EVALUAREA PREOPERATORIE

SCOP
⦁ Estimarea abilității pacientului de a răspunde la factori de stres în perioada postoperatorie
^ Intervențiile chirurgicale și anestezia alterează profund echilibrul fiziologic și metabolic
al organismului

COMPLICAȚII PERIOPERATORII
⦁ De cele mai multe ori, sunt rezultatul eșecului din perioada preoperatorie de a:
^ Identifica patologia preexistentă a pacientului
^ Maximiza starea de sănătate a pacientului
^ Evalua cu acuratețe riscul perioperator

TESTE DE SCREENING
C% DE HEMOGLOBINĂ
⦁ Pacienți supuși procedurilor asociate cu pierderi sangvine mari − tipic > 500 ml
⦁ Pacienți cu anemie de cauză necunoscută
⦁ Istoric de:
^ Anemie ^ Cardiopatie
^ Neoplazie ^ DZ
^ Insuficiență renală ^ Sarcină

IONOGRAMĂ, CREATININĂ SERICĂ

⦁ Istoricul medical / examinarea clinică sugerează o patologie cronică
^ DZ
^ HTA
^ Boală cardiovasculară / renală / hepatică
⦁ Risc de a pierde lichide / electroliți
^ Terapie diuretică de lungă durată
^ Vărsături persistente
⦁ Vârstnici − risc substanțial pentru deshidratare cronică

SUMAR DE URINĂ
⦁ Simptome de tract urinar
⦁ Istoric de boală cronică de tract urinar
⦁ Pacienți supuși procedurilor urologice
ARGUMENTE ÎMPOTRIVA SCREENINGULUI NESELECTIV
⦁ Timpul și resursele utilizate în căutarea unor rezultate neanticipate
⦁ Utilizarea ocazională a unor investigații suplimentare invazive − potențial riscante
⦁ 60% din rezultatele anormale − ignorate

CONSULT DE SPECIALITATE
⦁ Poate fi necesar pentru a optimiza statusul pacientului în vederea ↓ riscului perioperator
⦁ Scop:
^ Nu de a contraindica intervenția chirurgicală
^ De a stabili gradul de risc preoperator
* Riscul − determinat → echipa chirurgicală va discuta cu pacientul / familia reco-
mandarea de a aborda chirurgical patologia
^ De a formula recomandări privind cel mai bun mod de pregătire a pacientului în vederea
operației și a îngrijirilor postoperatorii
⦁ Postoperator, dacă:
^ Apar complicații neașteptate
^ Pacientul nu răspunde la măsurile inițiale generale de gestionare a unei probleme
specifice
* Consult nefrologic dacă pacientul se menține oliguric în ciuda repleției volemice
adecvate, mai ales dacă creatinina serică ↑
⦁ Efectuat de medici care dețin competențe pe care medicul curant nu le posedă

EVALUARE CARDIACĂ
⦁ Modificările homeostaziei din perioada perioperatorie − important factor de stres pentru miocard
⦁ Răspunsul la stresul chirurgical
^ Durere, anxietate asociată intervenției / patologiei → ↑ catecolamine plasmatice → ↑
necesarul de oxigen la nivel miocardic
^ Supresia sistemului fibrinolitic → predispunere la tromboză
⦁ Boală coronariană → ischemie miocardică → ↓ perfuzia în anumite segmente miocardice → ↑
riscul de ischemie în contextul unui stres adițional
⦁ Necesitatea intervenției chirurgicale în regim de urgență:
^ Poate modifica raportul risc/beneficiu
^ Poate influența în ce măsură evaluarea cardiologică preoperatorie va putea fi efectuată
⦁ Screening cardiac de rutină − nu recomandat la pacienții cu risc ↓ ce urmează a fi supuși unor
intervenții chirurgicale non-cardiace
⦁ Ar putea să nu necesite o evaluare cardiacă amănunțită pacienții cu risc înalt și capacitate
funcțională păstrată
 ECG ECOCARDIOGRAFIE, TEST DE EFORT

^ Comorbidități semnificative ^ Risc înalt

* Boală arterială coronariană ^ Funcție cardiacă − ↓ / nedeterminată
* Boală arterială periferică
* Aritmii importante
* Alte boli structurale cardiace
^ Pacienți care urmează să fie supuși unei
operații cu risc înalt

EVALUAREA PULMONARĂ
⦁ Incidența raportată a complicațiilor pulmonare postoperatorii = 2 − 19% − în funcție de tipul
complicației
^ Comparabilă cu cea a complicațiilor cardiace postoperatorii
^ Are impact negativ similar asupra:
* Morbidității
* Mortalității
* Duratei de spitalizare
⦁ Scop − identificarea pacienților la risc pentru:
^ Complicații perioperatorii
^ Dizabilitate pe termen lung
⦁ În general, efectuarea de rutină a Rx toracice și a testelor funcționale pulmonare − nu necesară

Rx TORACICĂ TESTE SPECIALIZATE

^ Intervenții intratoracice ^ Pacienți cu risc semnificativ

^ Semne și simptome de boală pulmonară ^ Intervenții cu risc relativ mare de complicații
activă pulmonare

FACTORI DE RISC ce țin de PACIENT − COMPLICAȚII PULMONARE POSTOPERATORII

1. Vârsta
2. Dependența de tutun
3. Dependența funcțională
4. Boala pulmonară cronică
5. Insuficiența cardiacă congestivă
6. Clasificarea propusă de American Society of Anesthesiologists (ASA)
CLASIFICAREA ASA
⦁ Grupează pacienții în 6 categorii în funcție de starea de sănătate
^ I − pacienți normali, sănătoși
^ V − muribunzi
^ VI − donatori de organe
⦁ Nu elaborată pentru prezicerea riscului operator
⦁ Rata complicațiilor pulmonare postoperatorii ↑ în paralel cu clasa ASA

MĂSURI PREoperatorii care ↓ RISCUL de COMPLICAȚII PULMONARE POSToperatorii

⦁ Încetarea fumatului cu minim 6 săptămâni înaintea intervenției chirurgicale
⦁ Antrenarea musculaturii inspiratorii
⦁ Terapie bronhodilatatoare
⦁ Antibioterapie − infecții preexistente
⦁ Corticosteroizi − astmatici