ale pielii:
1. Reacții de hipersensibilitate la nivelul pielii

2. Eritemul polimorf
3. Sindromul Stevens-Johnson
4. Necroliza epidermică toxică
5. Dermatita seboreică
6. Dermatita atopică (eczema)
7. Psoriazis
8. Pitiriazis rozat
9. Eritem nodos
text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

Afecțiuni inflamatorii ale pielii:
Dermatologie 1. Reacții de hipersensibilitate la nivelul pielii
Definiție:
Reacție alergică cutanată declanșată de contactul cutanat SAU
ingestia unui anumit alergen

Mecanismul reacției de hipersensibilitate

Tip I Tip II
- Degranularea mastocitelor - Activitatea limfocitelor
- Erupție ușoară - Erupție asemănătoare rujeolei
- Difuză - Apare la câteva zile după a2a expunere
- Urticarie
- Apare la scurt timp după expunere
- Durează câteva ore

Examen clinic:
- Prurit
- În dermatita de contact: Erupție eritematoasă cu dispoziție distinctă
- Linii
- Forme diverse
- Ingestia unui alergen poate provoca erupții cutanate
- Cu localizare caracteristică
- Sau într-o zonă nespecifică
- Identificarea în anamneză
- Consumul de medicamente
- Contactul cu un alergen
- Reacții similare anterioare

Tratament:
1) Îndepărtarea agentului declanșator sau
OPRIREA contactului cu alergenul
2) Cazurile ușoare pot fi tratate cu
• Corticosteroizi topici
• Antihistaminice
3) Cazurile mai grave pot necesita
• Corticosteroizi orali
• Epinefrina este indicată în caz de producerea angioedemului căilor respiratorii
și/sau anafilaxie

Dermatologie 2. Eritem polimorf
Definiție:
Reacție cutanată de hipersensibilitate MAI SEVERĂ
determinată de
- medicamente
- infecții
- vaccinare

Examen clinic:
- stare generală alterată
- mialgii
- Prurit
- Macule (leziuni mici, nepalpabile)
- Plăci (leziuni mari, nepalpabile)
- Vezicule pe extremități
- Leziuni în țină
- Centru eritematos
- Inel interior palid
- Inel exterior eritematos

Medicamente asociate frecvent cu eritemul polimorf:

- Peniciline
- Sulfonamide
- Antiinflamatoare nesteroidiene
- Contraceptive orale
- Antiepileptice

Dermatologie 3. Sindromul Stevens - Johnson
Definiție:
Formă severă de eritem polimorf
- Afectează mucoasele
- Apar plăci care afectează <10% din suprafața corporală (BSA)

Examen clinic:
- Decolarea pielii poate să fie destul de extinsă
- Risc crescut de deshidratare
- Stare generală alterată
- Dureri musculare
- Febră
- Erupția este polimorfă
- Pot fi prezente
- Macule
- Leziuni în țintă
- Eritem
- Bule
- Exfolierea pielii
- Semn NIKOLSKY pozitiv

Tratament:
- Oprirea agentului declanșator
- Fluide IV
- Administrare frecvent efectuată în secțiile de arși

Dermatologie 4. Necroliza epidermică toxică
Definiție:
Cea mai severă reacție de hipersensibilitate
- Decolare EXTINSĂ a pielii
- Necroza întregii grosimi a epidermului
- Afectând >30 % din suprafața corpului

Examen de laborator:
- Scăderea numărului de leucocite
- Scăderea hemoglobinei
- Scăderea hematocritului
- Creșterea alaninaminotransferazei (ALT)

- Creșterea aspartataminotransferazei (AST)
Tratament:
- Oprirea agentului cauzal
- Hidratare i.v.
- Imunoglobuline i.v.
- ACICLOVIR poate fi util în cazurile produse de HSV
- Pacientul se tratează pe secțiile de arși

Eritem polimorf Sdr Stevens Johnson Necroliza

epidermică toxică
Reacție cutanată de Mai severă Formă severă Cea mai severă
hipersensibilitate
Suprafața corpului În special palmo- < 10 % > 30 %
afectată plantar
Examen de laborator Eozinofilie Nr scăzut de
Nr crescut de - Limfocite
limfocite - Hb
- Ht
Crește ALT, AST

Dermatologie 5. Dermatita seboreică
Definiție:
HIPERproliferare cronică a epidermului
Localizată cel mai frecvent la nivelul

- Scalpului
- Feței
Cel mai frecvent întâlnit la

- sugari
- adolescenți
- asociat cu Malassezia

Examen clinic:
- Prurit
- Plăci eritematoase cu scuame galbene, grăsoase
CRADLE CAP
”cruste de lapte”
Localizarea pe scalpul nou-născuților

Tratament:
- La nou-născuți: emoliente
- Când e implicat scalpul: șampon ce conține
- Ketoconazol
- Seleniu
- Alte regiuni implicate
- Corticosteroizi topici
- Antifungice
Complicații
- recurențe frecvente

Dermatologie 6. Dermatita atopică (eczema)
Definiție:
Erupție cronică cutanată inflamatorie
- Plăci
- Zone de tegument uscat (xeroză)
- Papule

Forme:
- Infantile (se remit în primii ani de viață)
- La adult (recurente)
Factori de risc:
1) Rinită alergică
2) Astm
3) Istoric familial

Examen clinic:
- Prurit
- Plăci eritematoase cu xeroză cutanată
- UNEORI cu vezicule
- Localizate pe
- suprafețe de flexie
- Suprafața dorsală a mâinilor și picioarelor
- Torace anterior și posterior
- Față
- Față și scalp mai frecvent apar la nou născut

Examen clinic:
- Prurit
- Plăci eritematoase cu xeroză cutanată
- UNEORI cu vezicule
- Localizate pe
- suprafețe de flexie
- Suprafața dorsală a mâinilor și picioarelor
- Față
- Față și scalp mai frecvent apar la nou născut

Tratament:
- Evitarea factorilor agravanți
- Utilizarea cremelor emoliente
- Cazurile severe pot fi
- Corticosteroizi orali
- Antihistaminice
Complicații:
- Eczema herpeticum
- Suprainfecție cu HSV

Dermatologie 7. Psoriazis
Definiție:
Boală inflamatorie a pielii caracterizată de HIPERproliferare epidermică

Examen clinic:
- UNEORI prurit
- Plăci eritematoase bine delimitate
- Scuame argintii pe suprafețele extinse
care sângerează ușor la îndepărtarea scoamei (SEMN AUSPITZ)
- Posibil mici pustule
- Piting unghial (depresiuni punctiforme ale lamei unghiale)
- Desprinderea lamei unghiale de patul unghial)
SEMN AUSPITZ

- Nu sunt necesare pentru diagnostic
- Biopsia pielii
- Îngroșarea epidermului
- Absența stratului granulos
- Prezența celulelor nucleate în stratul cornos

Tratament:
1. Emolienți
2. Corticosteroizi topici
3. Fototerapia
4. METOTREXATUL
Forme severe
5. CICLOSPORINA

Dermatologie 8. Pitiriazis rozat
Definiție:
Boală inflamatorie UȘOARĂ a pielii
Apare la
- Copii
- Adulți tineri
- Posibilitate de asociere virală

Dermatologie 8. Pitiriazis rozat
Examen clinic:
- Prurit
- Papule eritematoase, ovale
- Acoperite de scuamă albă
- Erupția începe cu apariția ”PLĂCII HERALDICE” (o leziune unică, rotundă, aprox
5cm diametru)
cu câteva zile înainte de erupția generalizată
- distribuția leziunilor este CARACTERISTICĂ,

- în Formă de brad de crăciun
- Pe toracele anterior, posterior și extremități
Tratament:
- Boala este autolimitată
- Steroizi topici
- Antihistaminice

Dermatologie 9. Eritem nodos
Definiție:
Inflamația DERMULUI și a ȚESUTULUI ADIPOS
- Rezultă noduli eritematoși dureroși
- Cel mai frecvent localizat tibial anterior
- Poate afecta și trunchiul și alte zone ale
extremităților
Cauzat de
- Reacție imunologică de tip întârziat la infecții
- Boli autoimune de țesut conjunctiv
- Boli inflamatorii intestinale
- Medicamente

Examen clinic:
- Artralgii
- Noduli eritematoși dureroși la atingere (de obicei
pretibial)
- Febră

- Titru antistreptolizină O + (infecție streptococică)
- Creștere VSH
- Biopsia pielii
- Paniculită (inflamația țesutului adipos)
Tratament:
- Boală autolimitată
- AINS
- Iodură de potasiu

Dermatologie Afecțiuni buloase:
1. Pemfigus vulgar
2. Pemfigoid bulos
3. Porfiria cutanată tardivă

Afecțiuni buloase:
Dermatologie 1. Pemfigus vulgar
Definiție:
Afecțiune AUTOIMUNĂ caracterizată prin apariția de autoanticorpi îndreptați
împotriva moleculelor de adeziune din epiderm
Afectează pacienții
- De vârstă mijlocie
- Vârstnicii

Afecțiuni buloase:
Examen clinic:
- Bule dureroase
- Fragile
- Localizări frecvente
- Orofaringe
- Torace
- Față
- Regiunea perineală
- Semn NIKOLSKY (+), bulele se rup ușor și astfel
apar eroziunile

Afecțiuni buloase:
- Biopsie
- Separarea celulelor epidermice (ACANTOLIZĂ)
- Membrana bazală rămâne intactă
- Imunofluorescență
- Anticorpi anti-epidermici

Afecțiuni buloase:
Tratament:
- Corticosteroizi
- AZATIOPRINĂ
- CICLOFOSFAMIDĂ
Complicații:
- Sepsis
- Mortalitate crescută, în lipsa tratamentului

Afecțiuni buloase:
Dermatologie 2. Pemfigoid bulos
Definiție:
Afecțiune AUTOIMUNĂ caracterizată prin apariția de autoanticorpi împotriva
membranei bazale a epidermului
Apare majoritar la persoane > 65 ani

Afecțiuni buloase:
Examen clinic:
- Bule diseminate
- Localizări frecvente
- Suprafețele flexoare
- În zona perineală
- Însoțite de prurit
- În urma spargerii bulelor și veziculelor rămân eroiziuni
semn NIKOLSKY

Afecțiuni buloase:
- imunofluorescența evidențiază Ac-anti-membrană bazală
Tratament:
- Corticosteroizi orali
- AZATIOPRINĂ

Afecțiuni buloase:
Dermatologie 3. Porfiria cutanată tardivă
Definiție:
Boală determinată de deficitul de UROPORFIRINOGEN-DECARBOXILAZĂ hepatică,
o enzimă implicată în metabolismul hemului.

Afecțiuni buloase:
Factori de risc:
1) Alcoolism
2) Hepatită C
3) Supraîncărcare cu fier
4) Tratamente cu estrogeni
5) Fumatul

Afecțiuni buloase:
Examen clinic:
- Leziuni buloase cronice nedureroase
- la Nivelul tegumentului expus la soare
- Se vindecă greu Leziuni buloase
- Lasă cicatrici CRONICE
- Leziuni localizate în speciale
- Feței dorsale a mâinilor
- Antebrațe
- Gât
- Față
- Urechi
- Picioare Piele
hipertricoză
HIPERpigmentată
- Piele hiperpigmentată
- Hipertricoză

Dermatologie Neoplasme:
1. Keratoza actinică
2. Carcinom scuamocelular
3. Carcinom bazocelular
4. Melanom

Neoplasme:
Dermatologie 1. Keratoza actinică
Definiție:
Leziune cutanată PREcanceroasă care se poate transforma în carcinom scuamocelular
Factori de risc:
- Expunerea la soare

Neoplasme:
Examen clinic:
- Papulă eritemo-scuamoasă rugoasă
- Localizată la nivelul zonelor expuse la soare

Neoplasme:
- Biopsie
- Epiteliu displazie
- Celulele din straturile profunde ale epidermului au aspect polimorf
- Cu nuclei hipercromi

Neoplasme:
Tratament:
- 5-flurouracil topic
- IMIQUIMOD
- Crioterapie
Complicații:
- Riscul de evoluție spre carcinom squamocelular este de 0,1% an
60% din carcinoamele scuamocelulare se dezvoltă din keratoza actinică

Neoplasme:
Dermatologie 2. Carcinom scuamocelular
Definiție:
Cancer de piele cu originea în celulele scuamoase ale epiteliului
Factori de risc:
- Expunerea la soare (în special raze UVB)
- Keratoza actinică
- Tenul deschis la culoare
- Răni cronice
- Cicatrici

Neoplasme:
Examen clinic:
- Placă eritematoasă nedureroasă
- Acoperită de scuame în zonele expuse la soare
- În evoluție leziunile
- Pot sângera
- Pot ulcera
- Pot deveni dureroase

Neoplasme:
- Biopsie
- Celule epidermice anaplazice
- Care se extind în profunzime până în derm

Neoplasme:
Tratament:
- Excizie chirurgicală
- Excizia MOHS
excizii superficiale seriate cu examinare histopatologică intra-operatorie
pentru a minimiza defectul estetic
recomandată în special pentru leziuni localizate la nivelul feței
- Radioterapie
poate fi de ajutor în cazul tumorilor mari

Neoplasme:
Complicații:
1. 5-10% metastazează
2. Evoluție lentă
3. Poate ajunge la dimensiuni mari în momentul diagnosticului DACĂ e într-o zonă greu
observabilă

Neoplasme:
Dermatologie 3. Carcinom bazocelular
Definiție:
Cancer de piele care se dezvoltă din celulele EPIDERMICE bazale
Factori de risc:
- Expunerea la soare

Neoplasme:
Examen clinic:
- Papulă perlată
- Cu vascularizație fină în suprafață (telangiectazii)
- Și ulcerație centrală

Neoplasme:
- Biopsie
- Colorare bazofilică a celulelor epidermice bazale
- Dispuse în palisade

Neoplasme:
Tratament:
1) Excizie chirurgicală
2) Excizie MOHS
3) Radioterapie
4) Crioterapie
Complicații:
- Metastazează RAR

Neoplasme:
Dermatologie 4. Melanom
Definiție:
Tumoara malignă melanocitară care diseminează cu rapiditate
Factori de risc:
1) Expunerea la soare
2) Tenul deschis la culoare
3) Istoric familial
4) Număr mare de nevi (alunițe)

Neoplasme:
Tipuri
Extensiv în Nodular Acral lentiginos Lentigo malign
suprafață
Tipul cel mai Ulcerează cel mai - -
frecvent frecvent
Se extinde inițial la Crește DOAR Afectează Rămâne mult timp
suprafață vertical - Tălpile în stadiul in situ
Înainte de a - Palmele Înainte de a se
produce invazia în Devine repede - Patul unghial produce creșterea
profunzime invaziv verticală

Neoplasme:
Examen clinic:
- Leziune nedureroasă, pigmentată, cu modificări RECENTE de aspect
- Margini neregulate
- Culori multiple
- Pot fi mari SAU în creștere rapidă
- În comparație, nevii melanocitare sunt

- Mai simetrici
- Au margini mai neregulate
- Colorați omogen
- Păstrează relativ aceleași dimensiuni de-a lungul timpului

Neoplasme:
- Biopsia excizională
- Melanocite atipice
- POSIBILĂ invazie în derm

Neoplasme:
Tratament:
- 0,5 cm margine dacă este in situ
- 1 cm margine dacă are <2mm grosime
- 2 cm margine dacă are >2mm grosime
- Eventual disecție a ganglionilor limfatici
- Chimioterapie Dacă există

- Radioterapie metastaze

Neoplasme:
Complicații:
1) Cancer agresiv
2) Pot exista metastaze în momentul diagnosticului
organele cel mai frecvent afectate sunt
- Plămân
- Creier
- Tractul gastro-intestinal

Dermatologie Chirurgie plastică:
1. Grefe și lambouri
2. Chirurgie reconstructivă
3. Chirurgie estetică

Chirurgie plastică:
Dermatologie 1. Grefe și lambouri
Definiție:
Transferul pielii și al țesuturilor moi dintr-o zonă a corpului în alta cu scopul acoperii
rănilor.
Grefele de piele:
- Autogrefe, din țesut sănătos al aceluiași pacient
- Alogrefe, țesut transplantat de la o altă persoană donatoare
- Lambouri libere, lambou complet detașat de locul donator și transferat în
întregime în rană

Lambourile pot fi:

- De rotație Sunt lăsate parțial atașate la locul donatorului și
- De translație rotite sau întinse pentru a acoperi rana
Complet detașat de la locul donatorului și transferat

- Libere în întregime

Tip Descriere Locuri donatoare Indicații

uzuale
Grefă de piele Epiderm + o parte din - Abdomen - Înlocuirea pielii la nivelul
despicată derm - Coapse rănilor
- Fese - Acoperă suprafețe
extinse
Grefă cu grosime Epiderm + tot dermul - Deasupra - Defecte la nivelul feței și

completă urechilor mâinilor
- Antebraț
- Zonă inghinală
Grefă compozită Conține și alte țesuturi - Deget - Reconstrucție anatomică

- Cartilaj - Ureche specifică zonei
- Pat unghial
- Grăsime

Tip Descriere Locuri donatoare Indicații

uzuale
Lambou FASCIO- Piele și țesut subcutanat - Frunte - Defecte mari care
cutanat + vascularizația lor aferentă - Zonă inghinală necesită acoperire cu
- Regiune țesut bine vascularizat
deltopectorală
- Coapse
Lambou MUSCULAR Mușchi transferat - Tensorul fasciei - Zona care necesită un
- Fie include pielea lata țesut bine vascularizat
- Fie necesită și grefă de - Mușchii gluteali - Țesuturi profunde
piele - Sartorius expuse
- Drepții - Leziuni grave datorită
abdominali radiațiilor
- Marele dorsal

Dermatologie 2. Chirurgie reconstructivă
Definiție:
Repararea defectelor țesuturilor moi provocate de
- intervenții chirurgicale
- anomalii congenitale
- traumatisme
Pentru a reconstitui anatomia normală sunt utilizate mai multe tipuri de țesuturi
- piele
- mușchi
- oase
- cartilaje
- vase
- nervi

Dermatologie 2. Chirurgie reconstructivă
Exemple:
Maxilofaciale Sân Genitourinar Țesuturile moi
Reparație Cu lambouri Repararea După excizia
cheiloschizis musculare epispadiasului sarcoamelor
Reparația Implanturi mamare Hipospadias Pentru umplerea
palatoschizis în urma defectelor
mastectomiei
Agenezie genitală

Dermatologie 3. Chirurgie estetică
Definiție:
Modificarea chirurgicală a aspectului, folosită des pentru combaterea efectelor
îmbătrânirii sau pentru modificarea aspectului fizic.
Se efectuează pentru
- Corectarea anomaliilor anatomice
- Scăderea masivă în greutate
- Corectarea intervențiilor chirurgicale
- Alte afecțiuni
- Ginecomastie
- Exces de piele
- Dificultăți în respirație

Dermatologie 3. Chirurgie estetică
Facială Piele Sân Țesut gras

Lifting facial Îndepărtarea Mărire Abdominoplastie
cicatricilor
Lifting al frunții Îndepărtarea Micșorare Liposucție
telangiectaziilor
Blefaroplastie Îndepărtarea
ridurilor
Rinoplastie
În caz de solicitări
repetate pentru
”îmbunătățiri” se
iau în considerare
probleme
psihiatrice

Dermatologie Infecții:
1. Celulita
2. Abcese cutanate
3. Fasceită necrozantă
4. Gangrena
5. Impetigo
6. Acneea vulgară
7. Infecția cu virusul Herpes Simplex
8. Varicela
9. Veruca vulgaris
10. Molluscum contagiosum
11. Scabie
12. Infecții fungice

Infecții:
Dermatologie 1. Celulita
Definiție:
Infecție bacteriană ACUTĂ a dermului și a țesutului subcutanat
Determinată cel mai frecvent de Streptococul de grup A

Infecții:
Factori de risc:
- Consumul de droguri cu administrare i.v.
- DZ
- Imunosupresia
- Leziuni ale pielii cu rol de poartă de intrare
- ulcer cutanat
- Intervenție chirurgicală
- Traumatism
- Episoade anterioare de celulită
- Insuficiență venoasă sau limfatică

Infecții:
Examen clinic:
• Eritem
• Edem
• Durere locală
• Mialglii
• Frisoane
• Căldură locală
• Febră
Semnele cutanate sunt localizate în aproprierea porții de intrare.

Infecții:
- leucoCITOZĂ
- CREȘTERE VSH
- CREȘTERE CRP (C reactive protein)

Infecții:
Tratament:
1. CEFALOSPORINE sau Beta-LACTAMINE rezistente la penicilinază – 14 zile p.o.

Administrare i.v. în cazuri severe sau dacă există bacteriemie
2. COTRIMOXAZOL sau LINEZOLID/VANCOMICINĂ i.v.

leziunile supurează
și/sau pacienții au risc de infecție cu MRSA

Infecții:
Complicații:
- Abces
- Sepsis
- Fasceită necrozantă
20 - 50% rată de recurență

Infecții:
Dermatologie 2. Abcese cutanate
Definiție:
Colecție subcutanată de puroi determinată cel mai frecvent de stafilococi, de obicei
MRSA.

Infecții:
Hidradenita supurativă
- Ocluzia foliculară cronică + inflamația glandelor apocrine ce determină apariția

abceselor RECURENTE în axilă, zona inghinală și perineală
- Infecția cronică poate duce la apariția CICATRICILOR
- Tratamentul poate necesita atât antibiotice, cât și excizie chirurgicală

Infecții:
Examen clinic:
- Leziune edematoasă
- Eritematoasă
- Cu fluctuență în regiunea centrală
- Sensibilă la palpare
- Durere ameliorată DE OBICEI de evacuarea abcesului

Infecții:
- Microbiologic
inclusiv colorație GRAM și culturi bacteriene la cazuri complicate sau recurente

Infecții:
Tratament:
- Incizie și drenaj
- Antibioterapie
CONTRIMOXAZOL, care acoperă și MRSA

Infecții:
Complicații:
- Sepsis
- Abcesul la nivel facial poate duce la tromboza sinusul cavernos

Infecții:
Dermatologie 3. Fasceită necrozantă
Definiție:
Infecție polimicrobiană rapid progresivă la nivelul planurilor fasciale
Duce RAPID la necroza extinsă a țesuturilor moi și la infecția sistemică

Infecții:
Examen clinic:
- Durere intensă
disproporționată față de semnele examenului obiectiv
- Eritem
- Căldură locală
- Edem
- Pierderea sensibilității țesutului implicat
- Febră
- Crepitații la nivelul tegumentului infectat
- Culoare violacee
- Bule
- Progresie rapidă

Infecții:
- leucociTOZĂ
- VSH și CRP CRESCUTE
- Hiponatremie
- Cultură microbiologică utilă pentru determinarea agentului patogen

Infecții:
Imagistică:
- Rx sau CT
Detectează acumularea de aer subcutan

Infecții:
Tratament:
- Debridare chirurgicală RAPIDĂ

- Antibiotice i.v. cu spectru larg

Infecții:
Complicații:
- Sepsis
- Sindrom de comportament
- 25% din pacienți au risc de deces, mortalitate ridicată

Infecții:
Dermatologie 4. Gangrena
Definiție:
Necroză tisulară determinată de ISCHEMIE sau de INFECȚII SEVERE
ocazional infecții cu Clostridium perfringens

Infecții:
Tipuri:
Umedă Uscată

Infecții:
Examen clinic:
- infecție anterioară a pielii SAU plagă penetrantă
- Durere locală severă
- Febră
- hTA
- Crepitații cutanate
- Piele cu miros putred
- Cultură microbiologică din plagă

Infecții:
Imagistică
Umedă Uscată
Rx sau CT Angiografie sau angioRMN
Prezența aerului subcutan prezența ischemiei

Infecții:
Tratament:
- Debridare
- Antibiotice
- ADESEA este necesară amputația

Infecții:
Dermatologie 5. Impetigo
Definiție:
Infecție CONTAGIOASĂ a pielii
Cel mai frecvent întâlnită la copii
Adesea determinată de Staphylococcus aureus

Infecții:
Examen clinic:
- Prurit facial
- Cruste gălbui-aurii de culoarea mierii
în jurul suprafețelor muco-cutanate
- Eritem
- Vezicule

Infecții:
Tratament:
- Antibiotice topice
MUPIROCIN
- Antibiotice orale
DICLOXACILINĂ sau CEFALEXINĂ
dacă evoluția e severă sau apar focare epidemice

Infecții:
Dermatologie 6. Acneea vulgară
Definiție:
Inflamația foliculilor piloși și ai glandelor sebacee
+ infecție produsă de Propionibacterium acnes
+ adolescența
+ hormonii adrogeni și obstrucția foliculară determinată de exfolierea pielii sau de
produsele cosmetice
Acneea poate determina cicatrici permanente

Infecții:
Examenul clinic:
- Papule
- Pustule
- Noduli eritematoși predominant pe
- Față
- Gât

Infecții:
Tratament:
1) RETINOIZI topici sunt recomandați ca prima linie de tratament
2) Antibiotice (orale sau topice)
pot inhiba creșterea bacteriană
terapie de linia a 2a, utilizată în combinație cu un retinoid topic
3) BENZOIL-PEROXID topic are proprietăți antimicrobiene
terapie de linia a 2a, adesea utilizat cu un retinoid+antibioterapie
4) Contraceptivele orale
utile la femeile care nu răspund la terapiile anterioare
5) ISOTRETINOIN oral (analog al vitaminei A)
utilizat în cazurile severe
necesită o urmărire atentă a enzimelor hepatice și a contracepției prin testare
lunară a hCG (risc de malformații fetale)
femeile trebuie să aibă min 2 teste de sarcini negative înainte de începerea
tratamentului
6) Săpunurile au efect redus asupra afecțiunii

Infecții:
Dermatologie 7. Infecția cu virusul Herpes Simplex
Definiție:
Infecție virală recurentă care afectează mucoasele și pielea.
Determinată de HSV-1 sau HSV-2

Infecții:
HSV – 1 HSV – 2
Determină în principal
Afectare orală Afectare genitală

Infecții:
După infecția primară, materialul genetic primar rămâne în ganglionii neuro-

senzitivi
stresul va provoca reactivarea bolii în teritoriul nervilor afectați

Infecții:
Examen clinic:
- Vezicule mici
- Dureroase
- Localizate
PERIORAL (HSV-1)
GENITAL (HSV-2)
- Durează mai multe zi
- Infecția primară frecvent cu simptomatologie asemănătoare gripei

Infecții:
Tratament:
- Boală incurabilă
- Tratamentul constă în minimizarea simptomelor și a exacerbărilor
- ACICLOVIR
FAMCICLOVIR
VALACICLOVIR
scurtează durata recurențelor și pot scădea frecvența recurențelor la
pacienții cu erupții frecvente
- Terapia poate fi intermitentă sau continuă

Infecții:
Complicații:
- Transmiterea de la mamă infectată la nou-născut poate provoca boală
diseminată cu afectare neurologică severă
- În cazul pacienților imunosupresați poate determina

- Encefalită
- Pneumonie
- hepatită

Infecții:
Dermatologie 8. Varicela
Definiție:
Infecția cu virusul varicelo-zosterian care se poate prezenta ca
- varicelă, ”vărsat de vânt”, boală primară
- herpes zoster, boală recurentă
Au manifestări clinice diferite.

Infecții:
Varicela VARICELA, infecția primară HERPES ZOSTER, infecția recurentă
Pacienți Copii APP- varicelă/herpes zoster

afectați
Debut La 2 săptămâni după infecție
Cu <3 zile înaintea leziunilor apar: Cu <3 zile înaintea leziunilor apar:
- Cefalee -
- Stare generală alterată - Stare generală alterată
- Mialgii - Mialgii
- Febră - Febră
Tipul leziunii - Macule mici
- Eritematoase
- Care evoluează către papule și apoi vezicule care formează cruste
Distribuția Extinsă - LIMITATĂ la unul sau câteva
leziunii dermatoame
- DISEMINATĂ prin afectarea mai
multor dermatoame distincte

Infecții:
Varicela VARICELA, infecția primară HERPES ZOSTER, infecția recurentă
Pacienți Copii APP- varicelă/herpes zoster

afectați
Evoluția bolii Debutul leziunilor în max 1 Leziunile persistă timp de o săptămână
săptămână Pot fi dureroase
Se remit în câteva zile
Sunt infecțioase până când se Sunt infecțioase până se acoperă de
acoperă de cruste cruste
Tratament - medicație ANTIPRURIGINOASĂ, - Analgezice
ameliorează simptomele - ACICLOVIR
- ACICLOVIR, la imunocompromiși - Posibil corticosteroizi
- Vaccinarea a scăzut semnificativ
incidența bolii
Complicații - Evoluție severă la pacienții - Nevralgie postherpetică
vârstnici și la gravide - Neuropatie trigeminală
- Consecințe severe dacă e
transmisă nou-născutului

Infecții:
Dermatologie 9. Verruca vulgaris
Definiție:
Tumori epiteliale benigne determinate de infecția locală cu unul dintre
numeroasele tipuri de papilomavirus uman (HPV, human papiloma virus)

Infecții:
Examen clinic:
- Leziuni bine delimitate
- cu epiteliu îngroșat
- Pot să fie
- Plane (veruci plantare)
- Elevate
- Prezintă ocazional durere la palpare

Infecții:
Tratament:
- Boală autolimitată uneori
- Crioterapie
- Tratament topic cu acid salicili
Complicații
- Tipurile HPV 6 și 11 care determină veruci genitale sunt asociate cu cancerul
de col uterin

Infecții:
Dermatologie 10. Molluscum contagiosum
Definiție:
Infecția virală a pielii (POXVIRUS)
Cel mai frecvent întâlnită la
- copii
- pacienți imunocompromiși

Infecții:
Dermatologie 10. Molluscum contagiosum
Examen clinic:
- Papule cu aspect lucios
- Nedureroasă
- Cu zona centrală ombilicată
- Histopatologie
colorații GRAM și WRIGHT
arată Corpi de incluziune voluminoși
- Diagnosticul este pus adesea DOAR pe baza manifestărilor clinice
Tratament:
- Boală autolimitată
- Leziunile se pot îndepărta
- Chimic
- Laser
- Crioterapie

Infecții:
Dermatologie 11. Scabie
Definiție:
Infestare cutanată produsă de parazitul Sarcoptes scabiei
Factori de risc:
- colectivități mari
- În care contactul interpersonal este frecvent
- Igienă precară

Infecții:
Examen clinic:
- Prurit sever la locul afectat
cel mai frecvent spațiile interdigitale
de la mâini și la picioare
- Se agravează după o baie fierbinte
- La examinarea atentă se observă

ȘANȚURILE ACARIENE
tunele săpate de acarieni în stratul
superficial al epidermului cu papule
în vecinătate
Examen paraclinic:
- Examinarea la microscop a
materialului de raclare superficială
la pielii
- Identificare de paraziți și ouăle
acestora

Infecții:
Tratament:
1) PERMETRINA cremă
2) IVERMECTINĂ orală
3) DIFENHIDRAMINA pentru ameliorarea pruritului
Complicații:
- Infestarea contacților apropriați este frecventă

Infecții:
Dermatologie 12. Infecții fungice
Infecțiile fungice sunt frecvent asociate cu:

- Mediu cald
- Umiditate crescută
- Obezitate
- DZ
- Consum recent de antibiotice

Infecții:
Tinea versicolor, pityriasis versicolor

Agent Malassezia furfur
fungic
Leziuni - Macule de culoarea somonului
- Maro deschis SAU
hipopigmentate
- Cel mai frecvent localizate pe toracele
anterior și posterior
- Leziunile nu se bronzează la soare
Diagnostic - Preparat pe lamă cu KOH a

- Arată HIFE scurte și spori
- Aspect de spaghete și chifteluțe
Tratament - Antifungice topice pentru câteva săptămâni

- KETOCONAZOL oral ptr 1-5 zile

Infecții:
Tinea în funcție de localizare

Agent Microsporum
fungic Trichophyton
Epidermophyton
Leziuni - Plăci pruriginoase
- Scuamoase
- Eritematoase
- Cu margine activă
- Atenuare centrală
Diagnostic - Preparatul pe lamă cu KOH
- Arată hife
Tratament - Antifungic topic pentru mai multe săptămâni
- Antinfugic oral în caz de rezistență la
tratament
În funcție - Corp = corporis
de - Zona inghinală = cruris
localizare - Plantară = pedis
- Unghială = unguim
- Scalp = capitis
Infecții:
Intertrigo
Agent Candida albicans
fungic
Leziuni - Plăci pruriginoase
- Dureroase
- Eritematoase
- Cu pustule periferice
- Cel mai frecvent la nivelul pliurilor
tegumentare
Diagnostic - Preparatul pe lamă cu KOH
- Arată PSEUDOHIFE
Tratament - Antifungic topic
- Corticosteroid topic

Epidemiologie și Etică Biostatistică:
1. Nivelul de boală
2. Riscul de boală
3. Statistica testelor de diagnostic
4. Tipuri de erori
5. Semnificația statistică
6. Putere

Biostatistică:
Epidemiologie și Etică
Nivelul de boală este descris prin:

1. Incidență
2. Prevalență
3. Rata de fatalitate a cazurilor

Biostatistică:
Incidența:
Numărul de cazuri noi care apar la un anumit moment într-o populație.

Posibilitatea de a dezvolta o boală în acea perioadă de timp.
# 𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑛𝑜𝑢 𝑐𝑎𝑧 𝑑𝑒 𝑏𝑜𝑎𝑙ă î𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡

Incidența = ( )
𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă î𝑛 𝑟𝑖𝑠𝑐

Biostatistică:
Prevalența:
Numărul de indivizi cu o anumită condiție la un anumit moment.
# 𝑎 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑏𝑜𝑙𝑖

Prevalența = ( )
𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă

Biostatistică:
Rata de fatalitate a cazurilor:
Procentajul de persoane cu o anumită boală care decedează într-o anumită

perioadă de timp.
Rata de fatalitate a cazurilor =

𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑑𝑒𝑎𝑧ă 𝑑𝑒 𝑜 𝑎𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡ă 𝑏𝑜𝑎𝑙ă î𝑛𝑡𝑟−𝑜 𝑎𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡ă 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑ă 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝
( )
# 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖 𝑎 𝑏𝑜𝑙𝑖𝑖 î𝑛𝑡𝑟−𝑜 𝑎𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡ă 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑ă 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝

Biostatistică:
2. Riscul de boală
Riscul de boală se măsoară prin:

1) Riscul relativ (RR)
2) Odds ratio (OR)
3) Riscul atributabil (AR)
4) Reducerea riscului absolut (ARR)
5) Numărum de tratat necesar (NNT)

Biostatistică:
2. Riscul de boală
Calcularea riscului de boală:
Dezvoltare boală
DA NU
Expunere DA A B
NU C D
𝐴
(𝐴+𝐵)
RR= 𝐶
(𝐶+𝐷)
𝐴 𝐴𝑥𝐷 𝐴
𝐶 𝐵
OR=𝐵 = =𝐶
𝐷 𝐵𝑥𝐶 𝐷

Biostatistică:
2. Riscul de boală
1) Riscul relativ (RR)

Probabilitatea de a dezvolta o boală într-un grup expus la un factor de risc
specific comparativ cu probabilitatea de a dezvolta acea boală într-un grup
neexpus.
Se determină prin studii de COHORTĂ.
𝐴
𝑝𝑟𝑜𝑏𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑏𝑜𝑙𝑖 î𝑛𝑡𝑟−𝑜 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑢𝑠ă (𝐴+𝐵)
RR= =𝐶
𝑝𝑟𝑜𝑏𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑏𝑜𝑙𝑖 î𝑛𝑡𝑟−𝑜 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒 𝑛𝑒𝑒𝑥𝑝𝑢𝑠ă (𝐶+𝐷)
Valoarea RR
> 1 sugerează o relație POZITIVĂ între expunere și boală
< 1 sugerează o relație NEGATIVĂ între expunere și boală
= 1 NU sugerează o relație între expunere și boală

Biostatistică:
2. Riscul de boală
2) Odds ratio (OR)

Riscul de expunere printre pacienții cu boli comparativ cu riscul expunerii
printre pacienții fără boală.
Estimarea riscului relativ se realizează când prevalența este scăzută.
Se determină prin studii de CAZ CONTROL.
OR este cel mai precis pentru estimarea RR în cazul bolilor rare.
𝐴 𝐴𝑥𝐷 𝐴
𝐶 𝐵
OR=𝐵 = =𝐶
𝐷 𝐵𝑥𝐶 𝐷

Biostatistică:
2. Riscul de boală
3) Riscul atributabil (AR)

Diferența în ratele bolii între populația expusă și neexpusă.
AR= (rata de boală într-o populație expusă) – (rata de boală într-o populație neexpusă)

Biostatistică:
2. Riscul de boală
4) Reducerea riscului absolut (ARR)

Diferența ratei de boală la pacienții tratați cu o intervenție specifică.
ARR= (rata de boală în grupul control) – (rata de boală în grupul intervențional)

Biostatistică:
2. Riscul de boală
5) Numărul necesar de tratat (NNT)

Numărul de pacienți care trebuie să fie tratați pentru a preveni rezultate negative.
NNT= 1/ARR

Biostatistică:
1. Sensibilitate
2. Specificitate
3. Valoarea predictivă pozitivă (PPV)
4. Valoarea predictivă negativă (NPV)
5. Rata de probabilitate
6. Acuratețea

Biostatistică:
Analiza testelor de diagnostic:

Boală
DA NU
Test Pozitiv A B
Negativ C D
𝐴
Sensibilitate =
𝐴+𝐶
𝐷
Specificitate =
𝐵+𝐷
𝐴
Valoare predictivă pozitivă =
𝐴+𝐵
𝐷
Valoare predictivă negativă =
𝐶+𝐷

Biostatistică:
1. Sensibilitate
Probabilitatea ca un test de screening să fie POZITIV la pacienți cu o boală
𝐴
Sensibilitate =
𝐴+𝐶
Majoritatea testelor de screening acceptate au sensibilitate >80%.
Rezultatele FALS-NEGATIVE sunt la pacienții cu boală și un test negativ.
Aproximată prin 1-sensibilitatea.

Biostatistică:
2. Specificitate
Probabilitatea ca un test de screening să fie NEGATIV la un pacient fără boală.
𝐷
Specificitate =
𝐵+𝐷
Majoritatea testelor de screening acceptate au specificitate >85%.
Rezultatele FALS-POZITIVE apar la pacienții fără boală și un test pozitiv.
Aproximată prin 1-specificitatea.

Biostatistică:
3. Valoarea predictivă pozitivă (PPV)

Probabilitatea ca un pacient cu un test pozitiv să aibă boala.
𝐴
Valoare predictivă pozitivă =
𝐴+𝐵

Biostatistică:
4. Valoarea predictivă negativă (NVP)

Probabilitatea ca un pacient cu test negativ să nu aibă boala.
𝐷
Valoare predictivă negativă =
𝐶+𝐷

Biostatistică:
5. Rata de probabilitate
Probabilitatea ca o persoană cu boală să testeze pozitiv comparativ cu probabilitatea
ca o persoană sănătoasă să testeze pozitiv
Rata probabilității pozitive
𝑠𝑒𝑛𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒
Rata probabilității pozitive + PLR =
1 −𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒
SAU
ca o persoană sănătoasă să testeze negativ cu probabilitatea unei persoane bolnave
să testeze negativ
Rata probabilității negative
1 −𝑠𝑒𝑛𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒
Rata probabilității negative + NLR =
𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒

Biostatistică:
6. Acuratețe
Performanța testelor de diagnostic considerând doar numărul de rezultate adevărat.
𝐴+𝐷
Acuratețea =
𝐴+𝐵+𝐶+𝐷

Biostatistică:
În funcție de PREVALENȚĂ:
- CRESCUTĂ o să fie asociată cu valoare predictivă POZITIVĂ la un test de screening

- SCĂZUTĂ o să fie asociată cu valoare predictivă NEGATIVĂ la un test de screening

Biostatistică:
4. Tipuri de erori
1. Ipoteză NULĂ
Specifică că nu există asocieri între expunere și boală sau tratament și răspuns
2. Eroare tip I
Ipoteza nulă este respinsă chiar dacă este adevărată (FALS-POZITIVĂ)
3. Eroare tip II
Ipoteza nulă NU este respinsă chiar dacă este falsă (FALS-NEGATIVĂ)
Riscul acestor erori scade odată cu creșterea dimensiunii testării.

Biostatistică:
5. Semnificația statistică
Definiție:
Diferența statistică detectabilă între grupuri.
Valoarea de probabilitate (p-value)

- Șansa ca o eroare tip I să apară pentru un rezultat dat
- Dacă p < 0.05, ipoteza nulă poate fi respinsă
există o relație semnificativă între grupuri

Biostatistică:
6. Putere
Definiție:
Abilitatea unui studiu de a detecta o diferență actuală între două grupuri.
Studiile cu o putere insuficientă trebuie să declare că două grupuri sunt egale când ele
sunt de fapt diferite semnificativ
(ex: apariția erorii de tip II)

Epidemiologie și Etică Etică:
1. Drepturile pacientului
2. Luarea deciziilor
3. Problema de finalitate a vieții

Etică:
1) Confidențialitatea
2) Raportarea publică
3) Consimțământ informat
4) Dezvăluire completă

Etică:
- Toate informațiile privind pacienții trebuie menținute PRIVATE

între medic și pacient
- Actul de asigurarea sănătății portabile și responsabile
- Toți pacienții răspunzători de costuri și istoric medical
necesită acțiuni pentru a păstra confidențialitatea
- Schimbul de informații privind pacientul poate să apară doar
între medici implicați în cazul pacientului

Etică:
- Confidențialitatea nu se impune atunci când pacientul

- Permite medicului să împartă informații cu aparținătorii
pacientului
- Are o boală care se raportează legal
- Este considerat suicidal sau ucigaș
- A suferit o leziune penetrantă în urma unui atac
- Este un adolescent cu o condiție care poate fi periculoasă
pentru el sau cei din jur

Etică:
Raportarea diverselor boli către departamentul de sănătate publică
este necesară prin lege.
Exemple de boli
- HIV
- Boli cu transmitere sexuală
- Hepatite
- Boala Lyme
- Anumite boli alimentare
- Meningită
- Rabie
- Tuberculoză

Etică:
Se raportează către autorități

- Incapacitatea de a conduce
- Abuzuri asupra copilului
- Abuzuri asupra bătrânilor

Etică:
3) Consimțământul informat
Înainte de orice procedură sau terapie, pacientul trebuie să fie
informat cu privire la tratament
- Indicații
- Riscuri
- Riscurile în caz de refuz
În caz de terapie de urgență nu este necesar consimțământ informat

sau parental.
Dacă pacientul nu este capabil să ia decizii, este necesară numirea
unui surrogat.

Etică:
4) Dezvăluirea completă
Pacienții au dreptul de a cunoaște

- Statusul medical
- Prognosticul
- Opțiunile de tratament
- Erorile medicale
Dacă un aparținător al pacientului cere medicului să i se ascundă

informații, medicul trebuie să refuze, CU EXCEPȚIA cazului în care ar
dăuna pacientului.

Etică:
Capacitatea:
Aceasta înseamnă că pacientul are abilitatea mentală de a lua
decizii cu privire la îngrijirea lui medicală.
Pacienții care nu au această capacitate sunt declarați

”incompetenți” de un sistem legal/judiciar.

Etică:
Capacitatea:
Pentru a judeca competența, pacientul trebuie să:

- Nu fie diagnosticat ca intoxicat SAU psihotic
- Să aibe o înțelegere privind situația lui medicală
- Să fie capabil de luarea de decizii în acord cu istoricul lor medical
Deciziile pentru minori neemacipați se fac de către părinți.

Etică:
Procură durabilă:
- documentația legală care numește o altă persoană ca surogat

pentru luarea de decizii cu privire la probleme medicale
- Persoana numită trebuie să ia decizii consistente cu valorile
pacientului

Etică:
Testament:
Document scris care detaliază dorințele pacientului în caz de situații

medicale specifice
- Resuscitare
- Ventilație
- Metode extraordinare de menținere în viață
Poate fi mai flexibil decât durabilitatea procurii.

Etică:
3. Probleme de finalitate a vieții
1. Ordinul de a nu resuscita (DNR)

Directivă avansată care detaliază îngrijirea în caz de
- Comă
- Stop cardiac
- Demență severă
- Boli terminale
Prin document se pot refuza toate terapiile nonpaliative

SAU
Poate restricționa anumite terapii precum
- Ventilația
- Resuscitarea cardiopulmonară
- Tuburi de alimentare
- Antibiotice
- Etc

Etică:
2. Susținerea vieții
- pacienții competenți pot cere oprirea măsurilor suportive oricând

- Aceste dorințe pot fi trecute în DNR sau în testament
- Doctorii pot renunța la îngrijirea respiratorie în cazul în care nu
există testament și pacientul este incapabil să ia o decizie,
DACĂ medicul și familia consideră că aceasta ar fi dorința
pacientului.

Etică:
3. Deces susținut medical
- Apare atunci când un cadru medical oferă pacientului măsuri

pentru a-și termina viața
- Eutanasia este administrarea activă de către medic a unui agent
letal unui pacient pentru a termina suferința unei boli
- Este legală momentan în
- California
- Colorado
- Districtul de Columbia
- Hawaii
- Montana
- Oregon
- Vermont
- Washington

Etică:
4. Decesul
Moartea cerebrală este definită ca absența ireversibilă a activității

cerebrale (inclusiv trunchiul cerebral) la un pacient, ce durează > 6h.

Etică:
4. Decesul
Moartea inimii este considerată inabilitatea de a restaura bătăile

spontane ale inimii la un pacient asistolic.
- absența reflexelor cefalice
- Absența răspunsurilor evocate ale trunchiului cerebral
- Absența circulației cerebrale pe imagistică
- EEG isoelectric persistent
- Apnee când un pacient este scos de pe ventilator pentru o durată
considerată suficientă pentru a produce impuls hipercabic
- Aparența pacientului nu poate fi explicată de o condiție medicală
care mimează decesul
- Absența hipotermiei sau intoxicației

Etică:
5. Donarea de organe
- pacienții se pot declara donatori de organe ÎNAINTE de deces (ex:

testament, permis de conducere)
- Pacienții și familia pot declara ce organe pot fi donate
- Organele pot fi declarate nepotrivite pentru donare în caz de
- Neoplasm
- Sepsis
- Funcție de organ compromisă
- Infecție sau boală organ-specifică
- Hipotermie
- HIV
- > 80ani
- Hemoglobinopatie
- Ischemie prelungită

Epidemiologie și Etică Studii de cercetare:
1. Cerințe pentru studii
2. Structura studiilor
3. Bias

Studii de cercetare:
Cerințe:
- Studiul trebuie să conțină un număr suficient de subiecți

pentru a deveni semnificative statistic.
- Subiecții unui studiu trebuie să fie reprezentativii populației pe

care acel studiu dorește să o examineze.
- Subiecții trebuie să ofere consințământ informat

CU EXCEPȚIA unor circumstanțe speciale aprobate de un
comitet de revizuire instituțională (de exemplu: pacienții
traumatici)

Cerințe:
- Control adecvat trebuie inclus în studii pentru a examina

eficacitatea tratamentului administrat
- Interesele pacienților TREBUIE să fie prioritare față de

interesele studiului, ale cercetătorilor și trebuie să urmărească
date care să determine dacă studiul are riscuri asupra
subiecților.
- Confidențialitatea subiecților trebuie menținută, iar subiecții

trebuie să ofere consințământ informat pentru eliberarea
informațiilor personale.

Tipul de studiu Descriere Concluzii Avantaje
Studiu de caz Raportul caracterizării a unei boli Ipoteza unor factori de - ușor de completat
prin examinarea mai multor cazuri risc - Oferă o perspectivă
asupra unor patologii
puțin înțelese
Studii transversale Studierea unui număr mare de Ipoteza unor factori de - Estimează prevalența
persoane într-un anumit timp risc bolii în urma expunerii
pentru a evalua expunerea și
prevalența unei boli Prevalența bolii
Studii caz-martor Compararea retrospectivă a Odds ratio - Examinează bolile rare
pacienților cu o anumită boală și a SAU bolile cronice într-o
celor sănătoși; perioadă scurtă de timp
Frecvența anumitor expuneri în - Poate studia mai multe
ambele grupuri tipuri de expuneri
- Poate examina grupuri
mici

Tipul de studiu Descriere Concluzii Avantaje
Cohortă - Examinează un grup de subiecți expuși Risc relativ - Poate examina expuneri rare
la o situație dată sau la un factor - Poate studia efecte multiple
- Poate fi ale expunerii
PROSPECTIV (identificarea grupului
expus și urmărirea lui)
RETROSPECTIV (examinarea unui grup
la care boala deja a avut loc)
Trial clinic randomizat Compararea prospectivă a tratamentului Eficacitatea tratamentelor - GOLD STANDARD pentru
experimental cu controlul placebo și experimentale comparate testarea terapiilor
terapii existente cu control și terapii - Poate fi controlată
Dublu-orb pentru a evita bias existente
Pacienții sunt randomizați în grupuri de
studii
Meta-analiză Adunarea multiplelor studii care Depinde de tipuri de studii - Grupuri de studii mai mari
examinează o anumită boală sau originale - Poate rezolva conflicte în
expunere literatură

3. Bias
Tipuri de BIAS Descriere Consecințe
Înscriere Înscrierea Nerandomizată a subiecților în Rezultatele studiului nu sunt

grupuri de studii aplicabile populației generale
Investigator Interpretarea subiectivă a datelor de către Rezultate incorecte ale
investigator care deviază către concluzii studiilor ce seamănă cu
”dorite” ipoteza propusă
Timp Testele de screening oferă un diagnostic Timpul de la diagnostic până la
timpuriu în grupurile studiate comparativ rezultat oferă aparența falsă a
cu grupul control dar nu are efect asupra unei durate de supraviețuiri
supraviețuirii crescută;
Perioada de la apariția bolii
până la rezultat rămâne la fel,
indiferent de screening.
Durată Testele screening detectează câteva cazuri Eficacitatea testelor de

progresive a unei boli și evită cazurile rapid screening este exagerată
progresive

3. Bias
Tipuri de BIAS Descriere Consecințe
Observațional Subiecții pot răspunde unor întrebări Eficacitatea terapiei nu este

subiective diferit datorită conștientizării că precis descrisă de grupul de
studiul modifică percepția problemei studiu
examinate
Publicare Studii care arată diferența între grupuri vor Datele disponibile pentru
fi publicate comparativ cu studii care nu meta-analiza nu includ studii
arată diferențe care susțin ipoteze nule
Rememorare Erori de memorie ale subiecților din cauza Pacienții cu experiențe
experiențelor anterioare negative mai probabil își vor
aminti detalii negative
Auto-selectare Pacienții cu anumit istoric medical e mai Subiecții nu sunt reprezentativi

probabil să participe la studii ce au populației generale și
legătură cu boala lor introduce erori variabile

Ginecologie și afecțiunile
sânului
Tulburări menstruale:
1. Amenoreea
2. Dismenoreea
3. Sindromul premenstrual și sindromul disforic
premenstrual
4. Endometrioza
5. Sângerări uterine anormale
6. Sindromul ovarelor polichistice

Ginecologie și afecțiunile Tulburări menstruale:
sânului 1. Amenoreea
Definiții:
Amenoreea = ABSENȚA menstruației
PRIMARĂ SECUNDARĂ
Absența menstrei
Absența menstrei cu
timp de 6 luni SAU >3
caractere sexuale
cicluri la o persoană
secundare la 16 ani
cu istoric de menstre
Absența menstrei ȘI a
caracterelor sexuale
secundare la 13 ani

Etiologie:
Amenoreea = ABSENȚA menstruației
PRIMARĂ
a) Disfuncție hipotalamică sau hipofizară
b) Anomalii anatomice
• Lipsa uterului
• Septa vaginală
c) Anomalii cromozomiale cu disgenezie gonadală
SECUNDARĂ
1) Sarcină
2) Insuficiență ovariană
3) Boală hipotalamică sau hipofizară
4) Anomalii uterine (Sdr Asherman)
5) Sindromul ovarelor polichistice (PCOS)
6) Anorexie nervoasă
7) Malnutriție
8) Boală tiroidiană
9) Medicație (contracepție hormonală, antagoniști dopaminergici)
INSUFICIENȚĂ OVARIANĂ PRIMARĂ

Hipogonadism hipergonadotropic
- Încetarea funcției ovariene înainte de 40ani

Etiologii specifice: Amenoree
Amenoreea atletului
TRIADĂ
1) amenoree TRIADA
2) osteoporoză amenoreei
atletului
3) tulburări de alimentație
Tulburări de
Osteoporoză
alimentație
Sindromul ASHERMAN
Sinechii uterine = adeziuni intrauterine rezultate în urma unei proceduri chirurgicale SAU a unei posibile infecții

Istoricul bolii:
- Istoricul menstrelor, stabilirea între amenoree primară sau secundară
- Obiceiuri alimentare și de mișcare PRIMARĂ SECUNDARĂ

- Istoric familial
- Medicație
- Simptome androgene
- Păr facial Absența menstrei
Absența menstrei cu
timp de 6 luni SAU >3
- Voce groasă caractere sexuale
cicluri la o persoană cu
secundare la 16 ani
istoric de menstre
- Alte comorbidități cunoscute
Absența menstrei ȘI a
caracterelor sexuale
secundare la 13 ani

Examen clinic:
- Stadiile Tanner
- Verificarea anatomiei sexuale

Hormoni androgeni:
testosteron,
β-hCG prolactină FSH și LH TSH
dihidroepiandrosteron
(DHEA)
CRESCUT Măsoară
CRESCUTĂ activitatea
Excludere SARCINĂ Sdr ovarelor
Tumoră secretantă hipotalamo-
polichistice (PCOS) pituitară

Ajută la diagnosticarea:
Testul la PROGESTIN
- Anomaliilor anatomice (sângerarea
Pacienta este observată pentru sângerare Testul la ESTROGEN-PROGESTERON indică un tract normal)
după 5 zile de administrare de PROGESTIN
- Anomalii hormonale
Pacienta este observată pentru sângerare
după administrarea de ESTROGEN ȘI - Activitatea hipotalamo-hipofizară
PROGESTERON

Β-hCG
Excludere sarcină
PRIMARĂ SECUNDARĂ
Prezența caracterelor sexuale secundare Verificarea funcției tiroidiene
- Examen clinic Disfuncție Testare

- Ecografie Testare FSH și LH tiroidiană PROLACTINĂ
- Testare genetică XY
DA
NU ANORMALĂ NORMALĂ
- Agenezie gonadală - Prolactinom

Testare la
- Disgenezie ovariană - disfuncție hipotalamo- prolactinom
- insuficiență ovariană hipofizară PROGESTIN
CRESCUT SCĂZUT CRESCUTĂ NORMAL
Testare Testare la
Prezența
ESTROGEN-
PROLACTINĂ PROGESTERON HIRSUTISMULUI
NEGATIVĂ POZITIVĂ
- deficiență GnRH
Sindrom Testare FSH și - PCOS - Anorexie nervoasă
prolactinom - Altă disfuncție
ASHERMAN
- Tumoră ovariană/adrenală
hipotalamo-hipofizară LH - Sdr Cushing
- exerciții fizice
- Stres
CRESCUT SCĂZUT NEGATIVĂ POZITIVĂ DA
- disfuncție
hipotalamo-hipofizară
Disfuncție NU
Insuficiență
hipotalamo-
OVARIANĂ
hipofizară
CRESCUT SCĂZUT

Tratament:
Disfuncție
Tulburări Anomalii Insuficiență
hipotalamo- Prolactinom
alimentare anatomice ovariană
hipofizară
Modificarea
Corectare Înlocuire cu GnRH Agoniști
comportamentului Înlocuire hormonală
chirurgicală SAU gonadotropină dopaminergici
alimentar
Disfuncții
NEtratabil
tiroidiene
Sarcină prin
Tratamentul patologiei - donație de ovul
specifice tiroidiene - Fertilziare in vitro
- Modulare hormonală

Complicații:
În cazul pacienților cu sindroame

genetice SAU insuficiență ovariană,
aceștia NU vor obține cicluri menstruale
normale

sânului 2. Dismenoree
Definiție:
Durere perioadică asociată cu menstruația
PRIMARĂ SECUNDARĂ
Apar la MIJLOCUL ciclului

Apar la ÎNCEPUTUL menstrual ÎNAINTE de
menstruației și se rezolvă debutul menstruației și
pe parcursul zilelor crește în severitate până la
finalizarea menstruației

Etiologie:
Durere perioadică asociată cu menstruația
PRIMARĂ SECUNDARĂ
FĂRĂ
patologie Endometrioză
pelvină
Boală
inflamatorie
pelvină
Fibroame
uterine
Chiști
ovarieni
Adenomioză

Factori de risc:
1) Menoragie
2) Menarhă < 12ani
3) Index de masă corporeal <20
4) Boală inflamatorie pelvină
5) Agresiune sexuală
6) Tabagism
7) Sindrom premenstrual

Durerea MITTELSCHMERZ este o durere

ciclică, medie, unilaterală ÎNAINTE de
ovulație.
Aceste episoade de durere durează de la

câteva ore la câteva zile.

Istoricul bolii:
- Dureri abdominale inferioare tip crampă asociate menstruației
- Greață
- Vărsături
- Cefalee
- Diaree
- Sensibilitate abdominală

β-hCG
Hemoleucogramă
Culturi vaginale

Imagistică:
Ecografia POATE fi folosită pentru a evidenția leziuni ovariene și uterine
*cavitate endomerială
Acién, Pedro MD, PhD, FRCOG; Acién, Maribel MD, PhD; Fernández, Fátima MD; José Mayol, María MD, PhD; Aranda, Ignacio MD, PhD The Cavitated Accessory Uterine Mass: A Müllerian Anomaly
in Women With an Otherwise Normal Uterus, Obstetrics & Gynecology: November 2010 - Volume 116 - Issue 5 - p 1101-1109

Imagistică:
Histeroscopia și laparoscopia POATE fi necesară pentru a evidenția patologii intrauterine SAU endometrioză
Deeksha Pandey, Srividya Kunamneni, Pranadeep Reddy Inukollu, Hsuan Su, Establishing patterns on hysteroscopy in abnormal
uterine bleeding (AUB), Gynecology and Minimally Invasive Therapy, Volume 6, Issue 4, 2017, Pages 178-182, ISSN 2213-3070,

Tratament:
1) AINS (antiinflamatoare nesteroidine)
2) Pilule orale contraceptive
Pentru sindroame primare
3) Tratarea infecției sau a bolii uterine

sânului 3. Sindromul premenstrual și sindromul disforic premenstrual
Definiție:
Sindroame la femei cu funcție ovariană normală care PRECEDE
menstra (faza luteală) și care este caracterizată de:
Dureri multiple
• La 5% - 10% dintre femei simptomele sunt SEVERE și
interferă cu viața de zi cu zi
Modificari de comportament
• MAI SEVERE la sindromul disforic premenstrual
Simptome autonome

Factori de risc:
- Istoric familial de simptome severe

Semne și simptome:
Creștere ponderală
Cefalee
Durere abdominală sau pelvină
Balonare abdominală
Modificări intestinale
Pofte alimentare
Labilitate emoțională
Depresie
Fatigabilitate
Iritabilitate
Sensibilitatea sânilor
Edeme
Sensibilitate abdominală
Acnee
Tratament:
1. Exerciții fizice
2. Vitamina B6
3. AINS (antiinflamatoare nesteroidiene)
4. Pilule contraceptive
5. Progestin
6. Inhibitori selectivi de serotonină (SSRI) +/- ALPRAZOLAM pot îmbunătăți dispoziția și
simptomele

sânului 4. Endometrioza
Definiție:
Prezența țesutului endometrial înafara uterului
- Ovare
- Ligamentul larg
Țesutul ectopic urmărește același ciclu menstrual ca țesutul normal.

Etiologie:
Menstruație retrogradă
Țesut endometrial din uter

extins pe cale
vasculară/limfatică către
cavitatea pelvină
Țesut endometrial extins

iatrogen (secționare în
timpul cezarienei)

Factori de risc:
Istoric familial
Index de masă
corporeal Infertilitate
scăzut
Nuliparitate

Semne și simptome:
Dismenoree
Dispareunie
Modificări intestinale dureroase
Dureri pelvine cu 1-2 săptămâni

înainte de menstruație
Infertilitate POSIBILĂ
Sensibilitate uterină
Adeziuni uterine sau ovariene

palpabile

Biopsierea țesutului endometrial

• Evidențierea leziunilor
Excluderea sarcinii și a infecțiilor de tract urinar

• β-hCG
• Analiză urinară
CA-125
• Frecvent CRESCUT
• Nu este un test sensibil
Examen imagistic:
Laparoscopia evidențiază leziuni în formă de pulbere și chiști în ariile implicate, fiind o
modalitate optimă de diagnostic.

Tratament:
1) Înregistrarea într-un jurnal a simptomelor
2) Ameliorarea simptomelor
• Pilule contraceptive
• Progestin
• Danazol
• Agoniști GnRH
3) Ablația laparoscopică a leziunilor pentru menținerea potențialului fertil (însă NU e
neapărat posibil)
4) În cazuri severe
o Histerectomie
o Liza adeziunilor
o Salpingo-ooforectomie

sânului 5. Sângerări uterine anormale
Definiție:
Menstre neregulate
Menstre excesive (menoragie)
Durată crescută a menstruației

Etiologie:
1) Fibroame uterine
2) Cancer endometrial
3) Hiperplazie endometrială
4) Disfuncții hipotalamo-hipofizare
5) Diateză hemoragică
6) Avort iminent
7) Sarcină molară
8) Sarcină ectopică

Istoricul bolii:
Sângerări uterine care nu urmăresc ciclul menstrual normal SAU care apar la femeile
după menopauză.
Menstre anormale
- Ciclul menstrual durează < 24 de zile sau >35 de zile
- Menstra durează > 7 zile
- Sângerări > 80mL
- Frecvență neregulată

β-hCG
Hemoleucogramă
Coagulogramă
TSH
FSH și LH
Testul Papanicolau (PAP smear)
Biopsie endometrială
Testarea pentru infecții transmise sexual

Examen de imagistică:
1) Ecografia poate evidenția leziuni uterine

2) Histeroscopia ajută la vizualizarea leziunilor uterine

Tratament:
1. Se tratează boala de bază
- coagulopatii
- boală tiroidiană
- infecții
2. Pilulele contraceptive pot fi folosite pentru reglarea ciclului menstrual
3. Ablația endometrială se folosește pentru
- sângerări severe
- sângerări recurente

sânului 6. Sindromul ovarelor polichistice (PCOS)
Definiție:
Boală hipotalamo-hipofizară caracterizată de
Anovulație/oligoovulație
Manifestat ca
amenoree/oligoamenoree
Exces de androgeni Ovare polichistice

Definiție:
HIPERisulinism
• Induce producția de androgeni
• Crește riscul de rezistență la insulină
Exces de androgeni
• Produs de ovare și de glande adrenale
• Induce mai departe producția de androgeni de către ovare
Excesul secreției de LH
• Induce SUPRAproducția de androgeni a ovarelor
Imbalanța LH/FSH
• Rezultă în absența excesului de LH
• Inhibă maturația foliculilor
• Inhibă eliberarea ovocitelor
• Rezultă în amenoree și infertilitate

Istoricul bolii:
Sindrom metabolic
• Obezitate
• Diabet
• HTA
Hirsutism
• Cauzat de excesul de androgeni
Acnee
Disfuncție menstruală
Infertilitate
Mărirea bilaterală a ovarelor
• Apar la examinarea bimanuală

a) LH crescut
b) Raport LH:FSH >2
c) Dehidroepiandrosteron (DHEA) crescut
d) Testosteron total crescut
e) Test la progestin pozitiv

Examen imagistic:
Ovare mărite cu multipli chiști
Weissleder R, Wittenberg J, Harisinghani MM et-al. Primer of Diagnostic Imaging, Expert

Consult- Online and Print. Mosby. (2011) ISBN:0323065384

Tratament:
- Exerciții fizice
- Scădere ponderală
- Pilule contraceptive
- Metformin
- Spironolactonă
- Clomifene (pentru fertilitate)

Complicații:
1. Infertilitate
2. Risc crescut de a dezvolta
1) Diabet zaharat
2) HTA
3) Boală ischemică cardiacă
4) Torsiune ovariană
5) Cancer endometrial, din cauza nivelului cronic crescut de estrogen

sânului
Infecții ginecologice:
1. Vaginita
2. Sindromul de șoc toxic

Ginecologie și afecțiunile Infecții ginecologice:
sânului 1. Vaginita
Definiție:
Infecție vaginală cauzată de

- Supradezvoltarea bacteriei normale, Gardnerella vaginalis
- Protozoare, Trichomonas
- Fungi, Candida albicans

Factori de risc:
- Diabet zaharat
- Virusul imunodeficienței umane, HIV
- Contact sexual neprotejat
- Parteneri sexuali multipli
- Primul act sexual la vârstă tânără
- Dușul
- Dispozitivele intrauterine
- Fumatul

Istoricul bolii:
Iritație
prurit
vaginală
Inflamație
Scurgere vaginală la
vaginală examenul
clinic

Prelevare de material din scurgerea vaginală și examinarea la microscop în soluție salină

sau în hidroxid de potasiu (KOH).
Se testează de asemenea și pH-ul vaginal fiind util în determinarea etiologiei.
Lactobacilii sunt bacterii normale care NU sugerează infecția dacă sunt găsiți.

Tratament:
METRONIDAZOL
Garnerella Vaginallis
Trichomonas Vaginalis
CLINDAMICINĂ
Gardnerella Vaginalis
FLUCONAZOL
Candida albicans

Gardnella vaginalis
Inflamație vaginală UȘOARĂ
Scurgere:
Profuză
Subțire
Albă
Miros de pește
Microscopic:
Celule clue, celule epiteliale cu multiple atașamente bacteriene
Odor amin sau de pește
pH:
>4,5
CRESCUT
Tratament:
Metronidazol

Trichomonas vaginalis
Inflamație vaginală și cervicală

Peteșii cervix
Scurgere:
Verde
Rău mirositoare
Microscopic:
Trichomoniade mobile
Odor POSIBIL de pește
pH:
>4,5
CRESCUT
Tratament:
Metronidazol
+ tratament pentru partenerul sexual
Candida albicans
Inflamație vaginală SEMNIFICATIVĂ
Scurgere:
Aspect brânzos
Groasă
Albă
Microscopie:
Normală
Pseudohife
pH:
3,5 – 4,4
Normal
Tratament:
Topic
- Clotrimazol
- Miconazol
- Nistatin
Local
- Fluconazol, o singură doză

Caracteristici Gardnella vaginalis Trichomonas vaginalis Candida albicans
Examen fizic Inflamație vaginală Inflamație vaginală și Inflamație vaginală

UȘOARĂ cervicală SEMNIFICATIVĂ
Peteșii cervix
Scurgere Profuză Aspect brânzos
Subțire Groasă
Albă Verde Albă
Miros de pește Rău mirositoare
În soluție salină Celule clue, celule Trichomoniade mobile Normală
epiteliale cu multiple
atașamente bacteriene
În soluție KOH Odor amin sau de pește Odor POSIBIL de pește Pseudohife
pH vaginal >4,5 >4,5 3,5 – 4,4

CRESCUT CRESCUT Normal
Tratament Metronidazol Metronidazol topic:

+ tratament pentru - Clotrimazol
partenerul sexual - Miconazol
- Nistatin
Local
- Fluconazol, o singură
doză
sânului 2. Sindrom de șoc toxic
Definiție:
Reacție sistemică severă la exotoxina Staphylococcus aureus ASOCIATA cu

- utilizarea prelungită a tamponului
- Utilizarea prelungită a contracepției intravaginale
- Infecțiilor postpartum sau postabortum

Istoricul bolii:
Emeză În cazuri
Diaree severe Hipotensiune
Odinofagie Șoc
Cefalee Detresă respiratorie
Febră Descuamarea pălmilor și a
Raș macular generalizat tălpilor

Istoricul bolii:
Raș macular descuamat

Trombocite
ALT
AST
BUN
Creatinina
Culturi din secrețiile vaginale evidențiază

S aureus

Tratament:
1) Îndepărtarea tamponului sau a altor obiecte intravaginale
2) Terapie suportivă pentru hipotensiune
3) Antibioterapie
- CLINDAMICINĂ sau OXACILIN/NAFCILIN pentru bacterii rezistente la
peniciline
- VANCOMICINĂ pentru meticilin rezistente

sânului
Infecții cu transmitere sexuală:
1. Cervicită
2. Boala inflamatorie pelvină
3. Sifilis
4. Herpes Genital
5. Molluscum Contagiosum
6. HPV, virusul Papiloma uman
7. Șancroid
8. Venerum linfogranulom
9. Granulom inghinal

Ginecologie și afecțiunile Infecții cu transmitere sexuală:
sânului 1. Cervicită
Etiologie:
Infecție a epiteliului columnar cervical cauzat de
- Neisseria gonorrhoeae
- Chlamydia trachomatis
Prin intermediul contactului sexual direct sunt afectate ȘI:

- Cavitatea orală
- Uretra
- Rectul

Istoricul bolii:
- Dispareunie
- Disurie
- Sângerări după actul sexual
- Scurgeri vaginale
Gonorea diseminată se prezintă sub formă de:

- Dermatită pustulară
- Poliartralgie asimetrică migratorie
- Tenosinovită

Diagnostic din scurgerile vaginale:
Colorație GRAM:
- Neisseria gonorrhoeae: diplococi gram negativi
- Chlamydia trachomatis: nimic
Cultură pe mediu agar THAYER-MARTIN

- Detectează Neisseria gonorrhoeae
Probe ADN și amplificare ADN a fluidului cervical

- Examene cu sensibilitate crescută

Diagnostic:
Infecția cu Chlamydia este cea mai frecvent raportată

infecție cu transmitere sexuală deoarece poate fi
ASIMPTOMATICĂ (mai ales la bărbați)
Cervicită clinică cu examen gram și culturi NEGATIVE

este sugestiv pentru infecție cu Chlamydia.

Tratament
CEFTRIAXONĂ pentru Neisseria gonorrhoeae
DOXICICLINĂ (CONTRAindicat în sarcină) sau AZITROMICINĂ pentru Chlamydia

trachomatis
!De obicei este o infecție DUALĂ și se administrează antibioterapie pentru ambii

patogeni.
Partenerii sexuali se tratează și ei pentru a reduce riscul de reinfecție!

Complicații
- Boală inflamatorie pelvină

- Artrită septică

sânului 2. Boala inflamatorie pelvină
Definiție:
Infecții cu N. gonorrhoeae sau Chlamydia progresive care rezultă în implicarea

- Ovarelor
- Uterului
- Tubilor falopiani
- Cavitatea peritoneală

Etiologii mai puțin frecvente:
- Bacteroides
- Escherichia coli
- Streptococi
Factori de risc:
1. Parteneri sexuali multipli
2. Contact sexual neprotejat
3. Episod anterior de boală inflamatorie pelvină
4. Dușuri
5. Primul contact sexual la o vârstă mică

Istoricul bolii:
- Durere în etajul abdominal inferior
- Sensibilitate anexială
- POSIBIL apărare musculară abdominală
Infecția se poate extinde în abdomen și să determine inflamarea capsulei

hepatice (PERIHEPATITĂ sau boala FITZ-HUGH-CURTIS)
La examenul clinic, palparea cervixului poate fi FOARTE DUREROASĂ!

Paraclinic:
CRESC leucocitele, VSHul
Colorație gram, cultură pentru identificarea agentului
CULDOCENTEZĂ reprezintă aspirarea fluidului intraperitoneal din cul-de-sac

posterior de uter

Imagistică:
Ultrasonografie TRANSvaginală care poate detecta
- uterul mărit și inflamat
- Abces tubo-ovarian
- Fluid liber (tehnică folosită în trecut pentru diagnostic)
Allan P.,Baxter G.,Weston M., Churchill Livingston Elsevier, Clinical

Ultrasound Volume I, ISBN:978-0-7020-3131-1
Imagistică:
Laparoscopia poate vizualiza țesutul inflamat
https://www.altiushospital.com/Pelvic-Inflmmatory-Disease-Faq.html

Tratament:
- Antibioterapie empirică până la identificarea agentului etiologic
- DOXICICLINĂ
- CEFTRIAXONĂ
- CEFOXITIN
- Internarea pacientului în caz de
- Vârstă tânără
- Febră crescută
- Tratarea partenerilor sexuali

Complicații:
- Infertilitate, din cauza aderențelor
- Durere cronică pelvină
- Abcese tubo-ovariene
- RISC CRESCUT de sarcină ectopică

sânului 3. Sifilis
Definiție:
Boală cauzată de Treponema pallidum (transmis DOAR prin contact sexual SAU
de la mamă la copil)

sânului 3. Sifilis
Istoricul bolii diferă în funcție de stadii:
PRIMAR SECUNDAR LATENT TERȚIAR
Săptămâna 1 – 13 Durează câțiva ani La 1 – 30ani de la infecție

În medie 3 săptămâni Apare la 1/3 din pacienți
Șancru solitar formează Cefalee Asimptomatic Leziunile granulomatoase
aproape de aria de Stare generală alterată la nivelul pielii, oaselor și
contact și se vindecă Rash maculo-papular pe ficatului
spontan în 9 săptămâni mâini și călcâi
Limfadenopatie inghinală Limfadenopatie PIERDEREA discriminării

bilaterală de 2 puncte și
propriocepția, secundară
Papule în zonele umede
degenerării columnei
ale corpului
dorsale
Pupile ARGYLL
ROBERTSON

sânului 3. Sifilis
Examen paraclinic:
SCREENING CONFIRMARE MICROSCOPIE SIMPTOME
NEUROLOGICE
VDRL FTA-ABS (fluorescent Vizualizarea Examinarea LCRului
RPR (rapid plasma treponemal antibody spirochetelor în
regain) absorption microscopie cu câmp
întunecat
- 80% sensibilitate MHA-TP
- FALS POZITIV (microhemagglutinatio
frecvent în infecții n assay for antibodies
recente to treponemes

sânului 3. Sifilis
Tratament:
PENICILINĂ G
- i.v. este utilizată în cazurile terțiare severe
DOXICICLINĂ
TETRACICLINĂ
Se testează RPR în 2-4 săptămâni pentru a obține titrul de bază.

Tratament ADECVAT este considerată o scădere x4 a titrului la 6-12 luni.

sânului 3. Sifilis
Complicații:
Distrucții gumoase la nivelul

- Pielii
- Oaselor
- Ficatului
Sifilis cardiovascular
- Regurgitare aortică
- Aortită
Neurosifilis
- Atrofie cerebrală
- Tabes dorsalis
- Meningită

sânului 4. Herpes genital
Definiție:
Boală cauzată de
- Herpes simplex tip 2 (CEL MAI FRECVENT)
- Herpes simplex tip 1 (mai puțin frecvent)
Multiple vezicule de dimensiuni mici, dureroase, cu bază eritematoasă și

limfadenopatie medie.

sânului 5. Molluscum contagiosum

sânului 6. HPV, virusul papiloma uman
Etiologie:
Mai mult de 100 de tipuri de virus papiloma poate fi asociat cu:

- Negi genitali (tip 6 și 11)
- Cancer cervical (tip 16 și 18 în 70% din cazuri)

Istoricul bolii:
La locul de conctac: papule mici roz frecvente
*infecția cauzată de tipurile 6 și 11 pot cauza în zona genitală negi de dimensiuni

crescute în formă de conopidă

Examen paraclinic:
În caz de test PAP ANORMAL :
- Se testează HPV
- Se efectuează COLPOSCOPIE pentru a evidenția leziunile
- Se aplică ACID ACETIC pe leziuni, care vor deveni ALBE în cursul examinării
- Biopsierea leziunilor poate fi folosită pentru
- Confirmarea infecției
- Determinarea tipului de virus HPV

Tratament:
- PODOFILIN
- Acid tricloracetic
- 5-fluorouracil topic
- Injecți cu alfa interferon pentru leziunile largi
- Crioterapie
- Terapie laser

Prevenție:
Vaccinarea pentru tipurile 6, 11, 16 și 18
Femeile între 11 – 26 ani
Bărbații între 9 – 21 ani

Complicații:
- Cicatrici vaginale DUPĂ îndepărtarea leziunilor crescute
- Risc posibil crescut de cancer cervical, în funcție de tipul viral

sânului 7. Șancroidul
Definiție:
Boală extrem de CONTAGIOASĂ cauzată de Haemophilus ducreyi
Întâlnită
- În zone tropicale și subtropicale
- La pacienți imunocompromiși

Istoricul bolii:
Apare la 2 săptămâni de la contact.
Papule mici locale care se transformă în ulcere dureroase cu bază gri și urât
mirositoare.
Limfadenopatia inghinală poate cauza edem inghinal semnificativ

Examen paraclinic:
Colorația gram din țesut de la marginea ulcerului evidențiază patogenul gram

negativ

Tratament:
CEFTRIAXONĂ
ERITROMICINĂ
AZITROMICINĂ

sânului 8. Venerum limfogranulom
Etiologie:
Boală cauzată de serotipurile C. trachomatis

- L1
- L2
- L3

Istoricul bolii:
La 2 săptămâni de la contact
- Stare de rău
- Cefalee
- Febră
- Formarea de papule care devin ulcere NEDUREROASE, care se vindecă în
câteva zile
DUPĂ 1 lună
- Pot apărea papule inghinale
- Imunoassay pentru Chlamydia trachomatis

Tratament:
TETRACICLINĂ
ERITROMICINĂ
DOXICICLINĂ

sânului 8. Granulom inghinal
Etiologie:
Boală cauzată de Klebsiella granulomatis
Istoricul bolii:
- Papule la nivelul organelor genitale externe la câteva săptămâni după contact,
care devin IMEDIAT ulcere NEDUREROASE cu țesut granulos
- Limfadenopatie medie
Examenul clinic
- Biopsia leziunilor în colorație gram evidențiază corpi DONOVAN
Tratament:
DOXICICLINĂ
TRIMETOPRIM-SULFAMETOXAZOLĂ
Timp de 3 săptămâni

sânului
Neoplasme
1. Leiomioame uterine
2. Cancer endometrial
3. Cancer cervical
4. Tumori ovariene benigne
5. Cancer ovarian

Ginecologie și afecțiunile Neoplasme
sânului 1. Leiomioame uterine
Mase uterine benigne compuse din mușchi neted în grosimea MIOMETRULUI
În general acestea regresează după menopauză, datorită sensibilității la estrogen

și a scăderii nivelului de estrogen după menopauză.
Factori de risc
1) Nuliparitate
2) Afro-americani
3) Dietă bogată în carne
4) Consum de alcool
5) Istoric familial

Istoricul bolii
- Posibil ASIMPTOMATIC
- Menoragie
- Presiune în pelvis sau durere
- Constipație
- Frecvență urinară
- Infertilitate
La examinare masă palpabilă

Imagistic
Se vizualizează masa prin

- Ultrasonografie
- Histeroscopie
https://fibroidcenter.ucsf.edu/fibroid-diagnosis-how-do-i-know-i-have-fibroids

Tratament:
- Fibroamele uterine asimptopatice se urmăresc prin ultrasonografie pentru a
observa eventualele creșteri anormale
- Agonaștii GnRH reduc sângerarile uterine și dimensiunile fibroamelor, ÎNSĂ
sunt recomandate temporar
- Pentru a reduce dimensiunea fibromului înainte de operație
- Masură de temporizare înainte de menopauză iminentă
- Miomectomie pentru rezecția fibroamelor simptomatice la femeile care doresc
menținerea fertilității
- Histerectomie pentru rezecția fibroamelor simptomatice la femeile care NU
doresc menținerea fertilității
- Embolizarea arterelor uterine după efectuarea unui RMN pelvin care exclude
alte patologii de țesut moale, în caz de refuzul intervenției chirurgicale

Ginecologie și afecțiunile Neoplasme:
sânului 2. Cancer endometrial
Etiologie:
CEL MAI FRECVENT, adenocarcinomul de țesut uterin este expus nivelurilor CRESCUTE
de estrogen;
Mai ales după menopauză
Cancerul endometrial care nu are legătură cu excesul de estrogen exogen/androgen

are un prognostic MAI PROST decât cele care au legătură cu estrogen.

Factori de risc:
1) Estrogen exogen
2) Anovulație cronică (PCOS)
3) Obezitate
4) Nuliparitate
5) DZ
6) HTA
7) Antecedente familiale de cancer endometrial
8) Vârstă înaintată (după menopauză)
9) Dietă bogată în grăsimi
10) Cancer de colon (HNPCC= cancer de colon ereditar NONpolipozic)

Istoricul bolii:
- Menstre cu sângerări mari
- Sângerări neregulate sau în mijlocul ciclului
- Sângerări după menopauză
- POSIBIL dureri abdominale
Examen clinic:
- Uter dur
- În caz de extensie locală uterul și ovarele se simt FIXE

Examen paraclinic:
- Marker tumoral CA-125 NESPECIFIC (este util în monitorizarea terapeutică)
- Biopsie endometrială
 Indicații
1. Sângerări după menopauză
2. >45 ani + sângerări anormale uterine
3. <45 ani + sângerări uterine + expunere continuă la estrogen
4. Cancer de colon
5. Celule glandulare atipice la testul PAP
 Evidențiază glande anormale hiperplazice + invazie vasculară

Examen imagistic:
- Rx toracic sau CT toracic pentru a evidenția eventualele metastaze
- Ultrasonografia transvaginală detectează masele și poate măsura grosimea
peretelui endometrial

Tratament:
1) Histerectomie totală abdominală cu salpingo-ooforectomie bilaterală și probă din

nodulii limfatici
2) Terapie ADJUVANTĂ: chimioterapie și radioterapie

Complicații:
- Metastaze
- 96% supraviețuire la 5 ani pentru boală localizată
- 25% supraviețuire la 5 ani pentru boală metastazată

sânului 3. Cancer cervical
Definiție:
80% cancer scuamos celular

15% adenocarcinom
5% carcinom mixt adenoscuamos, provenit din progresia displaziei cervicale

Factori de risc:
1) Fumat
2) Pilule contraceptive
3) Primul contact sexual la o vârstă tânără
4) Tabac
5) HPV (tipurile 16, 18, 31 sau 33)
6) Multipli parteneri sexuali
7) Parteneri sexuali cu risc crescut
8) Istoric de BTS (boli cu transmitere sexuală)

Displazia cervicală:
- Leziuni scuamoase celulare precanceroase a cervixului care progresează spre

invazie în 1 – 22% din cazuri, în funcție de gradul celular
- De obicei este descoperită în timpul testului PAP sau a citologiei
- Clasificarea se face pe baza gradelor celulare în funcție de sistemul BETHESDA

GRADE CARACTERISTICI TRATAMENT
ASCUS Anomalii celulare neexplicate de modificările Screening HPV

Celule scuamoase atipice cu semnificație reactive; (+) tulpini cu risc crescut (16,18,31,33)
nedeterminată Nu este sugestiv pentru leziuni intraepiteliale -colposcopie cu biopsie
-supraveghere cu repetare PAP la 12 luni
(-) screening de rutină

ASC-H Anomalii celulare neexplicate de modificări Screening HPV
Celule scuamoase atipice, NU se poate reactive; Colposcopie cu biopsie
exclude HSIL NU se poate exclude HSIL (leziuni de grad mare) Repetare PAP în 6 și 12 luni
Repetare HPV în 12 luni
LSIL (CIN 1) Displazie celulară UȘOARĂ Repetare PAP în 6 și 12 luni
Leziuni intraepiteliale de grad scăzut Repetare HPV în 12 luni
Excizie prin
- Electrocauterizare
- Conizație
- Laser
HSIL (CIN 2, CIN 3) Displazie celulară MODERATĂ sau SEVERĂ Repetare citologie cervicală la fiecare 6luni
Leziuni intraepiteliale de grad înalt Inclusiv carcinom IN SITU Excizie prin
- Electrocauterizare
- Conizație
- Laser
Carcinom scuamos celular Celule atipice cu invazie stromală Grade variabile de invazie și extensie

http://www.brainkart.com/article/Classification---Cervical-Intraepithelial-Neoplasia_25886/

Prevenție:
1. TOATE femeile >21 ani ar trebui testate PAP; majoritatea ghidurilor recomandă
oprirea testării la 65ani
2. Femeile între 21- 29 ani trebuie testare PAP la fiecare 3 ani
3. Femeile >30ani se pot testa HPV odată la 5 ani, alături de tastarea PAP

Istoricul bolii:
- Frecvent asimptomatic în primele stadii
- Sângerări vaginale (după act sexual sau spontan)
- Dureri pelvine
- Scurgeri vaginale
- Masă cervicală palpabilă
- !cancerul invaziv este frecvent evident la examinarea cervicală

Examen paraclinic:
- Detectat de test PAP
- Biopsierea leziunii vizibile
- Biopsie pentru evidențierea
extinderii tumorale
Examen imagistic:
- CT
- RMN
- ultrasonografie

Tratament:
- Carcinom invaziv –
Caracteristici Tratament
Invazie microscopică <5mm - Histerectomie totală abdominală

- Conizație dacă pacienta dorește să rămână fertilă
Leziuni mici cu margini chirurgicale apropriate Se adaugă CHIMIOterapie postoperator
Invazie lezională vizibilă - Histerectomie radicală + limfadenectomie

SAU implicarea uterului, - SAU radioterapie + chimioterapie pe bază de CISPLATIN
Dar care nu se extinde către peretele pelvin sau 1/3 inferioară
a vaginului
Extensie lezională la RADIOterapie + CHIMIOterapie
- țesutul parametrial,
- Perete pelvin
- 1/3 inferioară a vaginului
- Organe adiacente
- Orice leziune + metastază

Supraviețuire la 5 ani:
>90% Leziuni microscopice

65% - 85 % Leziuni VIZIBILE limitate la uter
40% Leziuni cu extensie la UTER și lângă
20% Leziuni metastatice

sânului 4. Tumori ovariene benigne
Definiție:
Leziunile ovariene benigne a unor

- Celule ovariene funcționale
- Celule epiteliale
- Celule cu origine germinală

Istoricul bolii:
- Durere în etajul abdominal inferior
- Greață
- Vărsături
- Senzație de plenitudine abdominală
Examenul clinic:
- Masă abdominală palpabilă la examinarea bimanuală
- Febră

CHIST FOLICULAR
Origine Caracteristici Istoric și examen clinic Tratament
Foliculi ovarieni Celule granuloase - Durere și plenitudine OBSERVARE

Chistice abdominală Chistectomie ovariană în
Diametru de aprox 3 cm - Masă palpabilă la caz de
examinarea - Nu regresează
Apar în primele 2 bimanuală - Există suspiciuni
săptămâni a ciclului - Semne peritoneale ridicate de cancer
DACĂ apare
POT să se retragă pe torsiunea sau
parcursul zilelor de ruptura
menstruație

CHIST DE CORP LUTEAL

Corpul luteal Celulele tecale - Durere și plenitudine OBSERVARE

Chistice SAU hemoragice abdominală Chistectomie ovariană în
- Masă palpabilă la caz de
MAI FERMI și mai mari examinarea - Nu regresează
decât chiștii foliculari bimanuală - Există suspiciuni
- Risc MAI MARE de ridicate de cancer
Mai frecvent apar în torsiune sau ruptură - Ruptură cu
ultimele săptămâni a cu hemoragie hemoragie
ciclului menstrual semnificativă semnificativă
(+hemostază)

CHISTADENOM MUCINOS SAU SEROS

Țesut epitelial Poate arăta asemănător - Frecvent Ooforectomie

cu histologia ASIMPTOMATICE UNIlaterală
endometrului sau până la creșterea
tubului semnificativă Salpingo-ooforectomie
- Palpare posibilă la bilaterală cu
Chist cu conținut seros examinarea histerectomie
SAU mucinos bimanuală abdominală totală DACĂ
este la menopauză
Poate forma corpi
psammomatoși
(calcificări)
Poate crește de
dimensiuni foarte mari

ENDOMETRIOM
Endometriom Endometrioză extinsă - Frecvent Ooforectomie SAU

către ovare ASIMPTOMATICE chistectomie frecvent
- Dispareunia necesară datorită riscului
- Infertilitate de recurență
- Masă palpabilă
Ameliorarea
simptomatologiei
- Pilule contraceptive
- Agoniști de GnRH
- Progestin
- DANAZOL

TUMOARE DIN CELULE STROMALE

Granulosa Potențial malign Pubertate precoce Ooforectomie

Teacă (celulele tecii UNIlaterală
Celule Sertoli-Leydig Secretă hormoni în granuloase)
funcție de celulele de Salpingo-ooforectomie
origine Virilizare (celule Sertoli- bilaterală cu
Leydig) histerectomie
abdominală totală DACĂ
Sângerare după este la menopauză
menopauză

Examen paraclinic:
- CA – 125 frecvent CRESCUT

- E UTIL DOAR după menopauză ca indicator de cancer ovarian
- E crescut în: endometrioză, leiomiomatom și LES
- Biopsie pentru determinarea caracterului benign sau malign al tumorii
Imagistică:
- Ultrasonografie pentru evaluarea
- Tipului de leziune solidă/chistică
- Caracteristicile leziunii neregulată/ septuri/ margini netede
https://doi.org/10.1016/j.ajog.2017.07.019

Tratament:
- Chist funcțional: observare
- Neoplasme benigne
- Ooforectomie
- Histerectomie abdominală totală cu salpingo-ooforectomie bilaterală
considerată la femeile la menopauză

Complicații:
- Torsiune tumorală
- Ruptură tumorală cu hemoragie

sânului 5. Cancer ovarian
Etiologie:
65% epitelial
25% celule germinale
Majoritatea sunt diagnosticate după creșterea lor în dimensiuni

Factori de risc:
1. Istoric familial
2. Infertilitate
3. Nuliparitatea
4. Mutațiile genelor BRCA1 și BRCA 2

Istoricul bolii:
- Frecvent asimptomatice sau cu simptomatologie minimă

- Durere abdominală
- Fatigabilitate
- Modificări de tranzit intestinal
- Menstruații neregulate
- Ascită
- Masa poate fi palpată la examinarea bimanuală

Examen paraclinic:
Tumori epiteliale:
- CA-125 crescut în 80% din cazuri
Tumori derivate din celule germinale:

- Alfa fetoproteina
- hCG
- LDH

Imagistic:
- Ultrasonografia pentru detectarea masei

- RMN sau CT folosit pentru determinarea extensiei tumorale

Tratament:
Tumori epiteliale:
1) Histerectomie totală abdominală cu
- Biopsierea peretelui pelvin
- Apendicectomie
- Chimioterapie adjuvantă
2) Debulking tumoral pentru boală extensivă cu metastaze:

- rezecția intestinului implicat +
- Ficat
- Omentum
- Splină
- Noduli limfatici
3) Ooforectomie unilaterală pentru pacineții care doresc să își mențină fertilitatea și

au depistat precoce boala

Tratament:
Tumori derivate din celule germinale:
- salpingo-ooforectomie UNIlaterală la boală limitată
- Debulking chirurgical la tumori extensive
- Chimioterapie postoperator

Supraviețuire:
În caz de detectare timpurie cresc șansele de supraviețuire la 5 ani

ÎNSĂ tumora este diagnosticată frecvent în stadii avansate, de aceea prognosticul este
rezervat.

sânului
Tulburările vulvei și vaginului
1. Vaginita
2. Lichen plan
3. Lichen scleros
4. Vestibulodinia
5. Cancer vaginal

Ginecologie și afecțiunile Tulburările vulvei și vaginului
Caracteristici Gardnella vaginalis Trichomonas vaginalis Candida albicans
Examen fizic Inflamație vaginală Inflamație vaginală și Inflamație vaginală

UȘOARĂ cervicală SEMNIFICATIVĂ
Peteșii cervix
Scurgere Profuză Aspect brânzos
Subțire Groasă
Albă Verde Albă
Miros de pește Rău mirositoare
În soluție salină Clue cells, celule Trichomoniade mobile Normală
epiteliale cu multiple
atașamente bacteriene
În soluție KOH Odor amin sau de pește Odor POSIBIL de pește Pseudohife
pH vaginal >4,5 >4,5 3,5 – 4,4

CRESCUT CRESCUT Normal
Tratament Metronidazol Metronidazol topic:

+ tratament pentru - Clotrimazol
partenerul sexual - Miconazol
- Nistatin
Local
- Fluconazol, o singură
doză
sânului 2. Lichen plan
- Distrofia pielii
- Tulburare cronică inflamatorie
Examenul clinic:
- iritație vulvară
- Senzație de usturime
- Prurit
- Sângerare
- Dispareunie
- Leziuni ulcerative vulvare reticulare, eritematoase și luciase
Tratament:
- Terapie de suport
- Corticosteroizi aplicați topic

sânului 3. Lichen scleros
- Leziuni PREmaligne a carcinomului vulvar cu celule

scuamoase
- Inflamație cronică a regiunii anogenitale la femeile pre-
menstruale sau după menopauză
Examenul clinic:
- Prurit intens
- Dispareunie
- Disurie
- Defecații dureroase
- Plăci albe poligonale ce implică vulva și area perianală,
excluzând vaginul
- Pielea perianală poate arăta în formă de 8
Diagnostic
- Biopsiere
Tratament
- Corticosteorizi aplicați topic (CLOBETASOL)
sânului 4. Vestibulodinie
O constelație de simptome limitate la vestibulul vulvar
Istoricul bolii:
- Durere severă la atingerea vestibulului sau la penetrare
- Sensibilitate
- Eritem
Tratament:
- Antidepresive triciclice

sânului 5. Cancer vaginal
Adenocarcinomul cu celule clare este asociat cu HPV 16 sau 18.
Examen clinic:
- Scurgeri vaginale urât mirositoare
- Sângerări vaginale după menopauză sau după actul sexual
- Masă neregulată la nivelul vaginului sau ulcer vaginal

sânului
Tulburările sânilor
1. Abces mamar
2. Modificări fibrochistice
3. Fibroadenom
4. Papilom intraductal
5. Cancer mamar

Ginecologie și afecțiunile Tulburările sânilor
sânului 1. Abces mamar
Definiție:
• Infecție locală a țesutului mamar
• Cauzată de
 S. aureus
 streptococus (infecții superficiale)
 Bacterii anaerobe (infecții subareolare)
 Majoritatea au legătură cu ALĂPTAREA
 Mai frecvente la fumători

Autopalparea lunară după fiecare

ciclu menstrual este cea mai bună
cale de a diagnostica timpuriu o
leziune!

Examen clinic:
- Masă mamară dureroasă
- Febră
- Masă mamară palpabilă și eritematoasă
- Sensibilitate mamară
- Scurgeri purulente din leziune sau din mamelon
Examen paraclinic:
- Leucocitoză
Examen imagstic:
- Ultrasonografia ajută la localizarea abcesului

Tratament:
- Antibioterapie
- Incizie și drenaj a leziunilor mari
- Se continuă alăptarea!
Complicații:
- Formare de fistulă
- Recidivă

Managementul leziunilor mamare palpabile
Vârstă Management
Adolescente Consult
Reevaluare peste 1-2 cicluri menstruale
< 30 ani Ultrasonografie locală +/- mamografie de
diagnostic
Chist simplu: aspirare și reevaluare peste 2-
4luni
Chist complex/solid: biopsie ghidată imagistic
Masă solidă stromală: biopsie lezională
Mase mari suspicioase: biopsie excizională
Mase mici/ chistice: puncție aspirație cu ac fin
> 30ani Mamografie +/- ultrasonografie

Suspiciune malignă: biopsie lezională

sânului 2. Modificări fibrochistice
Definiție:
- Multipli chiști benigni cu țesut fibrotic
- La femeile de vârsta <40ani
- Dimensiuni variabile pe perioada ciclului menstrual
Examen clinic:
- Leziuni mamare multiple, mici, bilaterale, sensibile
- Durere ușoară înainte de menstruație
- Remisia simptomelor după menstruație
- Leziuni mobile ce variază în dimensiuni pe parcursul ciclului
Examen paraclinic:
- Biopsie în caz de suspicionarea unei leziuni atipice
- Rezultat: hiperplazie epitelială

sânului 2. Modificări fibrochistice
Examen imagistic:
- Mamografie
- Începută imediat după 40ani
- Identifică și urmărește leziunile
- Evidențiază leziunile mari
- Leziunile suspicioase sunt
- HIPERdense
- calcificări

sânului 3. Fibroadenom
Definiție:
- Cea mai frecventă leziune mamară benignă
- Proces proliferativ localizat la nivelul unui singur duct
- Mai frecvent la femeile <30ani
Examen clinic:
- Leziune solitară, sferică
- Leziune mobilă
- Margini bine delimitate
- Sensibilă la estrogen
- Dimensiuni variabile în funcție de ciclul menstrual

Examen paraclinic:
- Biopsie (cu ac fin/deschisă) pentru confirmare
Imagistică:
- Ultrasonografie
- Mamografie
- RMN

Tratament:
- Crioterapie ghidată prin ultrasonografie
Complicații:
- recidivă

sânului 4. Papilom intraductal
Definiție:
- Leziuni benigne a țesutului ductal
- Au potențial malign
- 1% din cazuri sunt la bărbați
Examen clinic:
- Scurgeri NONsângeroase sau sângeroase
- Masă palpabilă în spatele areolei
Examen paraclinic:
- Biopsie excizională pentru diagnostic diferențial
Tratament:

sânului 5. Cancer mamar
Definiție:
- Neoplasm malign
- Provine din țesut
- 80% ductal, mai agresiv
- 20% lobular, mai puțin agresiv

Factori de risc:
- Istoric familial (rude de gradul 1)
- Mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2
- Cancer ovarian
- Cancer endometrial
- Cancer mamar în antecedente
- Expunere crescută la estrogen
- Menarhă precoce
- Menopauză târzie
- Nuliparitate
- Prima sarcină după 35ani
- Vârstă înaintată
- Obezitate
- Alcool
- Dietilstilbestrol (DES)
- Chimicale industriale
- Pesticide
- Expunere la radiații

Istoricul bolii:
- Nodul mamar nedureros
- Nodul localizat cel mai frecvent în cadranul superior extern
- Scurgeri mamare
- Masă solidă imobilă
- Piele cu aspect de coajă de portocală (obstrucția limfatică cauzează limfedem și
îngroșarea pielii, determinând astfel aspectul de coajă de portocală)
- Posibila retracție a mamelonului

Variante Caracteristici Istoric și examen clinic
Carcinom ductal in situ Celule maligne ductale FĂRĂ invazie stromală De obicei asimptomatic
Posibile calcificări UNIfocale Nodul palpabil
Risc crescut de cancer invaziv Posibilă scurgere
Carcinom in situ lobular Celule maligne lobulare FĂRĂ invazie stromală Descoperire incidentală
FĂRĂ calcificări Asimptomatic
Poate fi multifocal
Risc mai mic de cancer invaziv
Risc crescut de malignitate CONTROlaterală
Carcinom ductal invaziv Celule maligne ductale cu invazie stromală Masă palpabilă fermă
Microcalcificări Modificarea aspectului pielii
Răspuns fibrotic în țesutul înconjurător Retracția mamelonului
Cea mai FRECVENTĂ formă de cancer invaziv Scurgeri
Carcinom lobular invaziv Celule maligne lobulare cu infiltrație insidioasă Masă palpabilă fermă
Răspuns fibrotic scăzut Modificarea aspectului pielii
Mai FRECVENT bilateral sau multifocal Retracția mamelonului
Metastazează greu Scurgeri (mai subtile)
Asociat cu terapie de înlocuire hormonală

Variante Caracteristici Istoric și examen clinic
Boala Paget Adenocarcinom malign infiltrativ a epiteliului Leziune ulcerată, eczematoasă la nivelul
maleolei și a areolei mamelonului sau areolei
Indică CARCINOM (de obicei ductal) în parenchimul durere, scărpinare
profund a sânului
Carcinom inflamator Subtip al carcinomului ductal Durere mamară
Progresie RAPIDĂ Sensibilitate mamară
Comportament angioinvaziv Eritem
Prognostic rezervat Căldură
Limfadenopatie
Piele cu aspect de coajă de portocală
Carcinom medular Masă bine circumscrisă Moale
Creștere rapidă
Prognostic mai bun
Carcinom mucinos Masă bine circumscrisă Gelatinos
Creștere LENTĂ
Mai frecventă la femeile bătrâne
Prognostic mai bun
Carcinom tubular Malignitate cu creștere lentă ce se dezvoltă din RAR descoperit înainte de mamografie
structuri tubulare bine definite
Invadează stroma
Prognostic excelent

Biopsie:
- Indicată de orice masă palpabilă mamară SAU descoperiri la mamografie
- Puncție aspirație cu ac fin în caz de leziuni palpabile SAU cu ajutorul ecografiei
- Biopsie care oferă un diagnostic histologic definitiv
- Localizare prin ac cu ultrasonografie pentru leziuni NONpalpabile cu calcificări
- Testare pentru receptori de estrogen și progesteron pentru ghidarea tratamentului

Imagistic:
- Mamografie principala metodă de screening
- Ultrasonografia diagnostic diferențial leziune chistică/solidă
- RMN evaluarea extensiei
- CT evidențierea eventualelor metastaze

Complicații:
- Tumorile care nu răspund la operație și radiații au șanse scăzute de vindecare
- Metastazează către
- Os
- Torace
- Creier
- Ficat
- Limfedem
- Tumorile pozitive la rc pentru estrogen și progesteron sau rc proteinei HER2/neu
sunt cele
- La vârstă înaintată
- Cu prognostic mai bun

Tratament:
Carcinom in situ Carcinom invaziv Cancer avansat Cancer inflamator
1. Ductal lumpectomie 1. Cancer focal timpuriu: 1) Extensie extramamară Cea mai bună supraviețuire
+ radiații lumpectomie + radiații chimioterapie și terapie - Mastectomie
în caz de risc crescut: 2. Multifocal mastectomie hormonală - Radioterapie
mastectomie 3. Invazie axilară biopsierea 2) Tumoră micșorată în - Chimioterapie
2. Lobular observare + nodului santinelă dimensiune rezecție
tamoxifen + raloxifen 4. Nodul pozitiv, >1cm chirurgicală
posibil: mastectomie terapie hormonală 3) Metastaze terapie
bilaterală 5. Nodul negativ sistemică
3. Sensibil la hormoni: chimioterapie,
TAMOXIFEN TRASTUZUMAB

sânului
Fiziologia menstruației:
1. Dezvoltarea ginecologică
2. Pubertatea precoce
3. Ciclul menstrual normal
4. Menopauza

Ginecologie și afecțiunile Fiziologia menstruației:
sânului 1. Dezvoltarea ginecologică
Vârstă fetală – 4 ani
Nivelul hormonilor:
- FSH și LH au nivel crescut INTRAuterin, cu un MAXIM la 20 de săptămâni de
gestație și care DESCRESC până la naștere
- FSH și LH cresc din nou de la naștere până la 6 luni, apoi DESCRESC până la 4 ani
- Toate ovocitele sunt formate și parțial maturate PÂNĂ la săptămâna 20 de

gestație

4 – 8 ani
- Nivel FSH, LH și hormoni androgeni scăzuți cauzați de supresia GnRH (hormonul

eliberator de gonadotropină)
- Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare

- ORICE dezvoltare sexuală este considerată precoce

8 – 11 ani
- Nivelul hormonilor FSH, LH și androgeni încep să crească

- Apar modificări pubertare inițiale
- Dezvoltarea timpurie a sânilor
- Creșterea părului pubian și axilar

11 – 17 ani
- Hormonii FSH, LH și androgeni continuă să crească până la un nivel de bază matur

- Secreția acestora se realizează pulsatil, mai crescut NOAPTEA, cauzat de creșterea
secreției de GnRH (gonadotropin-releasing hormone) asociată dormitului
- Are loc progresia caracteristicilor sexuale secundare, pubertatea, o dezvoltare
bruscă
- La femei apare MENARHA (începutul ciclului menstrual) și maturarea ovocitelor
- În Statele Unite vârsta medie de debut a menarhei este 13 ani, iar la persoanele
de culoare apare mai repede.

Ordinea evenimentelor normale în pubertatea femeilor:
CREȘTERE
ADRENARHA GONADARHA THELARCHA PUBARHA MENARHA
BRUSCĂ
• PRODUCȚIA • ACTIVAREA • APARIȚIA • APARIȚIA • DEBUTUL

ANDROGENICĂ GONADELOR DE ȚESUTULUI PĂRULUI CICLULUI
ADRENALĂ CĂTRE FSH ȘI LH SÂNULUI PUBIAN MENSTRUAL

17 – 50 ani
La femei
- secreția FSH și LH urmează ciclul menstrual

- Caracteristicile sexuale ajung la maturitate
- Există o creștere graduală de hormoni FSH și LH cu insensibilitate ovariană

> 50 ani
La femei
- Nivelul FSH și LH cresc odată cu apariția insuficienței ovariene
PERImenopauză
Menopauză
Ciclurile menstruale devin
INCONSISTENTE Ciclurile menstruale se OPRESC
oligoamenoree amenoree

FSH LH Androgen
Până la 20S Crescut Crescut -
gestațional
20S – naștere Descrește Descrește -
Naștere – 6 luni Crește Crește -
6 luni – 4 ani Descrește Descrește -

4 – 8 ani Scăzut Scăzut Scăzut
8 – 11 ani Crește Crește Crește
11 – 17 ani Crește Crește Crește
17 – 50ani (femei) Conform ciclului Conform ciclului -
menstrual menstrual
>= 50ani (femei) Crește Crește -

Modificări ale nivelului hormonal și a ovogoniei în funcție de vârstă:

Stadiul 1:
- Ridicarea papilei (sfârcul) - FĂRĂ creșterea părului
Stadiul 2:
- creșterea sânilor - fină linie de păr labial
- Lărgirea areolei
Stadiul 3:
- creșterea sânilor - continuarea creșterii
- Lărgirea areolei părului
Stadiul 4:
- Dezvoltarea continuă a sânului - părul devine mai aspru
- Papila și areola cresc și se extinde
Stadiul 5:
- Sân matur - părul se extinde medial
- Areola se retrage la nivelul sânului de coapse
- Papila rămâne extinsă

sânului 2. Pubertatea precoce
Reprezintă apariția modificărilor pubertare la fete < 8ani

DATORITĂ
- activării PRECOCE a axei hipotalamo-pituitare-gonadale (pubertate precoce
centrală) SAU
- secreția autonomă excesivă a steroizii sexuali (pubertate pseudoprecoce)
La băieți apare <9ani

Și cel mai FRECVENT e cauzată de hiperplazie adrenală.

Tipuri de pubertate PRECOCE:

ISOSEXUAL
- Dezvoltarea sexuală prematură apropiată genului
- Poate fi
- Completă (ex: toate caracteristicile sexuale se dezvoltă prematur)
- Incompletă (ex: doar o caracteristică sexuală se dezvoltă prematur)
- 10% din cauzuri sunt determinate de leziuni de sistem nervos central sau traumă
HETEROSEXUAL
- virilizarea/masculinizarea fetelor sau feminizarea băieților
- La fete, CEL MAI FRECVENT este cauzat de
- hiperplazie adrenală congenitală
- Expunerea la androgeni exogeni
- Neoplasme secretante de androgeni

În caz de isosexualitate COMPLETĂ

- TOATE caracterele sexuale se dezvoltă prematur
- Apar modificări pubertare NORMALE însă la o vârstă mai timpurie decât normal
- DACĂ debutul are loc aproape de vârsta normală de apariție a pubertății poate să
nu necesite tratament
În caz de isosexualitate INCOMPLETĂ

- Doar UN caracter sexual se dezvoltă prematur
- Exemple:
- Thelarche: dezvoltarea prematură a sânilor
- Creșterea părului axilar
- Pubarche: creșterea părului pubic
- Necesită doar OBSERVARE pentru a ne asigura că nu devine pubertate precoce
completă

Modificări de laborator:
- Pubertate precoce centrală
- FSH și LH crescute cu eliberare adițională în urma administrării de GnRH
- Pubertate PSEUDOprecoce
- FSH și LH scăzute, FĂRĂ răspuns la administrarea de GnRH
- Producție ectopică de estrogen (neoplasm) SAU consum exogen de estrogen
- FSH și LH scăzut, estrogen crescut
- Neoplasm sau hiperplazie congenitală adrenală (CAH)
- Steroizi adrenali în cantități foarte mari
- Hipotiroidism cronic ce determină pubertate precoce
- TSH crescut, T4 și T3 scăzute

Imagistică:
RMN sau CT cu contrast pot detecta leziuni cerebrale sau adrenale
*leziune hipotalamică **leziune adrenocorticală

Faizah et al. Biomed Imaging Interv J 2012; 8(1):e6

Tratament:
1) Analogi GnRH
sunt utili în caz de supresia secreției de LH și FSH în caz de pubertate precoce centrală
2) Localizarea și înlăturarea sursei de secreție ectopică de hormoni adrenali
3) Cortisol
se utiliează în caz de hipoplazie adrenală congenitală

Complicații:
1) Statură scăzută
2) Probleme de ajustare emoțională și socială

sânului 3. Ciclul menstrual normal
Hormonii implicați în ciclul menstrual normal:
LH (hormon luteinizant)
- Nivelul crescut din mijlocul ciclului INDUCE ovulația
- Reglează conversia colesterolului în pregnenolone în celulele tecii ovariene ca un pas
inițial în sinteza estrogenului
FSH (hormon foliculostimulant)

- Stimulează dezvoltarea foliculilor ovarieni
- Reglează activitatea celulelor ovariene granuloase de control a sintezei estrogenului

Hormonii implicați în ciclul menstrual normal:
Estrogeni (estradiol, estriol)

- Stimulează proliferarea endometrială
- Ajută la creșterea foliculilor
- Induce creșterea nivelului de LH
- Nivelul crescut de estrogeni inhibă secreția FSH
- Rol principal în dezvoltarea sexuală
Progesteron
- Stimulează dezvoltarea glandelor endometriale
- Inhibă contrațiile uterine
- Crește grosimea mucusului cervical
- Crește temperatura bazală a corpului
- Inhibă secreția LH și FSH
- Păstrează sarcina
- Scaderea nivelului de progesteron determină menstruația
hCG (gonadotropina corionică umană)

- Se comportă ca LH DUPĂ implantarea ovului fecundat
- Menține viabilitatea corpului luteal
- Menține secreția de progesteron
Faza FOLICULARĂ Faza LUTEALĂ FERTILIZAREA
Începe în prima zi de ciclu menstrual Nivelul crescut de LH determină Dacă ovul este fertilizat se va implanta în
OVULAȚIA endometru
Înainte de ovulație, mucusul cervical este
abundent, gros și clar
(indicator de creștere LH)
FSH stimulează creșterea foliculilor Foliculul rezidual (corpul luteal) secretă Țesutul endometrial secretă hCG pentru
ovarieni, care vor secreta ESTRADIOL ESTRADIOL și PROGESTERON pentru a menține corpul luteal
menținerea endometrului și pentru a
induce dezvoltarea ductelor secretorii
ESTRADIOL induce proliferarea Nivelul crescut de ESTRADIOL inhibă FSH Corpul luteal continuă să secrete
endometrială, care determină creșterea și LH progesteron până când placenta va
secreției de FSH și LH prin feedback dezvolta un nivel suficient (săptămâna 8-
pozitiv pituitar 12)
Dacă ovul nu este fertilizat, corpul luteal
se DEGRADEAZĂ,
Scad nivelurile de progesteron și
estradiol
Captușeala endometrială se degradează
= începe menstruația

Imagine preluată de pe:

http://www.endocrinopedia.info/2015/07/ciclul-
menstrual-normal.html

sânului 4. Menopauza
Încetarea PERMANENTĂ a menstruației din cauza încetării funcției ovariene la

aproximativ 51,5ani.
! Pentru diagnosticul de menopauză este necesară AMENOREE de 1 an
Menopauza prematură este considerată atunci când încetarea funcției ovariene

are loc înainte de 40ani, din cauza:
- istoric de tabagism cronic (mai probabil la ei)
- radioterapie
- chimioterapie
- sdr autoimune
- chirurgie abdominală sau pelvină

Evoluția menopauzei – perioada de PERImenopauză:

1) scade răspunsul ovarian la FSH și LH
2) nivelul de FSH și LH crește
3) nivelul de estrogen fluctuează
Examenul de laborator evidențiază:

- FSH crescut
- LH crescut
- Estradiol scăzut

Examen clinic:
1. Bufeuri, cauzate de disfuncția de termoreglare

2. Dureri de sân
3. Transpirații
4. Menstre neregulate cu eventuală amenoree, posibilă menoragie
5. Fatigabilitate
6. Anxietate
7. Iritabilitate
8. Depresie
9. Dispareunie, cauzat de atrofia pereților vaginali, detectat și la examinare

Tratament:
a) agenți lubrifianți de tratare a dispareunia (act sexual dureros); estrogen aplicat

topic cu efect scurt pe bază de estrogen utilizat în caz de simptome vaginale;
agenții sunt CONTRAINDICAȚI la pacienții cu istoric de cancer mamar
b) Scădere ponderală pentru bufeuri
c) Calciu, vitamina D, bifosfonați și exerciții fizice pentru prevenția osteoporozei
d) Receptori modulatori de estrogen-selectivi (RALOXIFEN/TAMOXIFEN) ar putea

avea in rol în reducerea riscului cardiovascular și de apariție a osteoporozei

Complicații:
1) OSTEOPOROZA
riscul CRESCUT de osteoporoză e cauzat de producția scăzută de estrogen.
Factori de risc de osteoporoză
- vârstă înaintată
- postmenopauză
- greutate corporală scăzută
- rasă albă sau asiatică
- fumători
- deficiență de vitamina D
- consumul cronic de alcool
2) Boala coronariană
3) Demență

sânului
Contracepția:
1) Metode hormonale
2) Metode tip barieră
3) Metode privind activitatea sexuală
4) Dispozitive intrauterine
5) Metode chirurgicale

Ginecologie și afecțiunile Contracepția:
sânului 1) Metode hormonale
Metodă Descriere Eficiență Efecte secundare
Ideal % Tipic %
Pilule contraceptive orale – O formulă combinată 99% 92% • Greață

formulă combinată - inhibă dezvoltarea • Modificărea comportamentului
(estrogen+progestin) foliculului și ovulația, • Cefalee
- Modificarea calității • Balonare
endometriale • Risc CRESCUT de tromboză venoasă
- Creșterea vâscozității profundă (TVP)
mucozității cervicale • CONTRAindicat în:
Pentru a preveni fertilizarea și - fumători cronici
implantarea - istoric de TVP
- cancer în asociat estrogenului
- boală hepatică
- hipertrigliceridemie
Pilule contraceptive orale – - Modifică calitatea 98 88-91 • Sângerare crescută
formulă din progestin endometrului • Pentru eficiență MAXIMĂ trebuie luată la
- Crește vâscozitatea aceeași oră
mucusului cervical pentru a
preveni implantarea și
fertilizarea
- Opțiune pentru femeile care
au CONTRAindicat estrogen
Medroxi-progesteron acetat - injecție odată la 3 luni 99 97 • Greață
administrată la spital • Cefalee
- Inhibă ovulația și dezvoltarea • Creștere ponderală
endometrului • Osteoporoză
• Sângerări neregulate

Ideal % Tipic %
Implant subcutan de progestin - Eliberează treptat progestin 100 100 • Sângerări neregulate
pentru aproximativ 3 ani • Dureri la nivelul sânilor
- Activitate similară pilulei din
progestin
Plasture transdermic - Eliberare transdermică de 99 99 • Risc de desprindere a plasturelui
contraceptic analogi de estradiol și • Greață
progestin care acționează • Cefalee
similar cu pilulele • Creștere ponderală
contraceptive • Sângerări neregulate
- Plasturele se schimbă • Dureri la nivelul sânilor
săptămânal • Risc CRESCUT de TVP
• Mai puțin eficient la femeile supraponderale
din cauza difuziunii în țesutul adipos
Inel intravaginal - Eliberează ethinyl estradiol 99 92 • Sângerări cauzate de retragere a
pe parcursul a 3 săptămâni dispozitivului
pentru a preveni ovulația • Disconfort cauzat de dispozitiv
- Conține MAI PUȚIN estrogen • Cefalee
decât pilulele contraceptive • Risc CRESCUT de TVP

Ideal % Tipic %
Pilula contraceptivă DE - Estradiol + progestin luate >90 >90 • Greață

URGENȚĂ în primele 72h de la actul • Cefalee mai severă decât la pilulele
sexual neprotejat sau actul contraceptive
sexual cu metodă eșuată • Sângerare menstruală la 1 săptămână după
pentru a preveni ovulația administrare
sau a inhiba fertilizarea
- LEVONORGESTREL (plan B)
- Dispozitiv intrauterin pe bază

de CUPRU care interferă cu
funcția spermei timp de 4-5
zile
- MIFEPRISTONE (RU 486)

întrerupe o nouă sarcină

sânului 2) Metode tip barieră
Ideal % Tipic %
Prezervativul - Barieră cel mai frecvent din 98 85 • Risc de rupere a prezervativului

LATEX plasat peste penis și • LATEXUL are o eficiență mai ridicată decât
lăsat până la finalul actului celelalte materiale, excepție poate face
sexual POLIURETAN
• Risc de alergie la latex
Diafragmă sau capac cervical - Barieră plasată la nivelul 94 84 • Incomod
vaginului înainte de actul • Complianță scăzută
sexual pentru a proteja colul • Risc CRESCUT de infecție de tract urinar
uterin
- Utilizat cu spermicid și lăsat
pentru câteva ore după
finalizarea actului sexual
Burete contraceptiv - Burete din poliuretan 91 80 • Risc crescut POSIBIL de sindrom de șoc toxic
implantat cu spermicid care
eliberează substanța
spermicidă pe parcursul a
24h de la inserție și
împiedică fertilizarea
Spermicid - Inserția de cremă sau 82 71 • Administrare corectă dificil de realizat în mod
gelatină spermicidă la nivelul constant
vaginului imediat înainte de
actul sexual

sânului 2) Metode tip barieră

sânului 3) Metode de practică sexuală
Ideal % Tipic %
Abstinența - - 100 100 • -
Metoda calendarului - Urmărirea ciclului mentrual 95 83 • Poate fi util în diagnosticarea infertilității

- Măsurarea zilnică a
temperaturii corporale și a
mucusului cervical pentru a
determina
- momentul ciclului
- apariția ovulației
- perioada de fertilitate
Metoda retragerii - Retragerea penisului din 96 73 • Scăderea plăcerii
vagin imediat înainte de • Dificil de realizat
ejaculare
Lactația - Act sexual neprotejat 98 95 • DOAR dacă

efectuat în timpul perioadei - se realizează alăptarea
postpartum de lactație - < 6 luni postpartum
- amenoree prezentă

sânului 4) Dispozitive intrauterine
Ideal % Tipic %
Dispozitiv intrauterin din - Inserat în uter de un medic 99 99 • Menoragie

CUPRU pentru eliberarea treptate a • Risc scăzut de avort spontan
cuprului • Risc scăzut de perforare uterină
- Previne fertilizarea
- Intervine în transportul
spermei
- Se poate lăsa 10ani
- Poate fi inserat și imediat
după actul sexual ca
dispozitiv de urgență
Dispozitiv intrauterin ce - Inserat în uter de un medic 99 99 • Risc scăzut de avort spontan
eliberează PROGESTIN - Eliberează treptat progestin • Risc scăzut de perforare uterină
- Previne fertilizarea
- Interferă cu transportul
spermei
- Inhibă ovulația
- Se poate lăsa 5 ani

sânului 5) Metode chirurgicale
Ideal % Tipic %
Sterilizarea - VASECTOMIE la bărbați 100 100 • Greu de inversat

(tăierea de vas deferens) • Risc crescut de sarcină ectopică ÎN caz de
- LIGATURARE tubară la femei - eșec al procedurii SAU
- inversare voluntară a procedurii
! Previne fertilizarea

Obstetrică Complicații medicale a sarcinii
1. Diabet gestațional
2. Diabet PREgestațional
3. PREeclampsie
4. Eclampsie
5. Astmul maternal preexistent
6. Greață și vărsături
7. Tromboză venoasă profundă
8. Infecțiile de tract urinar
9. Consumul de droguri și medicamente
10. Infecții congenitale

Complicații medicale a sarcinii
Obstetrică
Definiție:
Debutul după săptămâna 24 de gestație a intoleranței la glucoză.
Dacă apare mai devreme se suspectează DZ nongestațional tip I sau
II.
Istoricul bolii:
- Frecvent ASIMPTOMATIC
Apare
- La 1% - 6% din sarcini
- CEL MAI FRECVENT în trimestrul 2 sau 3 de sarcină

Obstetrică
Factori de risc:
1. Istoric familial de diabet gestațional
2. > 25 ani
3. Obezitate
4. Antecedente personale de diabet gestațional
5. Antecedente de macrosomie
6. Antecedente de polihidramnios
7. Avorturi recurente
8. Făt decedat la naștere
9. HTA
10. Populația africană sau pacifică
11. Utilizare de corticoterapie
12. Sdr ovarelor polichistice (PCOS)

Obstetrică
Paraclinic:
Glicemie a jeun > 126 mg/dL
SAU
Test de toleranță la glucoză ANORMAL
Testări efectuate în perioada de 24 – 28 de săptămâni de gestație.

! Dacă există factori de risc, testarea se efectuează mai repede.

Obstetrică
Screening pentru diabet gestațional
1. Se administrează mamei 50g de
Test de 2.
glucoză per os
Se măsoară nivelul seric al
toleranță la glucozei la 1h
3. >= 135 mg/dL este considerat
glucoză – 1h ANORMAL
1. Regim cu carbohidrați timp de 3 zile

2. Măsurarea glicemiei a jeun ANORMAL NORMAL
3. Administrare de 100g glucoză per os
4. Măsurarea nivelului seric de glucoză la
1h, 2h și 3h
5. Se consideră anormal cu minim 2
rezultate
1. A jeun >= 95 mg/dl
2. La 1 h >= 180 mg/dl Test de
Nu e diabet
3. La 2h >= 150mg/dl toleranță la
4. La 3h >= 140 mg/dl gestațional
glucoză – 3h
ANORMAL NORMAL
Diabet
gestațional
Obstetrică
Tratament:
- Control strict al glicemiei prin dietă și sport
- Dieta constă în distribuția egală de carbohidrați, proteine și grăsimi pe
parcursul celor 3 mese și a 2-4 gustări
- 40 kcal/kg/zi la femei cu IMC <22
- 30 kcal/kg/zi la femei cu IMC 22 – 27
- 24 kcal/kg/zi la femei cu IMC 27 – 29
- 12 – 15 kcal/kg/zi la femei cu IMC >29
- Monitorizarea constant a glicemiei determină eficacitatea terapiei
- Insulină la pacienții necomplianți la terapie farmacologică
- Se utilizează și metformin sau glibenclamidă (sulfoniluree)
- Se realizează periodic US fetală și test NONstres pentru verificarea stării
fătului
- Cezariana poate fi necesară în caz de făt macrosom

Obstetrică
Complicații
Fetale Peri/POST natale
Macrosomie Naștere traumatică
Polihidramnios Hipocalcemie
Maturitate pulmonară Maturitate neurologică

întârziată întârziată
Insuficiență utero- Sindrom de detresă

placentară (restricție de respiratorie fetală
creștere intrauterină SAU
deces intrauterin)
Hipoglicemie

Obstetrică
Definiție:
Diabet care există ÎNAINTE de sarcină, cunoscut sau necunoscut de pacient.
Istoricul bolii:
- Hiperglicemie
- Hiperglicemie POSTnatală
- IMC scăzut
- Manifestările obișnuite ale diabetului zaharat

Obstetrică
Paraclinic:
- Glicemie serică înainte de sarcină CRESCUTĂ
- Hgb A1c CRESCUTĂ, slab controlată
- Detectarea Ac anti-insulină și anti-celule islet diagnostic pentru DZ tip I

Obstetrică
Tratament:
- Încercarea controlului glicemic cu dietă și exerciții
- Insulină în caz de DZ tip I sau tip II necontrolat
- Examinare US și ecocardiografică (în special trimestrul 3) pentru
identificarea eventualelor anomalii cardiace, neurologice și de creștere
- Naștere mai devreme după evaluarea pulmonară și administrare de
corticosteroizi în caz de
- Control glicemic neadecvat
- Complicații materne

Obstetrică
Complicații
Materne Fetale
Preeclampsie Defecte cardiace
Insuficiență renală Defecte de tub neural
Retinopatie Agenezie sacrată
Cetoacidoză diabetică Agenezie renală
Status hiperglicemic Polihidramnios

hiperosmolar
Macrosomie
Insuficiență utero-
placentară (restricție de
creștere intrauterină SAU
deces intrauterin)

Obstetrică
3. Preeclampsia
Definiție:
HTA indusă de sarcină

+ proteinurie
Și/sau
Disfuncție de organ evidentă
Care apare după săptămâna 20 de gestație
! La 5% din sarcini nu se cunosc cauzele.

Obstetrică
3. Preeclampsia
Factori de risc:
1) HTA
2) Nuliparitate
3) Istoric de preeclampsie
4) Vârstă <15 ani sau >35 ani
5) Gestații multiple (ex: gemeni)
6) Boală vasculară
7) HTA cronică sau boală renală
8) Obezitate
9) Istoric African-american

Obstetrică
3. Preeclampsia
Istoricul bolii:
- Asimptomatice în cazuri ușoare
- Edeme la nivelul brațelor și feței
- Creștere ponderală rapidă
- Cefalee
- Dureri epigastrice
- Tulburări vizuale
- Hiperreflexie
- Tensiuni de 140/90 mmHg în timpul sarcinii la o pacientă normotensivă,

necesită 2 măsurări la distanță de cel puțin 4h.
- În cazuri severe >160/110

- Trombocite <100.000
- Creatinină crescută (<1.1)
- Transaminaze crescute
- Edem pulmonar
- Simptome cerebrale sau vizuale

Obstetrică
3. Preeclampsia
Paraclinic:
- Analiza urinii
- 2+ proteinurie
- >300 mg proteine/24h
- Raport proteine/creatinină >0,3
- Trombocite SCĂZUTE
- Creatinină CRESCUTĂ ușor sau moderat
- TGP și TGO CRESCUTE
- RFG SCĂZUTĂ
- Amniocenteză (mai puțin folosită) și test fetal NONstres utilizate pentru
evaluarea stării fătului

Obstetrică
3. Preeclampsia
Tratament:
Singurul tratament definitiv este nașterea
- În caz de HTA pre-sarcină se tratează de la TA >140/95

- Primă intenție: LABETOLOL sau METHYLDOPA
- Linia 2a: NIFEDIPIN, AMLODIPINĂ
- Dacă este aproape de termen, se recomandă nașterea

- Formă ușoară și departe de termen
- Activitate fizică restricționată
- Examinări materne frecvente la agravarea simptomelor
- Verificarea proteinelor
- Test fetal NONstres de 2 ori pe săptămână

Obstetrică
3. Preeclampsia
Tratament:
Singurul tratament definitiv este nașterea
- Formă severă și departe de termen

- Monitorizarea pacientei
- Menținerea TA < 155/105 mmHg
- Administrare de antihipertensive (LABETOLOL)
! ACE (inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei) și blocanții
receptorilor angiotensinei NU se folosesc deoarece AU RISC
TERATOGEN
- MgSO4 pentru profilaxia crizelor epileptice
- Supravegherea atentă a sănătății mamei și fătului
- Inducerea nașterii imediat ce e posibil
- Se continuă administrarea de antihipertensive și MgSO4 după naștere

Obstetrică
3. Preeclampsia
Complicații:
- Eclampsie
- Crize
- AVC
- Insuficiență de creștere intrauterină
- Edem pulmonar
- Disfuncție de organ la mamă
- Oligohidramnios
- Naștere înainte de termen
- Hemoliză

Obstetrică
3. Preeclampsia
Complicații:
- SDR HEELP
- Hemoliză
- Transaminaze crescute
- Trombocite scăzute
- Poate cauza
- Abruptio placenta
- Insuficență renală
- Encefalopatie
- Coagulare intravasculară diseminată

Obstetrică
4. Eclampsia
Definiție:
Progresia preeclampsiei, care determină crize materne carepot fi severe și

fatale atât pentru mamă cât și pentru făt dacă nu sunt tratate.
Istoricul bolii:
- Cefalee
- Scotoame (tulburări vizuale)
- Dureri epigastrice care de obicei preced criza

Obstetrică
4. Eclampsia
Paraclinic:
- Analiza urinii
- 2+ proteinurie
- >300 mg proteine/24h
- Raport proteine/creatinină >0,3
- Trombocite SCĂZUTE
- Creatinină CRESCUTĂ ușor sau moderat
- TGP și TGO CRESCUTE
- RFG SCĂZUTĂ
- Amniocenteză (mai puțin folosită) și test fetal NONstres utilizate pentru
evaluarea stării fătului

Obstetrică
4. Eclampsia
Tratament:
- Se recomandă nașterea imediat ce este posibilă
- MgSO4 și diazepam pentru controlul crizelor
- Stabilizarea pacientei cu O2
- Control tensional cu LABETOLOL sau HIDRALAZINĂ
- Se continuă cu antihipertensive și MgSO4 pentru 48h după naștere
deoarece 25% din crize apar în primele 24h postpartum

Obstetrică
4. Eclampsia
Complicații:
- Decesul mamei <2%
- Decesul fătului 6-12%
- Preeclampsie la sarcina viitoare 65%
- Eclampsie la sarcina viitoare 2%

Obstetrică
Mamele care au astm sever se asociază cu:

- Preeclampsie
- Avort spontan
- Moarte intrauterină
Evoluția astmului nu se schimbă, ÎNSĂ exacerbările pot fi tolerate mai puțin din cauza
modificărilor respiratorii produse de sarcină.

Obstetrică
Tratament:
Astm ușor Astm mediu Astm sever
Beta agoniști cu acțiune scurtă Beta agoniști cu acțiune scurtă Beta agonist cu acțiune LUNGĂ
ALBUTEROL + +
Corticosteroid inhalator – doză Corticosteroid inhalator – doză
scăzută crescută

Obstetrică
Complicații:
- Risc crescut de preeclampsie
- Avort spontan
- Moarte intrauterină
! Corticoterapia orală poate fi asociată în cazurile cu insuficiență de creștere

intraunterină, însă nu e dovedită eficiența.

Complicații medicale a sarcinii:
Obstetrică
Majoritatea gravidelor prezintă greață și vărsături în primul

trimestru de sarcină. (răul de dimineață)
Majoritatea cazurilor se ameliorează în trimestrul 2 (după
săptămâna 16 de gestație).
Cauzată probabil de:

• hCG crescut
• Imbalanța progesteron/estrogen

Obstetrică
Tratament:
- Hidratare adecvată
- Evitarea meselor copioase
- Capul elevat în timpul somnului
- Antiacide înainte de mese (la cazuri severe)

Obstetrică
La gravide crește riscul de TVP

• din cauza stazei venoase
• Și a creșterii relative a factorii de coagulare circulanți
Simptome la fel ca la manifestarea de TVP.

Mai dificil de diagnosticat la gravide deoarece edemele periferice sunt obișnuite în
sarcină.

Obstetrică
Paraclinic:
- US și Doppler pentru identificarea trombozei
https://med.emory.edu/departments/emergency-medicine/sections/ultrasound/image-of-
the-fortnight/soft-tissue-vascular-msk/massive_dvt.html

Obstetrică
Tratament:
- La diagnostic
- Heparină i.v. pentru menținerea timpului parțial de tromboplastină x2 N
- SAU heparină cu greutate moleculară mică (HGMM) (ex: ENOXAPARINĂ)
pentru a obține fct X anticoagulant la 0,5 – 1,2 U/mL la 4h de la injectare
- La externare
- Pacientele primesc HGMM subcutană
- Înainte de naștere
- DACĂ este posibil se oprește anticoagularea cu 24-36h înainte
- Pacientele cu risc crescut primesc heparină nefracționată i.v. până la 6h
înainte de naștere
- După naștere
- Se recomandă administrarea lor pentru încă 6 săptămâni postpartum
- Ex: WARFARIN (care are efect teratogen și NU SE FOLOSEȘTE în timpul
sarcinii, dar poate fi folosită pe perioada alăptării), ENOXAPARIN

Obstetrică
Complicații:
- Embolism pulmonar
- Hemoragie
- Trombocitopenie

Obstetrică
Infecțiile de tract urinar sunt mai frecvente pe

parcursul sarcinii datorită:
 Imunosupresiei materne
 Obstrucția debitului urinar
 Peristaltism ureteral scăzut secundar nivelului
crescut de progesteron

Obstetrică
Istoricul bolii:
- Disurie
- Frecvență urinară crescută
- Asimptomatice
Paraclinic:
- Leucocite în urină
- Nitriți urinari
- Urocultură pozitivă

Obstetrică
Tratament:
- Amoxicilină
- Nitrofurantoin
- Cefalexin
Durata tratamentului e de 7 zile, ÎNSĂ în cazuri de

pielonefrită se prelungește.
Fluoroquinolonele au efect teratogen.

Obstetrică
Consumul de droguri
Drog Risc matern Risc fetal
Marijuana Minim • Insuficiență de creștere intrauterină

• Prematuritate
Cocaină • Aritmie • Insuficiență de creștere intrauterină
• Infarct miocardic • Prematuritate
• Hemoragie subarahnoidiană • Anomalii faciale
• Crize • Dezvoltare intelectuală întârziată
• Avc • Moarte fetală
• Abruptio placentae • Abruptio placentae
Opioide • Infecție de la ac • Insuficiență de creștere intrauterină
• Sevraj narcotic • Prematuritate
• Ruperea prematură a membranelor • Aspirație de meconiu
• Infecții neonatale
• Sevraj narcotic
Halucinogene • Risc de vătămarea propriei persoane • Posibile întârzieri de dezvoltare

Obstetrică
Consumul de droguri
Drog Risc matern Risc fetal
Etanol Minim • Sdr alcoolic fetal

• Retard mintal
• Insuficiență de creștere intrauterină
• Neuropatie senzitivă și motorie
• Anomalii fetale
• Avort spontan
• Moarte fetală
Stimulante • Malnutriție • Insuficiență de creștere intrauterină
• Lipsa apetitului • Defect cardiac congenital
• Aritmie • Defect de palat
• Depresie de sevraj
• HTA
Tabacco • Abruptio placentae • Avort spontan
• Placenta previa • Prematuritate
• Ruperea prematură a membranelor • Insuficiență de creștere intrauterină
• Moarte fetală
• Dezvoltare întârziată a intelectului
• Risc CRESCUT de infecții neonatale respiratorii

Obstetrică
Medicație teratogenă
Medicație Risc teratogenic
ACE-I • Anomalii renale

• Osificarea scăzută a craniului
Aminoglicozide • Leziuni ale n. VIII

• Anomalii scheletale
• Defecte renale
Carbamazepină • Anomalii fetale
• Retard mintal
• Anomalii cardiovasculare
• Defecte de tub neural
Chimioterapice • Moarte fetală intrauterină
• Insuficiență severă de creștere intrauterină
• Anomalii anatomice multiple
• Retard mintal
• Avort spontan
• Neoplasme secundare

Obstetrică
Diazepam • Defect palatin

• Defect renal
• Neoplasm secundar
DES • Adenocarcinom mai târziu în viață
dietilstilbestrol
Fluorochinolone • Anomalii cartilaginoase
Litium • Anomalia Ebstein
Fenobarbital • Sevraj neonatal
Fenitoină • Anomalii faciale
• Retard mintal
Retinoizi • Anomalii SNC
• Anomalii faciale
• Avort spontan

Obstetrică
Sulfonamide • Kernicterus (infiltrare cu bilă a creierului)
Tetracicline • Anomalii scheletale

• Anomalii ale membrelor
• Discolorarea dinților
Talidomide • Anomalii ale membrelor
Acid valproic • Defecte de tub neural
• Anomalii scheletale
Warfarină • Avort spontan
• Retard mintal
• Malformația Dandy Walker

Obstetrică
Infecțiile congenitale sunt cunoscute frecvent drept infecțiile TORCH
Toxoplasmosis
Other
- varicella zoster
- parvovirus b19
- group B streptococcus
- chlamydia
- gonorrhea
Rubella/ Rubeola/ RPR (sifilis)
Cytomegalovirus
Herpes simplex/ Hepatitis B/ HIV

Obstetrică
Toxoplasmoza
Efecte posibile Diagnostic Tratament
- Hidrocefalie • Mononucleosic-like PIRIMETAMINĂ
- Calcificări intracraniene • Fluid amniotic pentru SULFODIAZINA
- Corioretinită Toxoplasma gondi ACID FOLINIC
- Microcefalie • Ser pentru screening-ul de
- Avort spontan anticorpi Mama trebuie să evite
- Crize - Grădinăritul
- Carnea crudă
- Coșul pisicii
- Laptele nepasteurizat

Obstetrică
Rubeola
- Risc crescut de avort spontan Screening prenatal IgG - Mama trebuie imunizată
- Leziuni cutanate înainte de a rămâne
- Blueberry muffin baby însărcinată
- Sdr congenital rubeolic - FĂRĂ tratament în caz de
- Insuficiență de creștere infecția are loc în timpul
intrauterină sarcinii
- Surditate - Nu există efecte benefice la
- Anomalii folosirea de globulină imună
cardiovasculare rubeolică
- Anomalii de vedere
- Anomalii SNC
- hepatită

Obstetrică
Rubeola (pojar)
- Risc crescut de Diagnostic clinic al mamei - Mama trebuie imunizată
- prematuritate Confirmare prin IgM sau IgG după înainte de a rămâne
- Insuficiență de creștere dezvoltarea leziunilor cutanate însărcinată
intrauterină - Globulină serică imună în caz
- Avort spontan de dezvoltă infecția pe
- Risc de moarte neonatală parcursul sarcinii
- Vaccinul este CONTRAindicat e
parcursul sarcinii

Obstetrică
Sifilis
- Anemie neonatală VDRL sau RPR prenatal - PENICILINĂ
- Surditate Confirmare prin FTA-ABS
- Hepatosplenomegalie (fluorescent treponemal
- Pneumonie absorption test)
- Hepatită
- Osteodistrofie
- Rash urmat de descuamare
mână/picior
- Mortalitate neonatală 25%

Obstetrică
Citomegalovirus
- Insuficiență de creștere - Boală mononucleozică - FĂRĂ tratament în caz de
intrauterină - Screening IgM SAU PCR pentru infecția se dezvoltă pe
- Corioretinită ADN viral în primele parcursul sarcinii
- Anomalii SNC săptămâni de viață - GANCICLOVIR poate scădea
- Retard mintal efectele la nou născuți
- Anomalii de vedere - Igiena poate scădea riscul de
- Surditate transmitere
- Hidrocefalie
- Crize
- Hepatosplenomegalie

Obstetrică
Herpes simplex
- Risc crescut de Diagnostic clinic - Naștere prin cezariană pentru
- prematuritate Confirmare cu culturi virale sau a evita transmiterea DACĂ
- Insuficiență de creștere imunoassay există leziuni active sau e
intrauterină prima apariție
- Avort spontan - ACICLOVIR poate avea efecte
- Moarte neonatală la nou născuți
- Anomalii SNC

Obstetrică
Hepatita B
- Risc crescut de Screening prenatal de Ag de - Vaccinarea mamei
- Prematuritate suprafață - Vaccinare neonatală
- Insuficiență de creștere - Administrare de
intrauterină imunoglobulină imediat după
- Moarte neonatală naștere

Obstetrică
HIV
- 5% RISC de transmitere in Screening prenatal din sângele - ZIDOVUDIVE scade riscul la
utero mamei transmiterea verticală
- Progresie rapidă la SIDA - Antiviralele sunt recomandate
cu excepția
- EFAVIRENZ
- DIDANOSIN
- STAVUDIN
- NEVIRAPIN

Obstetrică
Gonorrea/ Chlamidia
- Risc crescut de avort spontan Cultură cervicală - ERITROMICINĂ administrată
- Sepsis neonatal Imunoassay mamei sau nou născutului
- Conjunctivită

Obstetrică
Varicela-zoster
- Prematuritate Screening de tritru IgG dacă mama - Imunoglobulină administrată
- Encefalită nu are istoric de infecție - mamei în primele 96h
- Pneumonie de la expunere și
- Insuficiență de creștere Titrarea Ac IgM și IgG la nou - nou născutului dacă se
intrauterină născuți naște în timpul infecției
- Anomalii SNC - Vaccinul este CONTRAindicat
- Anomalii ale membrelor în sarcină
- Cecitate
- Risc de moarte neonatală

Obstetrică
Streptococ de grup B
- Detresă respiratorie Screening Ag după săptămâna 34 - Beta lactamine i.v. sau
- Pneumonie de gestație CLINDAMICINĂ
- Meningită - în timpul nașterii sau
- Sepsis - la nou născuți infectați

Obstetrică
Parvovirus B19
- Producție scăzută de eritrocite Screening Ac IgM - Monitorizarea hemoglobinei
- Anemie hemolitică PCR de ADN viral fetale prin PUBS
- Hidrops fetal (percutaneous umbilical blood
sampling) și
- Administrarea de transfuzii la
anemii severe

Obstetrică Complicații obstetricale ale sarcinii:
1. Sarcina ectopică
2. Avort spontan
3. Deces fetal intrauterin
4. Restricția de creștere intrauterină
5. Oligoamnios
6. Hidramnios
7. Ruperea spontană a sacului amniotic
8. Travaliul prematur
9. Abruptio Placentae
10. Sarcina multiplă

Complicații obstetricale ale sarcinii:
Obstetrică
Definiție:
Implantarea zigotului ÎN AFARA uterului
- Cel mai frecvent în ampula tubului falopian (95%)
- Pe ovar
- La nivelul cervixului
- În cavitatea abdominală

Obstetrică
Factori de risc:
- Boala inflamatorie pelvină
- Boli cu transmitere sexuală
- Operații ginecologice
- Sarcini ectopice în antecedente
- Parteneri sexuali multipli
- Fumatul

Obstetrică
Istoricul bolii:
- Greață
- Amenoree (datorită sarcinii)
- Micâ sângerare vaginală
- Masă pelvină palpabilă posibilă
- Sensibilitate anexială
În caz de ruptură, durerea abdominală devine severă și poate fi acompaniată

de
- Hipotensiune
- Tahicardie
- Semne peritoneale

Obstetrică
Paraclinic:
- Nivel betahCG crescut (urinar sau seric)
- Sarcină intrauterină: dublarea nivelului la 48h
- Sarcină extrauterină: nivel scăzut pentru acea vârstă gestațională

Obstetrică
Imagistic:
US transabdominală sau transvaginală ar trebui să poată vizualiza sarcina la
un nivel de betahCG > 6,500 mUI/mL și 1,500 mIU/mL
Absența sarcinii intrauterine ar trebui să ridice suspiciuni.
Dacă beta hCG < 1500 mIU/mL se repetă în 2 zile.
În caz de ruptură, se observă la US fluid liber abdominal.

Obstetrică
Tratament:
1) Sarcina ectopic neruptă <6h de gestație este tratată cu METOTREXAT
pentru avortul sarcinii
2) sarcina ectopică la o vârstă gestațională mai avansată sau ruptă se tratează
cu hidratare i.v. și excizie chirurgicală cu scopul de a păstra tubul falopian.

Obstetrică
Complicații:
- Moarte fetală inevitabilă
- Hemoragie maternală severă
- Risc crescut de sarcini ectopice în viitor
- Infertilitate
- Sensibilizare Rh
- Moartea mamei

Obstetrică
2. Avortul spontan
Definiție:
Terminarea nonelectivă a unei sarcini în <20 săptămâni de gestație
Acestea apar în aproape 25% din sarcini
- avortul spontan din primul trimestru rezultă frecvent din anomalii

cromosomiale fetale
- avortul spontan din al doilea trimestru este frecvent cauzat de
 Disfuncție cervicală
 Infecție
 Anomalii uterine
 Status hipercoagulant
 Stare maternă nesănătoasă
 Consumul de droguri

Obstetrică
2. Avortul spontan
Factori de risc:
1) Vârsta înaintată a mamei
2) Sarcini multiple în antecedente
3) Istoric de avort spontan
4) Anomalii uterine
5) Fumatul
6) Consumul de alcool
7) AINS
8) Cocaină
9) Excesul de cafea
10) Anumite infecții ale mamei
11) Nivel de folat scăzut
12) Boli autoimune

Obstetrică
2. Avortul spontan
Istoricul bolii:
- Istoric de avorturi
- Istoricul sarcinilor
- Infecții ginecologice în antecedente
- Istoric familial de boli congenitale
- Sângerări vaginale
Paraclinic:
- Testare beta hCG pentru determinarea vârstei gestaționale și pentru
urmărirea evoluției sarcinii
Imagistic:
- US pentru evaluarea viabilității sarcinii

Obstetrică
2. Avortul spontan
Tip de avort Iminență Pierdut Inevitabil Incomplet

Semne/simptome
Sângerare uterină În primele 20S + durere În primele 20S + În primele 20S
durere
Os cervical Închis Închis Deschis Deschis
Expulzia
conținutului uterin Nu Nu Nu Câtiva
Diagnostic US detectează fetus Us detectează fetus Fetus viabil Pe baza a
viabil NONviabil Cervix dilatat conținutului
Cervix închis expulzat
Tratament Repaus la pat MISOPROSTOL MISOPROSTOL MISOPROSTOL
Activitate limitată Dilatare+chiuretaj Dilatare+chiuretaj Dilatare+chiuretaj
+ imunoglobulină D + imunoglobulină D + imunoglobulină D

Obstetrică
3. Decesul fetal intrauterin
Definiție:
Deces fetal intrauterin care are loc după săptămâna 20 de gestație și înainte
de debutul nașterii.
Cauze
- Anomalii placentare sau de cord
- Secundare condițiilor cardiovasculare sau hematologice ale mamei
- HTA
- Infecții
- Stare de sănătate precară a mamei
- Anomalii congenitale ale fătului
- UNEORI nu se cunoaște

Obstetrică
Istoricul bolii:
- Lipsa activității fetale sesizată de mamă
- Uter de dimensiuni mici, neconcordat cu vârsta de gestație
- Fără mișcări fetale
- Fără activitate cardiacă fetală
Imagistică:
- US evidențiază fetusul NONviabil fără activitate cardiacă

Obstetrică
Tratament:
- Oxitocină
- Misoprostol (prostaglandin E1)
- Prostaglandin E2
Se administrează cu scopul de a produce dilatație și evacuare, inducând astfel

nașterea conținutului uterin.
Se efectuează în acest caz

- Autopsie fetală
- Examinarea placentei
- Examinarea cariotipului

Obstetrică
Complicații:
în Cazul în care fătul rămâne o perioadă lungă de timp intrauterin

Obstetrică
Definiție:
Creșterea fătului sub nivelul normal al vârstei gestaționale.
< percentila 10
Tipuri:
SIMETRICĂ ASIMETRICĂ
20% din cazuri 80% din cazuri
Scădere globală în dimensiuni a fătului Reducerea dimensiunilor abdomenului,

cu păstrarea dimensiunilor normale ale
craniului și membrelor
Apare DEVREME în sarcină Apare TARDIV în cursul sarcinii
Cauze Cauze
- infecții congenitale - sarcina multiplă
- anomalii cromozomiale - sănătate precară a mamei
- consumul matern de droguri - insuficiență uteroplacentară
- HTA
- Dzgestațional
- fumatul

Obstetrică
Examenul clinic:
- înălțimea fundului uterin este < 3cm decât normalul
din S20 de gestație distanța de la pubis până la fundul uterin măsurată în cm
ar trebui să fie identică cu vârsta gestațională măsurată în săptămâni
Imagistic:
- Doppler:
- Reducerea fluxului fetal, ombilical sau matern
https://obgynkey.com/doppler-flow-studies/
Obstetrică
Imagistic:
- US:
- Raportul dintre circumferința
craniană/abdominală
- Raportul dintre lungimea
femurului/circumferința
abdominală
raport CRESCUT în caz de asimetrie

raport NORMAL în caz de simetrie
- Estimarea greutății fetale

- Detectarea oligoamios

Obstetrică
Tratament:
- Se urmărește US creșterea fetală
- Suplimentare nutrițională
- O2 pentru mamă
- Repaus fizic matern
- Naștere indusă în caz de
- Creștere fetală încetinită major
- Agravarea stării de sănătate a mamei
- Suferință fetală
- Corticoterapie
administrați prenatal pot ajuta la maturarea plămânilor fătului
în caz de riscul nașterii premature

Obstetrică
5. Oligoamnios
Definiție:
Deficitul de lichid amniotic în sacul gestațional, având indexul lichidului amniotic <5
cm).
Se asociază cu:
1) restricție de creștere intrauterină
2) Suferință fetală
3) HTA
4) Insuficiență placentară
5) Anomalii renale ale fătului
6) Stare de sănătate precară a fătului

Obstetrică
5. Oligoamnios
În funcție de debut
Primul trimestru Al doilea trimestru Al treilea trimestru

Urmează frecvent avortul Poate fi determinat de: Asociat cu
spontan - anomalii renale fetale - Ruptură prematură de
- Tromboze placentare membrane
- Cauze materne - Preeclampsie
- preeclampsie - Dezlipire prematură de
- boală renală placentă normal
- HTA inserată
- boală vasculară de - Cauze idiopatice
colagen

Obstetrică
5. Oligoamnios
Examen clinic:
- Asimptomatic
- Înalțimea fundului uterin POATE fi REDUSĂ pentru
vârsta gestațională
Imagistică:
- US
- Determinarea volumului de lichid amniotic
index de lichid amniotic < 5cm
fără nici un cadran cu > 2 cm înălțime
- Evaluarea fătului

Obstetrică
5. Oligoamnios
Tratament:
- Urmărirea sarcinii
- Inducerea nașterii în caz de risc semnificativ de moarte fetală
- Hidratare și repaus fizic
pot îmbunătăți volumul de lichid amniotic
Complicații:
1. Avort spontan
2. Moarte fetală intrauterină
3. Dezvoltarea anormală a membrelor, feței, plămânilor și abdomenului datorită
compresiei

Obstetrică
6. Hidramnios
Definiție:
Exces de lichid amniotic în sacul gestațional.
Index de lichid amniotic >25cm
Cauze:
- Ingurgitarea insuficientă de lichid amniotic de către făt
ex: atrezie esofiagiană
- Creșterea diureze fătului datorită
- Diabetului matern
- Sarcini multiple
- Anemie fetală
- Anomalii cromozomiale

Obstetrică
6. Hidramnios
Examen clinic:
Înățimea fundului uterin POATE fi CRESCUTĂ în raport cu vârsta gestațională
Imagistică:
- Măsurarea US a volumului de lichid amniotic:
- Index de lichid amniotic > 25cm
- Există un ”buzunar” de cel puțin 8cm
https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fstep2.medbullets.com%2Fobstetrics%2F120376%2Fpoly--
oligohydraminos&psig=AOvVaw0qmCHbM-K-y-
OkkchI8_Ec&ust=1611058380433000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCOj3iai6pe4CFQAAAAAdAAAAABAJ

Obstetrică
6. Hidramnios
Tratament:
Sarcină <32 S
- Amnioreducție
- INDOMETACIN în doze crescute treptat
Sarcină >32 S
- DOAR amnioreducție
Complicații:
1. naștere înainte de termen
2. Ruperea spontană a sacului amniotic
3. Distocii de prezentație
4. Alterarea respirației materne

Obstetrică
7. Ruptura spontană a sacului amniotic
Definiție:
Ruptura spontană a sacului amniotic, cu vărsarea lichidului amniotic
ÎNAINTE de debutul travaliului
Factori de risc:
- infecție vaginală
- Infecție cervicală
- Incontinență cervico-istmică
- Nutriție maternă precară
- Ruptură spontană a sacului amniotic în antecedente

Obstetrică
Examen clinic:
- Pierderea lichidului amniotic prin vagin
- Lichidul amniotic poate fi ușor observat în interiorul
vaginului
Paraclinic:
1) Examinare microscopică a lichidului din vagin
semnul ferigii – dacă lichidul amniotic este prezent
lichidul vaginal va schimba culoarea hârtiei de
NITRAZINĂ în ALBASTRU – dacă este lichid amniotic
2) Recoltarea de culturi pentru detectarea infecției

Obstetrică
Imagistică:
US
- Confirmă oligoamniosul
- Evaluează volumul de lichid amniotic rezidual
- Evaluează poziția fetală

Obstetrică
Tratament:
< 32 S 32 – 34 S > 34 S
Corticoterapie În caz de pulmon imatur
pentru grăbirea maturării Corticoterapie
pulmonare fetale pentru grăbirea maturării pulmonare
fetale
Antibioterapie profilactică În caz de pulmon imatur Antibioterapie

pentru streptococ de grup B Antibioterapie profilactică
pentru streptococ de grup B
Sulfat de Mg Analiza lichidului amniotic pentru

pentru neuroprotecție determinarea maturației pulmonare
fetale
Travaliul indus în caz de pulmon Travaliul indus în caz de pulmon fetal Nașterea va fi indusă
fetal matur matur
SAU
În caz de
- Alterarea stării fetale
- Semne de infecție (febră maternă și
tahicardie fetală)
- + antibioterapie
+ corticosteroizi

Obstetrică
Definiție:
Apariția travaliului < 37 săptămâni de gestație
Contracții uterine regulate care determină modificări la nivelul colului uterin
Factori de risc:
1) Sarcini multiple
2) Ruperea spontană a sacului amniotic
3) Infecții
4) Placenta previa
5) Dezlipirea prematură de placentă normal inserată
6) Travaliu prematur în antecedente
7) Hidramnios
8) Insuficiența cervico-istmică
ex: intervenții chirurgicale la nivelul colului
9) Nutriție precară
10) Mediu stresant
11) Fumatul
12) Abuzul de substanțe
13) Status socioeconomic scăzut

Obstetrică
Examenul clinic:
- Dureri lombare constante
- Crampe
- Semne de travaliu apărute la < 37 săptămâni de gestație
Examen paraclinic:
- Urocultură din secreții vaginale și cervicale
- Culturi din secreții vaginale și cervicale
Imagistică:
US
- Determinarea volumului de lichid amniotic
- Evaluarea stării fătului
- Verificarea vârstei gestaționale

Obstetrică
Tratament:
< 34 S > 34 S
Urmărirea sarcinii
Spitalizare Management activ dacă există indicație
Hidratare pentru naștere
Restricția activităților fizice - Stare fetală incertă
- Infecție
- Stare maternă alterată
Terapie TOCOLITICĂ pentru 48h Nu prezintă beneficiu dovedit
- MgSO4
- TERBUTALINĂ
- INDOMETACIN/ NIFEDIPINĂ
Glucocorticoizi pentru 48h pentru Nu prezintă beneficiu dovedit
maturarea plămânilor fetali
Administrarea empirică de AMPICILINĂ pentru profilaxia împotriva infecției cu streptococ
de grup B dacă nașterea este iminentă sau dacă sunt semne de infecție activă

Obstetrică
Complicații:
- Risc de complicații neonatale
- Sindrom de detresă respiratorie fetală
Riscul de a le dezvolta crește cu scăderea vârstei gestaționale

Obstetrică
9. Placenta Previa
Definiție:
Inserția placentei în aproprierea orificiului cervical intern SAU acoperirea lui
completă.

Obstetrică
9. Placenta Previa
Tipuri:
Jos inserată: PARȚIALĂ: CENTRALĂ/

Placentă implantată Placenta acoperă COMPLETĂ:
în segmentul PARȚIAL orificiul Placenta acoperă
inferior al uterului cervical intern. COMPLET orificiul
Dar NU vine în cervical intern.
contact cu orificiul
cervical intern până
în momentul
dilatației.

Obstetrică
9. Placenta Previa
Factori de risc:
- Multiparitate (sarcină anterioară)
- Vârstă maternă înaintată
- Placenta previa în antecedente
- Naștere prin operație cezariană
- Alte intervenții chirurgicale uterine în antecedente
- Sarcină multiplă
- Fibroame uterine
- Istoric abortiv
- Fumatul
Obstetrică
9. Placenta Previa
Examen clinic:
- Sângerare vaginală nedureroasă în trimestrul al III-lea
- NU se practică examenul vaginal în caz de suspiciune de diagnostic
Imagistică:
US determină localizarea placentei
Metoda transvaginală și translabială au sensibilitate mai mare.
Obstetrică
9. Placenta Previa
Complicații:
1. Hemoragie masivă
2. Restricție de creștere intrauterină
4. Ruperea prematură a sacului amniotic
5. Vasa previa (vase fetale care se interpun între prezentație și orificiul
cervical intern; cresc riscul de exsanguinare fetală)
6. Deces matern – 1% din cazuri
Obstetrică
9. Placenta Previa
Tratament:
- Paciente cu sângerare minimă
- Repaus fizic la pat
- Internarea pacientei
- Monitorizarea stării mamei și fătului în caz de sângerare activă
- Administrare de imunoglobulina antiD în caz de Rh negativ al mamei
- Paciente cu sângerare ușoară
- TOCOLIZĂ
- pentru amânarea nașterii în caz de făt cu plămân imatur
- pentru reducerea riscului de sângerare maternă
- Naștere trebuie realizată prin cezariană
- Se poate naște natural DOAR în cazul placentei jos inserate
Obstetrică
Definiție:
Separarea PREMATURĂ a placentei de peretele uterin
+ înainte de travaliu
+ însoțită de hemoragie maternă semnificativă
Obstetrică
Factori de risc:
1) HTA
2) Dezlipire de placentă în antecedente
3) Restricție de creștere intrauterină
4) Traumatisme
5) Fumatul
6) Consumul de cocaină
7) Ruperea prematură a sacului amniotic
8) Sarcina multiplă
9) Multiparitatea
Obstetrică
Examenul clinic:
- Sângerare vaginală însoțită de durere în trimestrul al III-lea de sarcină
- Durere lombară
- Durere la palpare în zona abdominală și pelvină
- Tonus uterin crescut
- Hipotensiune, în caz de hemoragie severă
Imagistică:
US poate vizualiza UNEORI separarea placentei de peretele uterin
Obstetrică
Tratament:
1) Repaus la pat în caz de afectare minimă
2) Nașterea are loc rapid, datorită creșterii tonusului uterin
preferabil prin operație cezariană în caz de instabilitate hemodinamică
3) Transfuzie de sânge în caz de hemoragie semnificativă
Obstetrică
Complicații:
- Hemoragie severă, care crește mortalitatea maternă
- Moarte fetală intrauterină, 20% din cazuri
- Crește riscul de abruptio placentae la sarcinile viitoare
- Hipoxie fetală
Obstetrică
Definiție:
Orice sarcină în care se dezvoltă în același timp mai mult de un făt.
Incidența este mult mai mare pentru pacientele care au urmat tratament
pentru infertilitate.
Obstetrică
Tipuri de sarcină:
DIZIGOTĂ: MONOZIGOTĂ:
Diviziunea zigotului determină
Fertilizarea > 1 ovul de către
apariția de fetuși identici
spermatozoizi DIFERIȚI Aceștia pot sau NU să împartă
2 fetuși diferii cu cavități aceeași cavitate amniotică sau
amniotice separate. corion.
Obstetrică
Complicații ce pot apărea
Materne Fetale
HTA Distocii de prezentație
DZ Placenta previa
Preeclampsie Dezlipirea prematură de
placentă normal inserată
Naștere prematură Ruperea spontană a sacului
amniotic
Restricție de creștere
intrauterină
Traumatism în timpul nașterii
Paralizie cerebrală
Sdr de detresă respiratorie
Obstetrică
Examenul clinic:
- înălțimea fundului uterin este crescută în raport cu vârsta gestațională
- Detectarea mai mult de un focar cardiac
Imagistică:
- US se pot vizualiza cel puțin 2 saci gestaționali
Obstetrică
Tratament:
- Începând cu S24 se urmărește periodic (săptămânal/bilunar) sarcina
- Reducerea activității sarcinii
- Monitorizarea US periodică a creșterii feților
- Începând cu S36 se efectuează săptămânal teste fetale NONstres
- Prevenirea nașterii premature prin administrarea de TOCOLITICE
- Naștere în funcție de prezentații
Prezentație făt 1 Prezentație făt 2 Naștere

Craniană Craniană Vaginală
Craniană Pelviană Vaginală
se poate încerca
Pelviană Craniană Operație cezariană
Pelviană Pelviană Operație cezariană
Obstetrică Travaliul și nașterea:
1. Evaluarea stării de sănătate a fătului
2. Stadiile travaliului
3. Inducerea travaliului
5. Operația cezariană
6. Lăuzia fiziologică
7. Hemoragie postpartum

Travaliul și nașterea:
Obstetrică
Evaluarea stării fătului și detectarea suferinței fetale presupune:

- Supravegherea mișcărilor fetale
- Supravegherea bătăilor cardiace fetale
- Răspunsul la stres
Se efectuează
1) Testul NONstres
2) Profilul biofizic
3) Testul de stres la contracție
4) Puncția scalpului fetal cu obținerea de probe de sânge fetal
5) Monitorizarea pe scalpul fetal

Obstetrică
1) Testul NONstres:
- Utilizat pentru
- Evaluare prenatală
- În timpul travaliului
- Mama trebuie să fie poziționată în decubit lateral
stâng
- Se monitorizează frecvența cardiacă fetală
- Cu ajutorul transductorilor externi
- Se decelează bătăile cardiace fetale și contracțiile
uterine
- Se măsoară MINIM 40min pentru a exclude
ciclurile de somn ale fătului
- Se observă efectele mișcărilor fetale asupra frecvenței
cardiace fetale
- Pentru a încuraja activitatea fetală și pentru a scurta
timpul de testare, se poate atașa de abdomenul
mamei un stimulator vibroacustic

Obstetrică
1) Testul NONstres:
Test NORMAL >= 2 accelerații ale frecvenței cardiace fetale

REACTIV > 15bpm
> 15secunde
La fiecare 20min
Test NONreactiv E necesar efectuarea profilului biofizic al
fătului

Obstetrică
- Se realizează în caz de test NONstres NONreactiv
- Se realizează din nou testul NONstres
- Evaluarea US a fătului
- Măsurarea indicelui de lichid amniotic
- Frecvența respiratorie cardiacă
- Mișcările fetale
- Tonusul fetal
- Se calculează scorul profilului biofizic

Obstetrică
Se calculează scorul profilului biofizic
2pct Test NONstres reactiv
Indicele de lichid amniotic între 5 – 23cm
Cel puțin un episod de respirații ritmice cu durată de

20s într-un interval de 30min
Cel puțin 2 episoade de mișcări fetale discrete într-un
interval de 30min
Cel puțin un episod de extensie a coloanei vertebrale
sau a unui membru cu revenire în poziție flectată
Scor Semnificație
8 – 10 Risc minim de
asfixie fetală
<8 Suferiță fetală

Obstetrică

- Folosit în stadiile tardive ale sarcinii
- SAU în timpul travaliulu, pentru a evalua
disfuncția uteroplacentară
- Monitorizarea frecvenței cardiace fetale prin
- Electrod extern SAU
- Electrod situat pe scalpul fetal

Obstetrică
Semne favorabile
- Variabilitate bătăie-cu-bătaie de aprox 5bpm
- Variabilitatea pe termen lung a frecvenței cardiace fetale
- Prezența accelerațiilor ocazionale
minim 2 accelerații de 15bpm cu durată de min 15s într-un interval de
20min

Obstetrică

Decelerațiile de la ritmul de bază pot indica:
Decelerații Aspect Cauză Tratament

Precoce Decelerații care încep și Compresia capului fetal Nu necesită
se termină odată cu Nu este semn de
contracția uterină suferință fetală
Tardive Încep DUPĂ inițierea - insuficiență - Probă de sânge din
contracției uterine uteroplacentară scalpul fetal pentru
Se termină DUPĂ ce - Compresie venoasă diagnosticul
contracția a luat sfârșit maternă - hipoxiei SAU
- Hipotensiune - acidozei
maternă - indicații de naștere
- Dezlipire prematură imediată în cazul
de placentă decelerațiilor
- Hipoxie fetală RECURENTE
Variabile Debut, durată și Compresia cordonului Schimbarea poziției
amplitudine variabile ombilical mamei

Obstetrică
4) Puncția scalpului fetal cu obținerea de probă de sânge fetal
- poate fi efectuată în situația unei înregistrări anormale a bătăile

cardiace fetale
- ph-ul obținut din această probă poate fi
- NORMAL, prognostic bun
- Scăzut și hipoxemie
Suferință fetală
- Creșterea lactatului

Obstetrică
5) Monitorizarea pe scalpul fetal

- Se fixează monitorul pe scalpul fetal
- Înregistrează
- Pulsoximetria
- Ritmul fetal cardiac continuu
- EKG
- Se folosește DOAR la sarcini >36 săptămâni cu feți aflați în prezentație craniană

Obstetrică
Definiție:
Contracții uterine DUREROASE însoțite de ștergerea și dilatarea colului
- Începe în mod obișnuit între săptămânile 37 și 42
- Este alcătuit din 4 stadii succesive
- Există diferențe de progresie a travaliului între femeile nulipare și cele
multipare
Stadiul 1:
Faza PASIVĂ
Faza ACTIVĂ
Faza de DECELERAȚIE
Stadiul 2:
De la dilatație completă (10cm) până la expulzia fătului
Stadiul 3:
De la expulzia nou-născutului până la expulzia placentei
Stadiul 4:
Prima oră postpartum

Obstetrică
Stadiul Descriere Activitate Management Durată
1 PASIVĂ: PASIVĂ: - Monitorizarea <20h – nulipare

începutul contracțiilor uterine până ștergerea colului frecvenței cardiace 2/3 faza latentă
la dilatația de 6cm a colului și dilatarea lui progresivă fetale 1/3 faza activă
ștergerea completă a acestuia - Monitorizarea
contracțiilor uterine <14h – multipare
ACTIVĂ: ACTIVĂ: - Evaluarea periodică
colul se dilată de la 6cm până la contracții uterine a progresiei
aprox 10cm, progresând constant regulate schimbărilor ce se
dilatare progresivă produc la nivelul
1.2cm/h – nulipare colului
1,5cm/h – multipare
ștergerea colului
DECELERAȚIE: DECELERAȚIE:
tranziția de la faza activă la cel de- încetinirea dilatației și
al 2lea stadiu al travaliului ștergerea colului,
chiar înaintea angajării
capului fetal în pelvis

Obstetrică
2 De la dilatația completă (10cm) Fătul coboară prin - Monitorizarea La nulipare:

până la expulzia fătului bazinul osos datorită frecvenței cardiace <3 h
contracțiilor uterine fetale <4 h în caz de analgezie
- Monitorizarea epidurală
coborârii fătului prin
bazinul osos La multipare:
<2 h
<3 h în caz de analgezie
epidurală

Obstetrică
3 De la expulzia nou-născutului Placenta se separă de - Masaj uterin 0 – 30 min

Până la expulzia placentei pereții uterului în - Examinarea Nulipare și multipare
primele 30min după placentei pentru a
expulzia fătului determina
posibilitatea
Și se elimină prin canalul existenței resturilor
de naștere, uterul placentare în uter
contractându-se pentru a
o expulza și pentru a
preveni hemoragia

Obstetrică
4 Prima oră POSTpartum Stabilizarea - Monitorizarea 1h

hemodinamică a mamei pulsului matern Nulipare și multipare
- Monitorizarea TA
materne
- Observarea
semnelor de
hemoragie

Obstetrică
Definiție:
Intervenția pentru inițierea contracțiilor uterine sau pentru accelerarea
progresiei travaliului.
Ex
- OXITOCINA
- MISOPROSTOL

Obstetrică
Indicații:
 Materne
1. Preeclampsie
2. DZ
3. Travaliu stagnant
4. Corioamiotita
 Fetale
1. Sarcină depășită cronologic >40-42 S
2. Restricție de creștere intrauterină
3. Ruperea prematură a sacului amniotic
4. Unele defecte congenitale

Obstetrică
CONTRAindicații:
- Necesitatea nașterii prin operație cezariană
- Uter cicatricial
- Imaturitate pulmonară fetală
- Distocii de prezentație
- Suferință fetală acută
- Herpes genital activ
- Placentă previa
- Vasa previa

Obstetrică
Aprecierea posibilității nașterii pe cale vaginală după inducerea travaliului se

face prin calcularea scorului Bishop
Scor 0 2 3 4
Dilatație (CM) 0 1-2 3-4 5-6
Scurtarea și 0-30 40-50 60-70 >70

ștergerea
colului (%)
Stația (cm) -3 -2 -1 +1, +2
Consistența Fermă Medie Moale
colului
Poziția colului Posterior Intermediar Anterior

Obstetrică
Aprecierea posibilității nașterii pe cale vaginală după inducerea travaliului se

face prin calcularea scorului Bishop
Scor Descriere Tip de naștere probabil

SCĂZUT operație cezariană
15% la scor >3
30% la scor <3
CRESCUT Ștergerea și dilatația colului uterin Naștere pe cale vaginală
Înmuierea acestuia
Poziția cervicală anterioară
Stație fetală avansată

Obstetrică
Prezentația NORMALĂ fetală (craniană) este:

- capul fătului orientat inferior
- bărbia în piept
- Occiputul orientat spre canalul nașterii

Obstetrică
Prezentația FACIALĂ:
- Hiperextensia totală a gâtului
- Apare FOARTE RAR
- Nașterea pe cale vaginală este posibilă DACĂ mentonul este orientat spre
anterior

Obstetrică
Prezentația BREGMATICĂ:
- Hiperextensia PARȚIAL a gâtului
- Apare FOARTE RAR
- Necesită operație cezariană DACĂ capul fătului nu se așează spontan într-
una dintre prezentațiile eutocice.

Obstetrică
Prezentația PELVIANĂ:
INCOMPLETĂ/ MODUL
PICIOARELOR
FRANCĂ/ DECOMPLETĂ Unul sau ambele membre
75% din cazuri inferioare în extensie
Coapsele sunt flectate
pe abdomen
Genunchii în extensie
COMPLETĂ
Coapsele și
genunchii sunt în
flexie

Obstetrică
Prezentația PELVIANĂ:
- În urma palpării abdominale (manevrele LEOPOLD), capul fetal este găsit în
zona abdominală, iar tractul vaginal poate stabili prezentația
- US confirmă prezentația fătului
- Tratament
- Cele mai multe prezentații se remit înainte de travaliu
- Se poate efectua repoziționarea fătului
- MAJ se optează pentru operație cezariană
- Complicații
- Prolabarea de cordon ombilical
- Blocarea capului fetal
- Hipoxie fetală
- Abruptio placentae
- Traumatisme în timpul nașterii

Obstetrică
Definiție:
Nașterea fătului prin incizia peretelui uterin
Transversală Verticală
Verticală joasă
joasă clasică

Obstetrică
Incizia verticală utilizată în caz de:

- prezentație transversală
- Accesul în segmentul inferior al uterului e
împiedicat de
- Adeziuni
- Fibroame uterine Verticală
Verticală clasică
- Histerectomie planificată DUPĂ nașterea fătului joasă
- Cancer de col uterin
- Naștere post mortem (făt viu din mamă decedată)

Obstetrică
Incizia transversală joasă:

- Incizie transversală la nivelul segmentului inferior
uterin
- Risc redus de
- ruptură uterină
- Sângerare Transversală
- Apariție a aderențelor la intestin joasă
- Infecție
- Preferată inciziei clasice
- Utilizată mai des

Obstetrică
Indicații:
Materne Fetale Combinate
Eclampsie Suferință fetală acută Eșec de progres al travaliului
Operații pe uter în APP Distocii de prezentație Placenta previa
Cezariană în APP Prolabare de cordon ombilical Dezlipirea prematură de

placentă normal inserată
Boli cardiace Făt macrosom Disproporție cefalo-pelvică
Obstrucția canalului de
naștere
Deces matern
Cancer de col
Herpes genital activ
HIV

Obstetrică
În cazul unor sarcini ulterioare, nașterea pe cale vaginală poate fi realizată DOAR
dacă incizia a fost de tip transversal.
Dacă a fost folosită o incizie de tip vertical, următoarea naștere trebuie să fie tot
prin operație cezariană, datorită riscului de ruptură uterină.

Obstetrică
Complicații:
1) Hemoragie
2) Infecție și sepsis
3) Tromboembolism
4) Leziuni ale structurilor care vin în raport cu uterul
5) Risc pentru următoarele sarcini de a apărea
1. Placenta previa
2. Placenta accreta
3. Avort

Obstetrică
Îngrijirea nou născutului
Aspirația promptă a cavității nazale și

bucale
Uscarea și învelirea pentru a evita

pierderea de căldură
Se recoltează sânge
Clamparea cordonului ombilical și pentru a măsura gazele
secționarea lui sanguine și grupul
Debutul respirației are loc în primele Dacă nu apare spontan,

30s se inițiază manevrele de
resuscitare
Se calculează scorul APGAR la 1 min

și la 5 min după naștere

Obstetrică
Semn 0 1 2
Culoarea Albastră Trunchiul roz Roz
Palidă Extremități
albastre
Frecvența - <100 bpm >100 bpm
cardiacă
Răspuns la - Grimasă Plâns puternic
stimulare
Tonus muscular Slab Mișcări reduse Mișcări active
Respirații - Reduse Regulate

Plâns slab Plâns puternic

Obstetrică

Obstetrică
Modificări materne:
- Uterul scade în dimensiuni
- Consistența colului crește în primele 3 săptămâni postpartum
- Secrețiile uterine sunt ROȘII în primele zile după naștere,
dar devin progresiv mai deschise la culoare,
ajungând să fie albe în aproximativ 10zile postpartum
- Pereții vaginului își recapată progresiv fermitatea
- Rezistența vasculară periferică totală crește rapid datorită eliminării
circulației utero-placentare;
- Debitul cardiac revine progresiv la normal

Obstetrică
Modificări materne:
- Mama poate experimenta o ușoară depresie în primele zile după naștere
(post-partum blues)
cele mai multe cazuri se rezolvă fără complicații
- În cazul mamelor care NU alăpteaz, menstruația apare la 6-8 săptămâni
postpartum
- Ovulația și menstruația pot să nu existe timp de câteva luni în cazul mamelor
care alăptează
metodă contraceptivă cu eficiență de 98% în primele 6 luni postpartum, dacă
alăptarea este constantă

Obstetrică
7. Hemoragia postpartum
Definiție:
Pierdere de sânge peste
- >500ml/24h după o naștere vaginală
- >1000ml/24h după operație cezariană
Cauze:
- MAJORITATEA datorită unei aatonii uterine
Apare mai frecvent după
- Sarcina multiplă
- Travaliu prelungit
- Corioamniotită
- Traumatismul canalului de naștere
- Țesut placentar restant în cavitatea uterină
- Inversine uterină
- Coagulopatie (ex: coagulare intravasculară diseminată)

Obstetrică
Examen clinic:
- Hemoragie excesivă postpartum din tractul
genital
- Uter de consistență moale, aton
- Lacerații la examinarea vaginului
- Examinarea placentei după naștere trebuie să
detecteze părțile lipsă ale acesteia
Imagistică:
US evidențiază resturi placentare
- zone endometriale îngroșate
- mase ecogene

Obstetrică
Tratament:
 creșterea tonusului uterin și scăderea intensității hemoragiei
- Masaj uterin
- OXITOCINĂ
- Alți agenți uterotonici
o METILERGOMETRINA (contraindicat în HTA)
o CARBOPROSTUL (contraindicată în AB)
 Sutura lacerațiilor existente
 Dilatare și chiuretaj uterin pentru eliminarea resturilor placentare
 Repoziționarea manuală a uterului și hidratare IV, în caz de inversiune uterină
 Histerectomie, în cazuri severe sau refractare la tratament

Obstetrică Boala gestațională trofoblastică:
1. Mola hidatiformă
2. Coriocarcinomul

Boala gestațională trofoblastică:
Obstetrică
Definiție:
Proliferarea benignă a celulelor trofoblastice care, RAR, pot maligniza.
Tumorile trofoblastice BENIGNE reprezintă 80% din totalul cazurilor de boală
gestațională trofoblastică.

Obstetrică
Tipuri:
COMPLETĂ
INCOMPLETĂ:
Ambele seturi de
Fertilizarea unui
cromozomi sunt
ovocit de către 2
moștenite de la tată
spermatozoizi;
(fertilizarea unui
Poate fi asociată cu
ovocit FĂRĂ material
prezența unui făt
genetic de către 2
anormal.
spermatozoizi)

Obstetrică
Factori de risc:
1) Status socioeconomic redus
2) Vârstă maternă extremă (adolescentă/ >40ani)
3) Sarcini molare în antecedente
4) Rasa asiatică
5) Fumatul

Obstetrică
Examen clinic:
- Sângerare vaginală în cantitate crescută sau neregulată
- FĂRĂ durere
- Hyperemesis gravidarium
- Anxietate
- Stări lipotimice
- Înălțimea fundului uterin crescută în comparație cu vârsta gestațională
- Pierderea pe cale vaginală a unor vezicule ca boabele de strugure
- Absența mișcărilor active fetale
- Focar cardiac ce nu poate fi găsit

Obstetrică
Examen paraclinic:
- Valoare beta hCG MAI MARE decât normal
Imagistică:
- US poate vizualiza aspectul de furtună de zăpadă în cavitatea uterină
- anecogen
- formațiuni chistice
- fără prezența unui sac gestațional

Obstetrică
Tratament:
- Dilatare și chiuretare pentru înlăturarea formațiunii tumorale
- Beta hCG se măsoară periodic timp de 1 an (trebuie să scadă progresiv)
- Pacienta trebuie să evite sarcina 6luni- 1 an
Complicații:
- Neoplazie gestațională trofoblastică, 20% din cazuri
- Coriocarcinom, 5% din cazuri

Obstetrică
2. Coriocarcinomul
Definiție:
Neoplazie gestațională trofoblastică MALIGNĂ ce apare SECUNDAR
- unei mole hidatiforme, 50% din cazuri
- unui avort
- unei sarcini extrauterine
- unei sarcini normale

Obstetrică
2. Coriocarcinomul
Examen clinic:
- Sângerare vaginală
- Hemoptizie POSIBILĂ
- Dispnee
- Cefalee
- Amețeală
- Rectoragii
- Uter CRESCUT în dimensiuni

- Sâgerare prin orificiu cervical extern
Diagnosticul este adeseori ratat dacă boala nu apare prin progresia unei sarcini
molare.

Obstetrică
2. Coriocarcinomul
Examen paraclinic:
- Beta hCG CRESCUT
Imagistică:
- US determină prezența unei tumori uterine
- cu arii MIXTE hemoragice și necrotice
- Cu posibilă invazie PARAMETRIALĂ
- CT
- Poate detecta prezența de metastaze

Obstetrică
2. Coriocarcinomul
Tratament:
1) Histerectomie
în cazul în care tumora este limitată la uter
2) Chimioterapie
se administrează de rutină
SAU ca metodă unică, în cazul în care pacienta cu tumoră limitată la uter
dorește prezervarea fertilității
3) Monitorizarea periodică a beta-hCGului
4) Evitarea sarcinii în primul an postterapeutic

Obstetrică
2. Coriocarcinomul
Complicații:
1. Metastaze
1. Pulmonare
2. Cerebrale
3. Hepatice
4. Renale
5. Gastrointestinale
Prognosticul este BUN dacă nu exista metastaze hepatice sau cerebrale.

Obstetrică Sarcina
1) Fiziologia normală a sarcinii
2) Modificări normale în fiziologia mamei apărute pe
parcursul sarcinii

Sarcina
Obstetrică
Dezvoltarea fetală
• începe cu fertilizarea
• Durează aproximativ 38 de săptămâni
Vârsta gestațională se calculează:

- Ultima menstră a mamei (adică cu aprox 14 zile înainte de fertilizare)
- Astfel, vârsta gestațională e cu 2săptămâni MAI MARE ca vârsta embrionică
Regula lui NAEGELE:

- Ajută la estimarea datei de naștere
- Data ultimei menstre + 7 - 3luni + 1 an
Teratogenii
- Primele 2 săptămâni de gestație: fie îl omoară, fie nu au efect
- Săptămânile 2 – 12 de gestație: formare anormală de organe

Sarcina
Obstetrică
Dezvoltarea în primele zile
0 3 6 9 17
Fertilizarea Dezvoltarea
Începutul circulației
diviziunii materno-fetale;
Implantarea embrionului;
celulare Dezvoltarea SNC
Placenta se dezvoltă din
celule trofoblastice și Formarea
Blastocitul intră în
produce beta-hCG lacunei
cavitatea uterină
placentare

Sarcina
Obstetrică
Dezvoltarea pe săptămâni
3 4 5 6 9 12 17 20 24 28 30 32 35 37 38
Formarea Formarea Funcționarea

inimii plămânilor rinichilor Maturitate
Detectarea Deschiderea Fetusul SNC
mișcărilor ochilor; supraviețuieșt
Diferențierea fetale dezvoltarea e în caz de Fetus
Funcționarea părului naștere
Formarea sistemului considerat
pancreasului prematură
tractului reproducător; la termen
GI dezvoltarea
Ușor de
membrelor
identificat sexul
fetal; Producerea de Prindere
surfactant; Formă
Formarea fermă
Prezența aproape de
sistemului biliar
unghiilor; maturitate
Supraviețuire
posibilă în caz
de
prematuritate

Sarcina
Obstetrică
2) Modificări normale în fiziologia mamei apărute pe parcursul sarcinii
Modificări cardiovasculare:
- CREȘTE activitatea cardiacă cu 40%
- Murmurul sistolic poate fi auzit datorită creșterii activității cardiace
- Crește necesitatea O2 miocardic
- scade ușor presiunea sistolică și diastolică
- Uterul modifică ușor superior poziția inimii

Sarcina
Obstetrică
Modificări pulmonare:
- Uterul modifică ușor superior diafragma și cauzează SCĂDEREA
- Volumului rezidual
- Capacității reziduale funcționale
- Volum expirator de rezervă
- CREȘTE volumul tidal cu 40% cu asocierea ventilației în câteva minute datorită
stimulării de către progesteron
- SCADE Pco2 cu 30mmHg (alcaloză respiratorie cronică cu compensare
metabolică)

Sarcina
Obstetrică
Modificări renale:
- CRESC debitul renal plasmatic și rata de filtrare glomerulară cu 40%
- CREȘTE excreția renală a proteinelor
- CREȘTE pierderea urinară de bicarbonat pentru a compensa alcaloza respiratorie
- CRESC volumele de sânge și fluid interstițial
- Scade BUN și creatinina

Sarcina
Obstetrică
Modificări endocrine:
- HIPERinsulinemie NONdiabetică asociată cu o ușoară intoleranță la glucoză
- Protucția de LACTOGEN uman placentar contribuie la intoleranța la glucoză,
interferând cu activitatea insulinei
- CREȘTE nivelul de cortizol
- CRESC trigliceridele
- Scade TSH ușor la începutul sarcinii (în limite normale)
- Free T4 rămâne nemodificat
- CRESC thyroid binding globulin (TBG) și T4

Sarcina
Obstetrică
Modificări hematologice:
- Stare de HIPERcoagulabilitate
- Producție de globule roșii CRESCUTĂ
- SCADE hematocritul deoarece crește volumul de sânge

Sarcina
Obstetrică
Modificări gastrointestinale:
- CREȘTE cantitatea de salivă
- SCADE motilitatea gastrică

Obstetrică Evaluarea vârstei gestaționale
1. Trimestrul 1
2. Trimestrul 2
3. După 20 de săptămâni

Evaluarea vârstei gestaționale
Obstetrică
1. Trimestrul 1
1. Trimestrul 1
Ultrasonografia (US)
- se măsoară lungimea cranio-caudală
- Este cea mai fidelă metodă de determinare a vârstei gestaționale
- În săptămânile 7 – 14 acuratețea vârstei de gestație este +/- 3-5 zile

Obstetrică
2. Trimestrul 2
2. Trimestrul 2
Ultrasonografia (US)
- Se măsoară
- Circumferința abdominală fetală
- Diametrul biparietal
- Lungimea femurului
- Circumferința capului
- acuratețea vârstei de gestație este +/- 1-2săptămâni
Obstetrică
3. Trimestrul 3
3. Trimestrul 3
- Se măsoară înălțimea fundului uterin
- acuratețea vârstei de gestație este +/- 3săptămâni
Obstetrică Îngrijirea prenatală
1. Nutriție
2. Controale prenatale

Îngrijirea prenatală
Obstetrică
1. Nutriție
Nutriția mamei necesită anumite modificări pentru a sprijini atât mama, cât și
fetusul în dezvoltare.
Anumiți nutrienți sunt necesari ÎNDEOSEBI pentru a reduce riscul de defecte de

naștere.
Consumul de anumite substanțe trebuie limitat în timpul sarcinii

- pește (consumul de metilmercur)
- cafeină (crește riscul de avort spontan)
Grupuri de risc pentru nutriție deficitară

- Adolescentele
- Status socioeconomic scăzut
- Diete cu restricție de anumite grupe alimentare
- Femei subponderale
- Fumatul
- Drogurile

Obstetrică
1. Nutriție
Creșterea ponderală ideală pe parcursul sarcinii:

O creștere ponderală
- INADECVATĂ poate duce la restricție de creștere fetală și naștere prematură.
- EXAGERATĂ poate determina diabet gestațional, macrosomie fetală și
necesitatea cezarienei
Necesar caloric zilnic aprox 2500 kcal.

IMC Creștere în kg Creștere în lb Alte mențiuni
<19,8 12,7 - 18,14 28 – 40
19,8 – 26 11,33 – 15,87 25 – 35 Aprox 2lb în primul
trimestru;
0,75 – 1lb în
trimestrul doi și
trei
>26 6,80 – 11,33 15 - 25

Obstetrică
1. Nutriție
Substanță Necesar Efecte benefice Efecte în caz de INSUFICIENȚĂ
Folat 0,4 – 0,8mg/zi Dezvoltare normală a tubului Defecte de tub neural

Administrare cu 4 săptămâni neural fetal
înainte de concepție
Calciu 1000 – 1300 mg/zi Rezervele de lactație Mineralizare deficitară osoasă
(Creștere cu 50%) Utilizare crescută de fetus la mamă
HTA
Naștere prematură
Greutate scăzută la naștere
Fier 30mg/zi Producție de globule roșii Anemie maternală
(creștere cu 30%) Naștere prematură
Greutate scăzută la naștere
Complicații cardiace
maternale
Proteine 60g/zi Necesar crescut Creștere deficitară
(creștere cu 30%) - Maternal - Fetală
- Fetal - Placentară
- Țesut placentar
Fluide Hidratare adecvată Creșterea volumului total de Deshidratare relativă
fluide materno-fetal

Îngrijirea prenatală:
Obstetrică
La prima vizită prenatală

- Istoric medical
- Examen fizic
- Evaluarea riscului sarcinii
în caz de sarcină cu risc se evaluează
- PPD pentru TB (purified protein derivative)
- Hemoleucograma
- Hemoglobina, cu electroforeză (pentru anemie)
- Hexosaminidaza T (boala Tay Sachs)
- Nivelul fenilalaninei (fenilcetonurie)
- Serologie hepatita C
- Screening pentru toxoplasmoză
- Screening pentru fibroză chistică genetică

Obstetrică
La prima vizită prenatală

- Istoric medical
- Examen fizic
- Evaluarea riscului sarcinii
în caz de sarcină cu risc se evaluează
- PPD pentru TB (purified protein derivative)
- Hemoleucograma
- Hemoglobina, cu electroforeză (pentru anemie)
- Hexosaminidaza T (boala Tay Sachs)
- Nivelul fenilalaninei (fenilcetonurie)
- Serologie hepatita C
- Screening pentru toxoplasmoză
- Screening pentru fibroză chistică genetică

Obstetrică
La fiecare vizită se urmăresc

o Greutatea mamei
o Analiza urinei (infecții urinare sau diabet gestațional)
o Tensiunea arterială
o Înălțimea abdominală pentru estimarea creșterii fătului
o Bătăile cardiace fetale (confirmarea viabilității fetale)

Obstetrică
Educația mamei la controlul prenatal presupune informații despre:

1) creșterea ponderală
2) Abstinența de la anumite medicamente și substanțe
3) Evitarea manevrării anumitor animale
4) Utilizarea centurii de siguranță
5) Semne și simptome de alarmă
6) Programarea testelor și a următoarelor vizite
7) Ore de naștere și alăptare
8) Probleme confidențiale

Obstetrică
Manevrele LEOPOLD se pot efectua în trimestrul al 3lea pentru a determina

prezentația fetală.

Obstetrică
Examinări obișnuite
Vârstă gestațională Examinare
Vizita inițială Hemoleucogramă
Testare grup, Rh
PAP test
Screening Gonoree/Chlamydia
Analiza urinii
VDRL/RPR
Titru de anticorpi pentru rubeolă și varicelă
Ag de suprafață pentru Hepatita B
Screening HIV (cu acordul mamei)
16 – 18 săptămâni Test cvadruplu – pentru trisomia 21, 18 și defecte de tub neural
18 – 20 săptămâni Ultrasonografie pentru determinarea vârstei gestaționale și evaluarea pentru eventuale anomalii fetale
24 – 28 săptămâni Testul de toleranță la glucoză
32 – 37 săptămâni Cultură cervicală pentru Neisseria gonorrhoeae și Chlamydia trachomatis
Sreening pentru streptococ de grup B

Obstetrică
Examinări în sarcini cu risc CRESCUT

Test Descriere Indicații
Test cvadruplu Alfa feto-proteina maternală - Efectuată la femeile în săptămânile 16 – 18 de gestație
Estriol - Marker inițial frecvent pentru complicații fetale
Beta hCG
Inhibina A
Test integrat full Măsuri ultrasonografie a - Femeilor care în primul trimestru își doresc teste neinvazive cu cel
translucenței nucale mai mic risc rezultat fals pozitiv
Măsurarea proteina A (PAPP-
A)
Amniocenteză Aspirare cu ac - Test cvadruplu anormal
transabdominală de lichid - > 35 ani
amniotic după 16 săptămâni - Risc de sensibilizare la Rh
pentru a măsura - Risc de avort spontan > 0,5%
- alfa feto proteina
- cariotipul
Testarea vililor Aspirare transabdominală sau - Detectare timpurie a anomaliilor cromozomiale la pacienții cu risc
chorionice transcervicală a țesutului crescut
vililor chorionici la 9 – 12
săptămâni gestaționale pentru
detectarea anomaliilor
cromozomiale
Testarea După 18 săptămâni Detectează
percutană a gestaționale pentru a - Defecte cromozomale
sângelui ombilical identifica - Infecții fetale
- Sensibilizare Rh

Obstetrică
Interpretarea Testelor CVADRUPLU și FULL-INTEGRAT
Test INTEGRAT-FULL Test CVADRUPLU

Primul trimestru Al 2lea trimestru
PAPP-A NT AFP uE3 hCG Inh A
Trisomia
21
Trisomia
18
Trisomia
13

Pediatrie Tulburări gastro-intestinale pediatrice:
1. Fistula traheo-esofagiană
2. Stenoza pilorică
3. Enterocolita necrotică
4. Boala Hirschsprung
5. Invaginația
6. Diverticulul Meckel
7. Malrotația cu volvulus
8. Icterul neonatal
9. Deficitul de creștere

Tulburări gastro-intestinale pediatrice:
Pediatrie 1. Fistula traheo-esofagiană
Definiție:
Malformație a traheei și a esofagului ce duce la formarea unei comunicări între
structuri.
Frecvent asociază și atrezie esofagiană.

Pediatrie 1. Fistula traheo-esofagiană
Examen clinic:
- Tuse și cianoză în timpul alimentației
- Alimentele pot umple ”fundul de sac”
- Distensie abdominală
- Posibil istoric de pneumonie de aspirație
Rx:
- După inserția sondei nazo-gastrice arată malformația
sondei În plămâni sau fundul de sac
Tratament:
- Reparare chirurgicală

Pediatrie 2. Stenoza pilorică
Definiție:
HIPERTROFIA sfincterului piloric poate cauza obstrucția evacuării gastrice.

Examen clinic:
Simptomele încep la câteva săptămâni după naștere
- Vărsături nebiloase
- Vărsături în jet
- Masă epigastrică palpabilă de mărimea unei măsline
- Alcaloză metabolică hipocloremică
- Hipopotasemie

Imagistică:
- Tranzitul baritat arată îngustarea canalului piloric
- US arată creșterea grosimii mușchiului piloric.
Tratament:
- PILOROTOMIE

Pediatrie 3. Enterocolita necrotică
Definiție:
Necroză idiopatică a mucoasei și desprinderea celulelor epiteliale.

Factori de risc:
- naștere prematură
- Greutate mică la naștere
Examen clinic:
1. Vărsături bililoase
2. Letargie
3. Alimentație deficitară
4. Diaree
5. Hematochezie
6. Distensie abdominală
7. Sensibilitate abdominală
8. Semne de șoc în cazuri grave

- Acidoză metabolică
- Scăderea Na
Rx abdominală:
- Aer în peretele intestinal
- Aer în vena portă
- SAU aer liber subdiafragmatic

Tratament:
1. nutriție panterală totală
2. Antibiotice i.v.
3. Antibiotice cu spectru larg
4. Aspirare nazogastrică
5. Rezecție chirurgicală a intestinului afectat

Pediatrie 4. Boala Hirschsprung
Definiție:
Absența INERVAȚIEI autonome intestinale cauzând spasme intestinale și
obstrucție.

Examen clinic:
- Vărsături
- Constipație severă
- Eșec al pasajului materiilor fecale
- Biopsia intestinală arată ABSENȚA GANGLIONILOR

Rx abdominal:
- dilatația intestinului
Clisma baritată:
- dilatația proximală (magacolon) cu îngustare distală

Tratament:
- COLOSTOMIE
- + rezecție zonei afectate

Pediatrie 5. Invaginația
Definiție:
Telescoparea intestinului într-un segment adiacent al intestinului
Ducând la OBSTRUCȚIE.
Localizare frecventă
- Proximal de valva ileocecală

Factori de risc:
- Diverticul Meckel
- Purpura Henoch-Schonlein
asociată cu invaginație ileoileală
- Infecție cu adenovirus
- FC

Examen clinic:
- Durere abdominală BRUSCĂ
episodică, Durează <1min
- Paloare
- Transpirații
- Vărsături
- Mucus cu sânge în scaun
aspect de jeleu de coacăze
- Masă abdominală palpabilă OVOIDĂ
- Leucocitoză

Rx abdominal:
- Exclude pneumoperitoneul
- Obstrucție intestinală
US:
- De primă intenție
- Detectează anomalii intestinale (de obicei ileocecale)
Clisma baritată:
- evidențiază obstrucția

Tratament:
1. Clismă baritată cu aer contrast
poate reduce defectul
2. Chirurgie necesară pentru cazurile refractare
Complicații:
- Ischemie intestinală
- Perforație în timpul reducerii cu clisma cu aer contrast

Pediatrie 6. Diverticulul Meckel
Definiție:
Frecvent RĂMĂȘIȚA ductului vitelin care există ca un buzunar exterior al
ileonului și poate conține țesut ectopic.

Examen clinic:
- Asimptomatic
- OCAZIONAL
- Sângerare rectală nedureroasă
- Invaginație
- Diverticulare
- Formare de abces

Imagistică:
- Mucoasa gastrică poate fi detectată cu scanare radionucleară cu technețiu
scanare MECKEL

Tratament:
- rezecție chirurgicală dacă este simptomatic

Pediatrie 7. Malrotația cu volvulus
Definiție:
Malformație congenitală
- malrotație a intestinului în timpul dezvoltării fetale –
Ce crește riscul de
- Torsiune intestinală
- Cu ischemie intestinală
- Și obstrucție (volvulus)

Examen clinic:
- Nou născuții prezintă vărsături bilioase
cel Mai comun semn
- Peritonită
- Șoc
Tratament:
- Chirurgie de urgență
laparotomie exploratorie
- Antibiotice
- Rehidratare

Rx abdominal:
- Pe gol, arată semnul DOUBLE BUBBLE
- Patern obstructiv
- Aer liber dacă există perforație
Rx seriate cu contrast:
- Aspect de tirbușon
- Cioc al duodenului

Pediatrie 8. Icterul neonatal
Definiție:
HIPERbilirubinemia la nou-născut se poate datora cauzelor:
Fiziologice Hemoliză crescută Supraproducție Anomalii hepatice
fără hemoliză
Excreție scăzută Incompatibilitate Hemoragie Sindrom Gilbert
materno-fetală AB0
Eșec al Anomalii ereditare ale Transfuzie Sindrm Crigler-
alimentației elementelor figurate ale materno-fetală Najjar
natural sângelui
Se rezvolvă Deficit de glucozo-6- Atrezie biliară
frecvent în 2 fosfat dehidragenază
săptămâni (G6PD)
Icterul nuclear
KERN

Icterul nuclear KERN

- Depozitarea bilirubinei în
- Ganglionii bazali
- Hipocamp
- Poate cauza afectare permanentă
- Apare în urma unor valori extrem de mari ale bilirubinei
- Este TIPIC întâlnit DOAR în caz de anomalii hepatice

Examen clinic:
- Icter
- Sclere icterice
- Letargie
- Plâns ascuțit
- Tipic icter KERN
- Convulsii
- Apnee

- HIPERbilirubinemie indirectă frecvent (datorită hemolizei)
- Apariția icterului în primele 24h după naștere
- Bilirubină totală >15 mg/dL
bilirubina directă >2 mg/dL
sugerează o cauză nefiziologică

Tratament:
1. Fototerapia
utilă pentru icterul fiziologic ce durează câteva zile
2. Imunoglobulină i.v.
poate reduce necesitatea de exanguinotransfuzie în cazurile de
incompatibilitate materno-fetală
3. Elucidarea cauzelor nefiziologice
Pot necesita exanguino-transfuzie

Pediatrie 9. Deficitul de creștere
Definiție:
Copii sub percentila a3a a greutății pentru vârstă
SAU
Eșec al creșterii în greutate conform vârstei
Acestea se pot datora

- Patologie subiacentă
- Neglijență

Examen clinic:
- Se caută indicii pentru
- cauze organice
- Abuz
- Examen de urină
- Hemoleucogramă
- Hemocultură
- Ionogramă serică
- Testare pentru FC
- Înregistrarea aportului caloric poate fi utilă

Tratament:
1. Dietă HIPERcalorică
2. Tratarea cauzei subiacente
3. Educarea părinților în vederea unei nutriții și alimentații adecvate
4. Contactarea serviciilor sociale de suport în cazurile de neglijență sau abuz

Pediatrie Probleme genito-urinare pediatrice:
1. Tumora Wilms
2. Deschiderea anormală de uretră
3. Enurezis
4. Testicule necoborâte (Criptohidria)
5. Valve uretrale posterioare

Probleme genito-urinare pediatrice:
Pediatrie 1. Tumora Wilms
Definiție:
Tumoră MALIGNĂ cu origine renală ce apare la copiii cu vârstă < 4 ani

Factori de risc:
- Istoric familial
- Neurofibromatoză
- Alte anomalii genitourinare

Examen clinic:
- Greață
- Vărsături
- Disurie
- Poliurie
- Masă abdominală palpabilă SAU
în flancuri
- HTA
- Febră

- Uree
- Creatinină
- Hemoleucogramă
Evaluarea funcției renale

Imagistică:
- CT
- Ecografie renală
- Rx

Tratament:
- rezecție chirurgicală SAU nefrectomie
- Chimioterapie
- POSIBIL radioterapie
- Prognostic bun în lipsa afectării extinse

Pediatrie 2. Deschidere anormală de uretră
Definiție:
Uretra se deschide
- Deasupra (EPISPADIAS)
- Inferioară (HIPOSPADIAS)
a penisului, asociată cu alte anomalii anatomice peniene

Pediatrie 2. Deschidere anormală de uretră
Examen clinic:
Defectul apare
- La examinare
- În timpul micțiunii
Complicații:
- Poate contribui la infertilitate
Tratament:
- corecție chirurgicală, ideal în timpul perioadei de sugar
- Nu se va efectua circumcizia înaintea corecției chirurgicale

Pediatrie 3. Enurezis
Definiție:
Micțiunea în pat pe parcursul NOPȚII la copiii mici
Apare la toți copiii;
Majoritatea cazurilor se rezolvă până la vârsta de 4 ani;
Cazurile patologice sunt mai rare.

Examen clinic:
Aproape întotdeauna NEpatologic
Elemente neobișnuite în istoric sau examen clinic ar trebui să ghideze investigațiile

suplimentare.

Tratament:
1. Educație
2. Alarme pentru enurezis
3. Modificări dietetice
fără lichide aproape de ora culcării
4. Desmopresină
SAU imipramină
utilizate în cazurile refractare

Pediatrie 4. Testicule necoborâte (Criptorhidia)
Definiție:
Testiculele sunt localizate în cavitatea abdominală și nu rămân constant în scrot.

Pediatrie 4. Testicule coborâte (Criptorhidia)
Examen clinic:
- Sac scrotal GOL
- Testiculele găsite în scrot inconstant
Tratament:
- Administrare exogenă de hCG
- Orhidopexie înainte de vârsta de 5 ani
Complicații:
- Cancer testicular, risc redus

Pediatrie 5. Valve uretrale posterioare
Definiție:
Pliere ANORMALĂ a țesutului la nivelul uretrei prostatice distale,
Cauzând OBSTRUCȚIA vezicii urinare și jet urinar slab.

Examen clinic:
- Jet urinar slab
- Infecție de tract urinar

Ecografie:
- Adesea diagnostichează patologia prenatal
- Îngroșarea pereților vezicii urinare
- Hidronefroză bilaterală
- Megaureter
Cistouretrograma urinară:
- Alungirea și dilatarea uretrei posterioare în timpul micțiunii

Tratament:
- ablație cistoscopică transuretrală a țesutului anormal
- Diversiune urinară (vezicostomie)

Pediatrie Probleme endocrinologice pediatrice:
1. Hipotiroidismul congenital
2. Deficiența de glucozo-6-fosfatază

Probleme endocrinologice pediatrice:
Pediatrie 1. Hipotiroidismul congenital
Definiție:
Patologie cauzată de
- deficiență severă de iod, în țările subdezvoltate
- Agenezie de tiroidă, în țările dezvoltate
- Patologii ereditare ale sintezei hormonilor tiroidieni

Examen clinic:
- Frecvent ASIMPTOMATIC
dacă mama are funcție tiroidiană normală
- Alimentație deficitară
- Letargie
- Fontanelă MARE care poate rămâne deschisă
- Macroglosie
- Constipație
- Hernie ombilicală
- Deficit de creștere
- Hipotonie
- Piele uscată
- Hipotermie
- Icter

- T4 scăzut
- TSH crescut
- În lipsa tratamentului, duce la

- dezvoltare mentală anormală
- Cretinism (întârzierea creșterii)

Rx:
- Dezvoltare osoasă deficitară
- Scăderea captării în malformațiile tiroidei
- Creșterea captării în cazul deficienței de iod
Tratament:
LEVOTIROXINĂ începută imediat după naștere pentru a evita întârzierile
permanente în dezvoltare

Pediatrie 2. Deficiența de glucozo-6-fosfatază
Bolile de stocare ale glicogenului sunt:

I Boala von Gierke
II Boala Pompe
III Boala Cori
IV Boala Anderson
V Boala McArdie

I Boala von Gierke Deficit de glucozo-6- - Hepatomegalie - Dietă specială

fosfatază - Hipoglicemie - Evitarea
- Convulsii fructozei,
- Extremități reci galactozei și
- Față de păpușă sucrozei
II Boala Pompe Deficit de alfa- - Cardiomegalie Substituzie
glucozidază - Hipotonie enzimatică
lizozomală - Insuficiență ALGLUCOSIDAZĂ
respiratorie ALFA
III Boala Cori Deficitul enzimei de Afectează mai ales - Dietă
DERAMIFICARE a - Ficat hiperproteică
glicogenului - Mușchi - Glucoză
- Transplant
Hipoglicemii medii hepatic

IV Boala Anderson Deficit de enzimă - Întârziere de - Transplant hepatic

de RAMIFICARE a creștere în
glicogenului copilărie
Mutație gena GBE-1 - Hepatomegalie
- Poate afecta
mușchii și inima
în formele cu
debut tardiv
V Boala McArdie Deficit de - Afectarea - Suplimentare cu
FOSFORILAZĂ a mușchilor sucroză
glicogenului scheletici
muscular - Crampe
- Milagii
- Fatigabilitate

Examen clinic:
- Apare în primele luni de viață (3– 4 luni)
- Hepatomegalie
- Convulsii
- Față cu aspect de păpușă
- Extremități subțiri

Tratament:
1. Modificări dietetice
2. Aport restricționat de
- Fructoză
- Galactoză
3. menținerea nivelurilor normale ale glicemiei

Pediatrie Probleme hematologice și oncologice pediatrice:
1. Boala hemolitică a nou născutului
2. Anemia Fanconi
3. Anemia Diamond-Blackfan
4. Neuroblastomul
5. Rabdomiosarcomul

Probleme hematologice și oncologice pediatrice:
Pediatrie 1. Boala hemolitică a nou născutului
Definiție:
Dacă celulele Rh+ fetale intră în circulația mamei
Rh-, pot apărea Ac-anti-Rh.
Anticorpii NU afectează sarcina la interacțiunea

inițială a Rhului,
Dar cauzează hemoliză severă a eritrocitelor
fetale la sarcinile următoare cu feți Rh- (HIDROPS
FETAL).
Hemoliza va cauza cel mai probabil decesul

fătului.

Factori de risc:
- Mamă cu Rh-
cu Orice istoric de hemoragie materno-fetală
- Avort
- Amniocenteză
- Sângerare de trimestru III

Tratament:
1. Imunoglobulină Rho (RhoGAM) în primele 72h de la naștere la feți Rh+
Ințial sau în orice moment în care sângele matern și cel fetal s-ar fi putut amesteca,
va preveni dezvoltarea Ac anti-Rh
și va proteja sarcinile viitoare prin supresia formării Ac anti-Rh
2. Transfuzia fetală intrauterină

poate fi necesară dacă patologia se dezvoltă intrauterin

Pediatrie 2. Anemia Fanconi
Definiție:
Patologie AUTOZOMAL RECESIVĂ asociată cu
- insuficiență medulară
- PANcitopenie
- risc crescut de leucemie

Examen clinic:
- Oboseală
- Dispnee de efort
- Infecții frecvente
Frecvent asociată cu:

- Statură mică
- Rinichi în potcoavă
- Anomalii ale degetelor

- Hb
- Ht
- Trombocite
- Leucocite
- Alfa feto proteina serică
- Biopsie medulară
- Hipocelularitate
- Analiza cromozomială
- Multiple rupturi ale benzilor

Tratament:
1. Antibiotice
2. Transfuzii
3. Transplant medular
SAU de celule stem hematopoietice
4. Factori de creștere hematopoietici
5. Androgeni
6. Corticosteroizi
pot crește activitatea medulară
Complicații:
Decesul în copilărie este frecvent datorat
- insuficienței medulare
- Leucemiei

Pediatrie 3. Anemia Diamond-Blackfan
Definiție:
Anemie congenitală PURĂ, este cel mai probabil cauzată de un defect în celulele
eritroide progenitoare

Examen clinic:
- Oboseală
- Dispnee
- Cianoză
- Paloare
- Anomalii cranio-faciale
- Anomalii ale degetelor
- Sufluri cardiace
- Dizabilitate intelectuală
- Hipogonadism

- Hb
- Ht
- Reticulocite
- Biopsie medulară cu activitate scăzută
prezența excesivă a eritropoietinei
Tratament:
1. Transfuzii
2. Corticosteroizi

Pediatrie 4. Neuroblastom
Definiție:
Tumoare cu origine în celulele CRESTEI NEURALE, care poate apărea în
- Glandele suprarenale
- Ganglionii simpatici

Factori de risc:
1. Neurofibromatoza
2. Scleroza tuberoasă
3. Feocromocitom
4. Sindrom Beckwith-Wiedermann
5. Sindrom Turner
6. Consum matern scăzut de folat

Examen clinic:
- Distensie și durere abdominală
- Durere osoasă
- Diaree
- Masă abdominală
- HTA
- Posibil sindrom Horner
- Proptoză
- Tulburări de mișcare
- Hepatomegalie
- Febră
- Echimoză periorbitară

- Posibil ACID VANILMANDELIC și HOMOVANILIC crescute în urina colectată pe
24h
Complicații:
- Prognostic prost dacă apare după vârsta de 1 an
- Metastazează în
- Os
- Creier

CT:
- Poate localiza tumora adrenală sau ganglionară

Tratament:
1. rezecție chirurgicală
2. Chimioterapie
3. Radioterapie

Pediatrie 5. Rabdomiosarcomul
Definiție:
Tumoare a mușchilor STRIAȚI la copil

Examen clinic:
- masă dureroasă a țesuturilor moi cu edem
- tumorile mari cauzează frecvent efect DE MASĂ asupra structurilor adiacente
Biopsie:
- Pentru stabilirea diagnosticului
CT/ RMN:
- Extinderea tumorii

Tratament:
1. rezecție chirurgicală
2. Radioterapie
3. Chimioterapie

Pediatrie Probleme neurologice pediatrice:
1. Convulsii febrile
2. Hidrocefalia copilăriei
3. Boala Tay-Sachs
4. Defectele de tub neural
5. Paralizia cerebrală
6. Retinoblastomul
7. Botulismul infatil

Probleme neurologice pediatrice:
Pediatrie 1. Convulsii febrile
Definiție:
Convulsiile copiilor între 6 și 60 de luni (5 ani)
asociate cu FEBRĂ.
Apar în absența
- Infecției
- Leziunilor SNC
- Anomalii metabolice
- Istoric anterior de crize în afebrilitate

Examen clinic:
- febră, temperaturi peste 38 grade
cu creșterea rapidă a temperaturii
- Crize tonico-clonice
ce durează <15minute
- Istoric familial de convulsii febrile

SIMPLE COMPLEXE
Tonico-clonice generalizate Focale
< 15 minute > 15 minute
< 1 episod/ 24h Multiple crize/24h
Revenire la normal după criză Status postcriză prelungit sau deficit
focal

- În convulsiile simple nu sunt necesare
- Analizele sunt solicitate în funcție de cauza subiacentă a
febrei
- Suspiciune de ITU, sumar de urină
- Suspiciune de meningită, puncție lombară
- În convulsiile complexe, sunt necesare investigații
suplimentare
- EEG,
normal, în lipsa CONVULSIILOR ATIPICE

Tratament:
1. se asigură stabilitatea respiratorie
2. Antipiretice
3. Observare pentru revenirea la starea inițială
4. Tratarea cauzei subiacente

Complicații:
35% au convulsii febrile RECURENTE
Riscul de epilepsie PE DURATA VIEȚII este doar ușor crescut.
Convuulsiile febrile COMPLEXE

- probabilitate de recurență MAI MARE
- apar pe perioade mai lungi de timp
- au risc crescut de EPILEPSIE

Pediatrie 2. Hidrocefalia copilăriei
Definiție:
Hidrocefalia la copii poate fi cauzată de
- obstrucția circulației LCR-ului în al 4lea ventricul cerebral
NECOMUNICANTĂ
- disfuncția cisternelor subarahnoidiene sau vililor arahnoidieni

COMUNICANTĂ

Examen clinic:
- Creșterea excesivă a capului
- Bombarea FONTANELEI și vene ale
scalpului dilatate la sugari
- Fuziunea deficitară a suturilor
craniene la copii mai mari
- Letargie
- Vărsături
- Inapetență
- Iritabilitate
- Cefalee
- Diplopie
- Edem papilar

- PL trebuie efectuată în suspiciunea de infecție
Imagistică:
Arată ventriculi MĂRIȚI în dimensiuni
- Ecografie
- CT
- RMN

Tratament:
1. ACETAZOLAMIDĂ sau FUROSEMID
pot fi utilizate temporar pentru ameliorarea simptomelor
2. Șuntarea chirurgicală este de obicei NECESARĂ pentru majoritatea cazurilor

Complicații:
- Risc CRESCUT de epilepsie
- Risc CRESCUT de infecție bacteriană de șunt
- 50% mortalitate înainte de vârsta de 3 ani în lipsa tratamentului

Pediatrie 3. Boala Tay-Sachs
Definiție:
Patologie AUTOZOMAL RECESIVĂ cauzată de absența HEXOZAMINIDAZEI A
Enzimă necesară pentru metabolismul gangliozidelor lipidice.
Factori de risc:
- Evreii Ashkenazi
- Canadienii francezi

Examen clinic:
- Dezvoltare deficitară după
câteva luni de viață
- Atenție scăzută
- Auz exacerbat
- Pete roșii-cireșii pe retină, la
examenul fundului de ochi
- Paralizie progresivă
- Pierderea vederii
- Modificări ale statusului mintal

- Scăderea activității HEXOZAMINIDAZEI A
- Analiza ADNului confirmă diagnosticul

Tratament:
1. Suportiv
2. Screeningul genetic poate ajuta părinții în decizia sarcinilor viitoare
Complicații:
- Moarte în primii ani de viață

Pediatrie 4. Defectele de tub neural
Definiție:
Eșecul ÎNCHIDERII tubului neural în timpul sarcinii ce duce la o varietate de
DEFECTE implicând formarea SNC.

SPINA BIFIDĂ OCULTĂ MENINGOCEL MIELOMENINGOCEL ANENCEFALIE
Cel mai benign tip Defect SEVER Patologie SEVERĂ
Defect de închidere a Defect MAI LARG cu Hernierea meningelui și a Eșecul închiderii tubului
arcurilor vertebrale hernierea meningelui prin măduvei spinării prin defect neural
dorsale defectul vertebral dorsal ABSENȚA
DEASUPRA măduvei - creierului anterior
spinării - Meningelui
- Și a unor porțiuni ale
cutiei craniene
De obicei la jocțiunea Masă moale ce se poate - Deficit neurologic Decesul apare în câteva zile
lombo-sacrată forma pe linia mediană - Incontinență a de la naștere
superficial de defect materiilor fecale și a
urinii
- Paralizie flască
- Sensibilitate deficitară
- Semne de neuron
motor periferic
- Hidrocefalie

SPINA BIFIDĂ OCULTĂ MENINGOCEL MIELOMENINGOCEL ANENCEFALIE
Cel mai benign tip Defect SEVER Patologie SEVERĂ
Defect de închidere a Defect MAI LARG cu Hernierea meningelui și a Eșecul închiderii tubului
arcurilor vertebrale hernierea meningelui prin măduvei spinării prin defect neural
dorsale defectul vertebral dorsal ABSENȚA
DEASUPRA măduvei - creierului anterior
spinării - Meningelui
- Și a unor porțiuni ale
cutiei craniene

Factori de risc:
- Utilizarea de anticonvulsivante
- Aport deficitar de FOLAT în timpul
sarcinii
- Diabet zaharat

Examen clinic:
- Severitatea simptomelor depinde de severitatea defectului
- Pacienții cu SPINA BIFIDĂ forma ușoară

- Smocuri de păr la nivelul defectului
- Pot fi asimptomatici
- Defectul de tub neural mai sever

- Anomalii neurologice
- Anomalii de dezvoltare mai severe

- Alfa feto proteina
- Acetilcolinesteraza
US:
- Defectele neurale pot fi detectate în timpul sarcinii

Tratament:
1. Corecția chirurgicală
necesară în toate cazurile, cu excepția defectelor ușoare
2. Șuntarea
este frecvent necesară pentru
- Meningocel
- Mielomeningocel
3. Chirurgia fetală
este un potențial tratament pentru defectele de tub neural inferioare,
diagnosticate intrauterin
4. Suplimentare de FOLAT pentru a reduce riscul la
- Femeile însărcinate
- Femeile care încearcă să conceapă

Complicații:
- Risc CRESCUT de ITU
- Risc CRESCUT de infecții SNC
- Hidrocefalie în defecte severe
- Pot necesita îngrijire pe toată durata vieții
- Supraviețuire doar pentru câteva zile după naștere, în caz de anencefalie

Pediatrie 5. Paralizia cerebrală
Definiție:
Tulburări ale funcționării neuronului motor rezultând din injurii ale SNC
- Intrauterin
- În timpul dezvoltării sugarului
Majoritatea cazurilor rezultă din complicații PERINATALE.

Factori de risc:
- Prematuritate
- Retardul de creștere intrauterin
- Traumatismele la naștere
- Convulsiile neonatale
- Hemoragia cerebrală
- Asfixia perinatală
- Nașteri multiple
- Infecții intrauterine (corioamniotită)

Tipuri:
SPASTICĂ DISKINETICĂ
Pareză spastică Mișcări
A mai multor membre - Coreoatetozice
- Distonice
- Ataxice

Examen clinic:
SPASTICĂ DISKINETICĂ
Tonus crescut la nivelul mai multor Mișcări
membre - Coreoatetozice
- Distonice
- Ataxice
ROT crescute Mișcările se agravează la stres
Slăbiciune Dizartrie
Mers anormal
Frecvent dizabilități intelectuale
- HIPERactivitate
- Convulsii
- Contracturi ale membrelor
*anumiți pacienți pot experimenta simptome din ambele tipuri

IRM:
Poate fi util în detectarea leziunilor cauzatoare

Tratament:
1. Terapie farmacologică
- TOXINA BOTULINICĂ
- DANTROLENE
- BACLOFEN
- BENZODIAZEPINE
2. Fizioterapia
3. Tonifierea
4. Intervenția chirurgicală
poate fi utilă pentru ameliorarea simptomelor
5. Pentru părinți
În vederea coordonării multiplelor servicii necesare pentru îngrijirile cronice
- Suport social
- Suport psihologic

Pediatrie 6. Retinoblastomul
Definiție:
Tumoare MALIGNĂ a retinei la copii.
CEA MAI FRECVENTĂ tumoare INTRAoculară la copii.
Anumite cazuri au o afectare genetică ce crește RISCUL de tumoare la ambii ochi.

Examen clinic:
RAR
- Scăderea vederii
- Inflamație oculară
Examen oftalmologic:
- Reflexe slabe roșii luminoase la ochiul afectat
LEUCORIE
- Mase retiniene albe

- mutație a genei RBI la testarea genetică
US/CT:
- Detectează mărimea și extinderea tumorii
- Identificarea unei mase calcificate în globul ocular de dimensiuni normale

Tratament:
1. Enucleerea
efectuată pentru tumorile mari fără nici un potențial vizual
2. Radioterapie
pentru tumorile BILATERALE sau tumorile ADIACENTE nervului optic
3. Crioterapia sau fotocoagularea laser
utilizate pentru tumorile mai mici
4. Chimioterapia
utilizată pentru metastaze sau pentru salvarea vederii

Complicații:
- Prognostic BUN în lipsa metastazării
- Risc MARE de pierdere a vederii
dacă tumora este adiacentă corneei

Pediatrie 7. Botulismul infantil
Definiție:
Paralizie după blocadă
COLINERGICĂ presinaptică
determinată de toxina Clostridium
botulismum.
Tractul gastro-intestinal este

colonizat cu C.botulinium, care
produce TOXINA IN VIVO.

Examen clinic:
- Constipație
- Plâns slab
- Alimentație deficitară
- Hipotonie
- Reflex de înghițire slab
- Letargie
- Dificultăți de respirație

- Examinarea scaunului pentru toxina botulinică
- Electromiografie

Tratament:
În caz de diagnosticul este suspectat, NU ESTE NECESAR examenul de laborator
- Protejarea căilor aeriene

- Suport respirator, dacă este necesar
- Imunoglobulina botulinică intravenos
Complicații:
- insuficiență respiratorie
- Deces
în lipsa tratamentului

Pediatrie Ortopedie pediatrică:
1. Displazia de dezvoltare a șoldului
2. Alunecarea epifizei capului femural
3. Boala Legg-Calve-Perthes
4. Boala Osgood-Schlatter
5. Picior strâmb (Varus equin)
6. Fracturi ale cartilajelor de creștere
7. Fractura claviculară
8. Cotul de dădacă
9. Rahitismul
10. Scolioza
11. Artrita juvenilă idiopatică
12. Distrofia musculară Duschenne
13. Sinovita tranzitorie a șoldului
14. Șoldul septic

Ortopedie pediatrică:
Pediatrie 1. Displazia de dezvoltare a șoldului
Definiție:
Dislocarea PRENATALĂ a capului femural din acetabul, perturbând dezvoltarea
normală a articulației șoldului.
Apare datorită dezvoltării inadecvate a acetabulului în uter.

Factori de risc:
- Sex feminin > masculin
- Primul copil născut
- Copiii născuți în poziție pelviană
- Oligohidramnios

Examen clinic:
- Manevra BARLOW pozitivă
provocarea dislocării șoldului
- Manevra ORTOLANI pozitivă
reducerea șoldului
- Semnul GALEAZZI
Genunchii la înălțimi inegale când șoldurile și genunchii sunt flexați
- Mers TRENDELENBURG
șoldul opus căzut
- Pliuri tegumentare asimetrice

Examen clinic:
- Manevra BARLOW pozitivă
provocarea dislocării șoldului
- Manevra ORTOLANI pozitivă
reducerea șoldului

Examen clinic:
- Semnul GALEAZZI
Genunchii la înălțimi inegale când șoldurile și genunchii sunt flexați

Examen clinic:
- Mers TRENDELENBURG
șoldul opus căzut

Examen clinic:
- Pliuri tegumentare asimetrice

Imagistică:
- Rx
- Ecografie

Tratament:
< 6 luni 6 luni – 2 ani > 2 ani > 8 ani

HAM PAVLIK Reducere Reducere DESCHISĂ Corecția NU poate
- Deschisă fi efectuată după
- Închisă vârsta de 8 ani,
Datorită
Aparat ghipsat beneficiului scăzut

Complicații:
- Displazia permanentă a șoldului rezultă în urma cazurilor tratate INADECVAT
- Probabilitatea tratamentului eficient și a dezvoltării normale a șoldului crește cu
un tratament precoce

Pediatrie 2. Alunecarea epifizei capului femural
Definiție:
Separarea epifizei femurale de metafiză prin cartilajul de creștere

Factori de risc:
- Adolescență
- Obezitate
- Rasa neagră
- Hipotiroidism

Examen clinic:
- Durere la nivelul coapsei și genunchiului
- Șchiopătare
- Rotație internă și abducție LIMITATĂ a șoldului
- Flexia șoldului produce obligatoriu ROTAȚIE EXTERNĂ a șoldului

Rx:
- Displazie POSTERIOARĂ și MEDIALĂ a capului femural din METAFIZA femurală
- Necesită vizualizare din poziție anteroposterioară
- Picioare de broască pentru evaluare completă

Tratament:
1. Fixare chirurgicală
2. Restricții de ridicare de greutăți după reparare în caz de instabilitate
nu este capabil să suporte greutăți la prezentare
3. Fixare profilactică a părții controlaterale efectuată în cazuri de hipotiroidism

Complicații:
- Risc crescut de necroză avasculară
- Risc crescut de osteoartroză prematură
Acestea apar dacă tratamentul nu este efectuat precoce

Pediatrie 3. Boala Legg-Calve-Perthes
Definiție:
Necroza avasculară a EPIFIZEI capului femural
Apare cel mai frecvent între vârsta de 3 – 8 ani.

Examen clinic:
- Șchiopătare gradual PROGRESIVĂ
- Debut insidios al durerii
- Scăderea amplitudinii mișcării

Rx:
- Șolduri asimetrice
- Capul femural afectat apare mic
- Os sclerotic
- Lărgirea spațiului articular

Tratament:
1. contenția șoldului în acetabul prin
- Fixare
- Mijloace chirurgicale
Complicații:
- 50% din cazurile netratate ÎȘI REVIN COMPLET
- Risc CRESCUT de complicații ale șoldului în perioada de adult
- Osteoartroză
- Necroză avasculară
- Necesitate de artroplastie în cazurile de displazie permanentă

Pediatrie 4. Boala Osgood-Schlatter
Definiție:
Inflamație a INTERFEȚEI os-cartilaj a tuberculului tibial
OSTEOCONDRITĂ

Pediatrie 4. Boala Osgood-Schlatter
Cel mai frecvent la băieți, în timpul puseului de creștere

Durerea la locul afectat SE ÎNRĂUTĂȚEȘTE cu activitatea.
Tratament:
- Exerciții de întindere
- AINS

Pediatrie 5. Picior strâmb
Definiție:
- Inversia piciorului
- Flexia plantară a gleznei
- Adducția piciorului anterior

Examen clinic:
- Copil care merge încet
- Șchiopătare
- Defect evident la examinare

Tratament:
1. Fixări seriate ale piciorului în poziție corectă
2. Chirurgia este necesară în cazurile cronice pentru
- Eliberarea contracturilor
- Modificarea alinierii osului

Pediatrie 6. Fracturi ale cartilajelor de creștere
Definiție:
Fracturi cu implicarea CARTILAJULUI de creștere ale oaselor în creștere.
Descrise de sistemul de clasificare SALTER-HARRIS.

Majoritatea se vindecă fără COMPLICAȚII.

UNELE duc la afectarea creșterii osului la locul injuriei.

TIP Descriere Prognostic
I Separarea cartilajului de creștere BUN cu reducere adecvată

FĂRĂ extindere la osul adiacent Vindecare rapidă
II Separare parțială a cartilajului de BUN
creștere Rar perturbări de creștere
Cu extindere PROXIMALĂ la nivel
metafizar
III Separarea parțială a cartilajului de PROST
creștere Cu excepția reducerii corecte
Cu extindere DISTALĂ la nivel Fixare necesară pentru
epifizar menținerea stabilității
IV Fractura se extinde spre Trebuie obținută reducerea
- Metafiză perfectă
- Cartilaj de creștere Prognostic rezervat, CHIAR cu o
- Epifiză bună reducere
V Injurie prin ZDROBIRE a cartilajului Probabilitate MARE a opririi
de creștere PARȚIALE a creșterii

Examen clinic:
- Durere la locul injuriei
- Posibil deformări grave
- Edem
- Căldură la locul fracturii
- Perturbări ale creșterii cu INEGALITATEA membrelor
în cazurile de afectare permanentă a cartilajului de creștere

Rx:
- Fractură la locul injuriei
- Închiderea prematură a cartilajului
observată în cazurile de perturbare a creșterii

Tratament:
1. reducție adecvată și imobilizare
2. Fixare pentru fracturile instabile
3. Perturbarea creșterii poate necesita proceduri de alungire
4. Excizia porțiunii închise a cartilajului sau epifiziodeză a cartilajului
controlateral
perturbare chirurgicală a cartilajului
pentru a obține membre de mărimi egale

Pediatrie 7. Fractura claviculară
Definiție:
CEA MAI FRECVENTĂ fractură la copii
- Traumatism la naștere
- Căderi
Examen clinic:
- Durere în axul clavicular
Tratament:
- NU necesită tratament la nou-născuți
- Bandaj în formă de 8

Pediatrie 8. Cotul de dădacă
Definiție:
SUBLUXAȚIE a capului radial ce apare prin tragere și ridicare a mâinii
De exemplu smulgerea copilului din fața unui pericol prin tragere de mână

Pediatrie 8. Cotul de dădacă
Examen clinic:
- Copil cu durere la nivelul brațului
- Care nu își poate îndoi cotul
- Istoric de tragere accidentală de antebraț
- Coțul/brațul menținut în PRONAȚIE și ADDUCȚIE
Tratament:
1. reducție manuală prin
- supinația antebrațului
- Cu flexia cotului de la 0 la 90 de grade
2. reducție manuală
- HIPERpronația antebrațului

Pediatrie 9. Rahitismul
Definiție:
Calcifiere VICIOASĂ a osului la copii cauzată de
- aportul Deficitar de vitamina D
- absorbția Rahitism hipocalcemic
- metabolismul
Rahitism
- absorbția deficitară a fosfatului
hipofosfatemic
La adulți e numită OSTEOMALACIE.
Rezultă din:
- Lipsa expunerii la soare
- Dietă deficitară în lipsa
- Defectelor renale
- Defectelor metabolice

Rahitism hipocalcemic
Rezultă din:
- Lipsa expunerii la soare Cartilajul de
- Dietă deficitară în lipsa creștere devine
HIPERTROFIC FĂRĂ
- Defectelor renale
CALCIFICARE
- Defectelor metabolice
Rahitism hipofosfatemic

Examen clinic:
- Durere osoasă
- Mers întârziat
- Picioare deformate
- Cifoscolioză
- Slăbiciune a membrului proximal
- Statură mică
- Oase craniene moi
- Fracturi care rezultă în urma unor traume minime la adulți

Hipocalcemic Hipofosfatemic
Calciu scăzut
23-hidroxivitamina D3 și 23-hidroxivitamina D3 și
1,25-dihidroxicolecalciferol 1,25-dihidroxicolecalciferol
scăzut CRESCUT
Parathormon CRESCUT
Fosfatază alcalină CRESCUTĂ
Fosfor scăzut

Rx:
- Lărgirea cartilajelor de creștere
- Curbarea oaselor lungi
- Linii translucide în os
- Turtirea craniului
- Cartilaje costale lărgite

Tratament:
1. Suplimentare cu fosfor
în toate tipurile
2. Suplimentare cu vitamina D
în caz de aport deficitar
3. Suplimentare cu 1,25-dihidroxicolecalciferol
pentru absorbția sau metabolismul deficitar al vitaminei D

Pediatrie 10. Scolioza
Definiție:
Curbura laterală de repaus a coloanei vertebrale asociată cu deformitate
rotatorie.
Curbura prezintă un RISC DE PROGRESIE în timpul perioadei de creștere rapidă.

Riscul de progresie al curbei crește cu mărimea ei.
Inițial, doar o problemă cosmetică.
Ulterior interferează cu activitățile.
Cazurile severe duc la scăderea funcției pulmonare.

Examen clinic:
- Asimetrie a musculaturii spatelui
- Curbură palpabilă a coloanei
care se augmentează când pacientul se înclină din talie
- Compromiterea pulmonară posibilă în cazurile severe

Tratament:
1. Observare în cazul curburilor mici
2. Fixare pentru curburile moderate la pacienții tineri
3. Chirurgie pentru
- Curburile severe
- Curburile la pacienții la vârstnici
Complicații:
- Curburile severe pot cauza boală pulmonară RESTRICTIVĂ prin limitarea
expansionării pulmonare

Pediatrie 11. Artrita juvenilă idiopatică
Definiție:
Artropatie NONMIGRATORIE ce afectează
- Una sau mai multe articulații
- Pentru > 3 luni

Examen clinic:
- Artralgii la nivelul articulațiilor
implicate
- Rigiditate matinală
- Febră
- Semnele suplimentare depind de
subtip

PAUCIARTRICULAR POLIARTRICULAR SISTEMIC
Articulații < 4 articulații >= 5 articulații Orice număr

interesate Articulații mari Șoldul mai puțin frecvent
CU EXCEPȚIA șoldului
Vârsta la 2 - 3 ani 2 – 5 ani Orice vârstă
prezentare 10 – 14 ani < 17 ani
Simptome - Tumefiere insidioasă - Afectare articulară - Durere acută
articulare - Reducerea gamei de mișcări simetrică semnificativă
- Afectarea coloanei - Durere severă ce
vertebrale apare după febră
- Diformități ale - Rigiditatea gâtului
mâinilor este comună
- Dactilită - Ocazional afectarea
maxilarului


Simptome 30% cazuri - Retard de creștere - croșete febrile
EXTRAosoase - Uveită - Febră - Rash maculo-papular
- Iridociclită - RAR iridociclită - Hepatosplenomegalie
- Limfadenopatie
- Pericardită
- Retard de creștere
Laborator - ANA slab pozitiv - ANA slab pozitiv - ANA negativi
- Creștere ușoară VSH - Creștere VSH
- Scădere ușoară a Hb - Anemie
- FR pozitiv la vârste - RAR FR pozitiv
mai mari - Creșterea leucocitelor


Tratament - AINS - AINS - AINS
- METOTREXAT pentru cazurile - METOTREXAT - METOTREXAT
cronice - SULFASALAZINĂ - Corticosteroizi
- ETANERCEPT - Medicamente
citotoxice
Prognostic Majoritatea cazurilor se rezolvă 60% intră în remisie 50% vor intra în cele din
sub 6 luni pentru 15 ani urmă în remisie
Artrită cronică neobișnuită Rată mai mare a artritei Evoluție foarte variabilă
cronice severe decât Un procent mai mic vor
forma PAUCIARTICULARĂ avea boală cronică
Prognostic prost cu
debutul la vârsta mai
mare


Prognostic Majoritatea cazurilor se rezolvă 60% intră în remisie 50% vor intra în cele din
sub 6 luni pentru 15 ani urmă în remisie
Artrită cronică neobișnuită Rată mai mare a artritei Evoluție foarte variabilă
cronice severe decât Un procent mai mic vor
forma PAUCIARTICULARĂ avea boală cronică
Prognostic prost cu
debutul la vârsta mai
mare
Complicații - Orbire datoriă iridociclitei
- Discrepanță în lungimea - Discrepanță în - Discrepanță în
picioarelor lungimea picioarelor lungimea picioarelor
- RAR boală cronică cu artroză - Artroză cronică - Artroză cronică
progresivă - Artroza mandibulei
- Amiloidoză

Pediatrie 12. Distrofia musculară Duschenne
Definiție:
Patologie X-linkată ce rezultă din DEFICIENȚA de distrofină
DISTROFINA = proteină
citoscheletală
subsarcolemală

CEA MAI FRECVENTĂ distrofie musculară LETALĂ.

Debut între 2 – 6 ani.

Examen clinic:
- Neîndemânare progresivă
- Fatigabilitate
- Dificultate în a sta în picioare SAU la mers
- Mers clătinat
- Manevra GOWER pozitivă
trebuie să se sprijine cu mâinile pe coapse
pentru a se ridica în picioare
- Pseudohipertrofia
apare la mușchii gambei datorită
infiltrației adipoase

- CK crescut
- Biopsie musculară ce arată
- degenerarea fibrelor musculare
- Fibroză cu fibre bazofilice
- Colorația imunohistochimică pentru DISTROFINĂ (absentă în boală) este
diagnostică
- EMG
- Potențiale polifazice
- Recrutare crescută la nivelul fibrelor afectate

Tratamentul:
1. Fizioterapie
2. Corticosteroizi
3. Suportul funcției pulmonare
4. IECA scad postsarcina cardiacă
Complicații:
- Cardiopatie progresivă
- Scolioză
- Contracturi în flexie
- Decesul survine cel mai frecvent până la vârsta de 20 ani datorită
problemelor respiratorii

Pediatrie 13. Sinovita tranzitorie a șoldului
Definiție:
Inflamație BENIGNĂ a articulației care cauzează
- Durere
- Șchiopătare
De obicei la copii de 3 – 8 ani.

Precedată de
- IACRS
- Viroză

Examen clinic:
- Aspect normal
- FĂRĂ traumatism
- FĂRĂ (sau ușoară) febră
- Patologie recentă în antecedente
- Șchiopătat
- Cu posibilitatea de a duce greutatea
- Șoldul ușor flexat și rotat extern
- Afectează DOAR o singură parte

- Leucocite NORMALE/ UȘOR CRESCUTE
- VSH NORMAL
- PCR NORMAL
US:
- colecție fluidă MINIMĂ uni/bilaterală

Tratament:
1. Conservator
2. AINS
managementul durerii
3. Revenire la activitate în funcție de toleranță
Complicații:
- Prognostic EXCELENT
- Revenire completă în decurs de o săptămână

Pediatrie 14. Șoldul septic
Definiție:
Infecție BACTERIANĂ a
- spațiului articular
- Lichidului sinovial
DATORITĂ
- Inoculării directe
- Răspândirii hematogene

De obicei apare la copii între 3 – 6 ani.

Stafilococul auriu este cel mai frecvent microorganism la toate vârstele.
Examen clinic:
- Stare generală modificată
- Febră
- NU poate ridica greutate
- Șold ușor flexat și rotat extern
Examen paraclinic:
- Leucocite și markeri inflamatori CRESCUȚI
- Lichid sinovial > 50.000/mm3

US:
- colecție INTRAARTICULARĂ

Tratament:
1. Consult ortopedic de urgență
2. Aspirație articulară
3. Antibiotice
Complicații:
- Necroza AVASCULARĂ a capului femural
- Instabilitate a șoldului
- Osteoartrită
- Sepsis

Pediatrie Monitorizarea dezvoltării și sănătății:
1. Creșterea fizică
2. Etapele dezvoltării
3. Menținerea sănătății copilului
4. Adolescența
5. Abuzul copilului

Monitorizarea dezvoltării și sănătății:
Pediatrie 1. Creșterea fizică
Caracteristicile creșterii rămân în anumite limite normale:

- Greutate
- Înălțime
- Circumferința capului
Deviațiile de la aceste limite sugerează

- creștere anormală
- Procese patologice
- Probleme de mediu înconjurător
Pediatrul trebuie să păstreze evidența creșterii pe un grafic.

Greutate:
Primele zile Pierderea inițială a greutății,

după naștere Aproximativ 10% din greutatea la naștere
2 săptămâni Greutatea de la naștere este recâștigată până la această

vârstă
< 6 luni Se dublează
< 12 luni Se triplează
< 24 luni Se cvadruplează
2 – 13 ani Creștere a greutății de aprox 2kg/an

Cauze de creștere ponderală inadecvată:

- Aport dietetic deficitar (inclusiv alimentația deficitară sau abuz)
- Vărsături
- Diaree cronică
- Malabsorbție
- Neoplazie
- Patologii congenitale

Greutatea SUB percentila 5 pe curbele de creștere Sugerează

SAU o greutate constant mai mică pentru o anumită înălțime DEFICIT DE CREȘTERE
Cauze de deficit de creștere:

- Factori psihosociali
- Factori economici
- Cauze organice

Prevalența obezității copilului a crescut marcat în SUA și e asociat cu:

(indicele de masă corporală pentru vârstă și sex > percentila 95)
- creștere rapidă
- Apnee de somn
- HTA
- AECF
- Pubertate precoce
- Incidență crescută a infecțiilor tegumentare
- Disfuncție socială
- Dezvoltare precoce a DZ

Înălțimea:
Până la aprox 1 an crește cu 50%

2 ani – adolescență Crește cu aprox 5cm/an
< 4 ani Se dublează
< 13 ani Se triplează

Înălțimea:
Până la crește cu 50%
aprox 1 an
Greutate: 2 ani – Crește cu aprox 5cm/an
Primele Pierderea inițială a greutății, adolescență
zile după Aproximativ 10% din greutatea la naștere
naștere < 4 ani Se dublează
2S Greutatea de la naștere este recâștigată până la
această vârstă
< 6 luni Se dublează
< 13 ani Se triplează
< 12 luni Se triplează
< 24 luni Se cvadruplează
2 – 13 ani Creștere a greutății de aprox 2kg/an

Înălțime MAI MARE Înălțime MAI MICĂ

1. Statură familială înaltă 1. Statură familială mică
2. Pubertate precoce 2. Neglijare
3. Gigantism 3. Sindrom TURNER
4. HIPERtiroidism 4. hipotiroidism
5. Sindrom KLINEFELTER 5. Întârziere a creșterii constituțională
6. Sindrom MARFAN 6. Insuficiență renală cronică
7. Obezitate 7. Astm
8. FC
9. Boală inflamatorie intestinală
10. Exces de glucocorticoizi
11. Displazii scheletale
12. Neoplasm
13. Patologii imunologice
14. Deficiență a hormonului de creștere

Circumferința capului
Se măsoară în primii 1 – 3 ani de viață
Luni Cm
0 – 3 luni Aprox 5cm
3 – 6 luni Aprox 4 cm

Circumferința capului
Se măsoară în primii 1 – 3 ani de viață
MACROcefalia Microcefalia
Boli metabolice cerebrale Expunere fetală la toxine
- Tay – Sachs - Sindromul alcoolic fetal
- Boala urinii cu miros de sirop
de arțar
Sdr neurocutanate Trisomii cromozomiale
- Neurofibromatoza
- Scleroza tuberoasă
Hidrocefalie Infecții congenitale
- TORCH
Creșterea presiunii intracraniene Anomalii anatomice craniene
Displazia scheletală Patologii metabolice
Acromegalia Defecte de tub neural
Hemoragia intracraniană

Caracteristici ale anomaliilor de creștere care sugerează spre anumite patologii
Rata de creștere Patologie sugerată

Normală, DAR scade după naștere Debut POSTnatal
Anormală de la momentul nașterii Debut PREnatal

- Anomalii genetice
- Patologii intrauterine
Scăzută spre normal, DAR care spre final Întârziere constituțională a creșterii
devine mai apropiată de medie
Constant scăzută spre normal Statură genetică mică

Similar cu părinții

Examenul clinic:
- Se caută simptome și semne care sugerează o anumită patologie
- Creșterea trebuie evaluată la fiecare control de rutină, pentru a confirma pattern-
urile normale și a sesiza anomaliile din timp
Malabsorbție Diaree
DZ HIPERglicemie
Patologii cardiace congenitale Cianoză
Semne de abuz Echimoze
Interacțiune anormală copil-părinte
Anomalii psihologice Lipsă de atenție
Apatie

- se realizează în funcție de patologia suspectată
Tratament:
- Tratarea patologiei subiacente

Pediatrie 2. Etapele dezvoltării
Definiție:
Achizițiile dobândite de copii la anumite vârste
- Sociale
- Fizice
- Intelectuale

Definiție:
Achizițiile dobândite de copii la anumite vârste
- Sociale
- Fizice
- Intelectuale
Absența sau întârzierea lor poate sugera întârzierea dezvoltării.

- anumite întârzieri sunt ereditare
- întârzieri multiple sau semnificative reprezintă o cauză de îngrijorare
- întârzieri multiple sau PERSISTENTE pot rezulta din
- dizabilitate intelectuală
- patologii genetice
- patologii psihiatrice (ADHD, autism)

12 luni
9 luni
- Anxietate
- Umblă cu ajutor
6 luni - Jocuri interactive
- Prinde ca un clește
- Face turn din 2
- Anxietate de blocuri
4 luni - diferențiază părinții de separare - vocabular de 5 – 10
alte persoane cuvinte
- Se târăște
2 luni - Râde
- Anxietate la persoane - Se ridică în picioare
străine
- conștient de persoana - Prinde cu degetul
- Se rostogolește
care îl îngrijește mare
- Zâmbet social - Se ține cu mâinile
- Localizează sunetele - Primele cuvinte
- Ridică capul la 45 - Stă fără sprijin
Ridică capul la 90 grade
grade - prinde/ greblează
- Ochii urmăresc obiectul
- Ochii urmăresc dincolo de linia mediană - Încearcă să mănânce
obiectul până la linia singur
mediană - gângurește cu silabe
- gângurește

6 ani
4 ani
- Capabil de a distinge
fantasticul de realitate
3 ani - Se joacă cu alte - Omiteri
persoane - Desenează o
2 ani - Sare pe un picior persoană
- Gândire magică
- Capabil să deseneze - Vorbire fluentă
- Identitatea genului
18 luni - Se îmbracă cu ajutor - urcă/coboară scările
linii
- Face turn din 9 blocuri - Vocabular de 250+
- Aleargă
cuvinte
- Urcă scările - Poate desena un cerc
- Joc paralel - propoziții din 4
- Merge bine - Face turn din 6 blocuri cuvinte
- Vocabular 50 – 75
- Merge înapoi cuvinte
- Face turn din 4 - propoziții din 3 cuvinte
blocuri
- folosește cana și
lingura
- Vocabular din 10 – 50
cuvinte
- propoziții din 2
cuvinte

Anumite reflexe sunt prevalente în timpul perioadei de sugar,

Dar dispar până la vârsta de 6 luni.
ABSENȚA/ PERSISTENȚA reflexelor infantile după vârsta de 6 luni poate sugera o

patologie SNC.

DE ÎNRĂDĂCINARE DE APUCARE AUTOMAT DE MORO TONIC AL

MERS GÂTULUI
Descriere Frecarea obrazului Plasarea unui deget Frecarea părții Extensia capului Când întoarce
provoacă în palmă produce dorsale a provoacă capul, extinde
întoarcerea gurii la prinderea piciorului extinderea și brațul de acea
stimuli determină flexia parte și flectează
pășirea membrelor; brațul de partea
Reflex de pornire opusă
Reflex de scrimă
Timpul la 3 luni 2 luni 3 luni
care dispar
Aria din SNC Măduva spinării cortex Măduva spinării
cu Nucleii vestibulari Nucleii vestibulari
persistența
anormală

Pediatrie 3. Menținerea sănătății corpului
Definiție:
Controalele de rutină sunt importante în timpul copilăriei pentru
- A evalua creșterea
- A detecta întârzierile de creștere
- A detecta întârzierile de dezvoltare
- A oferi vaccinurile
- Screeningul anumitor procese patologice
- A oferi îndrumare anticipată

Vizite pediatrice:

Screeningul în timpul vizitelor ar trebui să vizeze probleme medicale

- Vedere
- Auz
- Dentiție
- Patologii la populațiile cu risc
Ar trebui să fie furnizate îndrumări cu anticipație privind

- Nutriția
- Dezvoltarea
- Îngrijirea zilnică
- Prevenirea accidentelor
- Problemele comportamentale

Vizită Screening Nutriție Îngrijire zilnică Prevenția Probleme

accidentelor comportamentale
Nou- - Fenilcetonurie Alimentația la - Plâns - Detector de - interacțiune
născut/1S - Hipotiroidism sân sau - Poziție de fum părinte-copil
- Boli biberonul dormit - Mobile de
metabolice ”înapoi în bebeluși
genetice pat” - Scaun de
La pacienții cu risc - Baie mașină
crescut
- Auz
- Mobilitate
vizuală
- Reflexe
1 lună - Mobilitate Alimentație la - Somn - Expunere la Importanța
vizuală sân sau biberon - Obiceiuri soare contactului
- Reflexe Suplimentare cu de apropriat
fluor micționare
și defecare


1 lună - Mobilitate Alimentație la sân - Somn - Expunere la Importanța
vizuală sau biberon - Obiceiuri de soare contactului
- Reflexe Suplimentare cu micționare și apropriat
fluor defecare
2 luni - Supravegher
e atentă
- Risc de a se
rostogoli
4 luni Alimentație solidă - Dentiție - Păstrarea Interacțiune vocală
cu obiectelor
- Fier mici la
- Cereale distanță de
- Fructe copil


6 luni - Mobilitate - Antrenament de a - Pantofi - Pregătire - Frică de străini
vizuală și bea cu ceașca pentru o - Anxietate de
reflexe - Necesar caloric mobilitate separare
zilnic crescută
- Alimente ce se pot - Protecții
lua în mână pentru priză,
- Evitarea laptelui și scări, uși și
sucului la culcare porți
9 luni - Hb, Ht - Suplimentare cu - Îngrijirea - Risc de - Comunicare
- Mobilitate fier dinților aspirare - Disciplină
vizuală și - Să mănânce singur - Jucării
reflexe - Antrenament de favorite
folosire a lingurii
12 luni - Mobilitate - Înțărcarea - Risc de - Vorbire
vizuală și biberonului intoxicare - Reguli
reflexe - Mâncatul la masă - Siguranță la - Consolidare
- PPD - Lapte de vacă scări, arsuri pozitivă
integral


15 luni - Hb, Ht - Mese familiale - Training pentru
- Mobilitate toleranță
vizuală și - Probleme
reflexe temperamentale
- Pedeapsă
- Ascultă ce le
citesc părinții
18 luni - Mobilitate - Consolidarea - Coșmaruri - Supervizare - Disciplină
vizuală folosirii - Regimuri de a jocului - Antrenamentul
ustensilelor adormire - Jocuri folosirii toaletei
periculoase - Jocuri
2 ani - Expunerea la - Evitarea - Tranziția de la - Independența
plumb gustărilor pătuț la pat copilului
- Mobilitatea nesănătoase normal - Explicarea
vizuală și - Încurajarea - Antrenament părților corpului
reflexe mâncatului în de spălat pe - Jocul timpuriu cu
timpul meselor dinți alți copii

Vizită Screening Nutriție Îngrijire zilnică Prevenția accidentelor Probleme

comportamentale
3 ani - Acuitate vizuală - Dietă - Orar regulat - Siguranță față de - Grădiniță
- Colesterol sănătoasă de somn apă - Se joacă cu alți
- Consulturile - Limitarea - Siguranță față de copii
stomatologice TV/media animale - Consolidarea
de rutină încep folosirii
la 2-3 ani toaletei
- Conversație
4 ani - Auzul - Mese - Autoîngrijire - Siguranță pedestră - Interacțiunile
- Expunerea la împreună a dentiției și cu bicicleta la grădiniță
plumb pentru - Scaun de mașină - Pregătirea
- Acuitate vizuală întărirea sau centură școlii
- PPD relațiilor - Pericolul străinilor
în familie - Arme
- Focuri
- Otrăvuri
- Învață nr de
telefon


6 ani - Expunerea la - Evitarea - Exerciții - Înot - Indemnizație
plumb supraponde - Igienă - Încurajare pentru
- Acuitate vizuală ralității - Activități învățare și dezvoltare
- Consiliere școlare - Cititul
pentru
prevenirea
obezității
10 ani - Auzul - Activități - Prieteni
- Acuitate vizuală hazardante - Educație sexuală
- Folosirea - Pubertate
drogurilor - Responsabilitate
12 ani - Auzul - Somn adecvat - Responsabilitate - Imagine corporală
- Acuitatea vizuală - Școală sexuală - Probleme de
- PPD - Activitate intimitate
extracuriculară
14 ani - Auzul - Menținerea - Școală și - Comportament - Întâlniri
- HB, Ht greutății activități de risc - Sexualitate
- Conducerea - Obiective
mașinii - Cariere
- Responsabilitate - Probleme de
sexuală independență

Nașter 1 lună 2 luni 4 luni 6 luni 12 15 18 24 4–6 11 – 16 –

e luni luni luni luni ani 12 ani 18 ani
Hep B Hep B Hep B
Rota Rota Rota
DTP DTP DTP DTP DTP Tdap
Hib Hib Hib Hib
PCV PCV PCV PCV
IPV IPV IPV IPV
Influenza Influenza
ROR ROR
VZV VZV
HepA x2 MCV4 MCV4
HPV
x3

Pediatrie 4. Adolescența
Definiție:
Perioadă a creșterii
- Fizice
- Psihologice
- Sexuale
Cuprinde intervalul între 10 – 19 ani.
10 - 19 ani Intervalul normal de

adolescență
9 – 10 ani Pubertate PRECOCE
9 – 11 ani

Ginecologie și afecțiunile Monitorizarea dezvoltării și sănătății:
Fiziologia menstruației:
Pediatrie
sânului 4.1. Adolescența
Dezvoltarea ginecologică
Stadiul 1:
- Ridicarea papilei (sfârcul) - FĂRĂ creșterea părului
Stadiul 2:
- creșterea sânilor - fină linie de păr labial
- Lărgirea areolei
Stadiul 3:
- creșterea sânilor - continuarea creșterii
- Lărgirea areolei părului
Stadiul 4:
- Dezvoltarea continuă a sânului - părul devine mai aspru
- Papila și areola cresc și se extinde
Stadiul 5:
- Sân matur - părul se extinde medial
- Areola se retrage la nivelul sânului de coapse
- Papila rămâne extinsă

10 – 13 ani Adolescență TIMPURIE Gândire concretă

Comportament independent precoce
14 – 16 ani Adolescență MIJLOCIE Apariția sexualității
- Identitate sexuală
- Activitate sexuală
Dorință accentuată de independență
17 – 21 ani Adolescență TÂRZIE Augmentarea autoconștientizării
Încredere crescută în abilitățile proprii
Relatie mai deschisă cu părinții
Maturitate cognitivă

Adolescenții prezintă risc crescut pentru

- Comportamente periculoase
- Utilizarea drogurilor
- Activitate sexuală neprotejată
- Violență
- Depresie
- Ideație suicidală
- Omor
- Tulburări de alimentație

Anamneza vizează:
- Factori de risc
- BTS
- Violență
- Abuz
- Utilizarea de substanțe
- Dispoziția
- Modificările fizice
- Obiceiurile nutriționale
- Probleme legate de menstruație
- Grijile pacientului
- Maturitatea sexuală
- Probleme dermatologice
- Creșterea adecvată
- Screeningul medical pentru
- HTA
- Obezitate
- DZ
- HIPERlipemie

Pediatrie 5. Abuzul copilului
Definiție:
Acțiuni sau acte de omitere care duc la afectarea sau posibilitatea de afectare a
copilului.
Poate fi
- Fizic
- Hemoragii retiniene
- Tipuri specifice de fracturi
- Echimoze în locuri neobișnuite
- Hematoame subdurale
- Arsuri cu demarcații imprecise
- Sexual
- Psihologic
- Neglijare

Pediatrie 5. Abuzul copilului
Managementul cazului
- Evaluarea fizică completă
- Supraveghere scheletală
- CT cranian/abdominal/pelvin
- Consult oftalmologic
- Tratament adecvat
- Documentare adecvată
- Raportare la Serviciile de protecție a copilului

Pediatrie Patologii imune pediatrice:
1. Afecțiuni ale limfocitelor T
2. Afecțiuni ale limfocitelor B
3. Afecțiuni combinate, ale limfocitelor B și T
4. Afecțiuni ale celulelor fagocitare
5. Afecțiuni ale complementului

Patologii imune pediatrice:
Pediatrie 1. Afecțiuni ale limfocitelor T
Examen clinic:
- infecții FRECVENTE și RECURENTE
- > 3 luni
- Vindecarea plăgilor poate fi afectată
- Hemoleucogramă,
detectează Anomalii generale ale leucocitelor
- Frotiul sanguin periferic
determinarea anomaliei celulare specifice

Tratament:
1. Antibioterapie
2. Deficiențe imune severe pot necesita
- Imunoterapii
- Transplant medular

Complicații:
- infecții recurente
- Vindecare deficitară a plăgilor
- Decesul apare frecvent înainte de a treia decadă de viață
din cauza incapacității organismului de a combate patogenii

Sindromul DiGeorge:
- deleția cromozomului 22q11.2
- Determină
- Hipoplazie timică și paratiroidiană
- Afecțiuni cardiace congenitale
- Tetanie
- Structură facială anormală
- Apar la infecții
- Fungice
- Virale
- Infecțiile RECURENTE sunt datorate deficitul de limfocite T

Sindromul DiGeorge:
- Diagnostic
- Tetanie
- Anomalii faciale
- Anomalii cardiace congenitale
- Calciu seric scăzut
- Rx toarcic: absența profilului timic
- Screeningul genetic poate detecta anomaliile cromozomiale

Tratament:
1. Calciu
2. Vitamina D
3. Transplant timic
5. Corecție chirurgicală în caz de malformații cardiace
6. Ig i.v. sau antibioterapie profilactică

Candidoza cutaneo-mucoasă cronică:

- Infecție persistentă
- A tegumentelor
- Mucoaselor
- Unghiilor
- Cauzată de Candida albicans
- Apare în contextul deficienței de limfocite T
- ASOCIATĂ frecvent cu patologie de suprarenală

Candidoza cutaneo-mucoasă cronică:

- reacție slabă la testul ANERGIC cutanat pentru C.albicans
- Posibil deficit de IgG s
Tratament:
1. agenți antifungici
FLUCONAZOL

Pediatrie 2. Afecțiuni ale limfocitelor B
Agamaglobulinemia X linkată:
- diferențiere anormală a limfocitelor B
- Rezultă un nivel scăzut de limfocite B și anticorpi
- Afecțiune X linkată
- Determină la băieți infecții bacteriene recurente după vârsta
de 6 luni
- LIPSA limfocitelor B pe frotiul periferic

- Nivel total scăzut de imunoglobuline
Tratament:
1. Ig i.v.
2. Antibioterapie
3. Tratament suportiv respirator

Deficit de Ig A:
- Datorat producției anormale de imunoglobuline de către
limfocitele B
- Incidență crescută a infecțiilor
- Respiratorii
- Gastrontestinale
- Nivel scăzut de IgA

- Valori normale ale celorlalte tipuri de imunoglobline
Tratament:
1. Antibioterapie profilactică
2. Ig i.v. cu precauție

Sindromul HIPER-IgM:
- Anomalie a ligandului CD40 al limfocitelor T
- Determină interacțiune slabă cu limfocitele B
- Nivel scăzut al IgG
- Producție excesivă de IgM
- Infecții cauzate de bacterii încapsulate
Tratament:
1. Ig i.v.

Imunodeficiența comună variabilă:

- afecțiune AUTOZOMALĂ a diferențierii limfocitelor B
- Determină niveluri scăzute ale imunoglobulinelor
- Pacienții prezintă infecții frecvente
- Respiratorii
- Gastrointestinale
- RISC CRESCUT de afecțiuni neoplazice și autoimune
- Paraclinic
- Niveluri scăzute ale Ig
- Răspuns precar la vaccinare
- Raport CD4:CD8 scăzut
- Afectarea ambelor sexe
Tratament:
1. Ig i.v.
2. Antibioterapie corespunzătoare

Pediatrie 3. Afecțiuni combinate, ale limfocitelor B și T
Sindromul de imunodeficiență combinată severă:

- Limfocite T absente
- Disfuncționalitate a anticorpilor
- Determină deficit imun sever
- Infecții frecvente
- Frecvent FATAL la vârste mici
- Leucocite semnificativ scăzute

- Ig scăzute
Tratament:
1. Ig i.v.
3. Vaccinuri vii sau vii atentuate NU AR TREBUI ADMINISTRATE

Sindromul Wiskott-Aidrich:
- afecțiune X linkată
- Susceptibilitate crescută la infecții cu bacterii încapsulate și
patogeni oportuniști
- Asociată cu eczeme și trombocitopenie
- Nivel scăzut de IgM

- Valori normale sau crescute ale celorlalte Ig
- Testare genetică cu geba WASP anormală
Tratament:
1. Splenectomie
3. Ig i.v.

Ataxia – telangiectazia:
- afecțiune AUTOZOMAL RECESIVĂ
- Cauzează
- disfuncție cerebrală
- Teleangiectazie cutanată
- Risc crescut de cancer
- Dezvoltare defectuoasă a leucocitelor și a IgA
- Nivel IgA scăzute

- Leucocite scăzute
Tratament:
1. Ig i.v.
3. Tratamentul nu poate limita evoluția bolii

Pediatrie 4. Afecțiuni ale celulelor fagocitare
Boala granulomatoasă cronică:

- Neutrofilele NU POT digera bacteriile ingerate
- Infecții recurente
- Bacteriene
- Fungice
- Formare de abcese
- Pulmonare
- Cutanate
- Perirectale
- Limfadenopatie cronică
- Investigații genetice pentru detectarea mutațiilor
Tratament:
2. Alfa interferon
3. Corticosteroizi

Sindromul HIPER-IgE (SDR JOB):

- Anomalia chemotaxiei
- Neutrofilelor
- Căilor de semnalizare ale limfocitelor T
- Supraproducție de limfocite T
- Determină
- Dermatită cronică
- Abcese cutanate recurente
- Infecții pulmonare
- IgE seric crescut

- Eozinofilie crescută
- Răspuns chemotactic deficitar
Tratament:
1. Anitibioterapie
2. Hidratare și utilizare de emolienți

Sindromul Chediak-Higashi:
- afecțiune AUTOZOMAL RECESIVĂ
- Disfuncția neutrofilelor
- Determină infecții recurente
- S. aures
- Streptococ
- Bacterii gram negative
- Infecții fungice
- Se asociază cu
- Trombocite ANORMALE
- Albinism
- Disfuncții neurologice
Tratament:
1. Antibioterapie profilacică

Deficit al adeziunii leucocitare (tipurile 1 și 2):

- INABILITATEA neutrofilelor de a părăsi ciculația datorită
anomaliilor
- tip 1: integrinelor
- tip 2: E-selectinei leucocitare
- infecții recurente respiratorii și cutanate
- Detașare întârziată a bontului ombilical
- Neutrofile serice crescute

- Răspuns chemotactic deficitar al neutrofilelor
Tratament:
2. Transplant medular în tipul 1
3. Suplimente cu fucoză în tipul 2

Pediatrie 5. Afecțiuni ale complementului
Deficit de complement:
- deficiențe ale unuia sau mai multor componente
- Determină infecții bacteriene recurente
- Predispoziție de a dezvolta afecțiuni autoimune
- Testarea directă a componentelor poate detecta tipul

exact de deficiență
Tratament:
1. Antibioterapie corespunzătoare
2. Tratarea afecțiunilor autoimune,
în funcție de necesități

Pediatrie Patologii genetice pediatrice:
1. Patologii ale cromozomilor sexuali
2. Trisomii
3. Sindroamele de deleție
4. Sindromul X fragil

Patologii genetice pediatrice:
Pediatrie 1. Patologii ale cromozomilor sexuali
Definiție:
Boli cauzate de un număr anormal al cromozomilor sexuali în cariotipul genetic.
La femei, anomaliile cromozomilor sexuali sunt de obicei mai puțin severe decât
cele AUTOZOMALE,
Deoarece inactivarea cromozomului X tinde să restaureze numărul normal de
cromozomi activi și deoarece cromozomii Y conțin relativ mai puține gene.
Cariotiparea va evidenția un număr anormal de cromozomi sexuali.

PATOLOGIE CARIOTIP DESCRIERE
Sdr Turner 45XO - Femei cu statură mică

Sau - Infertilitate
mozaicism - Anomalii ale organelor genitale
- Incidență crescută a malformațiilor renale și cardiace
- Anomalii craniofaciale
Sdr Klinefelter 47XXY - bărbați cu atrofie testiculară
- Siluetă longilină
- Ginecomastie
- Infertilitate
- Dizabilitate intelectuală moderată
- Dificultăți de integrare psihosocială
XYY 47XYY - bărbați înalți
- Acnee severă
- Dizabilitate intelectuală ușoară
XXX 47XXX - Persoane de sex feminin
- Dizabilități intelectuale
- Anomalii de ciclu menstrual

Sdr Turner
- 45XO Sau mozaicism
- Caracteristici
- Femei cu statură mică
- Infertilitate
- Anomalii ale organelor genitale
- Incidență crescută a malformațiilor renale
și cardiace
ex: coaractația de aortă
- urechi proeminente
- pterygium colli
- inserție joasă, occipitală a
părului

Pediatrie 2. Trisomii
Definiție:
Sindroame care apar datorită
- NON-DISJUNCȚIEI AUTOZOMALE
- Translocației genetice
În timpul producerii celulelor sexuale și duc la extracopii de material genetic
autozomal.
Incidența crește odată cu vârsta maternă.

- Cariotiparea poate detecta cromozomi suplimentari
- Screeningul genetic poate detecta translocații
- Screeningul CVADRUPLU prenatal poate ajuta la detectarea feților potențial
afectați
- Amniocenteza poate fi utilizată pentru confirmarea diagnosticului

Tratament:
1. Îngrijire adecvată pentru patologii medicale asociate
2. Educație specială sau mediu selectiv utilizat pentru managementul dizabilității
intelectuale
3. Corecție chirurgicală a defectelor anatomice când este necesară
4. Consiliere genetică
5. Pregătire prenatală recomandate părinților

TRISOMIA 21 TRISOMIA 18 TRISOMIA 13

- Retard mental - Retard mental SEVER - Retard mental SEVER
- Anomalii craniofaciale - Cavitate bucală - Cheilopalatoschizis
- Pierderea vederii și a subdezvoltată - Malformații cardiace
auzului - Anomalii de membre - Anomalii SNC
- Mâini late cu plică simiană - Malformații cardiace - Nas rotunjit
- Instabilitate a coloanei - Anomalii ale tractului GI - Polidactilie
cervicale - Frecvent fatală în primul an - Frecvent fatală în primul an
- Distanță între haluce și de viață de viață
degetul II de la picior
- Risc crescut de atrezie
duodenală
și alte anomalii ale tractului
GI
- Boala Alzheimer
- LLA
- Malformații cardiace
- Supraviețuiesc până în
decada a 4a

TRISOMIA 21
- Retard mental
- Pierderea vederii și a
auzului
- Mâini late cu plică simiană
- Instabilitate a coloanei
cervicale
- Distanță între haluce și
degetul II de la picior
- Risc crescut de atrezie
duodenală
și alte anomalii ale tractului
GI
- Boala Alzheimer
- LLA
- Supraviețuiesc până în
decada a 4a

TRISOMIA 18
- Retard mental SEVER
- Cavitate bucală
subdezvoltată
- Anomalii de membre
- Anomalii ale tractului GI
- Frecvent fatală în primul an
de viață

TRISOMIA 13
- Retard mental SEVER
- Cheilopalatoschizis
- Anomalii SNC
- Nas rotunjit
- Polidactilie
- Frecvent fatală în primul an
de viață

Pediatrie 3. Sindroame de deleție
Definiție:
Boli care rezultă din deleția unor părți sau tuturor părților unui cromozom
autozomal.
Patologii SEVERE de obicei, din cauza importanței materialului genetic lipsă.

Sindrom Deleție Descriere

Cri-du-chat Întregul braț 5p - Plâns ascuțit
cromozomial asemănător țipătului de pisică
- Cap mic
- Greutate mică la naștere
- Mortalitate precoce
Wolf- 4p16 până la capătul - Dizabilitate intelectuală
Hirschhorn brațului - Anomalii cranienene multiple
- Convulsii
Prader-Willi 15q11 - 15q13 - HIPERfagie
deleția alelei paterne - Obezitate
- Hipotonie musculară la vârsta de sugar
- Mâini și picioare mici
- Complicații datorate obezității pot scădea
speranța de viață

Sindrom Deleție Descriere

Angelman 15q11 - 15q13 - Mișcări ca de păpușă
deleția alelei materne - Dispoziție bună
- Râs neprovocat
- Ataxie
- Convulsii
Velocardiofacia 22q11 - Palatoschizis
l - Malformații cardiace
- Dizabilitate intelectuală ușoară
- Retrognatism semnificativ
- Tulburări de vorbire
- Deficit de limfocite T
- Hipocalcemie
- Asociere cu sdr DiGeorge
Williams 7q11.23 - Facies de elf
- Statură mică
- Personalitate veselă/prietenoasă
- Bandarea cromozomială de înaltă rezoluție
- Hibridizare prin fluorescență in situ
Sunt utile pentru detectarea defectelor mici
- Cariotiparea
Poate detecta defectele substanțiale

Tratament:
1. Suportiv
2. Consiliere genetică recomandată pentru părinți
Complicații:
- Mortalitate precoce din anomaliile sau bolile asociate

Pediatrie 4. Sindromul X fragil
Definiție:
Patologie cromozomială X-linkată asociată cu dizabilitate intelectuală la sexul
masculin.
Femeile
- pot fi PURTĂTOARE
- manifestă RAR efecte ale genei anormale
Capătul cromozomului X este fragil și nu se condensează

normal din cauza unui număr mare de codoni CGG
terminal care se repetă.

Examen clinic:
- Față mare cu maxilar proeminent și urechi mari
- Anomalii ușoare ale mâinii și piciorului
- Testicule mari
- Hiperaactivitate
- Posibil convulsii

- Screening genetic
detectarea de codoni CGG
- Analiza prenatală a ADNului
Tratament:
1. Consiliere genetică adecvată pentru părinți
2. Educație specială și monitorizare

Pediatrie Patologii infecțioase pediatrice:
1. Conjunctivita neonatală
2. Otita medie acută
3. Scarlatina
4. Roseola infantum
5. Rujeola (pojarul)
6. Rubeola (pojarul German)
7. Eritem injecțios
8. Infecția de tract urinar

Patologii infecțioase pediatrice:
Pediatrie 1. Conjunctivita neonatală
Definiție:
Conjunctivită în prima lună de viață.
Incidența este scăzută datorită PROFILAXIEI standard oferită la naștere cu

unguent cu ERITROMICINĂ.

Etiologie:
CHIMICĂ GONOCOCICĂ CHLAMYDIA

Debut În prima zi de viață Între ziua a 2-a și a Între ziua a 5-a și a
7-a 14-a
Cantitate secreție Mică Mare
Tip secreție Eritem purulentă Seroasă

Purulentă
Risc de pneumonie
concomitentă

- Evaluare completă
- hemoleucogramă
- Cultură din LCR
- Cultură din secreția oculară
- Cu colorație GRAM (în caz de suspiciune de infecție cu Chlamydia
Tratament:
1. irigație oculară
2. Antibiotice i.v. Gonococică
3. Macrolide p.o. Chlamydia

Pediatrie 2. Otita mediea acută
Definiție:
Infecție a urechii medii, comună la copiii cu vârsta sub 6 ani.
CEL MAI FRECVENT MOTIV de administrare a antibioterapiei la copil.
Incidența scade cu vârsta.

Examen clinic:
- Durere auriculară cu debut acut
- Febră
- Membrana timpanică în tensiune
- Mobilitate scăzută cu otoscopie pneumatică
- Eritem al membranei timpanice
- Lichid în urechea medie
Diagnosticul este clinic.

Tratament:
1. Analgezice
2. AMOXICILINĂ în doză mare este prima linie
dacă este REFRACTARĂ la tratament, se administrează
AMOXICILINĂ-CLAVULANAT în doză mare
Complicații:
- Pierderea auzului
- Perforația membranei timpanice
- Mastoidită
- Abces temporal

Pediatrie 3. Scarlatina
Definiție:
Febră și RASH asociate cu o anumită infecție streptococică.
Erupția tegumentară reprezintă o reacție tegumentară de tip întârziat datorată
expunerii anterioare la EXOTOXINA Streptococ de grup A (Streptococcus
pyogenes).

Examen clinic:
- Febră
- Rash difuz eritemato-papular
- Aspect de ȘMIRGHEL
- Limbă zmeurie
- Descuamări ale palmelor și plantelor

- Test rapid pentru streptococ
- Cultură din secreția faringiană
Tratament:
1. Antibiotice
PENICILINĂ sau AMOXICILINĂ
Complicații:
- Cardită reumatică
- Glomerulonefrita poststreptococică

Pediatrie 4. Roseola Infantum
Definiție:
Cunoscută ca și EXANTEMUL SUBIT.
Cauzată de human herpes-virus 6 (HHV-6).
Examen clinic:
- Precedată de 3-5 zile de febră înaltă
după care rashul și febra dispar
- Macule și papule eritematoase distribuite pe
- Față
- Gât
- Trunchi
- Extremități proximale
- Convulsii febrile în faza febrilă
Tratament:
1. Suportiv

Pediatrie 5. Rujeola
Definiție:
Cauzată de virusul RUJEOLIC.
Afectează copiii preșcolari și adulți neimunizați.

Examen clinic:
- Febră
- Tuse
- Coriză
- Conjuctivită
- Pete KOPLIK
- Rash eritematos care începe pe
- Scalp
- Piept
- Extremități
- Testare PCR

Tratament:
1. Suportiv
2. Vitamina A
3. Izolare
4. Notificarea centrului de boli transmisibile
Complicații:
- Pneumonie
- Encefalită
- Otită medie acută

Pediatrie 6. Rubeola
Definiție:
Cunoscută ca și POJARUL de 3 zile.
Examen clinic:
- Începe cu IACRS ușoară
- Febră
- Rash maculopapular
- Adenopatii posterioare, cervicale și occipitale
- Petele FORCHHEIMER
- Testare PCR
Tratament:
1. Suportiv

Pediatrie 7. Eritemul infecțios
Definiție:
Cauzat de PARVOVIRUS B19.
Examen clinic:
- Febră
- Stare de rău
- Odinofagie
- Rash pe față (febră cu obraji pălmuiți)
Tratament:
1. Suportiv
Complicații:
- Hidrops fetal
- Anemie aplastică

Pediatrie 8. Infecția de tract urinar
Definiție:
Ar trebui luată în considerare întotdeauna la copiii mai mici de 2 ani cu febră și la orice alt copil
cu simptome urinare.
A 2a cea mai FRECVENTĂ infecție bacteriană la copii, după otita medie.
Escherichia coli este cel mai COMUN microorganism.

Factori de risc:
- Vârstă <12 luni
- Temperatură >= 39 grade
- Febră > 2 zile
- Rasa albă
- Sexul feminin
- Băieți necircumciși
Examen clinic:
- Hematurie
- Vărsături
- Febră înaltă
- Iritabilitate

- Sumar de urină
- Urocultură
Tratament:
1. Antibiotice
CEFALOSPORINE sunt prima linie
Complicații:
- Pielonefrită
- Cicatrici renale
- Urosepsis

Pediatrie Patologii psihiatrice pediatrice:
1. Tulburări din spectrul autist
2. Tulburarea de hiperactivitate și deficit de atenție
3. Sindromul Tourette
4. Tulburarea de conduită

Patologii psihiatrice pediatrice:
Pediatrie
Definiție:
Afectare persistentă, severă
- Comunicării sociale
- Interacțiuni interpersonale
- Patternuri conservatoare, restricționate ale
comportamentului și preocupările
Apare de obicei în copilăria precoce.

Pediatrie
Examen clinic:
Interacțiuni sociale Comunicare alterată Comportament restrictiv
neadecvate
- Utilizare deficitară a - Întârziere în dezvoltarea - Rutine inflexibile
comportamentelor limbajului - Preocupări cu un
nonverbale - Inițiere sau susținere pattern restrictiv de
- Eșec în a dezvolta relații deficitară a conversației interes
cu ceilalți - Limbaj repetitiv - Manierisme motorii
- Eșec în a căuta - Contact vizual deficitar repetitive
interacțiune socială - Lipsa jocului imaginativ - Preocupări cu părți din
- Lipsa reciprocității sau imitativ pentru obiecte
sociale vârstă

Pediatrie
Tratament:
1. Psihoterapia comportamentală
- de limbaj
- socială
2. Antipsihotice atipice pentru tratarea comportamentului agresiv, iritabil

Pediatrie
Definiție:
Tulburare de INATENȚIE și HIPERACTIVITATE la copiii de vârstă școlară care
cauzează probleme în împrejurări multiple.
Factori de risc:
- x2 – x4 mai FRECVENT la sexul masculin

Pediatrie
Examen clinic:
Inatenție Hiperactivitate și impulsivitate
- Durata de atenție scăzută - Foială

- Dificultate în urmarea - Incapacitate de a rămâne așezat
instrucțiunilor mult timp când este necesar
- Lipsa de griji în îndeplinirea - Constant pe fugă
sarcinilor - Vorbit excesiv
- Pierderea ușoară a obiectelor - Dificultate în a-și aștepta rândul la
- Uitare vorbit
- Ascultare deficitare - Îi întrerupe pe alții
- Distragere facilă - Răspunde la întrebări înainte ca
- Dificultate în organizarea activității acestea să fie terminate
- Evitarea sarcinilor care necesită
concentrare prelungită

Pediatrie
Diagnostic:
- Necesită 6 SIMPTOME de inatenție sau 6 simptome de HIPERACTIVITATE/
impulsivitate
- Care limitează abilitatea de a funcționa în situații
- Sociale
- Educaționale
- Organizate
- Mai multe simptome trebuie să fi fost evidente de vârsta de 12 ani.

Pediatrie
Tratament:
1. Terapie comportamentală
adesea recomandată ca prima linie
poate fi combinată cu farmacoterapie
2. ATOMOXETINA sau stimulentele
îmbunătățesc capacitatea de concentrare și controlul comportamental
- METILFENIDAT
- DEXMETILFENIDAT
- AMFETAMINE
- DEXTROAMFETAMINE
3. Agoniștii alfa2-adrenergici și ATD
pot fi utilizați în cazuri refractare

Pediatrie
Definiție:
Patologie cronică a ticurilor care începe în copilărie.
Asociată
- ADHD
- TOC

Pediatrie
Examen clinic:
- Multiple ticuri motorii și vocale
care apar în fiecare zi
se accentuează la stres
- Locația
- Frecvența și severitatea ticurilor se schimbă în timp
Diagnosticul necesită prezența ticurilor pentru >1 an și

ÎNCEP înainte de vârsta de 18 ani a pacientului.

Pediatrie
Tratament:
1. Terapie comportamentală
poate reduce ticurile
2. Dozele mici de
- FLUFENAZINĂ
- PIMOZIDE
- TETRABENAZINE
pot reduce apariția ticurilor
3. SSRI și alfa agoniștii
utili în tratarea tulburărilor comportamentale asociate

Pediatrie
4. Tulburare de conduită
Definiție:
Comportamentul PERTURBATOR și ANTISOCIAL repetitiv care violează
drepturile altora și normele sociale
- Debut în copilărie sau adolescență
- Indivizii >18 ani au probabilitate mai mare de a îndeplini criteriile de
personalitate antisocială

Pediatrie
Examen clinic:
- comportament agresiv
împotriva oamenilor sau animalelor
- distrugerea proprietății
- Înșelătorii sau furt
- Violarea regulilor serioase

Pediatrie
Tratament:
1. Psihoterapie
care implică familia și educarea părinților
2. Psihostimulante
utile când ADHD este asociat
3. Stabilizatoare ale dispoziției
utilizate în cazuri severe

Pediatrie Cardiologie pediatrică:
1. Circulația fetală
2. Defectul septal ventricular
3. Defectul septal atrial
4. Persistența canalului arterial
5. Trunchiul arterial persistent
6. Transpoziția vaselor mari
7. Atrezia tricuspidiană
8. Tetralogia Fallot
9. Întoarcerea venoasă pulmonară anormală totală
10. Defecte ale canalului atrioventricular
11. Boala Kawasaki
12. Purpura Henoch-Schonlein

Cardiologie pediatrică:
Pediatrie 1. Circulația fetală
Definiție:
Schimbul de gaze are loc în circulația utero-
placentară;
Hemoglobina fetală are o afinitate mai mare pentru

O2 decât hemoglobina adultului și extrage O2 din
sângele matern.
- Arterele ombilicale duc sângele neoxigenat la

placentă
- Venele ombilicale duc sângele oxigenat de la
placentă la sistemul portal

Modificări care apar după naștere:

- Expansiunea plămânilor cauzează
- o scădere a rezistenței vasculare pulmonare
- Creștere a fluxului sanguin pulmonar
- Ducând la o creștere relativă a oxigenării sângelui
- Scăderea nivelului seric de prostaglandina E2 duce la închiderea canalului arterial

- Clamparea cordonului ombilical duce la oprirea circulației placentare și la

creșterea rezistenței vasculare sistemice
- Această rezistență vasculară crescută induce închiderea canalului venos și
constricția arterei și venei ombilicale
- Presiunea atriului stâng crește, cauzând o scădere a presiunii în vena cavă
inferioară
- Scăderea presiunilor în vena cavă inferioară și în atriul drept duc la închiderea
foramenului ovale

Pediatrie 2. Defectul septal ventricular
Definiție:
Discontinuitatea septului ventricular permite șuntarea sângelui.
Este CEL MAI FRECVENT defect cardiac congenital

Examen clinic:
- Asimptomatic dacă este mic
- Infecții respiratorii frecvente
- Dispnee
- Dificultăți de respirație
- Insuficiență cardiacă în cazul defectelor largi
- Suflu PANsistolic la nivelul marginii inferioare stângi a sternului

- Zgomot pulmonar Z2 accentuat
- Freamăt sistolic

ECG:
- Hipertrofie ventriculară stângă
- Hipertrofie ventriculară dreaptă
- Adesea normal
Ecocardiograma evidențiază șuntul.

Tratament:
- Urmărirea defectelor mici
Scad
- Diuretice încărcătura de
inhibitorii enzimei de conversie volum sau
rezistența
vasculară
- Repararea precoce a defectelor largi Înaintea apariției sdr

EISENMENGER

Complicații:
- În lipsa tratamentului, apare sdr Eisenmenger (ireversibil)
- Risc crescut de endocardită

Pediatrie 3. Defect septal atrial
Definiție:
Întreruperea septului atrial ce permite trecerea sângelui între cele două atrii.
Este CEL MAI FRECVENT defect ce apare în sindromul DOWN.

Examen clinic:
- Posibil asimptomatic
- Cianoză, la defectele mari
- Insuficiență cardiacă
- Dispnee
- Oboseală
- Șoc apexian puternic la nivelul marginii sternale inferioare stângi

- Z2 larg dedublat fix
- Suflu sistolic de ejecție la nivelul marginii superioare stângi a sternului

ECG:
- deviație axială dreaptă
Ecocardiografie:
- Trecerea sângelui între cele două atrii
- Ventriculul drept dilatat
- Cardiomegalie
Rx toracic:
- creșterea amprentelor vasculare pulmonare
cauzate de hipertensiunea pulmonară

Tratament:
- Defectele mici nu necesită reparare
- Profilaxie cu antibiotice înainte de intervenții chirurgicale sau stomatologice
OBLIGATORIU
- Închidere chirurgicală în cazul sugarilor simptomatici SAU când fluxul sanguin

pulmonar este x2 celui sistolic

Complicații:
1. Șunt dreapta-stânga (sdr Eisenmenger)
2. Disfuncție ventricul drept
3. Hipertensiune pulmonară
4. Aritmii

Defect septal ventricular Defect septal atrial
Cel mai frecvent defect Cel mai frecvent defect la sdr DOWN
Semne și - Asimptomatic dacă este mic - Posibil asimptomatic

simptome - Infecții respiratorii frecvente - Cianoză, la defectele mari
- Deficit de creștere - Dispnee
- Dispnee - Oboseală
- Dificultăți de respirație - Deficit de creștere
- Insuficiență cardiacă în cazul defectelor - Insuficiență cardiacă
largi
Examen clinic - Suflu PANsistolic la nivelul marginii - Șoc apexian puternic la nivelul
inferioare stângi a sternului marginii sternale inferioare stângi
- Zgomot pulmonar Z2 accentuat - Z2 larg dedublat fix
- Freamăt sistolic - Suflu sistolic de ejecție la nivelul
marginii superioare stângi a
sternului

Pediatrie 4. Persistența canalului arterial
Definiție:
Eșec al închiderii canalului arterial DUPĂ naștere.
Se formează astfel ȘUNT STÂNGA-DREAPTA

(de la aortă la artera pulmonară)

Factori de risc:
1. Prematuritatea
2. Altitudinea mare
3. Infecție maternă cu virusul rubeolic în primul trimestru de sarcină
4. Administrarea de prostaglandină la mamă
5. Sex feminin > sex masculin

Examen clinic:
- Posibil asimptomatic
- Insuficiență cardiacă
- Dispnee
- Presiunea pulsului mare

- Suflu continuu ”de tunel” la nivelul spațiului intercostal II
- Z2 accentuat
- Puls săltăreț

ECG:
- Posibil hipertrofie ventricul stâng
Rx:
- Posibil cardiomegalie
Ecocardiogramă:
- Dilatarea atriului stâng
- Dilatarea ventriculului stâng
Angiografie:
- Confirmă diagnosticul

Tratament:
- INDOMETACINul induce închiderea canalului
- În caz de persistență, închidere chirurgicală

Pediatrie 5. Trunchiul arterial persistent
Definiție:
Eșec al separării aortei de arteră pulmonară în timpul dezvoltării, rezultând un
SINGUR vas care alimentează circulația sistemică și pulmonară.

Examen clinic:
- Cianoză DUPĂ naștere
- Dispnee
- Oboseală
- Insuficiență cardiacă apar precoce
- Suflu sistolic DUR la nivelul marginii inferioare stângi a sternului

- Z1 și Z2 accentuate
- Puls săltăreț

ECG:
- Posibil hipertrofie de ventricul
stâng
- Posibil hipertrofie de ventricul
drept
Rx:
- Poate arăta cord în sabot
- Fără arteră pulmonară
- Aorta mărită cu arcul pe partea
dreaptă
Ecocardiogramă/ Angiografie:
- Folosite pentru diagnostic
Tratament:
- corecție chirurgicală

Pediatrie 6. Transpoziția vaselor mari
Definiție:
Circulația pulmonară și sistemică sunt PARALELE;
- Aorta conectată la ventriculul drept
- Artera pulmonară conectată la ventriculul stâng
Cauza nu este clar elucidată

Cel mai probabil legată de dezvoltarea septului cardiac în trunchiul arterial
Incompatibilă cu viața (făt născut mort) dacă nu se asociază cu persistența

canalului arterial sau defect septal ventricular.

Factori de risc:
- Sindrom Apert
- Sindrom Down
- Sindrom cri-du-chat
- Trisomie 13
- Trisomie 18
Examen clinic:
- Cianoză după naștere
- Cianoza se accentuează cu închiderea canalului arterial persistent
- Z2 accentuat

Rx:
- Baza inimii îngustată
- Marcaje anormale pulmonare
Ecocardiogramă:
- Utilizată pentru diagnostic
Tratament:
- menținerea canalului arterial persistent cu prostaglandină E
- Septostomie atrială cu balon pentru a lărgi defectul septal ventricular
- Corecție chirurgicală PROMPTĂ

Pediatrie 7. Atrezia de tricuspidă
Definiție:
Eșec de formare al valvei tricuspide,
ÎMPIEDICÂND trecerea sângelui din atriul drept în ventriculul drept
Se asociază de obicei cu
- Defect septal atrial
- Defect septal ventricular
- Hipoplazie a ventricului drept

Pediatrie 7. Atrezia de tricuspidă
Examen clinic:
- Cianoză după naștere
- Suflu HOLOsistolic datorat defectului septal ventricular
Ecocardiogramă:
- evidențiază defectul/defectele
Tratament:

Pediatrie 8. Tetralogia Fallot
Definiție:
Tetralogia Fallot prezintă
- Defect septal ventricular
- Hipertrofie ventricul drept
- Aorta deasupra septului
- Obstrucție de ejecție a ventricului drept

Factori de risc:
1. Sindrom down
2. Sindrom cri-du-chat
3. Trisomie 13
4. Trisomie 18
Factori de risc pentru TRANSPOZIȚIA DE VASE MARI:

Sindrom Apert
Sindrom Down
Sindrom cri-du-chat
Trisomie 13
Trisomie 18

Examen clinic:
- Cianoză precoce
- Dispnee
- Oboseală
- Copiii stau în poziție ghemuită pentru ameliorarea simptomatologiei în timpul
episoadelor hipoxemice
- Suflu sistolic de ejecție la nivelul marginii sternale stângi

- Ridicarea ventriculului drept
- Z2 unic

ECG:
- deviație axială dreaptă
Rx:
- Inimă în sabot
Ecocardiogramă/ Cateterism cardiac:

- Utilizate pentru diagnostic

Tratament:
1) Prostaglandină E pentru a menține persistența canalului arterial
2) O2
3) Propanolol
4) Fluide i.v.
5) Morfină
6) Poziție genupectorală în timpul episoadelor de cianoză
7) Corecție chirurgicală

Pediatrie 9. Întoarcerea venoasă pulmonară anormală totală
Definiție:
Venele pulmonare NU se golesc în atriul stâng,
ci în circulația venoasă sistemică (adesea în vena brahiocefalică stângă)
Incompatibilă cu viața în afara cazului în care foramen ovale sau canalul arterial
rămân deschise.

Pediatrie 9. Întoarcerea venoasă pulmonară anormală totală
Ecocardiogramă/ Angiografie:
- Utilizate pentru diagnostic
Tratament:

Pediatrie 10. Defecte ale canalului atrioventricular
Definiție:
Malformația
- valvelor atrioventriculare
- A septului atrial
- Și/sau a septului ventricular
În timpul dezvoltării fetale cauzează o varietate de defecte

- Valvulare
- Septale
Este întâlnit la 20% din copii cu sindromul Down.

Defectul COMPLET Defectul INCOMPLET

Defect septal atrial Defect septal atrial
Defect septal ventricular
Canal atrioventricular unic Anomalii MINORE ale valvei atrioventriculare

Examenul clinic:
Defectul COMPLET Defectul INCOMPLET

Simptome de insuficiență Prezentare ca defectul septal atrial
cardiacă
Examen clinic al defectului septal atrial:
Pneumonită - Posibil asimptomatic
Sufluri similare defectelor - Cianoză, la defectele mari
particulare - Insuficiență cardiacă
- Dispnee
- Oboseală
- Șoc apexian puternic la nivelul marginii

sternale inferioare stângi
- Z2 larg dedublat fix
- Suflu sistolic de ejecție la nivelul marginii
superioare stângi a sternului
Pediatrie 11. Boala Kawasaki
Definiție:
A 2a cea mai frecventă VASCULITĂ la copii.
Reprezintă
- inflamația necrozantă a vaselor mari,
medii și mici
- Cel mai adesea întâlnită la copiii mici
Vasculita coronariană apare la 25% dintre

pacienți
- Posibile anevrisme
- Infarct miocardic
- Moarte subită
- Cardiopatie dobândită (una din cauzele
la copii)

Examen clinic:
- Febră > 5zile
- Conjunctivită
- RASH maculopapular
- Adenopatie cervicală, >1,5 cm
- Limbă zmeurie (tumefierea buzelor, eritem)
- Edeme
- Posibil descuamări ale mâinilor și picioarelor

- VSH crescut
- Albumină scăzută
- Piurie sterilă
- tromboCITOZĂ
- Posibil autoanticorpi împotriva celulelor endoteliale
Ecocardiogramă:
- Pune în evidență anevrisme ale arterei coronare
Angiografie:
- Poate detecta neregularități ale vaselor coronare

Tratament:
- ASA
- Gama-globuline i.v.
- Adesea boala este autolimitată

Pediatrie 12. Purpura Henoch-Schonlein
Definiție:
CEA MAI COMUNĂ vasculită la
copii
- Mediată prin complexe imune

de tip IgA (imunoglobulină A)
- Afectează
- Arteriolele
- Capilarele
- Venulele
- Adesea întâlnită la copii cu
vârstă între 3 – 15 ani

Examen clinic:
- infecție acută de căi respiratorii superioare recentă
- Purpură palpabilă
- Pe fese
- Pe extremități inferioare
- Sângerare gastro-intestinală
- Artrită/ artralgii poliartriculare
- Hematurie

- NU necesită analize pentru diagnostic
- Sumar de urină
- Excluderea afectării renale
- Poate arăta
- HEMATURIE
- Proteinurie
- Cilindri
- Biopsie din leziunile purpurice
- Depozite de IgA
- Aspect similar la biopsia renală

Tratament:
- Adesea autolimitată
- Utilizare de corticosteroizi pentru
- Simptomele gastrointestinale
- Afectarea renală
Complicații:
- Invaginație
- Leziuni renale acute

Pediatrie Probleme pediatrice pulmonare:
1. Crupul
2. Epiglotita
3. Bronșiolită
4. Pertusis
5. Sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului
6. Sindromul de aspirație de meconiu
7. Fibroza chistică

Probleme pediatrice pulmonare:
Pediatrie 1. Crupul
Definiție:
Inflamație acută a laringelui
Cauzată de
- parainfluenza tip 1 și 2
- mai rar de parainfluenza tip 3
- virus respirator sincțial respirator
- virusul gripal
- rubeolă
- adenovirus
- Mycoplasma pneumoniae
Cel mai frecvent apare între 3 luni – 5 ani.

Pediatrie 1. Crupul
Examen clinic:
- Congestie nazală
- Tuse lătrătoare
- Dispnee
- Stridor inspirator
- Febră
- Eritem faringian discret
- Limfadenopatie
- Detresă respiratorie în cazuri
severe

Pediatrie 1. Crupul
Rx gât:
- Îngustarea căilor aeriene subglotice
SEMNUL TURLEI

Pediatrie 1. Crupul
Tratament:
1) Suportiv
- Hidratare
- Umidifierea aerului
- Repaus
- Analgezice
2) Cazurile ușoare
- steroizi (oral/intramuscular/intravenos)
3) Cazurile severe
- epinefrină + aerosoli + corticosteroizi (pentru scăderea mai
rapidă a edemului)
- copilul se internează pentru monitorizare

Pediatrie 2. Epiglotita
Definiție:
Infecție rapid progresivă a epiglotei și țesuturilor adiacente care poate
cauza OBSTRUCȚIA căilor aeriene.
Frecvent la 2 – 7 ani
ÎNSĂ datorită vaccinării împotriva Haemophilus influenzae tip b incidența
a scăzut.
Acum e mai frecventă la copii mai mari și adulți.
Cauze
- În trecut H.influenzae tip B
- Acum asociată cu streptococ
- Alte tipuri de H.influenzae

Examen clinic:
- Disfagie
- HIPERsalivație
- Stridor discret
- Voce înfundată
- Anxietată datorată simptomelor
- Febră înaltă cu debut BRUSC
- TIRAJ inspirator
- Copilul se poate înclina în față cu mâinile pe
genunchi pentru a favoriza respirația
- Epiglotă eritematoasă și edemațiată

- Exudat epiglotic – cultura poate identifica
bacteria cauzatoare
ar trebui efectuat doar dacă pacientul este
intubat
Rx gît:
- Epiglotă edemațiată, opacifiată
- Obstruează astfel căile respiratorii
- Semnul DEGETULUI MARE
- Semnul VALECULEI
Laringoscopul:
- Folosit doar în situații controlate
- Poate vizualiza epiglota roșie și edemațiată

Tratament:
1) menținerea copilului liniștit
2) Internare pentru observare atentă și monitorizare respiratorie
3) Dacă obstrucția nu este ușoară, se intubează, pentru menținerea permeabilității
căilor respiratorii
4) Antibiotice
CEFTRIAXONĂ, timp de 7 – 10 zile
5) Obstrucția căilor respiratorii care NU permite intubația
NECESITĂ traheostomie de urgență

Pediatrie 3. Bronșiolită
Definiție:
Infecție virală a bronhiolelor
Cauzată de
- virusul sincțial respirator
- virusul parainfluenza tip 3, mai rar
Cel mai adesea

- iarna și primăvara
- copii <2ani

Examen clinic:
- Congestie nazală
- Tuse
- Detresă respiratorie
- WHEEZING
- Febră
- Tahipnee
- Raluri
- Expir prelungit
- HIPERsonoritate la percuție

Rx:
- HIPERinflația plămânilor
- Infiltrare parcelară
- Dar NU este necesară pentru diagnostic

Tratament:
1) aspirație nazală
2) Hidratare adecvată
3) Umidifierea aerului
4) Bronhodilatatoarele inhalatorii și glucocorticoizii sistemici nu sunt indicați
5) Copiii cu detresă respiratorie sau hipoxemie ar trebui internați pentru observație și
suport respirator
Complicații:
- Detresă respiratorie
- Insuficiență respiratorie
- Risc crescut de a dezvolta astm

Pediatrie 4. Pertusis
Definiție:
Infecție respiratorie BACTERIANĂ
Cunoscută ca și ”TUSE CONVULSIVĂ”
Cauzată de Bordetella pertussis
Înaintea vaccinării, a fost frecventă la copii cu vârsta sub 10 ani.

Pacienții neimunizați infectați cu pertusis au o perioadă de manifestare lungă, cu 3

faze:
Faza CATARALĂ
Faza PAROXISTICĂ
1 – 2 săptămâni cu
simptome nespecifice Faza de CONVALESCENȚĂ
După 2 săptămâni,
Tuse ușoară
Încep perioadele Durează aprox 2
Rinoree paroxistice de TUSE, săptămâni
Conjunctive injectate urmată de un sunet
Scăderea graduală a
inspirator convulsiv
Pot asocia FEBRĂ frecvenței și a severității
Emeză tusei
Sincopă

- Cultură din tractul respirator
- Testare PCR
- Hemoleucogramă nespecifică
dar poate arăta leucoCITOZĂ marcată cu limfocitoză
Complicații:
1. Pneumonie
2. Apnee la sugari

Tratament:
1) Suportiv
2) Macrolide (ERITROMICINĂ)
pot scurta durata dacă sunt inițiate precoce
scad incidența răspândirii infecției
administrate de asemenea ca profilaxie postexpunere

Pediatrie 5. Sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului
Definiție:
Deficiență de SURFACTANT la nou-născuți prematuri (săptămânile 24-37 de gestație,
<30 de săptămâni)
datorită imaturității pulmonare care duce la
- scăderea complianței pulmonare
- atelectazie
- insuficiență respiratorie

- Gazele sanguine arteriale
- Creșterea CO2
- Scăderea O2
- Analiza lichidului amniotic
nu este de obicei utilă
DAR poate ghida tratamentul între săptămânile 34-37 gestaționale prin
determinarea maturității pulmonare fetale cu raportul lecitină/sfingomielină în
lichidul amniotic
- Tratamentul NU este necesar >37 săptămâni

Rx:
- Atelectazie bilaterală
- Aspect de sticlă mată
- Scăderea volumelor pulmonare

Tratament:
1) Corticosteroizi mamei
înainte de inițierea nașterii ajută la grăbirea maturității plămânilor fetali
2) Internare în terapie intensivă neonatală pentru observare atentă
3) Suplimentare cu O2
4) Presiune pozitivă în căile respiratorii
5) Terapia de substituție a surfactantului formează piatra de temelie a
terapiei
6) Orice nou-născut care nu răspunde la tratament sau necesită niveluri mari
de O2 pentru a menține SaO2 adecvată trebuie intubat

Complicații:
- Efuziuni aeriene pulmonare
- Pneumotorax
- Pneumomediastin
- Displazie bronhopulmonară
- Risc crescut de astm în copilărie comparativ cu alți copii

Pediatrie 6. Sindromul de aspirație de meconiu
Definiție:
Aspirația de meconiu (trecerea materiilor
fecale în sacul amniotic) înainte de naștere
Cauzând
- OBSTRUCȚIA căilor aeriene
- pneumonie

Examen clinic:
- Lichid amniotic de culoare meconială observat în timpul nașterii
- Cianoză
- Tiraj intercostal
- Distensie toracică
- Tahipnee

- Hemoculturi pentru excluderea sepsisului
Rx:
- Atelectazie
- Zone de hiperinflație
- Pneumotorax

Tratament:
1) Aspirarea gurii și a nasului la naștere
2) Suplimentare cu O2
3) Intubație în caz de agravare a detresei respiratorii
4) Terapia cu surfactant poate fi utilă pentru ameliorarea funcției
respiratorii în anumite cazuri
5) Antibioterapia empirică poate fi luată în considerare pentru
posibilitatea dezvoltării unei pneumonii
6) Intubația traheală pentru aspirarea secrețiilor nu mai este
recomandată la sugarii cu sindrom de aspirație de meconiu
Complicații:
- HTP
- Risc crescut de a dezvolta astm

Pediatrie 7. Fibroza chistică
Definiție:
Patologie autozomal recesivă
Cauzată de defect al canalului pompei de
clor al glandelor exocrine
Ductele glandei exocrine devin blocate, cu
secreții vâscoase
Se manifestă în copilărie
- În general fatală
- Tratamentul adecvat poate permite
supraviețuirea până la decada a 30 și a
40 a de viața
Factori de risc:
- Rasa albă, risc mai mare comparativ cu
altele

Examen clinic:
- infecții pulmonare recurent
- Pseudomonas
- Staphylococcus aureus
- Dispnee
- Hemoptizie
- Sinuzită cronică
- Ileus meconial la naștere
- Steatoree
- Cianoză
- Degete hipocratice
- Varice esofagiene
- Prolaps rectal

- Scăderea Na seric
- Testul sudorii arată creșterea Na
și Cl (>60 mEq/L la copii, >80
mEq/L la adulți)
- Testul genetic poate localiza

mutația în gena reglatoare a
conductanței transmembranare a
FC la cazurile suspecte sau la
purtătorii genei care au în vedere
o sarcină

Tratament:
1) Dezoxiribonucleaza (DNaza) ajută la scăderea vâscozități secrețiilor
2) Fizioterapie toracică ajută la eliminarea secrețiilor
3) Bronhodilatatoare
4) Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
5) Antibiotice pentru orice suspiciune de exacerbări pulmonare sau
infecții
6) Suplimentare cu enzime pancreatice și vitamine A, D, E și K pentru
malabsorbție.

Psihiatrie Tulburări psihotice:
1. Schizofrenia
2. Alte tulburări psihotice

Tulburări psihiatrice:
Psihiatrie 1. Schizofrenia
Definiție:
Psihoză severă care cauzează limitații semnificative în abilitatea
funcțională a persoanei afectate.
Debut TIPIC
- Adolescență târzie
- Tânăr adult
Factori de risc:
1. istoric familial
2. Malnutriție maternă
3. Patologii în timpul sarcinii
Mai frecvent apare la

- Oamenii străzii
- Oameni nevoiași

Diagnosticul necesită:
>= 2 simptome
Minim 1 lună
Într-o perioadă de 6 luni
Și funcție socială afectată >6luni
Simptome:
1. Delir
false convingeri despre propria persoană, persistente și după infirmarea lor;
2. Halucinații
percepție senzorială în absența stimulilor externi
3. Gânduri sau vorbire dezorganizată

neologisme, salată de cuvinte
4. Simptome negative
5. Comportament dezorganziat sau catatonic

Tratament:
1) Antipsihotice (neuroleptice)
terapia de bază
complicații
- sdr malign neuroleptic
- sdr serotoninic
! Se face diagnostic diferențial cu sdr anticolinergic și hipertermie malignă.
2) Psihoterapie
3) Exacerbările pot necesita spitalizare

Medicație antipsihotică
Medicament Mecanism Indicații Efecte adverse
Neuroleptic slab Blocarea Rc D2-dopamină - Simptome puternic pozitive Anticolinergice

potent: - Terapie de linie 2 pentru - Confuzie
CLORPROMAZINĂ tratamentul de întreținere - Constipație
TIORIDAZINĂ - Retenție urinară
- hipotensiune
Neuroleptic puternic Blocarea Rc D2-dopamină - Simptome puternic pozitive Efecte extrapiramidale

potent: - Control de urgență a psihozei sau - Distonie
FLUPENAZINĂ agitației - Parkinsonism
HALOPERIDOL - Terapie de linie 2 pentru - Akinezie
LOXAPINĂ menținerea tratamentului - Akatizie
TIOTIXEN Diskinezie tardivă
TRIFLUOPERAZINĂ HIPERprolactinemie
Sdr neuroleptic malign
Puține efecte anticolinergice
Antipsihotice atipice: Blochează Rc pentru - Terapie de primă linie pentru Efecte anticolinergice
ARIPIPRAZOLĂ - dopamină și de menținerea tratamentului Creștere ponderală
CLOZAPINĂ - serotonină - CLOZAPINĂ e cel mai eficient
OLANZAPINĂ antipsihotic, DAR este rezervat CLOZAPINĂ – risc de agranulocitoză
QUETIAPINĂ psihozei refractare, din cauza
RISPERIDONĂ riscului de agranulocitoză Mai puține efecte adverse ca
ZISPRASIDONĂ neurolepticele tradiționale

Sdr neuroleptic Sdr serotonic Toxidrom anticolinergic Hipertermie malignă

malign
Factor declanșator Antipsihotice - SSRI - Antinicotinice Anestezice volatile
blocante de D2 - SNRI - Antimuscarinice Succinil-colină
Antiemetice - TA
- MAOI
Debut Gradual > abrupt Abrupt > gradual abrupt
Evoluție Prelungită Rezolvare rapidă -

Zile-săptămâni
Efecte Rigiditate - Mioclonus Tonus muscular normal sau Rigiditate de tip rigor
neuromusculare - Tremor relaxat mortis a întregului corp
- Tremurături care cresc în Spasme mioclonice
intensitate la extremitățile ocazionale
inferioare
Reflexe Scăzute Crescute Normale scăzute

Sdr neuroleptic Sdr serotonic Toxidrom anticolinergic Hipertermie malignă

malign
Pupile Midriază Normale Midriază Normale
”orb ca liliacul”
Puls Crescut
Staus mintal Agitat Confuzie

Neînțelegător Halucinații
- Vizuale
- Auditive
- senzoriale
”MAD AS A HATTER”
Piele Transpirații Uscată Traspirații
Terapie adjuvantă CIPROFEPTADINĂ BROMOCRIPTINĂ FISOSTIGMINĂ DANTROLENĂ

METISERIGIDE AMANTADINĂ AZUMOLENE
DANTROLENĂ
TEC

Complicații:
- Prognostic slab
deteriorarea graduală pe parcursul anilor
- Prognostic MAI sever pacienții cu simptome predominant negative și sistem de
suport ineficient

Psihiatrie 2. Alte tulburări psihiatrice
Tulburare SCURTĂ tulburare Tulburare SCHIZO-

Tulburare delirantă
SCHIZOfreniformă psihotică AFECTIVĂ – psihoză
Min 1 simptom Min 2 simptome

psihoză Psihoză
schizofrenic schizofrenice
Min. 2 simptome CU EXC simptomelor

>1 deliruri + sdr depresiv major
schizofrenice negative
Min 1 lună Min 1 zi Min 1 lună SAU + episod maniacal
Nu întrunește criteriile Halucinații /deliruri trebuie să fie

< 6 luni < 1 lună separat de episodul afectiv
de SCHIZOFRENIE

Psihiatrie Tulburări dispoziției afective:
1. Tulburare depresivă majoră (recurentă)
2. Tulburare depresivă persistentă
3. Tulburare (afectivă) bipolară
4. Tulburare ciclotimică (ciclotimia)

Tulburări afective:
Psihiatrie 1. Tulburare depresivă majoră
Definiție:
Durează >2 săptămâni
Are impact asupra funcției ocupaționale și/sau sociale
NU este atribuită consumului de droguri SAU condițiilor medicale
DROGURI PATOLOGII
ALCOOL HIPOTIROIDISM
BENZODIAZEPINE HIPERPARATIROIDISM
ANTIHISTAMINE BOALA PARKINSON
NEUROLEPTICE TRADIȚIONALE AVC
GLUCOCORTICOIZI TUMORI CEREBRALE
ALFA INTERFERON

După rezoluția episodului depresiv există o șansă de 50% de

recurență.
Fiziopatologia bolii poate fi datorită nivelului SCĂZUT la nivelul

sistemului nervos central de:
- Serotonină
- Norepinefrină
- Dopamină

Diagnostic:
Minim 5 din următoarele simptome
- Dispoziție depresivă
- Anheodie
- Modificarea ciclului de somn (insomnie/HIPERsomnie)
- Senzație de vinovăție/ lipsă de valoare
- Fatigabilitate
- Incapacitatea de concentrare
- Modificări în apetit sau greutate
- Retard psihomotor sau agitație
- Gânduri asupra morții (ideații suicidale)
+ stare depresivă / anhedonie
+ durată > 2 săptămâni

Tipuri:
a) cu caracteristici atipice
- Reactivitate afectivă
- Hiperfagie
- Hipersomnie
- lentoare psihomotorie
- Hipersensibilitate la refuz
- Cel mai frecvent tip de tulburare depresivă majoră
b) cu caracter sezonier
- Apare corespondent cu anumite anotimpuri
- De obicei toamna și iarna
- Datorită scăderii expunerii la soare
- Tratat cu fototerapie
c) cu debut peripartum
- Începe pe parcursul sarcinii SAU cu 4S DUPĂ naștere
d) Cu caractere psihotice și asociat cu
- Delir
- Halucinații
- Alte simptome psihotice

Tratament:
1) Psihoterapie
2) Terapie farmacologică
3) Terapie electroconvulsivă (TEC)
- cazuri refractare
- cazuri severe
Pentru a scade frecvența episoadelor de depresie majoră

SSRI Mecanism Indicații Efecte adverse

CITALOPRAM Inhibă recaptarea Prima linie de tratament - disfuncție
ESCITALOPRAM presinaptică pentru depresie sexuală
FLUOXETINE serotoninică Anxietate - Risc de ideație
FLUVOXAMINE suicidală la
PAROXETINE adolescenți
SERTRALINE - Sindrom
serotoninergic
- Necesită
administrare
timp de 3-4
săptămâni
pentru eficiență

SNRI Mecanism Indicații Efecte adverse

DESVENLAFAXINE Inhibă recaptarea Prima linie de tratament - Greață
DULOXETINE de pentru depresie cu - Amețeală
VENLAFAXINE - Serotonină durere neurologică; - Insomnie
- norepinefrină A doua linie de - Disfuncție
tratament pentru sexuală
pacienți necomplianți la - Sedare
SSRI - Constipație
- HTA
- Risc de sindrom
serotoninergic

TCA Mecanism Indicații Efecte adverse

AMITRIPTILINĂ Inhibă recaptarea A 2a sau a 3a linie de - Risc CRESCUT de
CLOMIPRAMINĂ norepinefrinei tratament pentru supradoză
DESIPRAMINĂ depresie - Poate fi fatal la
DOXEPIN x5 doza
IMIPRAMINĂ Pot fi folosite la pacienții terapeutică
NORTRIPTILINĂ cu durere neurologică (alungire QT)
- Creștere
ponderală
- Sedare
- Simptome
anticolinergice
- Disfuncție
sexuală

MAO Mecanism Indicații Efecte adverse

ISOCARBOXAZID Inhibă activitatea Folosite mai rar pentru - Gură uscată
FENELZINE monoamin depresie datorită - Indigestie
SELEGILINE oxidazei de a - efectelor adverse - Amețeală
TRANLCIPROMINĂ inhiba - Restricțiilor dietetice - Cefalee
dezaminarea - Interacțiunile - Fatigabilitate
- Serotoninei medicamentoase - Consumul de
- Norepinefrinei substanțe ce
- Dopaminei conțin TIRAMINĂ
poate declanșa
Crește nivelul criză
acestor substanțe hipertensivă

INHIBITORI AI Mecanism Indicații Efecte adverse

RECAPTĂRII DE
NOREPINEFRINĂ-
DOPAMINĂ
BUPROPION Inhibă recaptarea Depresie cu - Insomnie
de dopamină și fatigabilitate și - Scădere
norepinefrină dificultate de ponderală
concentrare - Scăderea
Sau ADHD pragului
Încetarea fumatului convulsivant
- FĂRĂ disfuncție
sexuală

Modulatori de Mecanism Indicații Efecte adverse

serotonină
NEFAZODONE Inhibă recaptarea Depresie cu insomnie - Hipotensiune
TRAZODONE de serotonină semnificativă - Greață
VILAZODONE Și unele acțiuni - Sedare
directe asupra Rc- - Priapism
serotonină - Risc de convulsii
la doze crescute

Antidepresive Mecanism Indicații Efecte adverse

tetraciclice
MIRTAZAPIN Blocarea Depresie cu insomnie - Gură uscată
receptorilor și/sau anorexie - Sedare
- Alfa 2 - Stimularea
- Serotonină apetitului
alimentar
Pentru a crește
neurotransmițăto
rii adrenergici

Must St. Johns Mecanism Indicații Efecte adverse

HYPERICUM Scade recaptarea Utilizat ca primă linie de - Tulburări
PERFORATUM de serotonină tratament în EUROPA gastrointestinale
- Amețeală
mai puțin pentru Considerat terapie - Sedare
- Norepinefrină ALTERNATIVĂ în SUA - Interacțiuni
- Dopamină medicamentoase

Psihiatrie 2. Tulburare depresivă persistentă
Definiție:
Simptome de depresie pentru > 1 zi + >2 ani
Poate include
- Depresia majoră cronică
- Depresia ușoară cronică care nu întrunește criteriile pentru tulburare depresivă
majoră
Diagnosticul necesită
Disforie (afecțiune depresivă)
+
Minim 2 alte simptome depresive în majoritatea zilelor, >2ani

Psihiatrie 2. Tulburare depresivă persistentă
Tratament:
- Terapie farmacologică +/- psihoterapie

Psihiatrie 3. Tulburare bipolară
Definiție:
Episoade ciclice de depresie și manie/hipomanie care afectează capatacitatea de
funcționare a pacientului.
Pacientul funcționează normal între episoade.

MANIE HIPOMANIE
> 1 săptămână Minim 4 zile
- Dispoziție elevată - Dispoziție elevată
- Stare expansivă - Stare expansivă
- Iritabilitate - Iritabilitate
>= 3 simptome
- Grandoare
- logoree
- Necesitate scăzută de somn
- Idei zburătoare/ fuga de idei
- Ușor distras
- Activitate orientată crescută
- Activități riscante
Episoadele afectează semnificativ Episoadele permit încă funcționarea
abilitatea de funcționare a pacientului
pacientului

Memotehnică pentru episodul maniacal

DIG FAST
Insomnia
Pressured Speech
Taking risks/ Thoughtlessness

BIPOLAR I BIPOLAR II
Minim 1 episod maniacal Minim 1 episod HIPOMANIACAL
Episoade depresive majore sunt Minim 1 episod depresiv majoră
comune
DAR nu necesare

Tratament:
- Internarea pacienților psihotici sau care sunt un risc pentru propria persoană sau
pentru alții
- Stabilizatori
- LITIUM
- prima linie în tratamentul de lungă durată
- Mecanism de acțiune necunoscut, dar care implică activitatea
inozitolului trifosfat
- VALPROAT
- LAMOTRIGEN
- CARBAMAZEPINĂ
- +/- antipsihotice atipice

- AIPIPRAZOLĂ
- QUETIAPINĂ
- RISPERIDONĂ

LITIUM
- prima linie în tratamentul de lungă durată
- Mecanism de acțiune necunoscut, dar care implică activitatea
inozitolului trifosfat
- Efecte adverse
1. Tremor
2. Diabet insipid nefrogen
3. Hipotiroidism
4. Teratogeneză (anomalie Ebstein)
5. Insuficiență renală
6. Creștere ponderală

Psihiatrie 4. Tulburarea ciclotimică
Definiție:
Modificarea rapidă de simptome maniacale și depresie ușoară
> 2 ani
FĂRĂ o perioadă normală > 2 luni
Simptomele alterează abilitatea de funcționare a

pacientului,
DAR nu îndeplinește criteriile pentru
- Tulburare depresivă majoră
- Manie
- hipomanie
Tratament
- Psihoterapie SAU
- Stabilizatori

Psihiatrie Tulburări anxioase:
1. Tulburarea de panică
2. Tulburarea anxietății generalizate
3. Tulburarea de anxietate socială (fobia socială)
4. Fobia specifică

Tulburări anxioase:
Psihiatrie 1. Tulburarea de panică
Definiție:
Trăirea unor atacuri de panică spontane, recurente
+ teama că aceste episoade se vor repeta
Apare TIPIC la adolescenți.
Atac de panică
Teama că se va
SPONTAN
repeta
RECURENT

Atacurile de panică sunt RECURENTE și IMPREVIZIBILE

Pot dura până la maximum 30min
Constau în:
- Anxietate extremă
- Frica de pericol iminent
- Durere toracică
- Dispnee
- Palpitații
- Transpirații
- Greață
- Amețeală
- Parestezii
- Valuri de frig sau de căldură
- Frica de a pierde controlul
- Frica de moarte

Diagnostic:
Istoric de episoade RECURENTE
+
Frica persistentă că episoadele se vor repeta
/
Modificare maladaptativă a comportamentului, în scopul de a evita atacurile.

Tratament:
1) Terapie cognitiv-comportamentală
- poate ajuta la reducerea fricii de noi atacuri de panică
- poate scădea frecvența de apariție a atacurilor
2) Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei

Folosiți în
- SSRI, selective serotonin-reuptake inhibitors tratamentul de
3) Inhibitorii recaptării serotoninei și noradrenalinei lungă durată
- SNRI, serotonine-norepinephrine reuptake inhibitors
4) Benzodiazepinele pot fi folosite pentru tratamentul de moment al atacurilor de

panică


Benzodiazepine: Stimulează inhibiția ALPRAZOLAM - Sedare
ALPRAZOLAM produsă de GABA - Debut rapid - Confuzie
CLONAZEPAM asupra influxului - Timp de
DIAZEPAM nervos înjumătățire scurt Simptome de sevraj
LORAZEPAM - Util la atacul de - Neliniște
panică - Confuzie
- Insomnie
CLONAZEPAM și - Convulsii
DIAZEPAM
- Terapie prelungită
BUSIPIRONA Neclar Tulburări anxioase cu - Cefalee

Are legătură cu Rc factor de risc - Amețeli
serotoninei și - Abuzul - Greață
dopaminei - Sedarea

Psihiatrie 2. Tulburarea anxietății generalizate
Definiție:
Anxietate excesivă, persistentă și îngrijorătoare
Apare în majoritatea zilelor
> 6 luni
Afectează capacitatea de funcționare
Excesivă Afectează
capaticitatea de
Persistentă funcționare
Anxietate
generalizată
În majoritatea zilelor > 6 luni

Istoricul bolii:
Debut TIPIC la adultul tânăr

Risc de dezvoltare la femei este DUBLU față de bărbați.

Diagnostic:
Anxietate în Afectarea capaticății 3 dintre simptome

majoritatea zilelor de funcționare pentru > 6 luni
- Neliniște
- Sentimentul de a
fi “la limită”
- Oboseală
- Incapacitate de
concentrare
- Iritabilitate
- Tensiune
musculară
- Tulburări de somn

Tratament:
2) Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei

- SSRI, selective serotonin-reuptake inhibitors
3) Inhibitorii recaptării serotoninei și noradrenalinei
- SNRI, serotonine-norepinephrine reuptake inhibitors
4) BUSPIIRONA este considerată mai sigură în tratamentul de lungă durată decât

benzodiazepinele datorită
- caracterului cronic la anxietății
- riscului de dependență de benzodiazepine


Benzodiazepine: Stimulează inhibiția ALPRAZOLAM - Sedare
ALPRAZOLAM produsă de GABA - Debut rapid - Confuzie
CLONAZEPAM asupra influxului - Timp de
DIAZEPAM nervos înjumătățire scurt Simptome de sevraj
LORAZEPAM - Util la atacul de - Neliniște
panică - Confuzie
- Insomnie
CLONAZEPAM și - Convulsii
DIAZEPAM
- Terapie prelungită
BUSIPIRONA Neclar Tulburări anxioase cu - Cefalee

Are legătură cu Rc factor de risc - Amețeli
serotoninei și - Abuzul - Greață
dopaminei - Sedarea

Psihiatrie 3. Tulburarea de anxietate socială (fobia socială)
Definiție:
Frica excesivă sau anxietate în legătură cu situațiile sociale în care individul este
expus evaluării din partea celorlalți.
Frică disproporționată față de amenințarea reală pe care situația socială respectivă

o reprezintă.
Examenul clinic:
Situațiile sociale produc anxietate care poate fi ușoară sau severă.
Pacienții evită aceste situații și au o frică persistentă de a se simți stânjeniți în aceste
situații.

Psihiatrie 3. Tulburarea de anxietate socială (fobia socială)
Tratament:
1) Terapia cognitiv-comportamentală
2) Beta-blocantele pot fi folosite

- În cazuri ușoare
- Pentru a preveni tahicardia, atunci când o persoană intră într-o situație
generatoare de anxietate
3) SSRI
- Eficace în reducerea anxietății
- Facilitează astfel interacțiunile sociale
4) Benzodiazepinele
- Opțiune alternativă pentru a reduce anxietatea acută

Psihiatrie 4. Fobia specifică
Definiție:
Fobia de
- Un obiect
- O activitate
- O situație anume
+ care produce un comportament de evitare
Aceasta apare TIPIC în copilărie.

Confruntarea cu
Pacientul evită
obiectul fricii induce
obiectul
atacul de panică
Fobia
specifică
UNII pot prezenta Pacientul realizează

reacție vasovagală aspectul IRAȚIONAL al
(leșin) comportamentului său

Tratament:
1. Psihoterapie prin desensibilizare sistemică prin expuneri repetate
2. Tehnici de relaxare
3. Hipnoză
SAU instruire în scopul îmbunătățirii înțelegerii bolii

Psihiatrie Tulburarea obsesiv-compulsivă și tulburările înrudite:
1. Tulburarea obsesiv-compulsivă
2. Tulburarea dismorfică corpolară
3. Tulburarea de acumulare/tezaurizare compulsivă

Tulburarea obsesiv-compulsivă și tulburările înrudite:
Psihiatrie 1. Tulburarea obsesiv-compulsivă
Definiție:
Prezența obsesiilor și/sau compulsiilor,
Ce afectează funcționalitatea și viața cotidiană.
OBSESIILE COMPULSIILE
Gânduri sau impulsuri Comportamente
- Recurente - Repetitive
- Persistente - Ritualizate
- Intruzive - Acte mentale
- Nedorite
Care au ca scop diminuarea
Care produc sau prevenirea anxietății sau
- Anxietate disconfortului cauzate de
- Disconfort gânduri obsesive.

Examenul clinic:
Diagnosticul necesită prezența obsesiilor și a compulsiilor, care afectează
semnificativ viața de zi cu zi.
Evenimentele stresante pot exacerba comportamentele compulsive.
Pacienții conșientizează comportamentele compulsive, DAR se simt incapabili să le

controleze.

Tratament:
2) Terapie farmacologică Ajută la limitarea și controlul
- SSRI comportamentului
- SNRI

Psihiatrie 2. Tulburarea dismorfică corporală
Definiție:
Preocuparea față de defecte percepute în aspectul fizic, care limitează capacitatea
de funcționare.
Debutează TIPIC în adolescență.

Prevalență mai mare la
- Persoane abuzate în copilărie
- Rudele de gradul I la persoanele cu tulburarea obsesiv-compulsivă
- Pacienții cu operații estetice

Psihiatrie 2. Tulburarea dismorfică corporală
Examenul clinic:
- Defecte fizice în anumite zone ale corpului imaginate
- Se prezintă adesea la dermatolog sau chirurg plastician
- Defectele imaginate persistă și dupa ce pacientul a urmat un tratament în acest
sens

Psihiatrie 3. Tulburarea de acumulare/ tezaurizare compulsivă
Definiție:
Pacientul are dificultăți în a arunca sau a împărți obiecte aflate în posesia sa, chiar
dacă acestea nu au valoare;
Produce
- Dezordive excesivă
- Condiții de viață potențiale periculoase
Tratament:
Tulburare FOARTE dificil de tratat

Psihiatrie Tulburări asociate traumei și factorilor de stres:
1. Tulburarea de adaptare
2. Tulburarea de stres post-traumatic

Tulburări asociate traumei și factorilor de stres:
Psihiatrie
Definiție:
Simptome comportamentale și emoționale, ca răspuns la anumite evenimente sau
situații stresante.
Apar în primele 3 luni de la eveniment.

Încetează după 6 luni de la dispariția evenimentului stresant.
Produc o afectare semnificativă în capacitatea de funcționare.
Tulburare de adaptare cu
- dispoziție depresivă
- Anxietate
- Tulburare de conduită

Psihiatrie
Semne și simptome:
- Disconfort excesiv în raport cu cel așteptat
- Incapacitate de concentrare
- Autoizolare
- Tulburări de somn
- Tulburări de apetit alimentar
Tratament:
2) Antidepresive SAU anxiolotice
pot fi folosite în cazuri refractare

Psihiatrie
Definiție:
Sindrom complex după o traumă psihologică
- Simptomele apar la câteva luni de la evenimente
- Durează cel puțin 1 lună
Implică:
- Disconfort pshilogic
- Reacții fiziologice
- Evitarea activităților sau contextelor asociate cu evenimentul
- Afectări persistente ale cogniției și dispoziției afective

Psihiatrie
Tratament:
2) SSRI sau SNRI
- PRAZOSIN, un antagonist al receptorilor alfa-1
este util în ameliorarea coșmarurilor și stării de alertă

Psihiatrie Tulburarea cu simptome somatice și tulburările
înrudite:
1. Tulburarea conversivă
2. Tulburarea cu simptome somatice
3. Tulburarea nosofobică
4. Tulburările factice (Sdr Munchausen)

Tulburarea cu simptome somatice și tulburările înrudite:
Psihiatrie 1. Tulburarea conversivă
Definiție:
Tulburare cu simptome neurologice funcționale:
- Apar deficite senzoriale sau ale motilității voluntare
- Slăbiciune musculară/paralizie
- Tremurături
- Distonie
- Tulburări de mers
- Disfagie
- Disfonie/ dizartrie
- Crize asemănătoare epilepsiei
- Amorțeli/ parestezii
- Tulburări ale văzului/ auzului
- Cu debut acut
- În ABSENȚA unor condiții medicale/neurologice

Psihiatrie 1. Tulburarea conversivă
Tratament:
40 – 50%
1. Prezentarea diagnosticului prezintă
2. Educarea pacientului în legătură cu natura psihogenă a afecțiunii vindecare
spontană
3. Terapie cognitiv-comportamentală
4. Fizioterapie
5. Medicație
- SSRI
- SNRI

Psihiatrie 2. Tulburarea cu simptome somatice
Definiție:
>=1 simptom somatic
- Poate sau nu să fie datorat unei condiții medicale
- Nu provoacă disconfort sau afectează viața cotidiană
+ anxietate
> 6 luni

Simptome somatice:
- Dureroase
- De natură sexuală
- Disfuncție erectilă
- Libido scăzut
- Neurologice
- Gastrointestinale
- Vărsături
- Diaree
Pacienții consultă numeroși medici și se supun la multe teste și

proceduri inutile.

Tratament:
1. Antidepresive triciclice
2. Terapie cognitiv comportamentală

Psihiatrie 3. Tulburarea nosofobică
Definiție:
Preocuparea de a avea sau de a contracta o boală gravă
ÎN ABSENȚA simptomelor somatice
+ nivel ridicat de anxietate în legătură cu sănătatea
+ comportamente excesive în legătură cu starea de sănătate
Tratament:
- Vizite regulate la medic, care ameliorează temerile
- Terapie cognitiv-comportamentală
- SSRI

Psihiatrie 4. Tulburările factice (Sdr Munchausen)
Definiție:
Falsificarea semnelor fizice sau psihologice ale unei boli sau leziuni
ÎN ABSENȚA unei recompense evidente
SAU al unui beneficiu clar pentru pacient
Pacientul acuză simptome sau semne ale unei boli anume

+ recurge la inducerea acestor simptome
Poate NEGA producerea deliberată a simptomelor

POATE umbla de la un medic la altul
Tratament:
Se încearcă limitarea îngrijirilor medicale

Psihiatrie Tulburări de comportament alimentar:
1. Anorexia Nervoasa
2. Bulimia Nervoasa
3. Tulburarea de alimentație compulsivă

Tulburări de comportament alimentar:
Psihiatrie 1. Anorexia Nervoasa
Definiție:
Tulburare de comportament alimentar caracterizată de
- Imagine corporală distorsionată
- Frică intensă de a se îngrășa
- Aport caloric redus
- Refuzul de a menține o greutate corporală normală
Factori de risc:
- Adolescență
- Situație socio-economică
- Femei (90%)

Examen clinic:
- Greutate corporală scăzută
În general <85% din greutatea corporală ideală
- Fixație pe prevenția surplusului ponderal
- Afectarea severă a imaginii corporale
- Amenoree
- Intoleranță la frig
- Hipotermie
- Piele uscată
- Lanugo
- Bradicardie
- Osteoporoză
- Depresie

Tratament:
1. Internare pentru creșterea ponderală
2. Psihoterapie
3. Terapia farmacologică nu și-a dovedit utilitatea
Complicații:
- Dezechilibre electrolitice
- Aritmii
mai ales de tip ventricular
- Sindromul de realimentare

Psihiatrie 2. Bulimia Nervoasa
Definiție:
Tulburare de comportament alimentar, caracterizată prin
Min 1 pe săptămână
- Alimentare compulsivă
> 3 luni
- Comportamente compensatorii neadecvate
- Preocupare nesănătoasă față de greutatea și forma

corpului

Examen fizic:
- Eroziunea smalțului dentar

- Cicatrici ale tegumentului
- Lărgirea/inflamația glandelor parotide
- oligomenoree

Tratament:
1. Consiliere nutrițională
2. Psihoterapie
orientată pe imaginea corporală și reducerea ciclurilor
alimentare compulsive
3. Farmacoterapie
- SSRI/ ADT
- FLUOXETINĂ

Psihiatrie 3. Tulburarea de alimentație compulsivă
Definiție:
Tulburare de comportament alimentar caracterizată de
- Episoade necontrolate de alimentație compulsivă
- FĂRĂ comportamente compensatorii inadecvate
Min 1 /
săptămână
FĂRĂ
comportament > 3 luni
compensator
Episoade
necontrolate
de alimentație

Psihiatrie 3. Tulburarea de alimentație compulsivă
Tratament:
1. Terapie cognitiv-comportamentală
2. Terapie interpersonală
3. Farmacoterapie, SSRI

Psihiatrie Tulburări de personalitate

Definiție:
Model persistent de trăire interioară și comportament, care
deviază semnificativ de la normele culturale
peristent
Nelegat de
consumul de
inflexibil
substanțe/ condiții
medicale
Afectează
Debut TIPIC în
capacitatea de
adolescență
funcționare

Sistemul de clasificare:
1. Grup A
bizar sau ciudat
include tipurile schizoid, schizotipal și paranoid
2. Grup B
Dramatic sau emoțional
include tipurile histrionic, narcisist, borderline și antisocial
3. Grup C
anxios sau temător
include tipurile evitant, dependent și obsesiv-compulsiv
4. Tulburările de personalitate nespecificate în altă parte

Not otherwise specified, NOS
când nu întrunesc criteriile pentru niciuna din variantele definite

Tulburare Caracteristici Tratament

Paranoid • Neîncredere persistentă - Psihoterapie suportivă
• Suspiciune față de alții - Antipsihotice în doze mici
• Interpretează greșit comentarii
• Frecvent are reacții de furie
Schizoid • Incapacitatea de a lega relații apropriate - Psihoterapie
• Detașare socială - Antipsihotice inițial
• Răceală afectivă
• Anhedonie
• Tocire afectivă
• Lipsa interesului pentru relațiile sexuale
Schizotipal • Paranoia - Psihoterapie
• Idei de referință - Antipsihotice în doze mici
• Comportament excentric și inadecvat SAU
• Anxietate socială anxiolitice
• Vorbire dezorganizată
• Convingeri bizare

Antisocial • Comportament agresiv față de oameni și animale - Psihoterapie

• Distrugerea bunurilor stabilirea unor limite clare
• Activități ilegale - Structurarea mediului ambiant
• Minciună patologică
• Iritabilitate
• Comportament riscant
• Lipsă de responsabilitate
• Lipsă de remușcări față de faptele sale
• >18 ani, istoric de tulburare de conduită <15 ani
• Mai frecvent la bărbați
Borderline • Relații instabile - Psihoterapie extensivă
• Sentimente de gol interior - + doze mici de
• Frica de abandon antipsihotice
• Stimă de sine scăzută SAU SSRI
• Impulsivitate stabilizatori ai dispoziției
• Instabilitatea dispoziției afective
• Ideație suicidală
• Iritabilitate neadecvată
• Paranoia
• Gândire în extreme de tipul ALB/NEGRU
• Mai frecvent la femei

Histrionic • Caută atenție - Psihoterapie

• Comportament seducător sau teatral neadecvat pe termen lung
• Labilitate emoțională dezvoltarea relațiilor
• Relații superficiale stabilirea de limite
• Vorbire teatrală
• Utilizează aspectul exterior pentru a atrage atenția asupra sa
• Ușor sugestionabil de către ceilalți
• Consideră relațiile mai profunde decât sunt în realitate
Narcisist • Grandiozitate - Psihoterapie
• Fantezii despre succes orientată pe acceptare
• Manipularea altora
• Se așteaptă să fie admirat
• Aroganță
• Sentimentul statutului său deosebit
• Credințe despre sine că este special
• Lipsa empatiei
• Invidie față de alții

Evitant • Frică de critică și disconfort - Psihoterapie

• Retragere socială - + antidepresive SAU
• Frică de intimitate anxiolitice
• Stimă de sine scăzută
• Rezervat în privința activităților noi
• Preocupat de frica de respingere
• Inhibat de sentimentul inadecvării
Dependent • Dificultatea de a lua decizii - Psihoterapie
• Frică de responsabilitate
• Dificultatea de a-și exprima dezacordul
• Lipsa încrederii în judecata proprie
• Nevoia de a fi sprijinit de ceilalți
• Frica de a rămâne singur
• Necesită relații strânse și constante
Obsesiv – • Preocupat cu detalii - Psihoterapie
compulsiv • Perfecționist
• Excesiv de devotat muncii
• Inflexibil în credințe
• Zgârcit
• Dificultate de a lucra cu alții
• Acumularea de obiecte nefolositoare
• Încăpățânare

Psihiatrie Abuzul de substanțe

Definiție:
Utilizare problematică a unor substanțe de natură să inducă afectarea
semnificativă a funcționării sau stres.
Simptome:
- Consumul unei cantități mai mare decât cea intenționată
- Cheltuială semnificativă de energie pentru procurarea și consumul
substanței sau cu recuperarea de după consum
- Toleranță
- Starea de nevoie imperioasă de a consuma substanța
- Dorința persistentă și tentative eșuate de a opri sau reduce consumul de
substanță

Substanța Intoxicația Sevrajul Complicațiile utilizării cronice Tratament
Alcool - Scăderea inhibiției - Transpirații - malnutriție - Psihoterapie suportivă SAU

- Vorbire neclară - Tahicardie vitamina B12 consiliere de grup
Incidență - Afectarea - Anxietate tamină - Suplimentare nutrițională
crescută la coordonării - Greață - Encefalopatie - NALTREXONA
pacienții - Neatenție - Vărsături Wenicke-Kosarkoff reduce stările de nevoie
cu alte - Diminuarea - Tremurături - Accidente imperioasă de consum
tulburări nivelului de - Delirium tremens - Suicid - DISULFIRAMUL
psihice vigilitate convulsii - Ciroză produce greață și vărsături
- Amnezie retrogradă - Halucinații tactile - Sângerare gastro- dacă este administrat
intestinală înainte de consumul de
- Pneumonie de aspirație alcool
- BENZODIAZEPINELE
previn delirium tremens în
cursul sevrajului

Amfetamine - Hiperactivitate - Anxietate - Psihoză - Consiliere în scopul

- Agitație - Depresie - Depresie reabilitării
METAMFETAMINA psihomotorie - Creșterea - Oboseală - Antipsihotice
METILFENIDAT - Midriază apetitului - Simptome parkinsoniene - Benzodiazpine
- Tahicardie alimentar
- HTA - Oboseală
- Psihoză

Benzodiazepine - Sedare - Anxietate - Pierderi de memorie - Consiliere în scopul

- Amnezie - Insomnie reabilitării
ALPRAZOLAM - Vorbire neclară - Tremurături - Anticonvulsivante
- Reducerea - Convulsii
coordonării
mișcărilor

Cafeină - Insomnie - cefalee - Iritarea tractului - Reducerea progresivă a

- Neliniște - Oboseală gastrointestinal consumului
- Tremurături - Neatenție - Oboseală
- Anxietate - Neatenție
- Tahicardie

Halucinogene - Halucinații - Simptome - Psihoză flashbacks - Îndepărtarea pacientului din

- Deliruri minime medii potențial periculoase
LSD - Anxietate până intoxicația se remite
MESCALINĂ - Paranoia - Antipsihotice
KETAMINĂ - Tahicardie
- Midriază
- Tremurături

Nicotina - Neliniște - Insomnie - Fumatul - consiliere

- Greață - Creștere crește riscul pentru diverse - Nicotină transdermală
- Vărsături ponderală cancere, (plasturi) sau masticabilă
- Durere - Iritabilitate BPOC, (gumă) pentru a reduce
abdominală - Incapacitate infecții respiratorii, nevoia de a fuma
de Ateroscleroză - Hipnoză
concentrare - VARENICLINĂ
- Nervozitate - BUPROPION
- Cefalee

Opioizi - Euforie - Depresie - Constipație - METADONĂ

- Vorbire neclară - Anxietate - Risc crescut de infecții - Consiliere
- Mioză - Crampe parenterale prin - NALTREXONA
- Neatenție abdominale administrarea IV a poate preveni euforia în
- Scăderea - Greață drogurilor timpul utilizării drogului
nivelului de - Vărsături
vigilitate - Diaree
- Depresie - Mialgii
respiratori

Substanța Intoxicația Sevrajul Complicațiile utilizării Tratament

cronice
Fenciclidină - Euforie - Comportament - Psihoză - Izolare și contenționare
- Impulsivitate violent instalat - Deficite de memorie până la remiterea
PCP - Comportament brusc - Afectarea cogniției intoxicației
phencyclidine agresiv - Nivel variabil - Incapacitatea de a evoca - Benzodiazepine
- Nistagmus de vigilitate cuvinte - Antipsihotice
vertical și - Acid ascorbic
orizontal
- Hiperreflectivit
ate

Pacienții care reușesc să-și modifice comportamentul sau obiceiurile trec prin
următoarele etape:
PRECONTEMPLAREA
nu există conștientizarea unei probleme sau necesitatea unei
schimbări
CONTEMPLAREA
Admiterea necesității unei schimbări, nespecificând data
Fără date de schimbare
PREGĂTIREA
conceperea unor planuri concrete de a rezolva problema
ACȚIUNEA
implementarea schimbărilor
MENȚINEREA
Asigurarea că schimbările sunt menținute în timp

1 Exemplar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Exemplar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dermatologie Afecțiuni inflamatorii ale pielii:

1. Reacții de hipersensibilitate la nivelul pielii

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

Mecanismul reacției de hipersensibilitate

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

Medicamente asociate frecvent cu eritemul polimorf:

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

- Administrare frecvent efectuată în secțiile de arși

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

- Creșterea alaninaminotransferazei (ALT)

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

Eritem polimorf Sdr Stevens Johnson Necroliza

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

Localizată cel mai frecvent la nivelul

Cel mai frecvent întâlnit la

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

- Posibilitate de asociere virală

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

- distribuția leziunilor este CARACTERISTICĂ,

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

Apare majoritar la persoane > 65 ani

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a

text tradus și adaptat din Step up to USMLE ediția a 5a