Grile Medicină Internă

Hematologie

TEST HEMATOLOGIE - 15.12.2015 (NR.2)

1. Anemia prin carenta de cupru se caracterizeaza prin:a microcitoza,

hiposideremie, hipocromie
a) macrocitoza;
b) microcitoza;
c) normosideremie sau hipersideremie;
d) neutropenie;
e) trombocitopenie.

*2. Simptomele si semnele deficitului grav de fier includ urmatoarele, cu exceptia:

a) paloare;
b) icter;
c) oboseala;
d) coilonichie;
e) disfagie.

3. Deficitul de G6PDH poate determina:

a) macrocitoza;
b) crize de hemoliza acuta;
c) hemoliza cu test Coombs negativ;
d) crize de hemoliza declansate de un medicament numai daca subiectul a mai fost
expus anterior la acel medicament;
e) hemoliza cronica.

4. Care dintre urmatoarele modificari sunt compatibile cu diagnosticul de β

talasemie, forma heterozigota?
a) anemie severa;
b) microcitoza;
c) scaderea rezistentei globulare in mediu hipoton
d) hiposideremie
e) cresterea procentului de hemoglobina A2

5. Anemia hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald se caracterizeaza prin:

a) hemoliza extravasculara;
b) anticorpi antieritrocitari de tip IgG;
c) test Coombs pozitiv cu ser anticomplement; -la rece, la cald e anti Igg
d) dispunere in fisicuri a eritrocitelor; do - MM, anemia aplastica
e i) eficienta crescuta a transfuziilor de sange.

6. Anemia megaloblastica prin deficit de acid folic poate apare in urmatoarele

situatii:
a) ileita terminala;
b) neoplazii;
c) alcoolism cronic;
d) sarcina;
e) anemie hemolitica.

7. Care dintre urmatoarele semne clinice sunt mai frecvent intalnite in leucemia
acuta mieloblasto-monocitara decat in leucemiea acuta limfoblastica?
a) splenomegalia;
b) sdr hemoragipar prin coagulare intravasculara diseminata;
c) localizarea neuro-meningee;
d) localizarea cutanata;
e) hipertrofia gingivala.

8. In leucemia mieloida cronica, faza cronica, netratata:

a) numarul de leucocite poate fi normal sau crescut sau scazut; - mereu crescute
b) in formula leucocitara predomina mieloblastii si promielocitele; - in faza de
transformare blastica
c) nr de bazofile este crescut;
d) fosfataza alcalina leucocitara este scazuta;
e) concentratia serica a vitaminei B12 este scazuta.

9. Reprezinta factori de pronostic prost in leucemia limfatica cronica:

a) citopeniile;
b) hipogamaglobulinemiile;
c) infiltrarea medulara de tip nodular; - difuz!
d) varsta bolnavului peste 60 ani;
e) trisomia 12.

*10. Sindromul Richter este:

a) o transformare proliferativa a leucemiei limfatice cronice B;
b) o transformare acuta a leucemiei limfatice cronice B;
c) transformarea leucemiei limfatice cronice intr-un limfom B cu celule mari;
d) o anemie hemolitica autoimuna aparuta in le-ucemia limfatica cronica;
e) un limfom malign cu celule mici.

11. Nivel crescut al eritropietinei serice se poate gasi in:

a) policitemia vera;
b) poliglobulia de altitudine;
c) poliglobulia din sindromul Pickwick;
d) poliglobulia din stenoza de artera renala;
e) eritrocitoza idiopatica.

12. Ce este caracteristic purpurei trombocito-penice autoimune idiopatice?

a) forma acuta este mai frecventa la adulti; -nu,e la copii
b) mecanismul bolii este insuficienta medulara; -nah
c) are intotdeauna tablou clinic extrem de grav ce pune in pericol viata bolnavului;-poate
d) are tendinta la recaderi;
e) poate precede cu luni sau ani alte boli. -ce?nu. - poate?

13. Care dintre urmatoarele modificari poate induce insuficienta renala la un

bolnav cu mielom multiplu?
a) hipervascozitatea;
b) hipocalcemia;
c) hiperuricemia;
d) depunerea de amiloid;
e) depunerea de paraproteine.

*14. O bolnava in varsta de 43 ani cu poliartrita reumatoida in tratament cu

metotrexat si AINS, prezinta paloare, disfagie si urmatoarele moficari
hematologice:
- hemoglobina = 7,4g%;scazut
- sideremie = 25 μg%;N
- CTLF = 420 μg/dl; crescut
- feritina serica = 12 μg%; 40-140 ng scade sub 12 in anemia fer ,peste 12 in a inflam
- saturatia transferinei = 8%, atat de mult doar in feripriva
- VEM = 73 fL; scazut
- FSP → hipocromie eritrocitara;
- leucocite = 8450/mm3;
- trombocite = 485 000/mm3.
Diagnosticul cel mai probabil este:
a) anemie prin deficit de vitamina B12;
b) anemie inflamatorie;
c) talasemie;
d) anemie feripriva;
e) anemie megaloblastica prin deficit de folat.

*15. Un pacient cu sangerare prelungita dupa extractie dentara are urmatoarele

rezultate ale probelor de labolator:
- TS (timp de sangerare) = 3 minute;n
- timp de protrombina = 12 secunde; 12-15 n
- INR = 1;
- aPTT = 51 secunde; 70-100 idk
- fibrinogen = 240 mg/dl;
- trombocite=284.000/mm3.
Diagnosticul cel mai probabil este:
a) hemofilie;
b) purpura vasculara;
c) anomalie calitativa a trombocitelor;
d) boala von Willebrand;
e) coagulare intravasculara diseminata.

TEST HEMATOLOGIE (NR.3)

*1. Care din urmatorele afectiuni nu este cauza de deficienta de fier?

a) hemoliza intravasculara cronica;-nu știu,cu hemoglobinurie și hemosiderinurie sigur e
b) telangiectazia ereditara;
c) hemocromatoza;
d) hernia hiatala;
e) RCUH.

*2. In care dintre anemiile hemolitice de mai jos se intalneste microcitoza?

a) anemia hemolitica autoimuna;
b) anemia hemolitica medicamentosa;
c) drepanocitoza;
d) anemia prin deficit de G6PDH;
e) talasemia minora.

3. Deficitul de G6PDH poate determina:

a) hemolizaa cronica;
b) crize de hemoliza acuta;
c) hemoliza cu test Coombs negativ;-teoretic
d) crize de hemoliza declansate de un medicament numai daca subiectul a ami fost
expus anterior la acel medicament;
e) macrocitoza.

4. Care dintre bolile enumerate mai jos se pot insoti de anemie hemolitica?
a) malaria;
b) hemofilia;
c) acantocitoza;
d) leucemia limfatica cronica;
e) leucemia mieloida cronica.

5. Care dintre urmatoarele medicamente se folosesc in tratamentul anemiei

aplastice:
a) prednisonul;
b) androgenii; - oximetalon
c) ciclosporina A;
d) hidroxiureea;
e) globulina antilimfocitara (GAL).

6. Care dintre urmatoarele semne clinice sunt mai frecvent intalnite in leucemia
acuta mieloblasto-monocitara decat in leucemia acuta limfoblastica?
a) splenomegalia;
b) sindrom hemoragipar prin coagulare intravasculara diseminata;
c) localizarea neuro-meningee; - facem un sondaj si vedem cine ia punctul
d) localizarea cutanata;
e) hipertrofia gingivala.

*7. Un tanar de 18 ani se interneaza de urgenta pentru insuficienta respiratorie.

Examenul clinic evidentiaza dispnee, edem in pelerina, turgescenta venelor jugulare,
adenopatii cervicale si supraclaviculare, splenomegalie si hepatomegalie moderate,
eruptie purpurica la nivelul membrelor inferioare. Valorile hemogramei sunt:
- hemoglobina = 8,8 g/dl;
- hematocrit = 27%;
- leucocite = 84 000/mm3;
- trombocite = 15 000/mm3.
Care este diagnosticul cel mai probabil?
a) leucemie acuta mieloblastica;
b) eritroleucemie;
c) leucemie limfatica cronica;
d) leucemie acuta limfoblastica cu celule B;
e) leucemie acuta limfoblastica cu celule T.

8. Majoritatea pacientilor cu leucemie mieloida cronica, aflati in faza cronica de boala, nu

prezinta la momentul diagnosticului:
a) splenomegalie;
b) cloroame; - in LAM
c) poliadenopatie generalizata;
d) hepatomegalie;
e) leucopenie.

9. Reprezinta factori de prognostic prost in leucemia limfatica cronica:

a) citopeniile;
b) hipogamaglobulinemiile; - dam cu banul la examen
c) infiltrarea medulara de tip nodular-nu,cea de tip difuz
d) varsta bolnavului peste 60 ani
e) trisomia 12

10. Leucemia cu limfocite mari granulare T (LGM):aici nu s sigura

a) apare la o varsta medie de 55 ani;-nu scrie
b) asociaza neutropenie severa;
c) se coreleaza cu infectii bacteriene recidivante;
d) afectare medulara osoasa;
e) nu asociaza splenomegalie.-BA DA

11. JAK2 V617F (Janus Kinase) se poate defini in:

a) leucemie mieloida cronica; - BCR-ABL
b) policitemia vera;
c) trombocitemie esentiala;
d) metaplazie mieloida cu mielofibroza;
e) leucemie acuta promielocitara. PML-RAR alfa

12.Un bolnav cu boala Von Willebrand poate prezenta:

a) epistaxis;
b) purpura;
c) echimoze;
d) hemoragii;
e) hamartroze.

13. Ce este caracteristic purpurei trombocitope-nice autoimune idiopatice?

a) forma acuta este mai frecventa la adulti;
b) mecanismul bolii este insuficienta medulara;
c) are intotdeauna tablou clinic extrem de grav ce pune in pericol viata bolanvului;
d) are tendinta la recaderi;
e) poate precede cu luni sau ani alte boli.

*14. Absorbtia cobalaminei se face in:

a) jejun;
b) stomac;
c) ileon distal;
d) colon;
e) duoden.

15. Un pacient in varsta de 45 ani se interneaza de urgenta pentru astenie

marcata, dispnee la eforturi mici, cefalee, vertij.
Probele biologice efectuate la internare au urmatoarele valori:
- hemoglobina = 4g/dl;
- hematocrit = 14%;
- leucocite = 10 000/mm3 dintre care:
→ neutrofile72%;
→ limfocite24%;
→ monocite4%;
- trombocite=460000/mm3;
- reticulocite = 5,5%;
- bilirubina totala = 2,4 mg/dl;
- bilirubina indirecta = 2 mg/dl;
- FSP → prezente macrocite policromatofile, nu-meroase schizocite;
- LDH=520 UI/L;
- test Coombs direct si indirect negativ.
Care este diagnosticul cel mai probabil?
R: anemie hemolitica non-imuna severa

TEST HEMATOLOGIE

1.In anemia feripriva:

a) capacitatea totala de legare a fierului de catre transferina este scazuta;
b) saturatia procentuala a transferinei (coeficintul de saturatie) este scazuta;
transf=sideremie/ctlf
c) feritina serica este scazuta;
d) protoporfirina libera eritrocitara este crescuta;
e) in maduva exista o blocare a fierului in macrofage.

2. Pacientii cu anemie inflamatorie prezinta urmatorele caracteristici:

a) sideremie crescuta;
b) sideremie scazuta;
c) transferiana scazuta;
d) feritina normala sau crescuta;
e) capacitatea totala de legare a fierului normala.-
cpt N a fe n sau scazuta,nu stiu daca e,eu o pun

3.Deficitul de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza poate determina:

a) macrocitoza;
b) crize de hemoliza acuta;
c) hemoliza cronica;
d) hemoliza cu test Coombs negativ;
e) crize de hemoliza declansate de un medicament numai daca subiectul a mai fost
expus anterior la acel medicament.

*4. Hemograma urmatoare:

- hemoglobina = 9 g/dl; an moderata
- hematocrit = 28%;
- leucocite = 30 000/mm3 dintre care:
→ blasti 1%;
→ promielocite 3%;
→mielocite 5%;
→ metamielocite 5%;
→ neutrofile segmentate 60%;
→ eosinofile 2%;
→ basofile 3%;
→ limfocite 12%;
→ monocite 5%;
→ eritroblasti 2/100;
- trombocite=445 000/mm3
este compatibila cel mai probabil cu: MMM sau LMC? Dam cu banul, vedem cine ia
a) stare infectioasa;
b) un cancer metastazat medular;
c) o leucemie mieloida cronica;
d) o leucemie acuta mieloblastica;
e) o metaplazie mieloida cu mielofibroza.

5. In anemia megaloblastica prin deficit de folati:

a) homocisteina serica este crescuta;
b) acidul metilmalonic seric este crescut;
c) acidul metilmalonic urinar este crescut;
d) bilirubina neconjugata (indirecta) este crescuta;
e) LDH-ul seric este crescut.

*6. Infiltratia menigelui este cel mai frecvent intalnita in:

a) leucemia acuta limfoblastica;
b) leucemia acuta mieloblastica;
c) leucemia acuta promielocitara;
d) leucemia acuta megakrioblastica;
e) eritroleucemie.

7. In leucemia mieloida cronica faza cronica, netratata:

a) numarul de leucocite poate fi normal, crescut sau scazut;
b) in formula leucocitara predomina mieloblastii si promielocitele;
c) numarul de basofile este crescut;
d) fosfataza alcalina leucocitara este scazuta;
e) concentratia serica a vit B12 este scazuta.

8. Leucemia cu celule paroase are urmatoarele caracteristici:

a) este mai frecventa la femei < 40ani; - nu, ci la Barbati
b) se prezinta cu citopenie; -pancitopenie
c) poate prezenta granulocitopenie (neutropenie) profunda;
d) adenopatii voluminoase - mici si putine
e) splenomegalie - ft mareee
f) L > 100.000 ( in forma cu proLimfocite)
g) vasculita
h) rar fibroza medulara

Definitie/ diferenta LAM4 fata de LAP

a. Splenomegalie
b. Sdr hemoragipar - CID
c. Loc meningeala
d. Loc. cutanata
e. Hipertrofie gingivala

O anemie hemolitica autoimuna se poate asocia cu:

a. Limfom non-Hodgkin
b. PTT
c. Tumora de ovar
d. Pn Pneumococica
e. Microsferocitoza ereditara

Tratament parenteral cu fier:

a. Este de preferat la toti bolnavii cu anemie feripriva la inceputul tx
b. Este indicat la toti bolnavii cu gastrectomie
c. Este indicat la bolnavii cu malabs
d. Este indicat la toate gravidele cu anemie feripriva
e. Este ind la pac care primesc epo recombinanta
TEST HEMATOLOGIE (probabil alea de pe foile scrise de mana)

1. Anemia prin carenta de cupru se caracterizeaza prin:

a) macrocitoza;
b) microcitoza;
c) normosideremie sau hipersideremia;
d) neutropenie;
e) trombocitopenie.

2.Anemia feripriva - cauze:

a) flebotomie;
b) hemoliza intravasculara;
c) gastrectomie;
d) in leucemie.

Probabil e grila asta:

Cauze ale anemiilor feriprive pot fi:

a) policitemie vera tratata cu flebotomie;
b) gastrectomia;
c) talasemiile alfa;
d) hemoliza intravasculara;
e) sindromul Di Guglielmo.

3.Anemia megaloblastica:
a) reticulocite crescute;
b) anemie;
c) trombocite normale sau scazute; -tpenie
d) neutrofile hipersegmentate.

4. In microsferocitoza ereditara:
a) transmiterea este autozomal-dominanta;
b) defectul este al hemoglobinei;-nu,e membranar
c) hemoliza este de tip intravascular;
d) poate apare tabloul clinic de anemie megalo-blastica prin deficit de acid folic;
e) este indicata splenectomia inainte de varsta de 5 ani.

*5.Limfoblastul este:
a) PAS +;
b) Sudan +;
c) MPOX +;
d) TaH +;
e) Elastaza +.

6.Hemofilia:
a) Manifesta din primul an de viata
b) cea mai frecventa manifestare e hamartroza;
c) se transmite cu acelasi grad de severitate;
d) apare exclusiv la barbati;
e) apare si la femei. - exceptional la femei homozigote

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemofilia A sunt adevarate?

a) apare exclusiv la barbati;
b) poate aparea si la femei;
c) in aceeasi familie exista grade diferite de deficite de factor VII;-8 nu 7
d) tabloul clinic este intotdeauna evident din primul an de viata;-odata cu mersul
e) sangerarile cele mai frecvente sunt hemrtrozele.

7. MM complicatii:
a) IRC;
b) IRA;
c) hipervascozitate;
d) purpura vasculara;
e) hipocalcemie.

8.In tratamentul leucemiei cu celule paroase (HCL) se folosesc:

a) hidroxiureea;
b) interferonul α;
c) analogii nucleotidici (Cladribinul, Pentostatinul);
d) busulfanul;
e) interferon ɣ.
f) splenectomie - nu se mai face
g) clorambucil

9. Hemoglobinurie la frig →cauza: Sifilis secundar.

10. Leucemia cu celule paroase, exceptie → adenopatii mari.

11. Anemia megaloblastica:

- poikilocitoza + anizocitoza;
- microovalocite + hipersegmentare neutrofile;
- trombocite normale sau scazute.

12. In leucemia cu celule paroase avem:

a) citopenie;
b) neutropenie;
c) vasculite;
d) rar fibroza medulara;

*13. Infiltratia menigelui este cel mai frecvent intalnita in:

a) leucemia acuta limfoblastica;
b) leucemia acuta mieloblastica;
c) leucemia acuta promielocitara;
d) leucemia acuta megakrioblastica;
e) eritroleucemie.

14. Pacientii cu anemie inflamatorie prezinta urmatorele caracteristici:

a) sideremei crescuta;
b) sideremie scazuta;
c) transferina scazuta;
d) feritina crescuta; E DOAR CRESCUTA
e) capacitatea totala de legare a fierului normala

15. Hemosideroza pulmonara are:

a) blocheaza Fe in macrofag;
b) se asociaza cu alte boli imune;
c) HTP; =hipertens pulm
d) hemoptizie.
E. anemie peripriva severa ?????????????????
17. Care dintre urmatoarele modificari ale probelor de coagulare se intalnesc la
un bolnav cu hemofilie?
a) timp de sangerare prelungit;
b) timp de sangerare normal; TIMP DE COAGULARE CRESCUT
c) timp de protrombina prelungit;
d) timp de protrombina normal;
e) timp de activare partial a tromboplastinei pre-lungit.

18. In leucemia limfocitara cronica cu prolimfocite ce apare:

a) splenomegalie importanta;
b) L > 100 000/mm3;
c) raspuns bun la tratament;
d) adenopatii voluminoase;
e) pancitopenie.

19. Ce medicamente se pot folosi in tratamentul purpurei trombocitopenice

autoimune idiopatice?
a) imunoglobuline;
b) prednison;
c) hidroxiuree;
d) azathioprina;
e) eltrombopag. SI ROMIPLOSTIM
20. Hemograma urmatoare:
- hemoglobina = 9 g/dl;
- hematocrit = 28%;
- leucocite = 30 000/mm3 dintre care:
→ blasti 1%;
→ promielocite 3%;
→mielocite 5%;
→ metamielocite 5%;
→ neutrofile segmentate 60%;
→ eosinofile 2%;
→ basofile 3%;
→ limfocite 12%;
→ monocite 5%;
→ eritroblasti 2/100;
- trombocite=445 000/mm3
este compatibila cel mai probabil cu:
a) o stare infectioasa;
b) un cancer metastazat medular;
c) o leucemie mieloida cronica;
d) o leucemie acuta mieloblastica;
e) o metaplazie mieloida cu mielofibroza.

MIELOM MULTIPLU
Care din urmatoarele modificari poate produce IR la un bolnav cu MM?
a. Hipervascozitatea
b. Hipocalcemia
c. Hiperuricemia
d. Depunerea de amiloid
e. Depunerea de paraproteine

Care din urmatoarele complicatii pot fi intalnite la un bolnav cu MM la diagnostic:

a. IRC
b. IRA
c. Sndr de hipervascozitate
d. Hipocalcemie cu crize de tetanie
e. Purpura vasculara

LEUCEMIA LIMFATICA CRONICA:

In tratamentul leucemiei cu celule paroase se folosesc:
a. Hidroxiureea
b. Inf alfa
c. Analogii nucleotidici (Cladribine, Pentostatin)
d. Busulfan
e. Inf gamma

*In LLC in stadiul 0 RAI se recomanda urmatoarea atitudine terapeutica:

a. radioterapie pe toate ariile ganglionare
b. chimioterapie cu Clorambucil
c. chimioterapie asociata cf schemei CVP
d. expectativa terapeutica
e. Splenectomie

Reprezinta factori de prognostic prost in LLC:

a. citopeniile
b. hipogamaglobulinemiile
c. infiltrarea medulara de tip nodular
d. varsta peste 60 ani
e. trisomia 12

*Sindromul Richter este:

a. o transformare prolimfocitara a LLC B
b. o transformare acuta a LLC B
c. transformarea LLC intr-un limfom B cu celule mari
d. o anemie hemolitica AI aparuta in LLC
e. un limfom malign cu celule mici

LLC forma cu prolimfocite se caracterizeaza prin:

a. splenomegalie voluminoasa
b. adenopatii voluminoase
c. nr de leucocite mult crescut (peste 100 000 )
d. fibroza medulara
e. raspuns bun la tratament

Leucemia cu celule paroase are urmatoarele caracteristici:

a. este mai frecventa la femei sub 40 ani
b. se prezinta cu citopenie
c. se poate prezenta cu neutropenie profunda - granulare mari forma T
d. unii bolnavii pot avea vasculite
e. fibroza medulara este rara

SINDROAME MIELO-PROLIFERATIVE:
Caracterele citologice care permit afirmarea originii mieloide ale unei LA sunt:
a. prezenta de vacuole in citoplasma blastilor
b. reactia pozitiva pt fosfataze acide
c. reactia pozitiva pentru mieloperoxidaze
d. corpii AUER
e. existenta unei mielemii in form leucocitara-poate

Care din urmatoarele modificari hematologice pot fi intalnite in faza blastica a LMC:
a. celule blastice circulante peste 30% CS!!
b. FAL crescuta
c. Bazofilie
d. Trombocitoza
e. Trombocitopenie

LMC se poate transforma in:

a. LA mieloblastica
b. LA limfoblastica
c. LA bifenotipica
d. L cu celule paroase
e. MMM

Care din urmatoarele modificari hematologice pot fi intalnite in faza cronica a LMC:
a. Celule blastice circulante peste 30%
b. FAL scazuta
c. Bazofilie
d. Trombocitoza
e. Trombocitopenie

*Eritromelalgia se poate intalni in:

a. PV - in caz de CM
a. MMM
b. TE mai specific
c. LA promielocitara
d. LLC

Trombocitopenia poate aparea in:

a. LES
b. HVC
c. Infectie HIV - autoimun
d. Sangerare cronica
e. Tratament cu heparina - mec auto-imun

In LMC faza cronica netratata:

a. Nr de leucocite poate fi crescut/n sau scazut
b. In formula leucocitara predomina mieloblastii si promielocitele
c. FAL scazuta
d. Concentratia serica a vitaminei B12 scazuta
e. Nr de bazofile este crescut

Majoritatea pacientilor cu LMC aflati in faza cr nu prezinta in momentul dg:

a. Splenomegalie
b. Cloroame
c. Poliadenopatii generalizate
d. Hepatomegalie
e. Leucopenie

Care din urmatoarele modificari pot fi intalnite la bolnavii cu MMM:

a. Hematii in picatura
b. Anizocitoza si poikilocitoza
c. Nr crescut de reticulocite
d. Eritrocite dispuse in fisicuri
e. Eritroblasto-mielemie

Trombocitoza reactiva poate fi intalnita in urmatoarele situatii:

a. Infectii acute
b. Infectii cronice
c. Anemie aplastica
d. Anemie Biermer
e. Neoplazii
*Depozitele de fier din celulele sistemului reticulo-endotelial pot fi estimate cu ajutorul:
a. Coloratiei cu albastru de Prusiei
b. Albastru de metal
c. Ziehl-Nielsen
d. Rosu Bengal
e. acetona

Criza de hemoliza la un pacient cu deficit de G6PDH poate fi indusa de

a. Prima admin a unui medicament oxidant
b. Admin unui med oxidant numai daca a mai fost admin anterior
c. hepatita acuta virala
d. O interventie chirurgicala
e. Efort fizic

Care din urm tx sunt indicate la un pac cu hemoglobinurie paroxistica nocturna:

a. Rituximab
b. Ecuzulimab
c. Globulina antilimfocitara
d. Ciclosporina
e. dextran

In care din urmatoarele AH enumerate apar anomalii morfo care pot orienta dx?
a. Def g6pdh
b. Def piruvatkinaza
c. Drepanocitoza
d. Talasemia
e. Hemoglobinuria paroxistica nocturna

*ac. All-transretinoic este folosit in tratamentul

a. Eritroleucemiei
b. La megacarioblastice
c. LAL
d. LAP
e. LMC

Un pacient in varsta de 65 de ani se interneaza de urgenta pentru astenie marcata, dispnee la

eforturi mici. Clinic: adenopatii generalizate, splenomegalie gradul II.
Investigatille efectuate la internare au urmatoarele valori:
Hb-7,6 g/dl
Ht=23%
reticulocite= 32 000/mmc
Leucocite=80 000/mmc (neutrofile 7%, limfocite 93%)
Trombocite=70 000/mmc
FSP: limfocite mici, mature, umbrea nucleare Grumprecht
Test Coombs Negativ
BT 1mg/dl
Care este diagnosticul cel mai probabil al acestui pacient?
LLC
2.*Saturatia procentuala a transferinei este in mod normal:
a) 5-10%
b) 10-20%
c) 30-50%
d) 60-80%
e) 80-85%

4.*Care dintre urmatoarele teste au valoare in diagnosticarea microsferocitozei ereditare?

a) testul Ham
b) testul de fragilitate osmotica
c) testul de sicklizare
d) testul Coombs
e) determinarea productiei de NADPH in hematii

5.Tratamentul drepanocitozei (siklemiei) poate consta in:

a) hidoxiuree
b) eritropoietina
c) oxigen hiperbar
d) saruri de fier
e) acid folic

6.Un pacient cu purpura Henoch-Schonlein poate prezenta:

a) purpura petesiala
b) edeme
c) artralgii
d) dureri abdominale
e) melena

7.*Care dintre urmatoarele afirmații referitoare la anemia Biermer sunt adevarate?

a) anemia este prost tolerata
b) se poate asocia cu vitiligo
c) sindromul neurologic poate fi ireversibil --- rar, dar se poate
d) exista concordanta intre gradul anemiei si gradul leziunilor neurologice
e) maduva osoasa este hipoplazica

Subtipurile monocitare (M4,M5) de leucemie mieloida acuta se caracterizeaza prin:

a) infiltrare cu celule blastice a gingiilor
b) afectare cutanata frecventa
c) afectarea meningelui frecventa
d) afectarea testiculara frecventa - LAL
e) sangerari asociate cu coagulopatii frecvente

Cauze ale anemiilor feriprive pot fi:

a) policitemie vera tratata cu flebotomie
b) gastrectomia
c) talasemiile alfa
d) hemoliza intravasculara
e) sindromul Di Guglielmo= LAM 6
Bolnavii cu hemoglobinurie paroxistica nocturna prezinta:
a) deficit enzimatic de piruvat-kinaza
b) sensibilitate crescuta la complement si properdina
c) cresterea procentului de hemoglobina A1
d) suprafata membranara scazuta
e) leucopenie si trombocitopenie
Frotiul de sange periferic arată prezenta de schizocite in:
a) hemoglobinuria paroxistica nocturna
b) purpura Henoch-Schonlein
c) sferocitoza ereditara
d) sindromul hemolitic si uremic
e) purpura trombotica trombocitopenica ++++ CID

*Care este etiologia cea mai frecventă a unei poliadenopatii însoțită de leucocitoza cu
limfocitoza la un subiect în varsta de 70 ani?
a) o infectie bacteriana
b) o infectie virala
c) un cancer
d) o leucemie acuta limfoblastica
e) o leucemie limfatica cronica

Care dintre urmatoarele complicatii pot apare in faza cronica a unei leucemii mieloide
cronice?
a) infarct splenic
b) priapism
c) compresie mediastinala prin adenopatii
d) criza de guta
e) litiaza biliara pigmentara - nu, cu urati

Care dintre urmatoarele tratamente sunt indicate in purpura trombotica

trombocitopenica?
a) vincristina - cronic
b) corticosteroizi - doze mari
c) rituximab- in recaderi/f rezistente
d) fludarabina
e) plasmafereza - cronic

Care dintre etiologiile propuse este compatibila cu bilantul următor:

Hb=8,6g/dl, Ht=26%, VEM=66fl, CHEM=28g/100, Leucocite=4.800/mmc, Trombocite=…
000/mmc, sideremie=24 μg /dl, CTLF= ….. μg/dl?
a) anemie prin hemoragie abundenta recenta VEM CHEM normo
b) anemie prin sangerare cronica
c) anemie inflamatorie (cronica simpla) T=???
d) β talasemie - sideremie normala/ usor crescuta
e) microsferocitoza ereditara - CHEM crescut!!!
Nefrologie
1. Pielonefrita acuta hematogena este caracterizata prin:
a) ecografic - rinichi mari, simetric, bilateral;
b) ecografic - rinichi mari, asimetric, bilateral;
c) scaderea reversibila a densitatii urinare < 1015;
d) scaderea permanenta a densitatii urinare < 1015;
e) asocierea cu septicemie/bacteriemie.

2. Toxine endogene ce pot determina necroza tubulara acuta sunt:

a) mioglobina;
b) bilirubina indirecta; ! bilirubina directa
c) etilenglicolul;
d) acidul uric
e) gentamicina.

*3. Cea mai frecventa cauza a insuficientei renale acute organice (renale) este:
a) necroza tubulara acuta
b) nefropatia interstitiala acuta;
c) sindrom nefrotic impur;
d) glomerulonefrita rapid progresiva;
e) nefroangioscleroza maligna.

4. Complicatiile hematologice frecvente ale insuficientei renale cronice terminale sunt:

a) anemia;
b) poliglobulia;
c) trombocitoza;
d) scaderea fagocitozei;
e) anomalii ale functiilor trombocitare.

*5. In stadiul 3b al bolii renale cronice rata filtrarii glomerulare estimata este:
a) 45-59 ml/min/1,73m2;
b) 60-90 ml/min/1,73m2;
c) 30-44 ml/min/1,73m2;
d) 15-29 ml/min/1,73m2;
e) < 15ml/min/1,73m2.

6. In glomerulonefrita cronica:
a) proteinuria este 1,5-3 g/24h;
b) hematuria asociaza cilindri hematici;
c) pacientii prezinta intotdeauna anasarca;
d) echografic → rinichi mici, asimetric, bilateral; - SIMETRICI BILAT, MICI
e) echografic → rinichi mari, simetric, bilateral.

7. Glomerulonefrita rapid progresiva se caracterizeaza prin:

a) insuficienta renala rapid progresiva (8 saptamani – 2 ani); ?
b) HTA maligna;
c) evolutie spre insuficienta renala cronica in circa 10 ani;
d) proteinurie severa, nefrotica;
e) hematurie micro-/macroscopica.

8. Pielonefrita cronica este caracterizata prin:

a) scaderea ireversibila a densitatii urinare- test Volhardt pozitiv;
b) acidoza hipercloremica;
c) rinichi mici, asimetrici la echografie;
d) hipotensiune arteriala;
e) evolutie rapida (6 luni – 2 ani) catre IRC stadiu uremic.

9. Sindromul nefrotic impur prezinta:

a) edeme severe, generalizate;
b) proteinurie 1,5-3,5 g/24h;
c) proteinurie > 3.5g/24h;
d) hematurie si cilindri eritrocitari;
e) oligurie.

10. GN rapid progresiva din sindromul Good-pasture prezinta:

a) titru ANCA crescut;
b) anticorpi antiMBG pozitivi;
c) hemoptizie;
d) nivel IgA crescut;
e) hematurie.

11. Care din urmatoarele afectiuni sunt cauze ale IRA pre-renale:
a) pancreatita cronica; - PA era cauza de ira prerenala
b) socul hemoragic;
c) glomerulonefrita acuta;
d) socul toxico-septic;
e) IMA.

12. Cauze ale anemiei in boala cronica de rinichi sunt:

a) hematuria microscopica;
b) hemoragiile digestive;
c) deficitul de eritropoietina;
d) deficitul de vitamina A;
e) carentele nutritionale.

13.Necroza tubulara acuta este caracterizata prin:

a) aparitia dupa expunerea la toxice endogene sau exogene
b) rinichi mici, simetrici la ex. ecografic
c) proteinurie>3.5g/24h?????
d) HTA severa
e) fractia de excretie a Na≥1%

14. In stadiul 3 al bolii renale cronice eGFR este:

(asta apare taiata pe foaie – nu cred ca e buna)
a) 45-59 ml/min,1,73m2;
b) 60-90 ml/min,1,73m2;
c) 30-59 ml/min,1,73m2;
d) 15-29 ml/min,1,73m2;
e) < 15 ml/min,1,73m2.

*15.Un barbat tanar de 25 ani se prezinta in UPU prezentand edeme discrete, cu debut
brusc, de 7 zile, asociate cu proteinurie 1,5 g/24h, hematurie macroscopica, cu hematii
dismorfe, ASLO si complement seric normal, creatinina serica 1,5 mg/dl, HTA
moderata. Pacientul este afebril si acuza de 5 zile dureri retro-faringiene, fiind in
tratament cu claritromicina si ibuprofen. Cel mai probabil diagnostic este:
a) GN acuta poststreptococica;
b) nefrita interstitiala alergica la AINS;
c) GN rapid progresiva;
d) GN membranoasa;
e) Nefropatie glomerulara cu IgA.

1.Intrebare la nefro: in ce apar hematiile dismorfe ? (Sdr nefritic) + GSFS

2.Intrebare: care sunt cele mai frecvente complicatii ale sdr nefrotic ? => infectii, tromboze,
hiperlipidemie (colesterol, TG si LDL crescute)

3.Hematii dismorfe apar si in GSFS (glomeruloscleroza focala si segmentara), nu doar in sdr

nefritic

4)Rfg 43 ml/kg e st 3b irc

5)3 zile dupa angina streptococica ca e schepsis (3 zile) si nu e gnadps este NgIgA

6)Gnaps-doar 1% evolueaza catre IRC

7)Sd edematos-in general nu anasarca ???? in ce?

8)Clasificarea AKIN

10)Care din urmatoarele este cauza prerenala/renala/postrenala

11)In nefrita interstitiala alergica apare obligatoriu rash? Nu apare , nu e 100%

12)Care din urmatoarele sunt toxine uremice? ACID GUANIDILX2, METILGUANIDINA, PTH**,
MIOGLOBINA, CREATININA, ACID URIC, UREE, FENOLII, PEPTIDE, MIOINOZITOL

13)Care sunt caracteristicile stadiului 4? Ex manif clinice ale bolii de baza, ret azotata creste,
tulburarile si af viscerala, anemie moderat-severa

14)Cum reducem hiperkaliemia? Diaree, glucoza+insulina, bicarbonat, salbutamol, gluconat de

calciu, NaCl 10%-20%, Resonium (rasini schmb de ioni), Furosemid, DIALIZAAA

15)Clasa a 2a Nyha nu face IRA

16)Ce antibiotice sunt contraindicate in boli renale? GENTA (Aminoglicozide),

17)Diferenta dintre Wegener si Goodpasteur?

18)In ce boli nu se depun complexe imune de tip liniar? CIC (crioglobulinemii, hep, LES, igA,
MM)

19) clasificarea OXFORD - nefropatia ci IgA thanx i hate it

20)Dupa o infectie (in gnadps) CS revine la normal VN in 8 saptamani

21)Nefropatia glomerulara cu leziuni minime(sd nefrotic primitiv) - nefroza lipoidica, la copii,

raspunde la corticosteroizi

22)In GN complementul seric daca e scazut mai mult de 2 luni- e prognostic prost - GNRP

23)Toxinee exogene si endogene.La exogene sunt aminoglicozidele(ce medicamente?)

24)Indicatii dializa - pericardita si encefalopatie uremica, K >7, hipo/hiperNa severa, acidoza

metab severa incorectabila, Cr>8 in crestere, hiperhidratare refractara la diuretice; IRC cu tulb
HE/EAB necorectabile,

25)In PNC nu avem edeme - corect

26)GN subacute clasificarea cu depozite: liniare (goodpasture), granulare (cu CIC) , pauciimune
(ANCA+)

27)Acidoza hipercloremica - in PNC si PNA doar insotita de IRA (diabetic sau gravida)

28)Cauza de IRA prerenal - orice cu: hipovolemie, debit cardiac scazut, redistributie in sp III, etc

29)Cursul cu NTI : scaderea concentratiei urinare este ireversibila in PNC si reversibila in PNA

PROBLEMA: GLOMERULONEFRITA POST STREPTOCOCICA.

De aici din grilele de la licenta:

BOALA CRONICĂ DE RINICHI

1. Care din următoarele anomalii definesc Boala cronică de rinichi (BCR) ?

A. Anomalii ale sedimentului urinar cu durata peste 3 luni
B. Proteinurie peste 500 mg/zi cu durata peste 3 luni
C. Rata filtrarii glomerulare mai mică de 89 ml/min/1.73 mp
D. Transplantul renal
E. Leziuni histologice la puncția biopsie renală
R=A, D, E (pag 473)

2. Care din următoarele condiții sunt asociate riscului crescut de boală cronică de rinichi (BCR)?
A. Hipertensiunea arterială
B. Greutatea sub 3 Kg la naștere
C. Diabetul zaharat
D. Antecedente de injurie acută a rinichiului
E. Rude de gradul I sau II în tratament de substituție renală
R=A,C,D (pag 474)

3. Care din următoarele sunt semne ale leziunilor tubilor renali în BCR?
A. Hipertensiunea arterială
B. Acidoza sistemică cu urini alcaline
C. Hiperkaliurie cu hipokaliemie
D. Poliurie, polidipsie normoglicemică
E. Cistinurie - REZI
R=B,C,D,E (pag 475)

4. Care din următoarele leziuni structurale renale sunt evidențiabile imagistic?

A. Hidronefroza
B. Polichistoza renală
C. Nefropatia diabetică
D. Nefroangioscleroza hipertensivă incipientă
E. Tumorile renale
R=A, B,E (pag 475)

5. *Indicatorul principal al leziunilor precoce renale glomerulare este:

A. Proteinuria peste 250 mg/zi
B. Albuminuria peste 30 mg/zi
C. Ureea serică peste 45 mg/dl
D. Creatinina serică peste 1.2 mg/dl
E. Scăderea ireversibilă a densității urinare
R= B (pag 475)

6. În estimarea Ratei de filtrare glomerulare din formula CKD EPI 2012 se ia în calcul:
A. Vârsta
B. Ureea serică
C. Sexul
D. Creatinina serică
 E. Etnia
R= A, C, D, E (pag 476)

7. Care din următoarele afirmații privind creatinina serică sunt adevărate:

A. Producția endogenă a creatininei este constantă
B. Rata eliminării este constantă, prin filtrare glomerulară
C. Nu se elimină și prin secreție tubulară DAR SI PRIN SECR TUBULARA
D. Producția endogenă nu depinde de masa musculară
E. Este mai scăzută la femei și vârsnici
R= A, C, D, E (pag 476)

8. *Stadiul G3a al Bolii cronice de rinichi este definit prin rata filtrarii glomerulare estimata de:
A. 30-44 ml/min/1,73 m ²
B. 60 - 90 ml/min/1,73 m ²
C. 45 - 59 ml/min/1,73 m ²
D. 15 - 29 ml/min/1,73 m ²
E. < 15 ml/min/1,73 m ²
R=C (pag 477)

9. Stadiul G4 A2 al Bolii cronice de rinichi este definit prin:

A. eRFG 30-44 ml/min/1,73 m ²
B. Macroalbuminurie
C. eRFG 45 - 59 ml/min/1,73 m ²
D. eRFG 15 - 29 ml/min/1,73 m ²
E. Microalbuminurie
R= D, E (pag 476,477)

10. Stadiul G3b al Bolii cronice de rinichi este caracterizat prin:

A. Manifestări ale bolii renale primare
B. Poliglobulie
C. Retenție azotată
D. Alcaloză metabolică
E. Alterări ale metabolismului mineral - PTH
R=A,C, E (pag 477)

11. Componente fundamentale în intervenția de reducere a progresiei BCR sunt:

A. Reducerea aportului de sare sub 6g/zi
B. Aportul de proteine 0.4-0.5 g/kg/zi pentru eRFG≤ 30 ml/min
C. Mers pe jos 30 minute/zi, 5 zile/săptămână
D. Indice de masă corporală 25-30 kg/m²
E. Renunțare la fumat
R=A, C, E (pag 482)

12. Care din următoarele afirmații privind utilizarea IECA în BCR sunt adevărate:
 A. sunt de primă intenție la pacienții cu macroalbuminurie
B. pot fi administrați la diabetici cu albuminurie > 300 mg/zi, chiar cu TA normală
C. pot determina hipokaliemie
D. cresc presiunea de perfuzie a glomerulului
E. cresc riscul de injurie renală acută la hipovolemici
R=A,B, E (pag 483)

13. Care din următoarele afirmații privind utilizarea diureticelor în BCR sunt adevărate:
A. sunt foarte rar necesare
B. cele tiazidice au eficiență natriuretică crescută la eRFG < 50 ml/min
C. diureticele de ansă sunt de elecție în stadiile 3b +
D. când eRFG < 15 ml/min, se poate asocia la nevoie diuretic de ansă cu tiazidic
E. reduc edemele induse de vasodilatația arteriolară cauzată de blocantele de calciu
R=C, D,E (pag 485)

14. Hiperhidratarea în BCR:

A. Este frecventă (50-80% în stadiul 5)
B. Evaluarea acesteia este mai precisă prin bioimpedanța multifrecvență
C. Este de obicei de ordinal 1-5% din greutatea corporală
D. Tratamentul presupune regim alimentar normosodat
E. Administrarea de AINS nu influențează farmacodinamica diureticelor în BCR
R=A,B, E (pag 486)

15. *Care din următoarele nu este cauză de hiperpotasemie în BCR severă?

A. Aportul crescut de fructe
B. Administrarea necontrolată de IECA
C. Aportul crescut de legume
D. Administrarea de blocante de canale de calciu
E. Episoadele de hemoragie digestivă

R=D (pag 486)

16. Tratamentul hiperpotasemiei în BCR severă se face cu:

A. Evitarea excesului de fructe și legume crude
B. Oprirea administrării de IECA ± AINS
C. Diuretice antialdosteronice
D. Calciu gluconic IV
E. Corectarea acidozei metabolice
R=A, B, D, E (pag 486)

17. Acidoza metabolică severă:

A. Este asociată cu hiperventilație
B. Are efect inotrop pozitiv
C. Asociază vasodilatație
D. Apare din stadiile precoce ale BCR
E. Asociază hiperpotasemie
R=A, C, E (pag 487)

18. Manifestările tulburărilor metabolismului mineral și osos asociate BCR predializă sunt:
A. osteitis fibrosa
B. fracturi pe os patologic
 C. calcificări vasculare
D. frecvent calcifilaxie
E. osteomalacia
R=A, B,C, E (pag 489)

19. Anomaliile biochimice ale tulburărilor metabolismului mineral și osos asociate BCR sunt:
A. FGF 23 crescut
B. creșterea calcitriolului
C. frecvent hipercalcemie
D. hiperfosfatemie
E. Pth crescut, de obici din stafiul G4
R=A, D, E (pag 489)

20. Controlul bilanţului fosfo-calcic la pacienţii cu insuficienţă renală cronică impune:

A. Corectarea unei eventuale carenţe de 25-hidroxivitamina D
B. Aport de calciu peste 2000 mg/24 ore
C. Activatori ai receptorilor vitaminei D
D. Regim sărac în fosfaţi
E. Paratiroidectomie, când nivelul PTH este mai mare de 800-1000 pg/ml
R=A,C,D,E(pag 490-492)

21. *Care din următoarele afirmații despre complicaţiile digestive ale BCR nu este adevărată:
A. Apare halena uremică
B. Este frecvent dismicrobismul intestinal
C. Infecția cu Helicobacter pylori apare mult mai rar decât în populația generală
D. Hemoragiile digestive sunt asociate angiodisplaziei
E. Sângerările digestive inferioare pot fi determinate de cancer
R=C ( pag 496-497)

22. Anemia renală din Boala cronică de rinichi:

A. Are o prevalență care crește gradual de la 12% în stadiul 3a
B. Este secundară creșterii secreției de eritropoietină
C. Este caracterizată prin reducerea duratei de viață a hematiilor
D. Este o anemie hiperregenerativă
E. Deficitul de fier este frecvent
R=A, C, E (pag 498-499)

23. *Infecțiile cu virusuri hepatitice în Boală cronică de rinichi:

A. Cresc șansele de supraviețuire
B. Nu cresc riscul de ciroză hepatică
C. Tratamentul cu Interferon este total contraindicat
D. Bolnavii seronegativi pentru VHB trebuie vaccinați, preferabil din stadia incipiente
E. Nu ridică probleme la pacienții transplantați renal
R=D (pag 498)

24. *Disfuncția trombocitară din uremie nu se datorează:

A. scăderii adezivității plachetare
B. excesului de antitrombină
C. disfuncționalității complexului factor VIII- FvW
 D. reducerii agregabilității plachetare
E. scăderii producției trombocitare de NO ( via GMP)
R=B (pag 499)

25. Polineuropatia periferică uremică:

A. este indusă de mediul uremic
B. nu poate fi determinată de co-morbidități ca diabetul zaharat
C. poate fi determinată de hiperparatiroidism
D. este simptomatică la peste 90% din pacienți
E. este senzitivo-motorie și simetrică, centripetă
R=A,C, E (pag 501)

26. *Cea mai bună calitate a vieții au pacienții uremici cu terapie de substituție renală prin:
A. Hemodializă
B. Transplant renal
C. Dializă peritoneală continuă ambulatorie
D. Hemodiafiltrare
E. Dializă peritoneală automată
R=B (pag 505)

27. Indicaţii absolute pentru iniţierea dializei sunt:

A. eRFG = 5-10 ml/min
B. Serozită refractară
C. Edeme refractare la diuretice în context uremic
D. Hipovolemie
E. Hiperkaliemia severă
R=A,B,C, E (pag 506)

28. Care din următoarele situații necesită trimitere imediată la nefrolog:

A. Injurie renală acută (creșterea creatininei serice de 1,5 ori în interval de 7 zile)
B. Proteinurie > 3000 mg/g creatinină
C. Acidoză metabolic severă
D. Hematurie persistent
E. eRFG < 15 ml/min
R=A,C, E (pag 506)

GLOMERULOPATII

1. Mecanismele imunologice ale leziunilor glomerulare sunt :

A. Reacţii imune de tip celular
B. Defecte ale genelor care codifică proteinele podocitare
C. Apariţia de complexe imune circulante
D. Elaborarea de nefrotoxină
E. Prezenţa anticorpilor ANCA

R= A,C,E ( pag. 515, 519)

2. * Principalele tipuri de leziuni intâlnite in glomerulonefrite sunt toate cu excepţia:

A. Proliferare celulară tubulară
B. Necroza anselor capilare
C. Fibroza
D. Depuneri de material imun
E. Leziuni ale membranei bazale glomerulare

R= A ( pag 520, 521)

3. Sindromul nefritic acut se caracterizează prin:

A. Hematurie
B. Cilindri leucocitari
C. Proteinurie
D. Edeme
E. Densitate urinară scăzută

R= A,C,D (pag 521)

4. Glomerulonefrita acută poststreptococică are următoarele caracterisitici:

A. Apare in cursul unei infecţii streptococice
B. Are ca substrat proliferarea glomerulară extracapilară
C. Hipocomplementemia durează cca. 4-8 săptămâni dela debutul bolii
D. Terapia imunosupresoare nu e de regulă indicată
E. Antibioterapia precoce a infecţiilor streptococice previne aparţia glomerulonefritei

R= C, D (pag. 523, 524, 525)

5. Diagnosticul diferenţial al Nefropatiei cu Ig A se face cu:

A. Sindromul Alport
B. Nefropatia diabetică
C. Boala membranelor bazale subţiri
D. Glomerulonefrita poststreptococică
E. Nefropatia ischemică

R= A,C,D (pag 527)

6. In Nefropatia cu Ig A:
A. Există depuneri liniare de Ig A in mezangiu
B. Frecvenţa este mai mare la bărbaţi
C. Sindromul nefrotic este frecvent
D. Ig A serice sunt crescute la 20-50 % din pacienţi
E. Pacienţii cu proteinurie peste 0,5-1 g/24 ore se tratează cu inhibitori enzimă de conversie sau
sartani

R= B,D,E (pag. 526, 527)

7. *Glomerulonefrita rapid progresivă:

A. Declinul funcţiei renale se produce in câteva luni sau ani
B. Proliferarea caracteristică este endocapsulară
C. Imunofluorescenţa evidenţiază depuneri lineare in glomerulonefritele pauciimune
D. Imunofluorescenţa evidenţiază depuneri granularein glomerulonefritele cu Anticorpi anti-MBG
E. Boala Good-Pasture asociată cu hemoragii pulmonare
R= E (pag. 528,529,530)

8. Diagnosticul diferenţial in glomerulonefritelor rapid progresive se face cu:

A. Necroza tubulară acută
B. Nefritele interstiţiale cronice
C. Nefropatia hipertensivă
D. Glomerulonefrita proliferativă endocapilară
E. Nefropatia diabetică

R= A,B,D (pag 530)

9. *In glomerulonefritele rapid progresive se indică tratamentul cu următoarele:

A. Pulsterapia cu Metilprednisolon
B. Ciclofosfamidă
C. Plasmafereză
D. Metotrexat ca tratament de iniţiere
E. Azatrioprină ca tratament de substituţie

R= D( pag 531)

10. *Glomerulonefritele ce evoluează cvasiconstant cu sindromul nefrotic sunt toate cu excepţia:

A. Amiloidoza
B. Nefropatia cu leziuni minime
C. Nefropatia diabetică
D. Glomerulopatia membranoasă
E. Nefropatia ischemică

R=E (pag. 533)

11. Hipercoagulabilitatea din Sindromul nefrotic este indusă de urmatorii factori:

A. Creşterea concentraţiei serice de antitrombina III
B. Diminuarea fibrinolizei
C. Hemodiluţia
D. Alterarea activitaţii proteinelor C si S
E. Scaderea nivelurilor serice ale factorilor de coagulare II, V si VIII

R= B,D (pag 535)

12. Tratamentul în sindromul nefrotic include:

A. Imunosupresoare in toate cazurile;
B. inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei sau sartani;
C. Diuretice;
D. Hemodializa în insuficienţa renală severă;
E. Anticoagularea profilactică în cazurile cu albumină serică peste 2,5g/dl.

R=B, C, D (pag. 536,537)

13. Glomerulopatia cu leziuni minime:

A. Evoluează aproape întodeauna cu sindrom nefrotic;
B. Este o glomerulopatie frecvent corticorezistentă;
C. Se caracterizează prin fuziunea prelungirilor podocitelor;
D. Reprezintă 80 - 90% dintre sindroamele nefrotice la adulţi;
E. Prognosticul pe termen lung este rezervat.

R= A, C (pag. 537,538,540)

14. Glomeruloscleroza focală şi segmentară – caracteristici:

A. Există o scleroză segmentară a unor anse capilare la nivelul tuturor glomerulilor;
B. Reprezintă substratul morfologic la 50% dintre sindroamele nefrotice ale adultului;
C. Este mai frecventă la rasa neagră;
D. poate apare în hipertensiunea arterială, anemia falciformă;
E. există forme genetice.

R= C, D, E (pag. 540,541)

15*. Principalele manifestări clinice şi paraclinice în Glomeruloscleroza focală şi segmentară

sunt toate cu excepţia:
A.Proteinuria;
B.Hematuria microscopică (25 – 75%);
C.Leucocituria;
D.Hipertensiunea arterială (30 – 50%);
E.Fuziunea pedicelelor in majoritatea glomerulilor în microscopia electronică.

R= C (pag 541)

16. Tratamentul în Glomeruloscleroza focală şi segmentară – caracteristici:

A. Terapia imunosupresoare se indică în toate formele de Glomeruloscleroza focală şi
segmentară;
B. Terapia include Prednidson;
C. Ciclosporina se indică la pacienţii cu corticorezistenţă;
D. Ca alternativă la ciclosporină se poate folosi ciclofosfamida;
E. În formele renitente se administrează Micofenolat de mofetil si dexametazonă.

R = B,C, E (pag. 542)

17. Glomerulopatia membranoasă:

A. Este o cauză frecventă de sindrom nefrotic la copii (20-40%);
B. Prevalenţa bolii este mai mare la sexul masculin;
C. La adulţi afecţiunea poate fi paraneoplazică;
D. Majoritatea glomerulopatiilor membranoase sun secundare;
E. Poate apare după administrări de medicamente.

R= B, C,E (pag 542)

18*. Din punct de vedere morfopatologic, în Glomerulopatia membranoasă sunt caracteristice

toate cu excepţia:
A.Îngroşarea difuză a membranei bazale glomerulare;
B. Depuneri subepiteliale şi excrescenţe ale membranei bazale glomerulare în microscopia
optică;
C. Depuneri liniare de imunoglobuline în imunofluorescenţă;
D Depuneri electronodense pe partea externă a membranei bazale glomerulare în microscopia
electronică;
E.Membrana bazală glomerulară are aspect neregulat cu dublu contur în microscopia
electronică;

R= C (pag 543)

19. Manifestările clinice şi paraclinice în Glomerulopatia membranoasă sunt:

A. Proteinuria este, de obicei, de rang nefrotic;
B. Complicaţiile tromboembolice sunt mai frecvente decât în alte sindroame nefrotice;
C. În formele idiopatice complementul seric este scăzut;
D. Anticorpii anti PLA 2R sunt pozitivi la majoritatea pacienţilor cu forme idiopatice;
E. Hipertensiunea arterială este prezentă frecvent de la debutul bolii.

R= A, B, D (pag 543)

20. Evoluţia Glomerulopatiei membranoase idiopatice este variabilă:

A. Remisiune spontană de lungă durată (25-30%);
B. Remisiune spontană de lungă durată (sub 5 %);
C. Remisiune parţială sau cu sindrom nefrotic recurent dar cu funcţie renală stabilă (25-35%);
D. Progresie către insuficienţă renală cronică terminală sau complicaţii majore ale sindromului
nefrotic (30-35%);
E. Progresie către insuficienţă renală cronică terminală sau complicaţii majore ale sindromului
nefrotic (peste 50%).

R=A,C,D (pag 544)

21. Tratamentul în Glomerulopatia membranoasă:

A. Prednison 0,5mg/kgc/zi timp de 6 luni, în formele secundare;
B. Ciclofosfamidă şi prednison 6 luni în caz de proteinurie masivă şi funcţie renală uşor alterată;
C. Doar terapie nespecifică în caz de proteinurie subnefrotică şi funcţie renală bună;
D. Inhibitorii enzimei de conversie/ sartani şi corticoterapie în caz de proteinurie subnefrotică şi
funcţie renală bună;
E. Profilaxia complicaţiilor tromboembolice se impune la albuminemii sub 2,5g/dl.

R= B, C, E (pag 543,544)

22. Glomerulonefritele membranoproliferative pot avea ca etiologie:

A. Lupusul eritematos sistemic;
B. Abcesele viscerale;
C. Diabetul zaharat;
D. Boala lanţurilor uşoare de imunoglobuline;
E. Malaria.

R= A,B,D,E (pag 544,545)

23. Principalele mecanisme patogenice implicate în producerea Glomerulonefritelor

membranoproliferative sunt:
A. Depunerea de complexe imune formate în circulaţie;
B. Depunerea de complexe imune formate in situ;
C. Activarea căii alternative a complementului;
D. Mecanisme neimunologice metabolice;
E. leziuni endoteliale.

R= A,B,C,E (pag 545)

24. Tabloul clinic şi paraclinic în Glomerulonefritele membranoproliferative se caracterizează

prin:
A. Sindrom nefrotic;
B. Sindrom nefritic;
C. Insuficienţa renală debutează, de regulă, rapid în evoluţia glomerulonefritei;
D. Insuficienţa renală survine, de regulă, după mai mulţi ani de evoluţie;
E. Complementul seric este normal în peste 80% dintre pacienţi.

R= A,B,D (pag546)

25. Tratamentul Glomerulonefritelor membranoproliferative idiopatice se face cu:

A. Doar cu inhibitori ai sistemului renină-angiotensină, la pacienţii cu proteinurie subnefrotică şi
funcţie renală normală;
B. Prednison;
C. Ciclofosfamidă;
D. Micofenolat de mofetil;
E. Azatioprină în faza de atac.

R= A,B,C,D (pag546)

NEFROPATII TUBULO-INTERSTITIALE

1.* Agenții patogeni ce pot determina leziuni tubulo-interstițiale prin mecanism imun sunt:
A. virusul hepatitei B
B. metale grele
C. neoplazii
D. medicamente
E. ischemie

R=A (pag. 549)

2.* Tipul de afectare renală determinată de Leptospira este în principal:

A. glomerulonefrita rapid progresivă
B. pielonefrita acută
C. nefropatie tubulointerstițială acută
D. glomerulonefrita cronică
E. insuficiența renală cronică

R=C (pag. 550)

3.*Circumstanțele clinice în care se suspicionează o pielonefrită acută complicată sunt
următoarele, cu excepția:
A. primul episod de pielonefrită acută la bărbat
B. primul episod de PNA la femeie
C. prima PNA severă (cu insuficiență renală acută)
D. prima PNA severă (cu colică renală)
E. prima PNA cu hematurie

R= B (pag.552 )

4. ITU polimicrobiene se întâlnesc în următoarele situații clinice:

A. reflux vezico-ureteral
B. cateterizare urinară îndelungată
C. evacuare dificilă a vezicii urinare ce necesită manevre instrumentale urologice repetate
D. diseminare hematogenă sau limfatică
E. fistulă uro-digestivă

R=B, C, E (pag. 551)

5. Criterii de internare în spital la pacientul cu PNA sunt următoarele:

A. intoleranță digestivă
B. febră peste 40 grade C
C. PNA complicată
D. ITU cu fungi
E. necomplianță la tratamentul antibiotic

R=A,C,E (pag.553)

6. Pentru tratamentul PNA la femeia gravidă este contraindicată administrarea următoarelor

clase de antibiotic:
A. beta-lactamice
B. carbenicilină
C. aminoglicozide
D. chinolone
E. cefalosporine

R=C,D (pag.554)

7.* Tratamentul chirurgical al PNA complicate este indicat în următoarele situații, cu excepția:
A. prezența hidronefrozei
B. abces perirenal
C. pionefroză
D. leucociturie sterilă
E. flegmon perirenal

R=D (pag.554)

8. Factorii favorizanți ce întrețin infecția renală din PNC sunt:

A. aportul hidric insuficient
B. uropatia obstructivă
C. refluxul vezico-ureteral
D. sarcina
E. hepatita cronică virală B

R= B,C,D (pag=555)

9. Imaginile ecografice sugestive pentru PNC sunt:

A. rinichi cu dimensiuni mult crescute
B. contur renal neregulat
C. indice parenchimatos păstrat
D. chiste renale multiple
E. dimensiuni renale reduse, asimetrice

R=B,E (pag.556)

10. Diagnosticul pozitiv al pielonefritei cronice se pune pe seama următoarelor modificări:

A. hipostenurie
B. ecografic- contur renal boselat
C. bacteriurie semnificativă (>103UFC/ml)
D. rinichi subdimensionați ecografic
E. polakiurie

R=A,B,D (pag.556)

11.*În prezența uropatiei obstructive pielonefrita cronică se poate complica cu:

A. pielonefrită xantogranulomatoasă
B. malformații fetale la gravide
C. pionefroza
D. necroză papilară
E. HTA

R=C (pag. 557)

12. Refluxul vezico-ureteral secundar:

A. este o anomalie anatomică congenitală a joncțiunii uretero-vezicale
B. poate apare după radioterapia vezicii urinare
C. este o anomalie anatomică dobandită a joncțiunii uretero-vezicale
D. apare rar la adulți
E.poate apare în vezica neurologică

R=B,C,E (pag.558)

13. Nefropatia de reflux la copil se poate manifesta prin:

A. oprirea dezvoltării rinichilor
B. insuficiența renală cronică
C. HTA
D. dezvoltare fizică deficitară
E. vezică neurologică

R=A,B,C,D (pag.559)

14. Uretrita gonococică la femeie se poate complica cu:

A. sterilitate
B. infecții urinare repetate
C. abces tuboovarian
D. salpingită
E. cistită cronică

R=C,D (pag.560)

15.* Uretritele nespecifice se pot complica cu:

A. reflux vezico-ureteral
B. endometrită
C. scurgeri purulente uretrale
D. sindrom Reiter
E. germeni anaerobi

R=D (pag.560)

16. În prostatita acută, antigenul specific prostatic (PSA) poate fi:

A. scăzut în primele zile
B. crescut inițial
C. nemodificat
D. scade după 4-6 săptămâni de antibioterapie
E. persistent crescut

R=B,D (pag.561)

17. Cistitele noninfecțioase pot fi:

A. fungice
B. hematurice
C. neoplazice
D. tuberculoase
E. postradioterapie

R=C,D,E (pag.561)

18.*Cea mai frecventă cauză de cistită acută este:

A. alergică
B. escherichia coli
C. litiază vezicală
D. tuberculoză reno-vezicală
E. uropatria de reflux

R=B (pag.561)

19. Tratamentul antibiotic cu durată mai lungă de 7 zile în cazul cistitelor acute este indicat în
următoarele cazuri:
A. la gravide
B. la primul episod
C. după manevre instrumentale
D. la vârstnici
E. pacienți cu cateter vezical permanent
R=A,C,D (pag.562)

20. Factori favorizanți generali ai ITU sunt:

A. sarcina
B. manevre instrumentale la nivelul tractului urinar
C. transplantul de organe
D. anomalii anatomice urinare
E. diabetul zaharat

R=A,C,E (551)

21. Conform OMS, nefropatii tubulo-interstițiale pot fi :

A. cistita radică
B. necroza tubulară acută ischemică
C. pielonefrita cronică
D. tuberculoza renală
E. nefroangioscleroza

R=B,C (pag.549)

22. Infecția cu virusul Hanta:

A. se transmite de la rozătoare
B. evoluează cu stare de șoc
C. afectarea renală se manifestă prin IRA
D. este letală în 90% din cazuri
E. se asociază cu infecția HIV

R=A,B,C (pag.550)