Andreea Istudor

Anul I
Facultatea de Istorie
Secția: RISE
Disciplina: Economie Mondială

Recenzie – „Ceea ce se vede și ceea ce nu se vede”

de Frederic Bastiat

Frederic Bastiat a fost un economist francez al secolului al XIX-lea. Acesta a făcut parte
din Parlamentul Francez timp de 2 ani, a fost un susținător al teoriilor lui Adam Smith. Cea mai
cunoscută lucrare a sa este „Legea” (1850), prin care susține că statul trebuie să impună legi prin
care să protejeze proprietatea privată a cetățenilor, ci nu să-i jefuiască.

Prin eseul „Ceea ce se vede și ceea ce nu se vede” (1850), Frederic Bastiat introduce
conceptul costului de oportunitate prin parabola geamului spart. Bastiat oferă exemplul
burghezului Jacques Bonhomme al cărui fiu a reușit să spargă un geam. Se presupune că pentru
repararea pagubei, burghezul va cheltui 6 franci, care vorajunge la industria productoare de
geamuri. Este ceea ce se vede. Însă, ceea ce nu se vede este că dacă burghezul nu ar fi cheltuit
cei 6 franci pe înlocuirea geamului, ar fi putut să își înlocuiască papucii uzați, adică ar fi găsit
oricum o întrebuințare a banilor. Astfel, industria productoare de geamuri este stimulată, în timp
ce industria cizmăriei stacnează. Așadar, dacă am pune în balanță ceea ce se vede și ceea ce nu se
vede am constata că nu există niciun interes pentru industrie să apară distrugeri. În cazul în care
Jacques Bonhomme, generalizând, constatăm că acesta ar fi cheltuit 6 franci pe încălțăminte și ar
fi obținut în același timp satisfacția de a avea atât o pereche de pantofi, cât și o fereastră. În micul
scenariu realizat de Bastiat, cele 3 personaje sunt: consumatorul, producătorul și orice alt
producător. Acest ultim personaj va fi mereu în umbră.

În viziunea lui Bastiat, întreprinderea este o medalie cu două fețe deoarece pe de o parte,
figurează un lucrător ocupat, iar pe de altă parte, figurează un lucrător neaocupat. În ceea ce
privește lucrările publice, pentru a construi o cale ferată sau un pod este suficient să se invoce o
utilitate reală, însă dacă această utilitate nu există se va recurge la scuza conform căreia trebuie
 Andreea Istudor
Anul I
Facultatea de Istorie
Secția: RISE
Disciplina: Economie Mondială

să procurăm locuri de muncă. De asemenea, atrage atenția asupra faptului că dacă toți cetățenii s-
ar uni pentru a executa o lucrare, recompensa lor fiind chiar rezultatele lucrării este de înțeles,
dar dacă ar executa o lucrare de pe urma căreia nu vor obține nicio recompensă, doar sub
pretextul de a li se oferi un loc de muncă, este absurd.

Așadar, ideea centrală a eseului este aceea că nu poți obține ceva fără a da altceva la
schimb. Deși acest lucru pare evident și este cunoscut de multă lume, aceste persoane uită asta
atunci când ne referim la economie.