Subiect 1 Endobaza, etajul anterior - este constituita prin ansamblarea unor parti ale ale oaselor: etmoidal, sfenoidal,

temporale, occipital - este dispusa in trepte descendente dinspre anterior spre posterior - este impartita de cateva reliefuri osoase in 3 etaje(fose): anterior, posterior, mijlociu - este limitat posterior de marginea posterioara a aripilor mici ale sfenoidalului si de santul prechiasmatic Platoul osos este reprezentat de: - partile orbitale ale frontului - lama orizontala a etmoidului - aripiile mici ale sfenoidului Intre cele 2 parti orbitale se situeaza incizura etmoidala in care se fixeaza lama orizontala a etmoidului, delimitand celulele etmoido-frontale si gaurile etmoidale anterior, posterior Lama orizontala a etmoidului are forma patrulatera si este strabatuta de gaurile sau orificiile olfactive => lama oscileaza. De pe linia mediana a lamei orizontale coboara endocranian lama perpendiculara. Sub forma unei formatiuni triunghiulare numita crista galli, pe care se insera dura mater Pasajele acestei reg sunt lama ciuruita (osul etmoidal), gaura oarba(solzul frontalului) si gaurile etmoidale ant si post (partea orbitala a frontului). Prin ele trec in ordine: n olfactivi, vena emisfera si manunchiurile vasculo nervoase etmoidale ant si post. Comunicari cu : cavitatea nazala, orbita si celulele etmoidale. Subiect 2 Endobaza, etajul mijlociu Este limitat posterior de marginea superioara a stancii temporalului si de dosul sei turcesti Platoul osos este format din: fata endocraniana a solzului temporalului, fata ant a stancii temporalului, fetele sup si laterala ale corpului sfenoidalului, fata cerebrala a aripilor mari ale sfenoidului. Fata cerebrala a solzului temporalului este traversata de impresiunile date de ramurile arterei menigee mijlocie si de circumvolutiile cerebrale. Etj este strabatut de un nr mare de pasaje care asigura comunicarea cu orbita, fosa pterigopalatina, cavitatile stancii temporalului si cu exobaza. In ordine antero posterioara aceste pasaje sunt (continut): 1. canalul optic intre corpul si radacinile aripilor mici ale sfenoidalului (n optic, a oftalmica) 2. fisura superioara orbitala, intre aripile mari si cele mici ale sfenoidalului (n oculomotor, trohlear abdunces oftalmic si v oftalmica sup) 3. gaura rotunda pe fata cerebrala a aripii mari a sfenoidalului (n maxilar) 4. gaura ovala pe fata cerebrala a aripii mari a sfenoidalului (n mandibular, plexul venos al gaurii) 5. gaura spinoasa pe fata cerebrala a aripii mari a sfenoidalului (a si v meningee mijlocie, n meningeu recurent) 6. gaura rupta intre varful stancii temporalului, corpul si radacina aripiilor mari ale sfonoidalului (n pietrosi mare,mic,profund) 7. canalul carotic la nivelul sinusului cavernos situate pe fata laterala a corpului sfenoidalului (a carotida int, plexurile venos si nervos carotic intern) 8. orificiul canalului n pietros mare, pe fata anterioara a stancii temporaluli (n pietros mare) 9. orificiul canalului n pietros mic, pe fata anterioara a stancii temporarului(n pietros mic) 10. saua turceasca care adaposteste loja hipofizara cu glanda omonima

Subiect 3 Endobaza etajul posterior Este situate inapoia marg sup a stancii temporarului Platoul osos este reprezentat de clivus, partile lat ale occipitalului, fata post a stancii temporarului, solzul occipitalului pana la protuberanta int Clivusul este o panta concava orientata spre gaura occipitala mare, avand lateral santurile sinusului pietros inf Fata int a partilor lat contine: tuberculul jugular, incizura jugulara, procesul intrajugular, santul sinusului sigmonoid. Comunicari cu exobaza, canalul vertebral, cavitati aflate in stanca temporarului. Pasajul si continutul: 1. gaura occipitala mare delimitate de baza, partile laterale si solzul occipitalului (bulbul, meningele spinal a vertebrale si spinale, plexurile basilar si venos vertebral int, rad spinala a n accesor) 2. orificiul acustic int, pe fata post a stancii temporarului (n facial intermediofacial, vestibulocohlear, a si v labirintica) 3. gaura jugulara intre scobiturile jugulare ale occipitatului si stancii temporarului (n glosofaringiar vag accesor, v jugulara int si a meningee post) 4. canalul hipoglosului strabate transversal baza condililor occipitali (n hipoglos) 5. canalul condilian strabate fosa situate post de condili occipitali (v emisara) 6. gaura mastoidiana in vecinatatea marg post a portiunii mastoidiane a temporarului (v emisara) Subiect 4 Exobaza etajul mijlociu Este delimitate ant de linia bizigomatica si post de linia bimastoidiana Platoul osos este format din: - sfenoid, cu fata inferioara a corpului - procesul pterigoidian - creasta infratemporala a aripii mari - temporalul cu fata inferioara a stancii, cu partea inf a solzului, occipitalul cu baza si partile laterale ale sale Procesul pterigoidian se desprinde de pe fata inf a corpului si aripilor mari => fosa pterigoidiana Comunicare cu etajul mijlociu al endocrinului, cu fosa pterigopalatina, cu cavitatile stanciii temporarului Orificii si continut: 1. canalul pterigoidian, traverseaza anteroposterior radacina proceselor pterigoidiene (a canalului, n pietrosi mare si profund) 2. gaura rupta intre varful stancii temporarului , corpul si radacina aripilor mari ale sfenoidului (n pietrosi mare, mic, profund) 3. gaura ovala, pe fata cerebrala a sfenoidului (n mandibular, plexul nervos) 4. gaura spinoasa pe fata cerebrala a sfenoidului (a, vena meningee mij, n menigeu recurent) 5. canalul musculator in apropierea fetei inf a stancii temporarului 6. canalul carotic la niv sinusului cavernos situat pe fata laterala a corpului sfenoidului (o carotida int, plexurile nervoase si nervos carotic int) 7. gaura stilomastoidiana pe fata interioara a stancii (n facial) 8. canalul mastoidian, desprins din fosa jugulara (ramura auriculara a n vag) 9. canaliculul timpanic in interiorul fosulei petrosa (n timpanic, a timpanica inf)

10. fisura pietrotimpanica situate intre partile timpanica si solzoasa de temporalului (coarda timpanului, a timpanica ant) Subiect 5 Exobaza etajul posterior Se situeaza inapoia liniei bimastoidiene fiind limitata post de linia mucala sup a osului occipital Platoul osos este format din solzul occipitalului si portiunea mastoidiana a temporarului Zona este traversata de: + continut 1. gaura occipitala, intre baza si partile laterale ale occipitalului, traversata de bulbul cerebral, meningele a vertebrale si cele spinale, plexul venos vertebral int, plexul bazelor, radacina spinala a n accesor 2. canalul hipoglosului, strabate baza condililor (n hipoglos si plexul venos al canalului) 3. canalul condilian strabate fosa omonima ( vena emisara) 4. gaura mastoidiana (vena emisara) Comunicari cu canalul vertebral si cu et post al endobazei. Subiect 6 Articulatia temporomandibulara, componente osoase Particularitati: - este unica articulatie mobile a craniului - stabileste legatura mobile dintre baza craniului si mandibula in vederea executarii functiilor ap dentomaxilar 1. Fosa mandibulara : sau cav glenoida; depresiune de forma ovalara; se afla pe fata inf a scuamei osului temporal sip e versantul antero-inferior al partii timpanice a osului temporal Diviziune - fisura petrotimpanica subimparte depresiunea in portiunea articulate si portinuea nearticulata. Limite Ant se continua cu tuberculul articular Post fisura petrotimpanica Medial spina sfenoidala Lateral muchia osoasa de la rad arcului zigomatic 2. Tuberculul articular sau eminenta articulara - este situat ant de fosa mandibulara pe scuama osului temporal - este o proeminenta alungita transversal, convea in sens antero-posterior si concave sub forma de jgheab in directie transversala Limite Ant muchia transversala intrepusa intre tuberculul articular si fosa infratemporala Post se continua cu fosa mandibulara Medial linia osoasa de la baza spinei sfenoidale Lateral radacina ant a pr zigomatic 3. Capul mandibulei sau condilul mandibular are forma cilindrica sau elipsoidala si este convex in toate sensurile. Subiect 7 Articulatia temporomandibulara, componente cartiloginoase 1. Cartilagiul articular: acopera suprafetel articulare ale componentelor osoase - este format dintr-un strat subtire de cartilaj hialin modificat, acoperit de o mb fibroasa a avasculara, ce corespunde pericondrului - cele 2 straturi alc un fibrocartilaj avascular 2. Discul articular sau meniscul articular - formatiune fibroasa - alcatuita din fibre concentrice 3

- interpus intre suprafetele articularetemporale si mandibulare - are forma ovala sau eliptica cu axul mare orientat transversal - fata superioara este convex-concava, adaptata formei fosei mandibulare - fata inferioara este concave, raspunde corpului mandibulei Insertii: - pe flancul, dicul articular adera de polii capului mandibulei - post se desprinde intr-o lama ascendenta si o lama descendenta - ant este bilamelar Subiect 8 Articulatia temporomandibulara, mijloace de unire - au rolul de a cuprinde si solidariza componentele osoase intre ele - permite mentinerea miscarilor corpului mandibulei in limite fiziologice 1. Capsula articulara, este un manson tronconic fibros, dispus relative lax in jurul capetelor osoase. Este formata din fibre conjunctive verticale cu o usoara convergenta inferior si posterior grupate in fibre lungi si scurte. Insertia temporala se face pe formatiunile osoase care delimiteaza suprafetele articulare ale cav glenoide si ale eminentei articulare. - ant pe mg tubercului articular - post pe marg ant a fisurii petrotimpanice - lateral pemuchia osoasa de la radacina arcului zigomatic - meial la baza spnei sfenoidale Insertia mandibulara: pe laturi, atasat ferm de polii capuluimandibulei Insertia meniscal: pe laturi adera de marginile discului articular 2. Ligamentele articulare se grupeaza in: a) ligamente capsulare, cunt condensari fibroase ale capsulei articulare pe laturi lig lateral sau temporomandibular si lig medial sau lateral int. b) ligamente accesorii formate din bandelete fibroase distantate de capsula articulara - lig sfenomandibular - lig stilomandibular Subiect 9 Articulatia temporomandibulara, biomecanica 1. Principii biomecanice - functional, cele 2 articulatii temporomandibulare, etajare in 4 compartimente prin discurile articulare, actioneaza sincron si coordonat, realizand un complex functional unitary, care conlucreaza in cursul tuturor miscarilor mandibular. - dinamic, combinarea miscarilor in cele 4 compartimente articulare - mecanic, articulatia nu face parte din sistemul de transmitere a fortelor masticatorii, ea poate fi considerate un teritoriu neutru 2. Miscarile fundamentale sau tipice - sunt miscari de translatie cu sediul in compartimentul menisco-temporal - mscarile de rotatie, sfasuratein compartimentul meniscomandibular a) translatia sau miscarea de alunecare, consta in deplasarea concomitenta a condilului si a discului articular, de-a lungul schitei post a tuberculului articular, inf si ant, si revenirea lor in sens invers. Miscarea se desfasoara in compartimentul menisco-temporal. b) rotatia in jurul axului bicondilian sau miscarea de baloma a condililor se face pe loc in fosa mandibulara - miscarea se desfasoara in compartimentul mensco-mandibular c) rotatia in jurul axului vertical, este o miscare unilaterala a condililor legata de miscarile de lateralitate a mandibulei. Miscarea se realizeaza in compartimentul menisco-mandibular.

Subiect 10 Organul dentar, dinti parodontiu Organul dentar este format din dinte si totalitatea tesuturilor din jurul sau parodontiul. Ele alcatuiesc impreuna unitatea odontoparodontala. Dintii detin un rol principal de faramitare a alimentelor in procesul masticatiei Asezare si grupare - dinti deciduali, d temporary ai primei dentatii in nr de 20 - dinti permanenti, in nr de 32 - arcul dentar superior, este format prin alinierea d sup sub forma semieliptica - arcul dentar inferior, are forma de parabola - dintii incisivi: unul medial(central) altul lateral pe fiecare hemiarcada, sunt adaptati functiei de sectionare a limentelor - dintii canini: unul singur pe fiecare hemiarcada, cu rol in sfasierea alimentelor - dintii premolari, 2 pe fiecare hemiarcada, rol de triturare a alimentelor - dintii molari, in nr de 3 pt fiecare arcada Conformatie Dintele are urmatoarele parti: 1) coroana dintelui corespunde cu portiunea extra-almolara a dintelui (coroana functionala). Poate fi definite ca parte a dintelui acoperita cu smalt (coroana anatomica) 2) radacina dintelui, partea implantata in alveola dentara (rad functionala) radacina anatomica este partea dintelui acoperita de ciment 3) colul dintelui portiunea aflata intre coroana si radacina corespunzator linie de jonctiune dintre smalt si ciment (colet anatomic) 4) cavitatea dintelui -> pulpara, care sapata in dentina din int D. Contine pulpa dentara, corespunzator coroanei, prelungindu-se in int rad => canalul rad dintelui, care se deschide pe varful D prin gaura apexului rad dintelui Fetele dintelui - fata ocluzala (masticatorie) - fata vestibulara (faciala) pt D frontali, fata labiala iar pt D laterali, fata bucala - fata linguala - fata aproximala meziala si distala Paradontiul totalizeaza t din jurul dintelui Structuri: gingia, pariodontiul, cimentul radicular si alveolele dentare Subiect 11 Ansamblul dynamic al masticatiei Procesul masticatiei, desfasurat in cavitatea bucala, primul seg al ap digestive, adaptat acestei functii, necesita contribute a urmatoarelor frmatiuni musculare si articulare 1. M craniomotori, prin contractia lor comuna => un support fix pt miscarile mandibulei 2. Musculatura de fixare a osului hyoid, alcatuita de chinga musculara superioara sic ea inferioara, realizeaza un punct fix pt contractia muschilor depresori ai mandibulei 3. Articulatia temporomadibulara, faciliteaza combinarea deplasarilor verticale si orizontale ale mandibulei 4. Muschii primary ai masticatiei sunt rep de m mobilizatori ai mandibulei 5. Muschii accesori ai masticatiei au rolul de a plasa alimentele intre suprafetele masticatorii ale dintilor (m limbii, orofaciali)

Subiect 12 Regiunea orala Este o regiune mediana si nepereche a fetei, situate inf de reg nazala si cuprinde totalitatea partilor moi care intra in alc buzelor Limite: - superior: lantul tangent la portiunea mobile a septului nasal - inferior: santul mentolabial, situate intre buza inf si protuberanta mentala - lateral: de fiecare parte, o linie curba care uneste extremitatea post a narii cu santul mentolabial, trecand la 1 cm in afara gurii Forma exterioara - cuprinde buzele - orificiul bycal, delimitat de buze - comisurile labiale - unghiul bucal - tuberculul buzei superioare - santul nazolabial si mentolabial In constitutia reg orale intra urmatoarele straturi: - pielea - t subcutonat - stratul muscular format de - m orbicular al gurii, m dilatatori ai buzelor, m ridicator al aripii nasului si al buzei sup, m zigomatic mic, mare - tunica mucoasa a gurii, captuseste fata profunda a buzelor Referiri practice Dat find rolul buzelor in functiile ap dento-maxilar - prehensiune - masticatie - articulomoconsoanelor labiale - functie tactila si fizionomica Buzele pot fisediul unor malformatii congenitale (despicaturi labide si al nr patologice, inflamatii, pr tumorale) Subiect 13 Regiunea bucala, referiri practice Este o regiune pereche a fetei care formeaza portiunea centrala a obrajilor, participand la formarea peretilor laterali ai vestibulului bucal Limite sup marg infraorbitala a aditusului orbital inf marg bazala a mandibulei ant santul nazolabial si nozogenial post marg ant a m maseter Referiri practice 1. spatial intermuscular al reg bucale are o deosebita importanta, poate fi sediul unor pr inflamatorii cu punct de plecare dento-osos Denumirea spatiului este sinonima cu loja obrazului, geniana si spatial bucal, facial superficial. Pozitia, intre fata laterala a m buccinator si stratul superficial al m orofaciali supraiacenti Continutul este rep de toate formatiunile vasculo-nervoase ale reg, de corpul adipos al obrazului, canalul lui stenon Comunicarile lojei cu orbita, loja parotidiana, submondebulara, reg infratemporala 2. anatomozele arteriale si venoase din reg bucala asigura o circulatie colaterala hiomolaterala

3. manunchiul vasculo-nervos infraorbital detine relatii osoase cu orificiul si canalul infraorbital 4. manunchiul vasculo-nervos bucal apare in partea post a reg, la marg ant a m maselor si inf de corpul adipos al obrazului provine din spatial pterigomandibular (n bucal) 5. a faciala se palpeaza apasand pe mandibula, ant de m maseter trebuie protejata cu ocazia inciziilor abceselor bucale, iar in hemoragii este necesara descoperirea ei. 6. ductul parotidian sau canalul lui stenon se proiecteaza pe o linie trasata intre lobul ant al urechii si concisura buzelor 7. n facial VII se distribuie sub forma de evantai prin ramurile sale terminate. Incizile pielii la acest nivel se face radial si nu vertical pt a evita lezarea acestor ramuri. Ramura zigomatica ruleaza oblic ant si sup, traversand fata ext a osului zigomatic Ramura bucala are un traiect traversand in mij regiuni Se divide in ramura - superioara, se afla sup de ductul parotidian, inerveaza m buzei sup si nasului - inferioara situate inf pe ductul parotidian, destinata m bucinator si m orbicular al gurii Ramura marginala a mandibulei dispusa paralela cu marg bazilara a mandibulei Subiect 14 Regiunea maseterina, referiri practice Limite sup: arcul zigomatic inf: marginea bazala a mandibulei ant: marginea ant a m maseter post: marginea post a ramurii mandibulei Referiri practice 1. Orientarea formatiunilor vasculo-nervoase superficiale si a ductului parotidian este orizontala, motive pt care incizile in aceasta reg vor fi effectuate transversal 2. Zona muta rep teritoriul regiunii in care inciziile nu lezeaza ramurile n facial. Acesta are forma triunghiulara 3. Spatiile de glisaj dintre m maseter si fascia, dintre m si platforma osoasa: Aceste injectii se propaga de la ultimul molar inf 4. Proiectia n maseterin, in vederea anestezieri acestuia, se situaeaza la mij incizurii mandibulei, inf de arcul zigomatic Subiect 15 Spatiu perifaringian 1. Spatiul perifaringian este situate post de faringe si ant de coloana cervicala Delimitari: ant: peretele post al faringelui post: fascia prevertebrala si coloana cervicala sup: insertia faringelui pe exobaza lateral: septuri sagitale si lama prevertebrala a fasciei cervicale inf: comunica cu spatial retrovisceral al gatului si cu mediastinul post 2. Spatiile laterofaringiene sunt simetrice, de o parte si de alta a faringelui Pereti: medial - peretele lateral al faringelui si septul sagital lateral - ramura mondileulei, m sternocleidomostoidian si lama superficiala a fasciei cervicale superior - aria laterala posterioara de la niv zonei mij a exobazei inferior - orizontala tangenta la marg inf a corpului mandibulei ant - marg post a ram mandibulei, m maseter, pterigoidian medial post - lama prevertebrala a fasciei cervicale 3. Spatiul prestilian, are forma unei prisme patrulatere cu varful inf 7

Pereti: ant - marg post a ram mandibulei, m maseter, pterigoidian medial post - diafragma stiliana lateral - lama superficiala a fasciei cervicale medial - peretele lateral al faringelui Saptiul cuprinde: loja parotidiana, loja paraomigdalina 4. Saptiul retrostilian are forma prismatica, cu varful orientat sup. Pereti ant - diafragma stiliana post - lama prevertebrala a fasciei cervicale lateral - m si fascia sternocleidomastoidiana medial - setul segital Este rep de pachetul vasculonervos cervical profound, vena jugulara int, n glosofaringian, accesor, hipoglos, gang cervical sup Subiect 16 Vestibulul bucal Limite: Versantul extern al pr alveole-dentare; buzele si obrajii Forma : este un spatiu in forma de potcoava cu un perete ext musculo-cutanat si un perete int osos Comunica cu cav bucala prin spatiile interdentare si spatial retromolar. Mucoasa vestibulara este divizata in rap cu peretele vestibular subiacent in mucoasa labiala, mucoasa bucala, mucoasa alveolara vestibulara si santurile vestibulare Subdiviziunea vestibului bucal - in rap cu planul ocluzal avem portiunea maxilara sau sup si portiunea mandibulara sau inf - in rap peretele ext zona labiala sau sant gingival-labial si zona bucala sau sant gingivo-bucal Relatiile applicative ale vestibulului Tunica mucoasa prezinta urmatoarele formatiuni vizibile, palpabile si repere: o fraul buzei sup, inf o plicile alveolo bucale o papilla duatului parotidian o gaura infraorbitala o gaura mentala o fosa caninca o creasta zigomatica-alveolara o fosa retroalveolara Vascularizatia si inervatia Arterele sunt ramuri mucoase din: a infraorbitala; a mentala; a labiala sup si inf; a submentala; a bucala Venele sunt drenate de v faciala si plexul pterigoidian Nervii senzitivi sunt ramuri din n mandibular si n maxilar. Subiect 17 Regiunea palatine sau palatal Rep septul osteo-musculo-membranos de despartire a cav bucale de cavitate nayala, format in partea anterioara pe o suprafata de 2 treimi de palatul dur, iar in treimea posterioara de palatul moale (valul palatin) Are aspectul unei suprafete boltite concave de forma oginala flancata de pr alveolar superioare, prezentand urmatoarele detalii de suprafata si repere: tonusul palatin ; rofeul palatin; papilla incisive; plicile palatine transverse; faveola palatina; proeminenta carligului pr pterigoidian; gaura palatine mare; istmul arofaringian, delimitat de uvula palatine, pilierii valului palatin si radacina limbii Mucoasa reg palatine 8

a) mucoasa paltului dur este rezistenta si groasa; adera puternic de periost, formand un singur strat mucoperiostic b) mucoasa palatului moale continua mucoasa palatului dur; este mai subtire si mai putin aderente datorita submucoasei mail axe si a nr mare de gl salivare Planul osteo-musculo-fibros format din: a) scheletul palatului alc din nr palatin a celor 2 maxile; lama orizontala a celor 2 oase palatine; sutura palatinamediana si transversa b) lama musculo-aponevrotica a palatului moale contine: aponevroza palatine; m palatine Vasele si nervii palatului formeaza pediculi care asigura o vascularizatie si o insertie sectoida reg palatine a) Arterele: a palatine descendenta; a nazala post a septului (nazopalatina); a palatine ascendenta b) Venele: v ascendente (superioare) si v descendente (inferioare) c) Limfaticele formeaza o retea bogata d) Nervii asigura inervatia senzitiva si vegetative a mucoasei prin urmatoarele ramuri: n nazopalatin; palatin mare; palatin mic; glosofaringian si n vag Subiect 18 Regiunea sublinguala Cuprinde formatiunile planseului bucal, situate superior de m milohioidian. Separa cav bucala de reg gatului prin diafragma orala. Planseul bucal este acoperit in mare parte de limba. Prezinta urmatoarele detalii de suprafata: triunghiul lingual; fraul limbii; coruncula sublinguda; eminenta salivara; plica sublinguda. Mucoasa sublinguda continu mucoasa de pe fata inferioara a limbii. este subtire transparenta si dispune de o mobilitate crescuta, care permite miscarile libere ale corpului limbii. Arterele mucoasei provin din a sublinguala. Venele dreneaza in v sublinguala N senzitivi ai mucoasei provin din n sublingual, ramura a n lingual. Subiect 19 Regiunea retromolara Cuprinde teritoriul sittuat posterior de ultimul molar superior si inferior si arcul palatoglos, formand peretele postero-lateral al cav bucale propriu-zise. In aceasta reg se executa anestezia n alveolar inferior Se disting urmatoare formatiuni de suprafata: - fovea sau fosa retromolara superioara - papila retromolara superioara - tuberculul alveolar superior - foveea sau fosa retromolara inferioara - papilla retromolara inferioara - pernita retromolara glandulara - aria sau tuberculul piriform - plica pterigomandibulara Mucoasa este continuarea mucoasei vestibulare si a cav bucale propriu-zise si se continua cu mucoasa istmului faringian si a faringelui. Spatiul pterigomandibulalr al reg infratemporale se proiecteaza in aceasta reg cu marg lui anterioara (continut -> n dr inf n lingual, n mildioidian, n bucal, a alv inf)

Subiect 20 Regiunea tonsilara Se situeaza in teritotiul istmului bucofaringian, delimitate de arcurile palatine si marginea laterala a radacinii limbii. Poate fi pusa in evidenta prin apasarea limbii spre inf, prezentandu-se ca o depresiune triunghiulara, ocupata de tonsila palatine Fosa tonsilara de forma unei prisme triunghiulare, orientate cu baza inf spre santul mucos creat intre rad limbii si peretele faringian, iar cu varful sup spre unghiul de diviziune al arcurilor palatine. Prezinta urmatorii pereti: - peretele ant format din arcul palatoglos, alc din plica glosopalatina si m palatoglos - peretele post este format din arcul palatofaringian alc din plica faringopalatina si m palatofarigian - peretele inferior este format de plica triangulara - peretele lateral sau faringian, formeaza planseul lojei tonsilare (amigdaliene) Are rap cu urmatoarele formatiuni: pediculul vascular ascendant ; a carotida int si a carotida ext Subiect 21 Regiunea paratidiana Limite: Anterior marg posteriorara a ramurii mandibulei Posterior pr mastoidian si meatul acustic extern Superior arcul zigomatic Inferior linia orizontala dintre 4 mandibulei si pr mastoidian al osului temporal Forma exterioara: forma patrulatera si ocupa partea postero-laterala a fetei, la limita acesteia cu gatul. Prezinta fosa retromandibulara Planul superficial este format din: piele (fina si mobila) si t subcutanat Constitutia reg: loj parotidiana; articulatia temporomandibulara Loja parotidiana - este asezata in spatial prestilian sau spatial retromandibular - comunicari cu trigonul carotic, gaura stilomastoidina, reg infratemporala, loja bucala, reg temporala, reg submandibulara Subiect 22 Regiunea infratemporala Situatie: profunda in partea postero-laterala a fetei intercalate intre baza ext a craniului, reg maseterina, parotidiana, fosa pterigopalatina Limite: suprafetele osoase ale fosei infratemporale si fascia peretelui int al lojei parotidiene Constitutia regiunii: 1) fosa infratemporala osoasa 2) continutul si spatiile regiunii 1) Fosa infratemporala osoasa Comunicari osoase realizate cu fosa craniana mijlocie(endobaza), fosa pterigopalatina, canalul mandibular, loja maseterina, loja temporala Continutul: m pterigoidian lateral; m pterigoidian medial; fascia pterigoidiana; a maxilara; venele maxilare; n mandibular; coarda timpanului; gang otic Spatiile reg infratemporale: a) spatiul pterigomandibular este cuprins intre fata mediala a ramurei mandibulei si m pterigoidian lateral continut: v maxilare, a alveolara inferioara, a bucala, n alv inf, lingual, bucal, temporali profunzi, n maseterini

10

b) spatial interpterigoidian este situat mai profund si mai superior decat al pterigomandibular Comunica cu spatial pterigomandibular prin defileul interpterigoidian Contine: m mandibular, gang otic, a meningee mij, plexul pterigoidian Subiect 23 Regiunea pterigopalatina Situatie: prelungire osoasa profunda a fosei infratemporale, fosa pterigopalatina, este interclasata intre celelalte cavitati craniofaciale Reprezinta teritoriul de disturbatie neuro-vasculara pt orbita, cav nazala maxilla, cav bucala si fata Limite peretii ososi ai fosei Constitutie reg cuprinde fosa pterigopalatina osoasa si continutul neuro-vascular al fosei Fosa pterigopalatina de aspectul unei piramide patrulatere, asezata cu baza superioara si cu varful inf Comunicari cu orbita, alveolele superioare, baza int a craniului (endobaza), exobaza, cav nazala, fosa infratemporala, palatal dur Continutul: a maxilara, plexul pterigoidian, n maxilar, ganglionul pterigopalatin Subiect 24 Sinusul maxilar sau sinusul lui Highmore Anexa pneumatica a cav nazale sapate in corpul maxilei este unul din sinusurile paranazale Conformatie osoasa Forma si dimensiuni: sinusul maxilar poate fi conceput ca o piramida triunghiulara, prevazuta cu o baza, trei pereti si un varf. Pereti: este delimitat de 4 pereti, baza find considerate ca peretele medial al sinusurilor. pereti corespund cu orientarea fetelor corpului maxilei a) p ant sau chirurgical est format de fata ant a corpului maxilei b) p post corespunde tuberozitatii maxilei c) p superior este format de fata orbitala a maxilei d) p medial este format de fata nazala a corpului maxilei Prelungirile sinusului sunt prelungirea orbitala, zigomatica si palatinala Sinusul maxilar este tapetat de mucoasa care continua mucoasa respiratory a cavitatii nazale, patrunsa in sinus prin hidul semilunar. Mucoasa este subtire si contine numeroase gl mucoase Arterele provin din a nazale post laterale, a nazale sup post, a alveolare sup ant Venele se formeaza o retea in submucoasa si se varsa in placul pterigoidian prin n sfenopalatina, n sinusului maxilar Nervii senzitivi si vegetative ai mucoasei provin din ram nazale post sup lat si n alveolari sup Subiect 25 Topografia nervului alveolar superior Are 3 ramuri colaterale ale n maxilar: - ramuri alveolare superioare posterioare, in nr de 2-2 coboara pe tuberozitatea maxilei si prin intermediul gaurilor alveolare patrund in int osului si participa la realizarea plexului dentar superior - ramura alveolara superioara mijlocie ia nastere la nivelul santului infraorbital de pe fata orbitala a corpului maxilei; coboara pe peretele lateral al sinusului maxilar si in final ia parte la realizarea plexului dentar superior - ramuri alveolare superioare anterioare iau nastere la niv canalului infraorbital de pe fata orbitala a corpului maxilei si coboara pe peretele ant al sinusului maxilar si participa la realizarea plexului dentar superior 11

*Plexul dentar superior = o retea de f nervoase formata din ramuri alveolare superioare(post, mij, ant) ; este situat la niv sp alveolar al maxilei ; iau nastere ram dentare superioare si ram gingivale superioare

Subiect 26 Topografia nervului alveolar inferior Este cea mai voluminoasa ramura terminate a n mandibulor ia nastere in fosa infratemporala In traiectul sau trece prin urmatoarele traiectorii: - portiunea interpterigoidiana - portiunea pterigomandibulara - portiunea mandibulara - portiunea terminala a nervului alv inf numita n mental In traiectul sau iau nastere: - n milohiodian, ramura colaterala motorie - ramuri dentare inferioare - plexul dentar inferior Subiect 27 Nervul bucal Ramura colaterala senzitiva a n mandibular Este destinat innervatiei tegumentelor si mucoasei bucale adiacente m buccinator De la originea sa in n mandibular se orienteaza anterior , trece intre cele 2 capete ale m pterigoidian lateral, pt a deschide apoi de-a lungul marg ant a tendomului m temporal si a atinge fata laterala a m buccinator. la acest nivel se ramifica dand nastere la ramuri superficiale cutanate destinate teg adiacente m buccinator si ramuri superficiale, mucoase care traverseaza m buccinator si inerveaza mucoasa bucala si gingia Subiect 28 Nervul palatin Este format din: 1) n palatin mare descinde vertical in canalul palatin mare pana la niv portiunii sup a palatului dur, de unde se orienteaza ant in contact cu fata inf a palatului dur pana la niv dintilor incisive. Inerveaza gingiile, mucoasa si gl palatului dur. 2) n palatini mici in nr de 2-3 descind vertical prin canale palatine mici pt a ajunge la palatal moale unde se termina, inervand uvula si tonsilele palatine prin ramuri tonselare.

12