Sunteți pe pagina 1din 4

MIRICA IRINA-MARIA

ESEU DREPT INTERNATIONAL

Interventia Federatiei Ruse in Ucraina

La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, într-o escaladare majoră a războiului ruso-ucrainean,


care a început în 2014. Invazia s-a soldat cu zeci de mii de morți de ambele părți si a provocat cea
mai mare criză de refugiați din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. După Revoluția
ucraineană din 2014, Rusia a anexat Crimeea, iar paramilitarii susținuți de Rusia au cucerit o parte
din regiunea Donbas din sud-estul Ucrainei, formată din oblasturile Luhansk și Donețk, declanșând un
război regional. La 21 februarie 2022, Rusia a recunoscut Republica Populară Donețk și Republica
Populară Luhansk, două cvasi-state separatiste autoproclamate în Donbas. A doua zi, Consiliul
Federației Rusiei a autorizat utilizarea forței militare, iar soldații ruși au intrat în ambele teritorii.

Acest conflict in spatiul european a provocat atentia Consiliului Europei, Uniunii Europene,
Consiliului de Securitate, Curtii Europene ale Dreptului Omului, Curtii Internationale de Justitie, dar
intregii societati internationale.

Aceasta invazie a început sub pretextul unei "operațiuni militare speciale" la comanda
președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, care urmărește "deznazificarea" și "demilitarizarea"
Ucrainei. Vladimir Putin contestă statalitatea de drept a Ucrainei si consideră ca este guvernată de
neonaziști care persecută minoritatea etnică rusă. Președintele Ucrainean Volodomir Zelenski a
decretat legea marțială și o mobilizare generală. Invazia Ucrainei a fost condamnată de numeroase
națiuni și organizații și au fost aplicate o multitudine de sancțiuni, mai mult sau mai puțin eficiente. A
fost acordat sprijin Ucrainei din punct de vedere umanitar si militar, alocându-se suma de 80 de
miliarde de dolari din bugetul mai multor state.

Făcând o analiză istorică detaliată, se poate observa trecutul tensionat al celor doua țări, acesta
nefiind nici pe departe primul conflict instituit. Vladimir Putin neagă existența statului Ucraina în baza
unui fapt istoric, anume acceptarea religiei creștin-ortodoxe în 988 de către un prinț păgân din
Novgorod și mare prinț al Kievului. Acest eveniment este considerat de Putin unificarea poporului
ucrainean cu cel al rușilor, fiind unul și același. Un alt moment relevant din istoria Ucrainei a fost
existența statului Rusia Kieveană, dominat de orașul Kiev din 880 până la mijlocul secolului al XII-lea.

În 1654, Bohdan Hmelnițki, hatmanul cazacilor zaporojeni, a semnat cu rușii un tratat pentru că
avea nevoie de sprijin militar in lupta impotriva polonezilor. Prin acest tratat, se cerea țarului rus
încorporarea statului cazacilor sub forma unui ducat autonom sub protecția rușilor și s-a jurat
credință țarului rus. Hatmanul avea nevoie disperată de sprijin militar, însă nu avea în gând reunirea
popoarelor ucrainean și rus. În anul 1793, Ucraina fusese anexată Imperiului Rus, urmând ca
studierea limbii ucrainene să fie interzisă prin politica de rusificare. Totodată, oamenii au fost
convertiți forțat la ortodoxism rus.

În 1917, după revoluția rusă, Ucraina a trecut printr-un război civil înainte de a fi asimilată complet
Uniunii Sovietice în 1922. Pentru a îi determina pe țărani să se alăture colectivizării, Iosif Stalin a
orchestrat o foamete care a dus la moartea a milioane de ucraineni. În urma acestui eveniment
denumit "Holodomor", Stalin a populat zonele cu ruși sau alți cetățeni sovietici care nu aveau nicio
legătură cu regiunea, doar cu scopul de a repopula estul. Oamenii din est au legături mai puternice cu
Rusia decât cei din vest, având tendința de a îi susține pe liderii ruși.

1
După prăbușirea Uniunii Sovietice în anul 1991, Ucraina a devenit națiune independentă, însă
tranziția spre capitalism a fost haotică și dureroasă, unii ucraineni privind cu nostalgie spre
stabilitatea din trecut.

Examinând situația din punct de vedere al normelor juridice de drept internațional care
reglementeaza relațiile societății internaționale, se constată că Federația Rusă, prin invazia asupra
Ucrainei, a încalcat o serie de principii și tratate cu caracter internațional. Unul dintre tratatele
încălcate de Federația Rusă este Carta Națiunilor Unite care a intrat în vigoare în 1945 la 24
octombrie. În articolul 2 al acestui tratat se vorbește despre principiile care ghidează acțiunile
statelor membre. Primul principiu face referire la egalitatea suverană între statele membre. Alineatul
al 3-lea al acestui articol susține urmatoarele: "toți membrii organizației vor rezolva diferendele lor
internaționale prin mijloace pașnice, în așa fel încât pacea și securitatea internațională, precum și
justiția sa nu fie puse în primejdie”. Carta ONU indică urmatoarele mijloace de soluționare a
diferendelor: tratative, amecheta, medierea, concilierea, arbitrajul, pe calea judiciară prin
intermediul unor organisme sau acorduri regionale. Sunt interzise in mod explicit folosirea forța și
amenințarea cu forța-art. 2 (4). Prin forță se ințelege orice formă a presiunii politice, economice sau
de orice altă natură, toate acestea fiind considerate ilicite.

Un alt principiu încălcat de Rusia este cel al inviolabilității frontierelor, care, prin invazia asupra
Ucrainei în cadrul războiului armat, a capturat o parte din teritoriul acesteia și și-a instituit puterea
politică. Frontierele unui stat pot fi modificate doar cu acordul intervenit între state, acord obținut
exclusiv prin mijloace pașnice, de obicei prin tratative.

Un alt tratat încălcat de Federația Rusă este Actul Fondator NATO privind relațiile, cooperarea și
securitatea reciproce dintre Rusia și NATO, care a fost aprobat de Consiliul Nord-Atlantic la 16 mai
1997. In cadrul acestui tratat sunt prevăzute respectarea unui set de principii fundamentale ale
dreptului internațional, precum ”respectarea suveranității și integrității teritoriale ale tuturor
statelor, nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța, rezolvarea tuturor diferendelor prin
mijloace pașnice”, notează Ministerul Afacerilor Externe.

Cooperarea în cadrul Consiliului NATO-Rusia a fost suspendată în trecut în urma acțiunilor militare
ale Rusiei pentru prima dată in 2008 după intervenția militară a acesteia in statul Georgia.

Memorandumul de la Budapesta reprezintă un alt tratat încălcat de către Rusia, acesta fiind
semnat în 1994 de Ucraina, Marea Britanie, SUA și Rusia. Referitor la acest tratat, sunt prevăzute
garanții de securitate a independenței Ucrainei și dezarmarea nucleară a acesteia. Ucraina a renunțat
la armele sovietice nucleare aflate pe teritoriul său. Prin semnarea acestui tratat, Rusia se obliga la
respectarea suveranității și independenței frontierelor existente în Ucraina și la abținerea de la
amenințarea cu forța sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice
a Ucrainei, și că nici una dintre armele lor vor fi folosite vreodată împotriva Ucrainei decât pentru
auto-apărare sau în alt mod, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite.

În urma lansării războiului de agresiune nejustificat și ilegal al Rusiei, au fost comise încălcări grave
și masive ale drepturilor omului și crime de război încă de la inceputul invadării, dintre care
enumerăm ucideri in masă ale civililor și prizonierilor de război, torturi, acte de violență sexuală,
dispariții forțate, deportări forțate, jafuri și acte de împiedicare a evacuării și a convoaielor
umanitare, fapte ce trebuiau urmărite penal. Au fost violate o serie de pacte și tratate precum
prevederi ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, Pactul Internațional cu privire la drepturile
civile și politice, Convenția de la Haga, Statul de la Roma al Curții Penale Internaționale, rapoarte ale
Comisarului pentru drepturile omului.

2
S-a estimat că începând cu data de 24 februarie 2022, peste 1 milion de ucraineni au fost deportati
in Federația Rusă în mod forțat, însă diferite surse indică faptul ca aceste cifre sunt subestimate. Un
transfer forțat reprezintă atât o crimă de război, cât și una împotriva umanității. Oficiul Înaltului
Comisar al Națiunilor Unite a constatat existența unei așa-numite "filtrări" prin care se fac verificări
de securitate obligatorii, abuzive, la scară largă, constând în interogări detaliate, percheziții corporale
care implica uneori tortură și nuditate forțată. În astfel de circumstanțe, femeile și fetele ucrainene
sunt expuse riscului de exploatare sexuală, agresiune sexuală și viol. Procedeul de filtrare este
considerat este sistematic si reprezintă un exercițiu ilegal de colectare a datelor personale, precum
date biometrice. Este încălcat in mod clar dreptul la viața privată. Sunt confiscate adesea
pașapoartele ucrainene, iar ucrainenii sunt obligați sa semneze acorduri pentru a rămâne în Rusia,
fapt din care rezultă o încercare de modificare a demografiei. Cetățenii ucraineni care nu
"promovează" sistemul de filtrare sunt automat transferați în centre de detenție și colonii de
deportare in Rusia. Respectivii sunt expuși riscului de a suferi acte de tortură și rele tratamente.

S-a raportat la data de 3 septembrie că peste 200.000 de copii ucraineni au fost transportați în
mod forțat în Rusia cu scopul de a fi dați înspre adopție către familii ruse, unii copii fiind chiar răpiți
din orfelinate. Eradicarea evidențelor persoanelor deportate reprezintă o altă infracțiune, fiind o
operațiune sistematică și la scară largă.

Dreptul Internațional interzice deportarea în interiorul unui teritoriu ocupat sau dintr-un teritoriu
ocupat în teritoriul puterii ocupante. Acest lucru constituite o incălcare gravă a Convenției de la
Geneva și crimă de război în temeiul Statutului de la Roma.

Cetățenii ucraineni aflați atât pe teritoriul Ucrainei, cât și pe cel al Federației Ruse întâmpină
dificultăți precum absența mijloacelor de subzitență, incapacitatea de conversie a griveni ucrainene și
de a retrage fonduri prin intermediul cardurilor bancare, lipsa de articole de îmbrăcăminte și de
igienă.

Faptele enumerate mai sus constituie abateri grave de la principiul respectării drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului, principiu apărut după Al Doilea Război Mondial ce a fost
concretizat într-un impresionant ansamblu de reglementări cu caracter universal, regional sau
sectorial.

Adunarea Generală a ONU a votat suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului
pentru încălcări grave și sistematice și abuzuri ale drepturilor omului.

Pentru a concluziona, numeroase principii de drept international incluse in tratate au fost


incalcate de catre Federatia Rusia in cadrul invaziei din Ucraina, provocand reactii nefaste in lant, atat
la nivel juridic, cat si economic si social.

Bibliografie- Site Parlamentul European

Principiile dreptului international public-note de curs

Carta Natiunilor Unite si tratate

3
4

S-ar putea să vă placă și