CLASIFICARI REZI

1. Convulsii

SIMPLE COMPLEXE
 Convulsii generalizate tonico-clonice  Crize focale
 Durează 15 minute  Durează >15 minute
 Nu mai mult de 1 episod în 24 de ore  Multiple crize în 24 de ore
 Revenire la normal după convulsie  Status postcriză prelungit sau deficit focal

2. Clasificarea Salter-Harris a fracturilor cartilajelor de creştere

1 Separarea cartilajului de creştere fără extindere la osul Bun cu reducere adecvată, vindecare rapidă
adiacent

2 Separarea parţială a cartilajului de creştere cu extindere Bun; rar perturbări de creştere

proximală la nivel metafizar
3 Separarea parţială a cartilajului de creştere cu extindere
distală la nivel epifizar
4 Fractura se extinde spre metaliză, cartilaj de creştere şi
epifiză
5 Injurie prin zdrobire a cartilajului de creştere
Prost cu excepţia reducerii corecte; fixarea de obicei
este necesară pentru menţinerea stabilităţii
Trebuie obţinută reducerea perfectă; prognostic
rezervat, chiar cu o bună reducere
Probabilitate mare a opririi parţiale a creşterii

3. Variante ale artritei idiopatice juvenile

4. Stadiile Tanner
5. Clasificarea Bethesda a displaziei celulare scuamoase cervicale şi conduita terapeutică
Celule Anomalii celulare care  Screening/tipizare HPV;
scuamoase nu sunt explicate prin  dacă există tulpină cu risc ridicat=>colposcopie
atipice cu modificări reactive; cu biopsie sau supraveghere atentă cu frotiu
semnificaţie
necunoscută Nu sugerează leziuni Pap repetat la 12 luni;
(ASCUS) intraepiteliale  în caz de HPV-negativ, revine la screeningul
de rutină

Celulele Anomalii celulare care  Screening HPV;

scuamoase nu sunt explicate prin  biopsie endocervicală (colposcopie);
atipice, nu se modificări reactive;  se repetă frotiul Pap la 6 şi 12 luni;
poate exclude
HSIL (ASC-H) HSIL nu poate fi exclus  repetaţi testarea HPV la 12 luni

Leziune Displazie celulară  Repetă frotiul Pap la 6 şi 12 luni;

intraepitelială uşoară  repetaţi testarea HPV la 12 luni;
scuamoasă de
 poate fi efectuată excizia prin procedeu de
grad scăzut
(LSIL) (sau CIN electrorezecţie cu ansă (LEEP) sau
1) conizaţie sau ablaţie laser

Leziune Displazie celulară  Excizie prin LEEP sau conizaţie sau ablaţie
intraepitelială moderată sau severă, laser;
scuamoasă de inclusiv carcinom in  repetă citologia cervicală la fiecare 6 luni
grad înalt
(HSIL) (sau
situ
CIN 2 sau 3)

Carcinomul cu Celule extrem de  Variază, în funcţie de gradul de

celule atipice, cu invazie invazie şi de extensie
scuamoase stromală

6. Avortul spontan
7. Sistemul de clasificare a tulburărilor de personalitate:

Grupul A: bizar sau ciudat (excentric):

 schizoid
 schizotipal
 paranoid
Grupul B: dramatic sau emoţional
(extravagant):

• histrionic
• narcisist
• borderline
• antisocial

Grupul C: anxios sau temător (ezitant):

• evitant
• dependent
• obsesiv-compulsiv

8. RCIU:

SIMETRICA
 20% dintre cazuri
 Scădere globală în dimensiuni a fătului
 Apare devreme în sarcină
 Cele mai frecvente cauze:
 infecţiile congenitale
 anomaliile cromozomiale
 consumul matern de droguri
(ilicite sau în scop
terapeutic)
ASIMETRICA
 80% dintre cazuri
 Reducerea dimensiunilor abdomenului,
cu păstrarea dimensiunilor craniului şi
membrelor
 Apare tardiv în cursul sarcinii
 Cauzele sunt reprezentate de:
 sarcina multiplă
 sănătatea precară a mamei
 insuficienţa uteroplacentară (HTA,
DZG, fumatul)

9. Placenta praevia:
Jos inserată: placenta este implantată în segmentul inferior al uterului, dar
nu vine în contact cu orificiul cervical intern până în momentul dilataţiei

Parţială: placenta acoperă parţial orificiul cervical intern

Centrală/completă: placenta acoperă complet orificiul cervical intem

 10. Sarcina multipla:

Monozigotă: diviziunea zigotului determină apariţia fetuşilor identici; aceştia pot sau nu
să împartă aceeaşi cavitate amniotică sau corion

Dizigotă: fertilizarea a mai mult de un ovul de către spermatozoizi diferiţi, determinând

apariţia fetuşilor diferiţi (fraternali) cu cavităţi amniotice separate

11. Tipurile deceleraţiilor ce pot fi observate în timpul monitorizărilor activităţii cardiace fetale

12. Cezariana:
Verticală:

clasică=> incizie verticală a peretelui muscular anterior al uterului

verticală joasă= incizia segmentului inferior al uterului
 este utilizata cand:
 fătul este situat în prezentaţie transversală
 adeziunile, fibroamele uterine împiedică accesul în segmentul inferior al uterului
 dacă este planificată o histerectomie după naşterea fătului
 în caz de cancer de col sau naşterea post-mortem, (pentru a extrage un făt viu din mamă decedată)

Transversală joasă:

 se practică o incizie transversală la nivelul segmentului inferior uterin;

 risc redus de ruptură uterină, de sângerare, de apariţie a aderentelor la intestin sau de infecţie
 este de preferat inciziei clasice şi este efectuată mai des decât aceasta

13. Anemii:

are la bază VEM-ul

 hipocrome microcitare, cu VEM scăzut

 normocrome normocitare, cu VEM
normal
 macrocitare, cu VEM crescut.
 14. Tulburare depresiva majora:

a) TDM cu simptome atipice:

 Reactivitate afectivă
 Hiperfagie (apetit alimentar crescut şi creştere ponderală)
 Hipersomnie
 Lentoare psihomotorie (membre de plumb)
 Hipersensibilitatea la rejecţie este frecventă
b) TDM cu ritmicitate sezonieră:
 este o depresie care apare într-un ritm regulat,
 corespunzător anumitor anotimpuri, adesea toamna şi iarna
 datorită unei expuneri reduse la lumina soarelui
 Tratamentul se face cu fototerapie.
c) TDM cu debut peripartum
este o depresie care începe în timpul sarcinii sau în primele 4 săptămâni după naştere.

d) TDM cu simptome psihotice

este o depresie asociată cu deliruri, halucinaţii sau alte simptome psihotice.

15. Tulburarea bipolara:

•Tipul I: cel puţin un episod maniacal; episoadele de depresie majoră sunt
frecvente, dar nu sunt necesare pentru diagnostic

•Tipul II: cel puţin un episod hipomaniacal şi, cel puţin, un episod de depresie
majoră

16. Tipuri de erori:

Ipoteza nulă: afirmă că nu există nicio asociere între expunere şi boală sau tratament şi răspuns

Eroarea de tip I: ipoteza nulă este respinsă, chiar dacă este adevărată (fals-pozitivă)

Eroarea de tip II: ipoteza nulă nu este respinsă, chiar dacă este falsă (fals-negativă)

Riscul acestor erori scade odată cu creşterea dimensiunii eşantionului (prin urmare crescând puterea)

17.Clasificarea severităţii obstrucţiei difuze a căilor aeriene în BPOC (bazata pe VEMS post
bronhodilatator)
 18. ACR-EULAR (din AR)

19. Diabet:

Diabetul de tip 1, care de obicei are o patogeneză imună şi se caracterizează prin deficit sever de insulină.

Diabetul de tip 2, care rezultă dintr-o combinaţie de rezistenţă la acţiunea insulinei şi deficit de insulină mai
puţin sever.

Diabetul secundar poate fi împărţit în:

 diabet secundar defectelor genetice

 diabet secundar bolilor pancreatice exocrine
 diabet secundar bolilor endocrine
 diabet secundar medicamentelor şi substanţelor chimice
 diabet secundar infecţiilor
 forme rare de diabet mediat imun
 alte sindroame genetice asociate uneori cu diabetul.
20. Fibrilatia atriala:

 nou diagnosticată - indiferent de durata sau severitatea simptomelor

 paroxistică - convertită spontan în cel mult 7 zile
 persistentă - continuă, durată > 7 zile
 persistentă îndelungată - continuă, durată >1 an
 permanentă - continuă, cu decizia comună a pacientului şi medicului
de a abandona încercările de reconversie la ritm sinusal.
21. Clasificarea Vaughan Williams a medicamentelor antiaritmice

22. (NYHA) a insuficienţei cardiace

 23. Clasificarea funcţională a anginei pectorale după CCS

24. KILIP:
1 - fără raluri de stază şi fără zgomot de galop ventricular,
protodiastolic
2 - raluri de stază în mai puţin de jumătatea inferioară a bazelor
pulmonare sau prezenţa zgomotului de galop
3 - raluri de stază pe mai mult de 50% din câmpurile pulmonare de la
bază spre vârfuri
4 - şoc cardiogen.

25. Clasificarea Carpentier şi mecanismul regurgitării mitrale

o Mobilitate normală a cuspelor.

o Mobilitate crescută a cuspelor/prolaps.
o Mobilitate restricţionată a cuspelor.

26.Los Angeles- esofagita

A = discontinuităţi (eroziuni) ale mucoasei limitate la pliuri, dar care nu
depăşesc 5 mm.
B= cel puţin o discontinuitate (eroziune) a mucoasei mai lungă de 5
mm, limitată la nivelul pliurilor, fără continuitate între vârfurile a 2
pliuri.
C = discontinuităţi (eroziuni) ale mucoasei care se continuă între
vârfurile pliurilor, dar nu sunt circumferenţiale.
D = discontinuităţi (eroziuni) confluente ale mucoasei confluente,
interesând peste 75% din circumferinţa esofagului
 27.Keith-Wagener-Barker-Retinopatie
Uşoară:

 îngustare arteriolară generalizată/ focală

 încrucişare arteriovenoasă
 asociere modestă cu evenimente cardiovasculare şi cerebrale

Moderată:

 hemoragie (în formă de pată, punct sau de flacără),

 microanevrisme
 pete cu aspect de vată
 exsudate dure
 combinaţie a acestor semne
 asociere puternică cu evenimente cardiovasculare şi cerebrale

Severă:

 semne de retinopatie moderată, plus edem papilar (tumefierea emergenţei

nervului optic)
 asociere puternică cu evenimente cardiovasculare, accidente vasculare
cerebrale şi moarte

28. Praga- suspiciunea endoscopică de metaplazie columnară esofagiană/ esofagul Barrett.

este utilizată pentru înregistrarea

distribuţiei endoscopice, precizând :

 lungimea segmentului cu distribuţie

circumferenţială (măsurătoarea C)
 lungimea maximă (măsurătoarea M)
 distanţa de la partea superioară a
pliurilor gastrice până la limba cea
mai proximală a coloanei de
mucoasă columnară.
29. Localizarea colitei ulcerative (clasificarea Montreal).

(A) Colită extensivă : pancolită, colită totală: inflamaţia întregului colon si a rectului.

(B) Colită distală : colită stângă: rect, colon sigmoid şi inflamaţia colonului descendent.

(C) Proctită: doar inflamaţia rectului.

30. Child-Pugh

Child A ( <7 puncte): supravieţuire de 82% la 1 an, 45% la 5 ani, 25% la 10 ani
Child B (7-9 puncte): supravieţuire de 62% la 1 an, 20% la 5 ani, 7% la 10 ani
Child C (10+ puncte): supravieţuire de 42% la 1 an, 20% la 5 ani, 0% la 10 ani
31. Nefropatia diabetica:

32. BRC
33. CDC-HIV

Exemple de afecţiuni din categoria B

includ:

• angiomatoză bacilară
• candidoză (orofaringiană)
• leucoplazie păroasă orală
• herpes zoster interesând
mai multe dermatoame
• purpură trombocitopenică
idiopatică
34.Hemocromatoza:
• listerioză
• boală inflamatorie pelvină
• Hemocromatoză ereditară =>o mutaţie a genei (în special complicată cu
HFE sau a altor proteine de control al fierului abcese tuboovariene)
determină o absorbţie crescută a fierului. • neuropatie periferică
• Hemocromatoză secundară (sideroză
transfuzionala), datorită supraîncărcării de fier în
afecţiuni tratate cu transfuzii de sânge regulate.
• Suprasolicitarea netransfuzională de fier, unde
eritropoieza ineficientă determină absorbţia
necontrolată a fierului din intestin sub acţiunea
eritroferonului. Aceasta apare în talasemie şi alte
anemii moştenite (ex. anemia sideroblastică).
 35.ANEMIA HEMOLITICĂ DOBÂNDITĂ

• anemii de cauză imună, non-imună sau de alte cauze

36.Anemia hemolitica autoimuna
• la cald(65%)
• la rece (30%)
• mixte (5%)
=>în funcţie de temperatura la care se ataşează anticorpii de eritrocite, la
temperatura corpului {37°C) sau la temperaturi scăzute.

37.Policitemia:

o Primara (policitemia vera)= proces neoplazic

o Secundara:
• Congenitala
• Dobandita

38. Spondilartrita:

=>în funcţie de manifestarea lor clinică predominantă:

• afectare axială (articulaţiile sacroiliace şi/sau coloana vertebrală)
• afectare periferică (artrită, entezită şi/sau dactilită)
• cu posibile suprapuneri între cele 2 forme.

39. Emfizem în funcţie de distribuţie:

• Emfizem centro-acinar.

Distensia şi distrugerea ţesutului pulmonar se concentrează în jurul bronhiolei terminale, în timp

ce ductele alveolare şi alveolele mai distale tind să-şi păstreze arhitectura.

Este cea mai frecventă formă de emfizem.

• Emfizem pan-acinar.

Este mai puţin frecvent dar se asociază cu deficitul de al-antitripsină.

Distensia şi distrugerea ţesutului pulmonar afectează întregul acin, iar în formele severe întreg
plămânul este doar o colecţie de bule.

Consecinţele sunt obstrucţia severă a căilor aeriene şi dezechilibrul sever de ventilaţie/perfuzie.

• Emfizem neregulat.

Fibroza şi distrugerea parenhimului pulmonar este parcelară, independent de structura acinară.

 40. Pneumonia în funcţie de contextul în care pacientul a dobândit infecţia:

• pneumonia comunitară (dobândită în colectivitate) la o persoană fără

imunosupresie sau neoplazie subiacentă
• pneumonia nosocomială (dobândită în spital) (pneumonia asociată asistenţei
medicale reflectând rolul altor institutii cum ar fi căminele pentru vârstnici)
• pneumonia de aspiraţie este asociată cu aspiraţia de produse alimentare sau
conţinut gastric în plămâni, şi este determinată de alterarea deglutiţiei
• pneumonia la pacient cu imunodepresie, determinată de:
o un defect genetic
o medicaţie imunosupresoare
o imunodeficienţă dobândită (HIV)
 pneumonia asociată ventilaţiei, dobândită

41. Cancerul pulmonar

 Cu celule mici 20%
 Nonmicrocelular
 Scuamocelular 35%
 Adenocarcinom 27-30%
 Cu celule mari 10-15%

42. ECOG- Evaluarea statusului de performanţă in cancerul pulm.

43. FR TEV

factori provocatori tranzitori (ex:intervenţiile chirurgicale majore)

factori predispozanţi pe termen lung ( ex: obezitatea sau trombofiliile ereditare).

44. Terapia anticoagulantă din TEV
• faza acută, cu durata de 5-10 zile
• faza de menţinere, cu durata de minimum 3 luni
• faza de lungă durată, dincolo de faza de menţinere

45. Insuficienta cardiaca în funcţie de fracţia de ejecţie a ventricululuistâng (FEVS):

• Insuficienţa cardiacă cu fracţie de ejecţie redusă (fracţie de ejecţie <40%)
 este determinată frecvent de boala cardiacă ischemică, dar poate să apară şi în
valvulopatii şi hipertensiune arterială.
 terapiile careau redus morbiditatea şi mortalitatea în insuficienţa cardiacă au
avut beneficii doar la acest grup de pacienţi.
• Insuficienţa cardiacă cu fracţie de ejecţie păstrată
 este un sindrom cu simptome şi semne de insuficienţă cardiacă şi cu fracţie de
ejecţie
 >50%.
 rigiditatea crescută a peretelui ventricular şi scăderea complianţei ventriculului
stâng împiedică umplerea diastolică ventriculară şi ca urmare scade debitul
cardiac.
 ecocardiografia poate evidenţia:
 creşterea grosimii peretelui ventricular stâng
 creşterea dimensiunii atriului stâng
 relaxare ventriculară stângă anormală, cu un volum
ventricular stâng normal sau aproape normal.

• Insuficienţa cardiacă diastolică

este mai frecventă la pacienţii hipertensivi vârstnici, dar poate să apară şi în
cardiomiopatii primare (hipertrofice, restrictive, infiltrative)
• insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie intermediară (mid-range)
pacienţii din zona gri care au FEVS de 40-50%
• Disfuncţia sistolică a ventriculului drept
poate fi secundară bolilor cronice ale cordului stâng, dar poate să apară şi în:
 hipertensiunea pulmonară primară şi secundară
 infarctul de ventricul drept
 cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept
 bolile cardiace congenitale ale adultului

46. Cardiomiopatii în concordanţă cu diferenţele morfologice şi funcţionale:

• cardiomiopatia hipetrofică (CMH)
• cardiomiopatia aritmogenă (CMA)
• cardiomiopatia dilatativă (CMD)
• cardiomiopatia restrictivă (CMR)
• neclasificat
 47. Artropatiile periferice:

• Tipul 1 (pauciarticular) atacurile sunt acute şi auto-limitante ( <10 săptămâni) şi apar cu recăderi ale
BII; sunt asociate cu alte manifestări extraintestinale.

• Tipul 2 (poliarticular) artropatia durează mai mult (luni până la ani), este independentă de activitatea
BII şi este de regulă asociată cu uveita.

48. Hepatita cronica:

49. Hipertensiunea portala in fct de sediul obstructiei:

• pre-hepatică - blocarea venei porte înainte de ficat

• intrahepatică - bulversarea arhitecturii ficatului

 fie pre-sinusoidală (ex, schistosomiaza)

 fie post-sinusoidală (ex. în ciroză)

• post-hepatică - blocaj venos hepatic în afara ficatului (rar)

.
 50. Nefropatia cu IgA

51. GN asociate ANCA

=>Clasificare cu valoare prognostică pentru supravieţuirea renală la 1 şi 5 ani şi cu potenţial
de a ghida terapia, bazată pe patru categorii generale de leziuni:
• focale (≥50% glomeruli normali, neafectaţi de procesul patologic)
• cu semilune (≥50% din glomeruli cu semi lune celulare)
• mixte (fenotip glomerular heterogen unde nu predomină niciun tip de leziune glomerulară)
• sclerotice (≥50% din glomeruli au scleroză globală).

52. Anomaliile funcţiei splenice

 Anatomice
 Funcţionale:
 diminuarea funcţiei splinei (hiposplenism şi asplenie)
 funcţionarea excesivă a acesteia (hipersplenism)
53. Clasificarea splenomegaliei:

54. Fracturi de os tenporal:

55. Incontinenta urinară în funcţie de simptomatologia asociată pierderii de urină.

 de efort
 prin imperiozitate
 prin prea plin
 totală • Perineal
56. Clasificarea hipospadiasului se bazează pe localizarea meatului uretral • Penoscrotal
• Penian
57. Disfuncţia erectilă: • Coronal
• Glandular
• Vasculogenă
• Endocrină
• Psihogenă
• Neurogenă

58. Cancerele gastrice sunt în funcţie de aspectul endoscopic:

 • Ulcerate (cele mai fr)
• Polipoide
• Schiroase
• Extinse superficial
=>tipuri histologice:
• intestinal
• difuz

59. Obezitatea:

60. Ocluzia intestinului subtire:

 complete, în care niciun efluent nu poate trece prin punctul de obstrucţie

 parţiale, dacă o anumită parte a conţinutului intestinal reuşeşte să depăşească obstacolul

61. Hemoroizi interni:

62. Tumori neuroendocrine pancreas:

 Ficatul:

• Stâng

 Medial
63. Ficatul:  Lateral

• Drept

 Anterior
=>grupează pacienţii în 6 categorii în funcţie  Posterior
64. Clasificarea ASA:
de starea de sănătate,

 ASA I pentru pacienţii normali

sănătoşi
 ASA V pentru pacienţii muribunzi
 ASA VI pentru donatorii de organe
65. Hipoacuzie:
 66. Nefrita lupica:

1. NL mezangială minimă

 depozite imune dar normale la microscopia optică

 asimptomatic

2. NL proliferativ mezangială

 hipercelularitate mezangială şi expansiunea matricei

 clinic, există o boală renală uşoară

3. NL focală

• implicând <50% din glomeruliv

• cu subdiviziuni pentru leziuni active sau cronice
• depozite subepiteliale observate
• clinic, exista hematurie şi proteinurie
• 10-20% din total NL

4. NL difuză

• implică >50% din glomeruli

• clasificată după prezenţa leziunilor segmentare şi globale, precum şi a leziunilor active sau cronice.
• sunt prezente depozite subendoteliale.
• clinic, progresie către sindromul nefrotic, hipertensiune şi insuficienţă renală.
• cea mai frecventă şi mai severă formă de NL

5. NL membranoasă

• afectează 10-20% dintre pacienţi

• poate apărea în combinaţie cu clasa III sau IV
• prognostic bun

6. NL sclerozantă avansată

• ≥90% glomeruli sclerozaţi la nivel global fără activitate reziduală

• aceasta reprezintă etapele avansate ale cele de mai sus
• este puţin probabil ca terapia imunosupresoare să fie de ajutor, deoarece NL este inactivă
• BCR progresiv