Medicina legala - invatat

1. Medicina legala (notiune/definitie)

Medicina legala – reprezinta o disciplina medicala de sinteza, situata la granita dintre stiintele medico-biologice si cele socio-juridice, care are drept scop sprijinirea competenta a justitiei ori de cate ori pentru lamurirea unei cauze judiciare sunt necesare anumite precizari cu caracter bio-medical. de precizat: domeniul sau obiectul de activitate al medicinii legale consta in: o studiul aspectelor legate de moarte (felul mortii, cauzele si semnele mortii etc.), prin examinarea cadavrului sau a fragmentelor de cadavru, indiferent de intervalul de timp; o studiul persoanei fizice (anume omul viu) sau a documentelor medicale ce apartin acesteia, de exemplu in scopul probarii unor violente exercitate asupra sa, a existentei discernamantului etc. 2. Structura retelei de medicina legala

Activitatea de medicina legala din Romania se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 459/2001 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala. Reteaua de medicina legala este organizata la nivel national si are o structura piramidala, fiind compusa din urmatoarele nivele de competenta: Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici”, Bucuresti – unitate cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Sanatatii; in cadrul acestuia: Institute zonale de medicina legala – unitati cu personalitate juridica in subordinea administrativa a Ministerului Sanatatii care isi au sediul in centre medicale universitare: Cluj, Iasi, Timisoara, Targu-Mures, Craiova; o in cadrul acestora functioneaza cate o comisie de control si avizare a documentelor medico-legale. Servicii medico-legale judetene – functioneaza in orasele resedinta de judet fiind subordonate, din punct de vedere administrativ, directiilor de sanatate publica; Cabinetele de medicina legala – se afla in structura organizatorica a serviciilor de medicina legala judetene. Activitatea de medicina legala din Romania: se realizează de către medicii legişti încadraţi in instituţiile de medicina legala; se desfăşoară cu respectarea principiului teritorialităţii si al competentei; este coordonata de ministerul sanatatii si familiei si din punct de vedere administrativ de Ministerul Sănătăţii. 3. Consiliul superior de medicina legala

Consiliul superior de medicina legala – coordoneaza activitatea de medicina legala, din punct de vedere stiintific si metodologic, impreuna cu Ministerul Sanatatii, in vederea asigurarii unei practici medico-legale unitare pe intreg teritoriul tarii;

1

acesta este condus de un presedinte, desemnat prin votul majoritatii membrilor consiliului, pe o perioada de 2 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului; consiliul superior de medicina legala se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin 1/3 din numarul membrilor sai. 4. Comisiile mixte

Comisiile mixte – se constituie prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului justitiei, in vederea realizarii controlului si al verificarii ori de cate ori exista indicii cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale in desfasurarea activitati ide medicina legala; comisiile mixte sunt alcatuite dintr-un numar par de membrii (minim 4), reprezentati de medici legisti, in activitate cu gradul de medic primar, din cadrul Ministerului Sanatatii si juristi din cadrul Ministerului Justitiei; o in componenta comisiilor mixte numarul medicilor legisti trebuie sa fie egal cu numarul juristilor; o de asemenea, in comisiile mixte pot fi cooptati si alti specialisti din Ministerul Sanatatii sau Ministerul Justitiei. in situatia in care sunt constatate nereguli cu privire la modul de desfasurare a activitatii de medicina legala, care pot atrage responsabilitatea si sanctiunea medicilor legisti respectivi, comisia mixta poate sesiza, dupa caz, Colegiul Medicilor din Romania sau organele judiciare. 5. Consiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala

Consiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala – urmareste evaluarea activitatii de medicina legala si a activitatii de control desfasurate de comisiile mixte, fiind alcatuit din: ministrul sanatatii, in calitate de presedinte; ministrul justitiei; ministrul administratiei si internelor; procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; directorul general al Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici”, Bucuresti; directorii institutelor zonale de medicina legala. de precizat: consiliul se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar si adopta masurile prin care poate fi imbunatatita activitatea de medicina legala, in vederea realizarii unui act de justitie cat mai eficient. 6. Legatura de cauzalitate (din perspectiva medico-legala)

Legatura de cauzalitate – este o notiune ce exprima corelatia (dependenta) dintre traumatism si prejudiciul generat (leziune traumatica sau deces), aceasta definind relatia care se poate stabili intre actiunea traumatica si efectul (posttraumatic) constatat. Legatura de cauzalitate poate fi: primara sau directa:

2

moartea constituie incetarea definitiva si ireversibila a vietii prin oprirea functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie) care determina disparitia individului ca entitate biologica. prin prisma leziunilor traumatice produse victimei. cat si o complicatie aparuta posttraumatic a carei etiopatogenie este greu sau chiar imposibil de apreciat in ce masura acesta tine de fondul patologic preexistent sau de efectele traumatismului in sine. la realizarea efectului. de aceeasi valoare sau adjuvante. viata constituie o forma superioara de miscare a materiei. variabilitate si evolutie. Tanatologie – definitia vietii si a mortii Tanatologia medico-legala studieaza problematica mortii organismului uman. pentru ierarhizarea lor. realizanduse astfel o discriminare intre cauzele concuratoare (asociate. participa atat patologia preexistenta. secundara sau indirecta – atunci cand intre traumatism si efect se interpune o Raportul de cauzalitate – este o notiune ce presupune compararea leziunilor traumatice evidentiate si a obiectelor traumatice care le-au generat. 9. fizice si chimice care au loc in organism si care se caracterizeaza prin: metabolism. in conformitate cu prevederile Codului penal. care se stabileste atunci cand intre traumatism si consecintele posttraumatice actioneaza ori se interpun factori preexistenti cu rol favorizant. 7. de care este invinuit un alt agresor. 8. astfel. in functie de gravitatea leziunii posttraumatice a carui responsabilitate se atrbuie fiecaruia in parte. calificata ca atare ori de cate ori intre traumatism si efect nu se interpune nimic. exemplu: o plaga perforata a obrazului produsa cu un obiect dur de tip intepator confera o anumita gravitate faptei agresorului. gravitatea faptei fiecaruia si implicit sanctiunea juridica adecvata. reactivitate/excitabilitate. o mediata/conditionata. pentru a se putea stabili. tertiara sau asociativa (dublu conditionata) – atunci cand. reprezentand o sinteza a tuturor proceselor mecanice.complicatie. raportul de cauzalitate va folosi juristului pentru incadrarea diferentiata a faptelor. raportul de cauzalitate are aplicabilitate in cazul existentei mai multor agresori.  traumatismul agraveaza patologia preexistenta. Raportul de cauzalitate (din perspectiva medico-legala) o imediata/neconditionata. Tanatologie – etapele mortii 3 . spre deosebire de lovirea cu pumnul in regiunea mandibulara si fractura dubla de mandibula consecutiva. neesentiale). in lista acestor factori elementul traumatic nu ar fi fost suficient sa genereze efectul. cu mai multi agresori. rezulta astfel doua posibilitati:  factorii preexistenti agraveaza efectele traumatismului. (auto)reproducere.

4 . durata mortii clinice – din momentul incetarii functiilor vitale si pana la instalarea leziunilor ireversibile la nivelul sistemului nervos central. agoniile pot fi: o lungi (zile.. o de imobilitate. o insa. este nelinistit. ore. intrun interval de timp optim (de la debutul mortii clinice). in care fenomenele tanatologice se impun fata de cele biologice. cand individul este prezent in mediu. aflate la limita viata-moarte. Moartea biologica sau definitiva – etapa ireversibila. Agonia – etapa premergatoare mortii. o de „privire fixa”. pulsul este slab etc. o scurte (minute. cianoza extremitatilor. minute). halucinatii etc. dupa instalarea mortii definitive pot fi puse in evidenta semnele mortii.Etapele mortii – indiferent de felul sau cauza mortii. ca de exemplu in cazul unor boli cronice. poarta conversatii si isi urmareste parametrii functionali: puls. fara ca la nivelul sistemului nervos central sa se instaleze leziunile ireversibile. formele agoniei: o agonia constienta sau lucida. cand extremitatile se racesc si simturile dispar progresiv (in primul rand vazul. in care apar transpiratii reci. o agonia inconstienta sau deliranta. in care individul parcurge o stare de excitatie psihomotorie (miscari dezordonate). cu exprimari incoerente. in care perioadele de luciditate alterneaza cu cele delirante. agonia parcurge urmatoarele faze: o euforica sau de preagonie. pana la ultimul care este auzul). poate readuce individul la viata. secunde). Moartea clinica – etapa intermediara intre viata si moartea definitiva (biolgica). o in lipsa aplicarii metodelor de resuscitare cardio-circulatorii si respiratorii. cu respiratie rapida. moartea clinica nu poate dura mai mult de 5 minute.. precum in cazul unor intoxicatii ori asfixii. respiratia devine neregulata. organismul uman parcurge urmatoarele etape sau faze evolutive. ca de exemplu cazul zdrobirilor de organe vitale. moartea clinica si moartea biologica sau definitiva. de precizat: instituirea masurilor de protectie cardio-circulatorie si respiratorie. dar regulata. de precizat: data fiind existenta tulburarilor psihice. in evolutia sa. agonicii sunt considerati iresponsabili pentru faptele sau actele comise. ireversibila spontan. si anume: agonia. individul nemaiputand reveni la viata prin metode de resuscitare. care se caracterizeaza prin incetarea functiilor vitale (cardiocirculatorie si respiratorie).. o absente. producandu-se o diminuare a functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie). ritm respirator etc. in conditii de hipotermie se apreciaza ca durata mortii clinice poate creste pana la 15-20 de minute. o agonia alternanta.

deoarece este influentata in mod direct de temperatura mediului in care a stat cadavrul. deshidratarea – se produce datorita diminuarii lichidelor din zonele/straturile superficiale ale pielii. cazuri de moarte aparenta: coma (somnul profund) – stare patologica. musculatura flasca. caracterizata prin pierderea partiala sau totala a constiintei. degetele mainilor in semiflexie. sincope dupa o durere puternica. in conditiile intreruperii circulatiei sanguine. a mobilitatii voluntare si a sensibilitatii constiente cu pastrarea (la parametrii redusi) a functiilor vegetative fundamentale. prin evaporare. cardio-circulatorii si respiratorii. 5 . nu se simte pulsul. o coma de grad IV – coma depasita. sincopa – constituie pierderea brusca si de scurta durata a constiintei prin anoxie cerebrala generate de oprirea circulatiei sau a respiratiei. o de precizat: profunzimea starii de coma se poate aprecia in functie de raspunsul motor. midriaza (dilatarea pupilei peste 4mm si care nu raspunde la stimulul luminos). ocular si verbal. catre exterior. cord (activitatea sistemului cardio-circulator). datorita lipsei circulatiei sanguine. o coma de grad II – coma propriu-zisa. o are o valoare orientativa in stabilirea datei/orei mortii. Tanatologie – semnele de moarte Semnele mortii sunt acelea pe baza carora este sustinuta realitatea decesului unei persoane. Semne pozitive precoce de moarte: racirea cadavrului (algor mortis) – fenomenul de cedare a caldurii. 10. lipotimii. nepermitand sustinerea diagnosticului de moarte reala (fiind prezente si in sincope. mai rapid sau mai lent in functie de temperatura mediului ambiant. de precizat: ca semne negative de viata pot fi: pleoape intredeschise. nu se percep contractiile inimii. moarte aparenta). sincope cardiace. sunt date de alterarea „trepidului vital”: creier (activitatea sistemului nervos). sincope dupa consum de alcool etc. daca se inteapa corpul intr-o anumita zona nu curge sange etc. o tipuri: sincope emotive. lipotimia (lesinul) – reprezinta o sincopa falsa prin abolirea de scurta durata a starii de constienta insotita de pierderea tonusului postural dar cu mentinerea functiilor vitale la parametrii optimi. de inhibitie a activitatii nervoase superioare. tipuri: o coma de grad I – subcoma. Semnele negative de viata – prezinta urmatoarele caracteristici: apar imediat dupa incetarea functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie). o coma de grad III – coma profunda. plaman (activitatea sistemului respirator).Moartea aparenta – se caracterizeaza prin o reducere foarte accentuata a functiilor vitale si a activitatii sistemului nervos central. au valoare orientativa. o deshidratarea nu are valoare in stabilirea datei mortii.

o adipoceara (saponificarea sau sapunul de cadavru) – fenomen cadaveric tardiv care apare dupa putrefactie si care macereaza pielea si permite contactul apei cu tesutul adipos. in mod intentionat sau accidental. prin metode fizice (incinerarea). se pune in evidenta la nivelul articulatiilor. rigiditatea cadaverica (rigor mortis) – consecinta intaririi/contracturii muschilor scheletici.). modificari conservatoare – acestea pot fi: o naturale – precum:  mumificarea – presupune deshidratarea generalizata a cadavrului.  formarea sapunului de cadavru inhiba putrefactia. o autoliza precede fenomenul de putrefactie si duce la ramolirea si lichefierea tesuturilor si a organelor. sub influenta enzimelor proprii organismului. modificari semiconservatoare – caz in care cadavrul mai poate fi identificat si eventualele leziuni traumatice externe mai pot fi recunoscute. oxigen in cantitate redusa (sau absent) si mediu umed (ex. Semne pozitive tardive de moarte – in functie de conservarea aspectului cadavrului si inclusiv a leziunilor traumatice. terenurile de turba). chimice (substante caustice) sau mecanice (dapasaj). care se produce in mediile bogate in acid tanic si humic. sub influenta fortei gravitationale si in lipsa circulatiei sangelui. precoce care se desfasoara in absenta microbilor. dar si a omului.: balti. autoliza – fenomen cadaveric distructiv. cu reactie puternica (ex. dar cu o oarecare dificultate.  lignifierea (tabacirea) – forma particulara de mumifiere. lacuri etc.). se instaleaza in sens cranio-caudal si dispare in aceeasi ordine in care a aparut. acestea pot fi: modificari distructive: o putrefactia – se desfasoara sub influenta germenilor microbieni (aerobi si anaerobi).: mlastini acide. insa dupa 6 . insecte etc.lividitatile cadaverice (livor mortis) – pete rosiatice-violacee care apar prin distributia/acumularea sangelui in zonele declive (de jos) ale cadavrului. o de precizat: apare dupa 1-3 ore de la deces. in final.  congelarea (inghetarea) – caz in care cadavrul se pastreaza pe perioade indefinite. descompunerea cadavrului. o distrugerea cadavrului – poate fi consecinta a actiunii vietuitoarelor (animale. ventilatie buna si umiditate scazuta sau absenta.  conditii de mediu prielnice saponificarii: temperatura ridica.  pietrificarea (mineralizarea) – se produce prin mineralizare postmortem (cu saruri de calciu). continuand autoliza si generand. sub conditii de mediu favorabile reprezentate prin: temperatura crescuta.

precum:  accidente rutiere. ca eveniment final al evolutiei unei afectiuni. Tanatologie – felul mortii Moartea violenta – apare din actiunea unor agenti traumatici externi. nesupraveghere etc. fiind cel mai frecvent tip de deces.. cadavre neindentificate sau scheletizate.. imbalsamarea si plastifierea. cu intentie (directa) dar si din culpa. 7 . patologica.: plagi impuscate in cap. o omorul (crima) – consecinta a hetero agresiunii umane.  in aceasta categorie intra si omorul savarsit la rugamintea sau cu acceptul victimei. poate surveni in urmatoarele imprejurari: o accidente – situatii in care decesul survine ca o consecinta a nerespectarii unor norme. o artificiale – precum mentinerea in camere frigorifice.: intoxicatiile provenite in timpul spitalizarii).desghetare procesul de putrefactie avanseaza foarte rapid. feroviare. intruna din celelalte doua morti. accidental. de munca. o sinuciderea – act autolitic (in functie de societate. religie etc.).  de asemenea.). produsa cu intentie (directa sau indirecta) ori cu praeterintentie. datorita cauzelor si circumstantelor. precum si decesul care survine in timpul unei misiuni de serviciu. o prin actiune indirecta a agentului traumatic (ex. decesul care survine in custodie (ex. Moartea neviolenta – determinata exclusiv de cauze interne. legi referitoare la desfasurarea unor activitati sociale. produs.: moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate). accidentul ca urmare a unor greseli produse in activitatea de asistenta medicala: tratament incorect. spanzurare etc. reprezentata prin procese fiziologice de imbatranire. Moartea suspecta de a fi violenta – care poate fi inclusa. moartea violenta poate fi: o prin actiune directa a agentului asupra organismului uman (ex. boli organice etc. de cele mai multe ori. din punct de vedere al modului de actiune al agentului traumatic extern. aceasta poate fi: naturala – de batranete. in unele cazuri. o executia capitala – pedeapsa cu moartea este o circumstanta particulara de deces a unei persoane care a fost condamnata printro hotarare definitiva data de o instanta judecatoreasca. casnice etc. 11. se considera urmatoarele situatii ca fiind un caz de moarte suspecta de a fi violenta: decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost verificata periodic.

12. autopsia medico-legala trebuie sa fie completa (craniana. o moartea de cauza necunoscuta (ex.  decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost verificata periodic etc. petrecut cu putin timp anterior decesului. decesul unui pacient in timpul sau la scurt timp dupa o interventie medicochirurgicala. dar cu o reactivitate particulara. se executa la unitatea medico-legala pe a carei raza teritoriala s-a produs decesul persoanei sau unde a fost gasit cadavrul. Autopsia medico-legala (obligatorie) Autopsia medico-legala – denumita si judiciara sau oficiala. rapid. autopsia medico-legala este obligatorie. aceasta avand. o cauza mortii este suspecta de a fi violenta. toracica si abdominala).se produce brusc.  decesul survenit intr-un loc public sau izolat. la o persoana fara o patologie diagnosticata ori cu o afectiune cronica. datele obtinute sunt trecute imediat intr-un raport de autopsie medico-legala.: atunci cand familia. fizic. dupa efectuarea autopsiei medico-legale. moartea prin inhibitie (reflexa) – se produce la indivizii sanatosi. o exemplu: lovirea puternica a zonei laringiene. epigastrice etc. in plina stare de sanatate. agresiune etc.: stresul psihic intens duce la deces). scris.decese survenite in locuri publice sau izolate. ca raspuns la actiunea unui agent traumatic (mecanic. cunoscutii nu pot proba cu documente medicale o patologie prin care sa se poata explica decesul). chiar si atunci cand a trecut o perioada de timp intre evenimentul traumatic (accident. al statului. rudele.) si pana la deces. emis de un organ de ancheta abilitat. chimic ori biologic). moartea subita . o determinare psihica (ex. fara a mai fi necesar acordul reprezentantilor legali. 8 . ca de exemplu:  moarte subita. 13. in urmatoarele cazuri: o moarte violenta. are urmatoarele particularitati: este efectuata numai de catre medicul legist. de regula. Reactia vitala in medicina legala Reactia vitala (definitie) – reprezinta totalitatea modificarilor locale (tesuturi. moartea functionala (dinamica) – care la autopsie nu pune in evidenta nici o leziune si nici o modificare a organelor (in esenta nimic traumatic). aceasta se executa numai in baza unui document oficial. organe) si/sau generale (ale intregului corp) care apar in organismul uman viu.  decesul care survine in custodie. aflata in tratament si a carei evolutie nu presupunea acest deznodamant. iar moartea poate fi pusa in legatura cu acel eveniment. la care datele de ancheta pun in evidenta un moment traumatic.

o ulterior. Reactii vitale propriu-zise locale – de regula. fapt ce da impresia de lipsa de tesut. iar cheagurile de sange care se produc post-mortem nu sunt (au suprafata lucioasa. coagularea – cheagurile de sange care se formeaza in timpul vietii sunt aderente la tesuturi. incepand cu a 11a zi de la constituirea hemoragiei tisulare apare o coloratie galben-bruna cu tenta rosiatica. organe sau parti din organism dupa incetarea vietii. care sa faca dovada existentei respiratiei in momentul contactului cu materialul aspirat. denumit embol. sunt descrise in mortile lente. continut gastric. inflamatia – reactie de raspuns a organismului viu la actiunea unor factori sau agenti de mediu. reactiile enzimatice – prin care pot fi diferentiate hemoragiile tisulare de lividitatile cadaverice (peroxidaze. Reactii post-vitale – constituie totalitatea fenomenelor de viata reziduala a unor celule. datorita hemoragiei interne sau externe.. socul – reactie complexa neuro-endocrina-umorala de raspuns al organismului la actiunea unui stimul agresogen. se pot descrie urmatoarele variatii de culoare: o initial coloratia este rosiatica (posttraumatica). apa. straine. din aceasta categorie fac parte: hemoragia tisulara – denumita si infiltrat sangvin sau hemoragic. embolia – anume prezenta in vasele sangvine a unui element. transformarile hemoglobinei – in functie de etapele de degradare a hemoglobinei. de exemplu: 9 . anemia – reprezinta consecinta unor mari pierderi de sange. septicemia – infectie generalizata a organismului. astfel. Reactia vitala propriu-zisa – cuprinde modificarile posttraumatice cu caracter cert vital. retractia tesuturilor sectionate – presupune indepartarea marginilor plagii. tesuturi. avand drept scop anularea sau diminuarea consecintelor posttraumatice (repararea tesutului lezat). umeda). cu agonie indelungata.reactia vitala reprezinta un criteriu de diferentiere a leziunilor traumatice din timpul vietii de cele produse dupa moarte. o incepand cu 2-3 zile capata o coloratie ruginie sau galbioara. Reactii vitale propriu-zise generale – din aceasta categorie fac parte urmatoarele: aspiratul pulmonar – constituie punerea in evidenta la nivelul alveolelor pulmonare a diferitelor elemente: sange. material care in mod normal nu face parte din sange. in stomac ridica semne de intrebare asupra momentului in care au fost introduse ori administrate. crusta – caracteristica plagilor sau excoriatiilor si necesita un interval mai mare de supravietuire pentru a se putea forma. pseudoperoxidaze). care in mod sigur au survenit in timpul vietii. depistarea substantelor toxice in sange si/sau in diferite organe – exemplu: prezenta unor substante toxice. neteda. s-a constat ca moartea nu se instaleaza in mod simultan si brusc in toate celulele si organele corpului uman. pamant etc.

atras de forta gravitationala. partiala sau totala. o spanzurare atipica – nodul se afla in oricare alta pozitie. in cazul strangularii. sectionarea (depesajul ori ciopartirea) cadavrului. Strangularea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lat actionat de o forta. Reactii post-mortem – reprezinta totalitatea leziunilor traumatice produse cadavrului in mod accidental sau cu intentie.: spanzurarea in picioare). 10 . incinerarea cadavrului. exemple in acest sens: diverse leziuni traumatice externe. fara a se rezema de nici o suprafata. alta decat cea a propriului corp atras de forta gravitationala. la ceafa. forme de spanzurare: o spanzurare tipica – nodul este situat in regiunea posterioara a gatului. pana la nivelul plamanilor si implicit al alveolelor pulmonare. prin caile respiratorii. excoriatii sau interne. Spanzurarea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lat actionat de greutatea propiului corp. aruncarea unui cadavru de la inaltime in scopul producerii unor leziuni traumatice prin care sa se mascheze mecanismele reale ale decesului etc. Asfixiile mecanice prin comprimare – care pot fi: fie a gatului: spanzurare. o diverse mijloace mecanice care strang progresiv latul la anumite intervale de timp. accidental (de catre animale ori vehicule) sau intentionat. asupra latului care comprima gatul actioneaza: o agresorul care trage de capetele latului (latul sicilian). cu o concentratie normala de oxigen. precum: plagi.o un individ care s-a impuscat in inima a reusit sa se spanzure dupa aceea. fiind intrerupt in zona nodului atunci cand latul este cu perimetru fix. 14. o este incomplet. strangulare sau sugrumare. o spanzurare completa – corpul este suspendat in lat. Asfixiile mecanice Asfixiile mecanice – presupun impiedicarea patrunderii aerului. de pilda: fractura de coloana vertebrala. fie toraco-abdominala. o spanzurare incompleta – cand cadavrul atarnat in lat atinge suprafata de sprijin cu o anumita regiune a corpului (ex. o este de adancime neuniforma (mai profund in zona opusa nodului latului). deasupra planului de sprijin. caracteristicile santului de spanzurare: o este situat circular in treimea superioara a gatului. astfel.

o imersie – prin care se intelege aruncarea cadavrului in apa. sau total al organismului cu lichidul respectiv. pielii. anume glontul sau multiplu. Sufocarea – constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin astuparea orificiilor respiratorii superioare (nasul si gura). parului etc. latul avand un capat in jurul gatului. iar celalalt in jurul picioarelor. Sugrumarea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu mana ori ambele maini. o prin aplicarea unor pungi de plastic pe cap. o propriul corp. sub mandibula. Innecarea – constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin obstructia cailor respiratorii (si implicit a alveolelor pulmonare) cu lichide care inlocuiesc aerul respirat. in pozitia „arcului”. determinate de degetele agresorului. din punct de vedere medico-legal se face distinctia intre: o submersie – prin care se intelege moartea organismului ca urmare a contactului cu mediul lichid (adica o asfixie mecanica propriuzisa). leziunile ce pot fi produse de armele de foc sunt: leziuni primare – sunt determinate de factorii primari ai impuscarii: proiectil (unic. innecarea poate avea loc in mod consecutiv. 11 . stranse pe gat. ca urmare a sugurmarii pot fi observate la nivelul gatului echimoze. si implicit spre alveolele pulmonare. prin scufundare. sufocarea se poate realiza: o cu mana. prin caderea acestora latul se strange. o prin impingerea si mentinerea capului in obiecte moi (ex. insa in aceasta situatie moartea s-a produs prin alte cauze (fie o moarte violenta. o prin fixarea unor benzi adezive pe orificiile respiratorii externe. iar prin imersie se incearca disimularea decesului.: perna. si/sau excoriatii.. in timp ce corpul este imobilizat in diverse pozitii. Armele de foc – leziuni traumatice si elemente caracteristice Din punct de vedere medico-legal si criminalistic.  cand victima nu-si mai poate mentine ridicate picioarele. leziuni secundare – sunt generate de factorii secundari ai impuscarii: o flacara. produse de unchii. Asfixiile mecanice prin obstructie – acestea pot fi: sufocarea si innecarea.o diferite greutati atasate capatului liber al latului. acoperindu-se orificiile respiratorii. 15. batista). facand astfel imposibila patrunderea aerului prin caile respiratorii spre plaman. precum alicele) sau fragmente de proiectil. care poate determina arsuri ale hainelor. fie una patologica). anume contact partial al capului sau numai al orificiilor respiratorii externe cu un lichid.

pe o arie mica. Zona de tatuaj – caracteristici: este dispusa in jurul orificiului de intrare. in functie de unghiul de tragere. sub forma unui lizereu negricios. impuscarea in afara limitei de actiune a factorilor secundari (distanta mare sau indepartata) – situatie in care. leziuni/urme tertiare (reziduale) – sunt induse de factori/elemente reziduale care se gasesc in interiorul tevii si care sunt antrenate si transportate de proiectil: unsoare. Stabilirea distantei de tragere in cazul impuscarii cu glont – se face in functie de prezenta pe hainele sau pe corpul victimei a urmelor/leziunilor determinate de factorii secundari ai impuscarii.  deformarea orificiului de intrare al proiectilului. lipsind actiunea factorilor secundari. fragmente metalice etc.) sau prin ricosare. chimice sau termice) se pot manifesta prin:  ruperea imbracamintei. apare ca o zona negricioasa sau cenusie. se formeaza prin patrunderea microparticulelor de pulbere in piele si nu se spala sub jet de apa. fibre de material etc. in functie de distanta de tragere. faina. are o forma rotunda sau ovala.. leziuni/urme cuaternare (conexe) – sunt datorate factorilor/elementelor preluate de proiectil in trecerea sa prin diverse medii (nisip. o pulberea nearsa sau arzanda. cu raza de 2-3mm. pulberi din tragerile anterioare. Zona de pseudotatuaj – caracteristici: se gaseste in jurul orificiului de intrare. in functie de unghiul de tragere. provin din arderea pulberii in interiorul tevei si ale caror actiuni (mecanice. are o forma rotunda sau ovala.o gazele. este determinata de depunerea elementelor reziduale (factori tertiari preluati de glont) pe tegument si care se spala sub actiunea jetului de apa. Obiectivele expertizei medico-legale in cazul impuscarii mortale: daca leziunile traumatice constatate sunt consecinta impuscarii. 12 . generand un relief caracteristic – incrustatii cu arsuri punctiforme. depusa pe pielea victimei si/sau al agresorului. de ordinul centimetrilor. este determinata de pulberea nearsa.  plagi sau pete pergamentate de culoare galbuie etc. arsa sau arzand (anume factorii secundari). rugina. se poate evidentia pseudotatuajul. pe o arie mai mare. care patrunde in piele in jurul orificiului de intrare. o pulberea arsa (fumul sau funinginea). impuscarea in limita de actiune a factorilor secundari (distanta mica sau apropiata) – situatie in care actiunea factorilor secundari se soldeaza cu un tatuaj mai mult sau mai putin evident macroscopic. depistarea orificiului de intrare sau de iesire si prezenta inelelor. astfel se pot deosebi trei situatii: impuscarea cu teava lipita (distanta nula) – atunci cand retezatura anterioara a tevii vine in contact cu corpul victimei.

iar la cadavru prin uscare se pergamenteaza). orificiul de iesire. o punerea in primejdie a vietii persoanei (posibil subiect separat de examen) – atunci cand o leziune traumatica a pus in primejdie viata unei persoane. o pierderea unui organ. Criteriile medico-legale de evaluare a gravitatii unui traumatism Criteriile medico-legale prevazute de Codul penal prin care numai medicul legist poate evalua gravitatea unui traumatism asupra organismului uman sunt: o numarul de „zile de ingrijire medicala”. distanta de la care s-a tras. o avortul posttraumatic – se refera la intreruperea cursului normal al sarcinii. ca acea leziune sa determine moartea. cu caracter permanent. sinucidere. o pierderea unui simt. localizarea. daca impuscarea a avut loc in timpul vietii si a determinat sau nu moartea. 16. glont sau resturi ale capsei care se depun pe glont la trecerea fortata a acestuia si care vor fi transportate odata cu glontul (si poate aparea indiferent de distanta de tragere). canalul. 17.se mai numeste si inel de contuzie. marimea si numarul leziunilor traumatice. iminent sau tardiv. Inelul de excoriatie (in impuscare) . ori a fost postmortem. de eroziune sau inel traumatic si reprezinta expresia fizica a trecerii glontului printre straturile tegumentului. care depinde de dispozitia celor trei elemente specifice impuscarii: orificiul de intrare. in lipsa unui tratament medical adecvat. partiala sau totala. 13 . ca o consecinta directa a traumatismului exercitat asupra unei femei gravide aflate in imposibilitatea de a se apara. o sluţirea (deformarea fizica a persoanei). din punct de vedere medico-legal.este determinat de particule mici de metal ce provin din canalul tevii. o infirmitatea – o vatamare corporala grava. numarul si succesiunea impuscaturilor.directia de tragere. disimulare). care produce un handicap fizic sau psihic. existand pericolul cert. o incetarea functionarii unui simt sau organ. Numarul de „zile de ingrijire medicala” Numarul de „zile de ingrijire medicala” – reprezinta numarul de zile prin care se estimeaza in mod direct. Inelul de metalizare (in impuscare) . in ce circumstante se putea produce moartea persoanei (crima. care zdrobeste epiderma si indeparteaza derma de care se freaca si pe care le afunda (la organismul viu se acopera de crusta. gravitatea unei/unor leziuni sau boli posttraumatice. stabilirea numarului de „zile de ingrijire medicala” tine cont de: o criteriul diagnostic – timpul.

care produce un handicap fizic sau psihic. handicapul psihic are un substrat organic obiectivabil (ex. a barbii. pierderea dintilor. de precizat: potrivit Codului penal: o cel mult 20 de zile de ingrijire medicala – art. producand persoanei respective o stare de inferioritate. 181 infractiunea de vatamare corporala. obiectiva. o peste 60 de zile – art. altereaza aspectul estetic al unei regiuni anatomice. desi individul prezinta o invaliditate. 19. o astfel. Din punct de vedere medico-legal nu se poate accepta drept slutire: taierea/smulgerea/ruperea/arderea sau vopsirea parului capilar. Invaliditatea Invaliditatea – reprezinta existenta unui deficit functional temporar sau permanent care poate avea repercursiuni asupra capacitatii de munca a persoanei respective. indiferent de localizare. un invalid poate avea capacitate de munca: o pastrata – astfel. care. punand persoana respectiva in conditii de inferioritate. o scazuta. inclusiv cei frontali. 20. constand intr-o deformare evidenta. 14 .- o criteriul terapeutic – pronostic (recuperator). deoarece acestia pot fi supliniti prin proteze. a mustatii. o intre 21-60 de zile – art. prejudiciul estetic poate fi remediat protetic si astfel caracterul de permanenta al prejudiciului posttraumatic dispare. o lipsa unui segment corporal si/sau paralizia ori alterarea semnificativa a sensibilitatii locale. cu caracter permanent. handicapul fizic este reprezentat prin: o pierderea unui organ si/sau incetarea ori diminuarea semnificativa si permanenta a functionalitatii acestuia. 180 infractiunea de loviri si alte violente. Infirmitatea – constituie o vatamare corporala grava. 182 infractiunea de vatamare corporala grava. o pierduta (temporar sau permanent). genelor ori a sprancenelor (au caracter temporar).). cu caracter permanent. o pierderea sau reducerea semnificativa si permanenta a unui simt. Infirmitatea 18. partiala sau totala. chiar daca nu exista un proces natural de vindecare.: epilepsia posttraumatica etc. Slutirea Slutirea – reprezinta o vatamare corporala grava. aceasta nu-i afecteaza capacitatea de munca in cadrul meseriei sale. o criteriul antecedentelor patologice.

15 . arme ascutite. electricitatea. pe fond tumefiat (umflatura) si care nu dispare la presiune digitala. relief si dimensiunea suprefetei de impact. de regula. de culoare rosiatica-violacee. pumn). satar. lovirea pasiva – lovirea de un corp dur. nu sunt periculoase pentru viata victimei si se vindeca fara a lasa urme pe piele. verzuie. furculite. Clasificarea agentilor traumatici mecanici: corpuri contondente . tarare (frecare) – zgariere. aparuta datorita unei agresiune/loviri cu un corp dur. Eritemul posttraumatic – adica rosirea pielii. Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara – acelea in cazul carora pielea (tegumentul) este integra. o obiecte taioase-despicatoare – topor. nelasand cicatrici. furci. psihic – pot fi probati doar de medicul legist.21. strivirea – zdrobire intre 2 corpuri dure. sapa. impuscarea. Modalitati de realizare a leziunulor traumatice prin agenti traumatici mecanici: lovirea activa – lovirea cu un corp dur. intepare – injunghierea cu un obiect dur de tip taietor. Hematomul – reprezinta o leziune traumatica elementara fara solutie de continuitate. o obiecte taioase – briceag. taiere-sectionare despicare cu un obiect dur taietor. acestia pot fi: mecanici – corpuri contondente (piatra. vechimea unei echimoze poate fi apreciata in functie de modificarile de culoare pe care aceasta le parcurge in timp. de precizat: echimozele nu dispar la digito-presiune. 22. precum: o obiecte intepatoare – ace. bacterii. smulgere – ruperea unui tesut. virusi. Agentii traumatici – notiuni si particularitati/clasificare Agentii traumatici reprezinta orice forma de energie exterioara organismului care actionand asupra acestuia poate produce leziune. biologici – animale. Echimoza (vanataia) – cea mai frecventa leziune traumatica externa. reprezentand mici rupturi vasculare sub piele. lama. obiecte. de la coloratia rosiatica initiala. cuie.pot fi modificate in functie de forma. iar in final galbuie (dupa aproximativ 8-10 zile). proiectile. chimici – substante toxice. fizici – temperatura. o astfel. apoi cafenie (3-7 zile). medicamente. care apare ca urmare a unui traumatism de intensitate mica si care dispare in cateva ore. cutit de masa. in cateva ore echimoza devine albastruie (persista 2-3 zile). comprimarea.

mai optuze. Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara 23. zona excoriata nu sangereaza si in timp se acopera cu o crusta galbuie.: in mod direct prin hematom cerebral sau indirect ca urmare a unor complicatii). cu lezarea doar a straturilor epidermului. de precizat: plagile se pot vindeca per prima (fara complicatii) sau per secunda (cu aparitia unor complicatii septice). o prodund. de atac sau de aparare. de precizat: plagile pot fi superficiale sau profunde. cele mai frecvente fiind cicatricile. drept pentru care are loc o sangerare redusa cantitativ. zona exterioara se acopera cu o crusta bruna.). excoriatia poate fi: o superficiala. caz in care este evidentiata prin examen extern (ex. iar la cadavru prin necropsie. au o gravitate mai mare.  sangerare redusa. penetrante sau nepenetrante. Plaga (rana) – constituie o leziune traumatica care se caracterizeaza prin distrugerea tuturor straturilor pielii. o determina decesul victimei (ex. hematoamele intinse in suprafata pot: o induce starea de soc (posttraumatic sau hemoragic) si. Tipuri de plagi: plaga contuza (zdrobita) – se produce prin actiunea traumatica a unui corp dur. o in functie de mecanismul de producere se pot deosebi mai multe tipuri de plagi contuze sau zdrobite. ecografii etc.  unghiurile sunt mai deschise. si anume: 16 .: tomografii.  margini neregulate.: la cap.  fundul plagii este neregulat. Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara – acelea in cazul carora se afecteaza integritatea pielii.  peretii plagii sunt uniti din loc in loc prin punti tisulare (de tesut).- - aceasta leziune se poate localiza: o superficial. zona excoriata (jupuita) – reprezinta leziunea intinsa in suprafata. care intereseaza si dermul. uneori provocand decesul victimei si de regula. inegale ca marime. o caracteristici:  profunzime mica. sub forma unui cucui). o profunda. se vindeca cu sechele. in timp. situatie in care existenta sa este obiectivata la omul viu prin investigatii de laborator (ex. Excoriatia (zgarietura) – se caracterizeaza prin distrugerea straturilor superficiale ale pielii. in consecinta. sub aspect medico-legal pot fi considerate leziuni care au pus in primejdie viata persoanei.

genunchi etc. cu margine ascutita. fiind mai profunde la debut. osos (craniu. ureche etc. in urma unei duble actiuni: de intepare-penetrare si de taieresectionare. o de obicei.  unghiurile sunt ascutite. netede. producandu-se o forfecare a pielii. o plagile taiate pot fi:  liniare si uneori chiar oblice (dupa cum actioneaza obiectul taietor). fara miscari coordonate.  plagii sfasiate.  plaga smulsa care poate aparea sub forma:  plagii scalpate. Modalitatile de producere a caderii sunt: prin contactul organismului cu planul de impact sunt: o mecanism direct primar – leziunile traumatice apar in zona in care corpul a luat contact direct cu planul de impact.: cutit).). dure (ex. cu varful ascutit.plaga pleznita. printr-o actiune de apasare-alunecare pe suprafata corpului (tegumentului). de regula.  24. astfel incat tesuturile sunt indepartate catre lateral. cand corpul contondent loveste pielea in zona unui plan dur. fracturi de oase etc.  intre peretii plagii nu mai exista punti de tesut. o caracteristicile plagii taiate:  marginile sunt regulate. o are loc producerea unei leziuni profunde. care depaseste. avand loc totodata contuzia tesuturilor (zdrobirea lor).: deget. care consta in schimbarea pozitiei corpului.  cu amputare a unui fragment de membru (ex. astfel incat o parte a acestuia se izbeste cu violenta de planul de sustinere. lungimea lamei obiectului cauzator. diametrul plagii intepate este acelasi cu cel al obiectului traumatic. 17 . plaga intepat-taiata (injunghiata) – produsa de un agent traumatic cu varf ascutit si marginea taioasa (ex. plaga intepata – rezultatul actiunii agentilor traumatici duri. Traumatismele prin cadere Caderea (notiune) – reprezinta o imprejurare de producere in mod pasiv. plaga despicata – se produce cu instrumente taioase grele. plaga taiata – produsa de un obiect taios.). a unor leziuni traumatice prin agenti traumatici mecanici.  plaga muscata este produsa fie de om sau animale si se caracterizeaza prin reproducerea formei arcadelor dentare. de adancime.  este insotita frecvent de leziuni traumatice grave ale tesuturilor subadiacente: rupturi sau zdrobiri de organe.: topor). prin impingere sau impingere-rasucire.

adesea mortale. Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin cadere: sunt unipolare. rostogolire.reprezinta caderea de la inaltime mare.). excoriatii. gropi. lipotimii) sau voluntara (autopropulsia). alunecare. obiectivat prin leziuni traumatice. sunt grave. zdrobiri ale tesuturilor. 25. cabluri Traumatismul de trafic – constituie orice traumatism asupra organismului uman.etc.disimularea unui omor prin precipitarea accidentala sau in scop suicidal. de foarte multe ori rezista numai pielea. Circumstantele de producere a caderii sunt: pierderea reflexelor de postura. din cauze voite: . Circumstantele de producere ale precipitatii sunt: pierderea reflexelor de postura. lipotimii) sau voluntara (autopropulsia) – cazul precipitarii accidentale. pierderea echilibrului din cauze externe – ex. prin contactul organismului cu diverse obstacole (ex: ramurile copacilor. viteza de deplasare a autovehiculului etc. sunt numeroase si variate. produs de sau in mijloacele de transport (rutier. adica sunt situate pe o singura parte a corpului mai precis pe zona de impact a corpului cu planul de impact. in interiorul organismului producandu-se rupturi de organe (implozit ale acestora. sunt superficiale si sunt periculoase pentru viata chiar si in cazul caderilor de la inaltime mica. pe mai multe regiuni ale corpului. 18 . in functie de distanta pana la sol. Traumatismele de trafic o mecanism direct secundar – leziuni traumatice ce apar dupa contactul primar produse de izbire. pierderea echilibrului din cauze externe: . de regula de mica gravitate.: diverse obstacole. caderea – acest mecanism opereaza in cazul opririi sau pornirii bruste a unui autovehicul. pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare (sincope. feroviar etc. Precipitarea . o mecanism direct mediat – forta de impact reverbereaza la nivelul coloanei vertebrale. trecerea brutala a corpului de pe un plan de sustinere pe altul sub actiunea fortei gravitationale. sunt localizate pe partile proeminente. plagi si in mod exceptional fracturi. Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin precipitare: sunt multipolare. Mecanismele propriu-zise (simple) de producere a traumatismelor de trafic: prin lovire. pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare (sincope. fracturi). o leziunile traumatice pot fi mai mult sau mai putin grave. o mecanism indirect – leziunile traumatice ce apar ca efect al compresiei organismului la oprirea brusca fara contact direct.sinuciderea prin precipitare. rezulta echimoze.).omorul din precipitare .

alt autovehicul etc. o autovehiculele mari lovesc deasupra centrului de greutate a victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea superioara. o leziuni ale inimii. leziunile traumatice se produc si la caderea victimei. o de precizat: examinarea medico-legala poate evidentia o serie de leziuni traumatice cu particularitati specifice fiecarui sistem de rulare (ex.). excoriatii. o in general. copac. Morfologia leziunilor traumatice in cazul conducatorilor auto: sindromul volanului – lovirea/comprimarea trunchiului de volan: o fracturi costale si de stern. rezultand fractura de rotula. tararea sa sub autovehicul si calcarea acesteia de catre rotile autovehiculului.proiectarea – poate avea loc in interiorul autovehiculului (ex. o in functie de intensitate. diverse sectionari etc. 19 . tararea – mecanism mai rar intalnit. o echimoze sau excoriatii la nivelul toracelui. o excoriatiile vor fi sub forma de dungi generate de frecarea pielii pe planul pe care se realizeaza tararea.: proiectarea pasagerilor in scaunele din fata sau parbriz) sau in exterior (ex.: zdrobiri de organe. de cele mai multe ori. fracturi sau rupturi de organe. o leziuni traumatice ale membrelor superioare. o autovehiculele mici lovesc sub centrul de greutate al corpului victimei determina rotirea victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea inferioara a corpului.: cand pasagerii sunt proiectati in afara autovehiculului). enila etc. corpul basculeaza pe vehiculul respectiv. au loc fracturi sau striviri de organe. perete. calcarea – presupune trecerea sistemului de rulare a autovehiculului peste victima. roata metalica. o de regula. care consta in agatarea victimei de o parte a autovehiculului si tararea acesteia pe o distanta oarecare. Mecanisme de producere a leziunilor traumatice la pietoni: cand autovehiculul.: roata de cauciuc. iar cand autovehiculul loveste victima cu partea laterala aceasta este proiectata. fara ca rotile autovehiculului sa treaca peste corpul uman respectiv. comprimarea – presupune strivirea corpului pe o parte a autovehiculului sau alta suprafata dura (sol.). loveste victima cu partea frontala. de bazin si de femur. mortale (ex. sindromul bordului – lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului. leziunile traumatice produse fiind. cand membrele pelviene sunt lovite cu bara de protectie se produc fracturi la nivelul acestora. plagi pana la leziuni grave care explica moartea. echimoze. exista leziuni de gravitate redusa. ficatului si ale organelor interne aflate in zona lovita de volan. exceptand cel de mare tonaj. comprimarea se insoteste si de tarare pe o distanta oarecare.). lovirea acesteia.

echimoze. in forma lichida.echimoze. presiunea atmosferica crescuta – consecinta modificarilor concentratiei de azot din aerul inspirat. determina: o raul de munte – apare la persoanele care fac ascensionari montane la altitudini mari (aproximativ 2500-3000m). Morfologia leziunilor traumatice in cazul ocupantului locului din dreapta fata a autoturismului: sindromul bordului – lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului. fie cand scade prea mult (consecinta generala fiind aceea a scaderii presiunii oxigenului in aerul inspirat).sindromul parbrizului – lovitura la cap de stalpul din stanga. o arsura (necroza) electrica – zona tegumentara dura-uscata. nu este influentat de efort. 20 . bruna. Traumatologia fizica (agentii traumatici fizici) Presiunea atmosferica – devine periculoasa pentru organismul uman fie cand creste excesiv. somnolenta. excoriatii si fracturi costale. fiind influentat de efort si consta in: oboseala. la coborarea in adancuri (scufundari) pot aparea: o narcoza hiperbara (betia adancurilor) prin depozitarea azotului. asupra organismului uman poarta denumirea de electrotrauma (electrocutare) si se poate prezenta sub doua aspecte: electrocutare nemortala (electrizare) si electrocutare mortala (electrocutie). in cazuri extreme. o metalizarea electrica – zona rigida uscata si rugoasa la nivelul orificiului de intrare. leziuni traumatice determinate de curentul electric si care pot fi decelate la autopsie: o marca electrica – leziunea patognomonica electrocutatiei ce poate fi decelata atat la locul de intrare cat si/sau la locul de iesire. parbriz. 26. presiunea atmosferica scazuta. producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-craniene. tulburari respiratorii si ale ritmului cardiac si chiar deces. oglinda retrovizoare. oglinda retrovizoare. o barotrauma (spargerea timpanului. in tesuturile bogate in grasimi (creier). sindromul centurii de siguranta: . o raul de altitudine – se manifesta la aproximativ 6000-7000m. ameteli. se poate produce embolia de ridicare/ascensionare (boala de cheson). producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-craniene. in cazul expunerii de scurta durata. naturala sau artificiala. excoriatii si fracturi costale. rezultand fractura de rotula. cauza aparitiei sale fiind scaderea concentratiei de oxigen sub pragul nevoilor limita ale organismului. de bazin si de femur. sindromul centurii de siguranta: . parbriz. cand azotul revine in starea gazoasa. Curentul electric – agresiunea electrica. pseudosindromul volanului – impactul hemitoracelui stang cu volanul si aparitia unor fracturi costale la acest nivel. grinegricioasa. hemoragie sinusala. sindromul parbrizului – lovitura la cap de stalpul din stanga. astfel. rupturi pulmonare). o iar la ascensionare.

5-1. talharie. viol etc. sterilitate. o la nivel general: hipotermie. de exemplu: pigmentatia (radiatii ultraviolete). betia patologica deliranta si betia patologica excito-motorie.o edemul electrogen – suprafata tumefiata. o epidermoliza – detasarea pielii din regiunea adiacenta marcii electrice. Temperatura – actiunea nociva a temperaturii asupra organismului uman priveste doua aspecte: temperatura inalta (termoagresiunea) poate determina: o la nivel local: arsuri. albicioasa si lucioasa. o metacromazia – modificarea culorii pielii in zona marcii electrice. cataracta. individul devenind legoreic. care poate determina decesul cand temperatura corpului scade sub 28 ºC (functiile biologice se blocheaza si se instaleaza moartea). hipotermie.).este betia care se produce in mod accidental fara ca acest lucru sa fie dorit sau urmarit de individul respectiv. caderea parului. in functie de intensitatea efectelor produse. memorie. ca urmare a contactului cu agentul termovulnerant (solid. 21 . insolatia. care poate conduce chiar la deces. 27. exceptie cazul in care individul are o sensibilitate crescuta la alcool.5 grame pe litru) – fara efecte toxice. Intoxicatia cu alcool etilic si cea cu dioxid de carbon Intoxicatia cu alcool etilic – parcurge urmatoarele faze: faza de betie infraclinica (sub 0. individul fiind confuz.5) – se caracterizeaza prin euforie. 0. o la nivel general: hipertermie. faza de betie grava (comatoasa. Betia accidentala (betia involuntara) . flacciditate musculara si lipsa reflectivitatii. Betia patologica (betia atipica) . favorizarea aparitiei cancerului si scaderea duratei de viata. dura.este betia caracterizata prin manifestari ample de ebrietate dupa indigestia unor cantitati mari de alcool. atentie etc. in: radiatii ionizante – la care iradierea poate avea asupra organismului uman urmatoarele efecte: leziuni oculare. peste 2. capacitate redusa de apreciere a pericolului si timp de reactie incetinit. tulburari de perceptie (halucinatii) care pot induce comiterea unor acte precum omor. arsuri ale pielii (radiatii infrarosii) etc. radiatii neionizante – intre consecintele asupra organismului uman se numara. lichid sau gazos).5-2. cu un comportament dezinhibat. temperatura scazuta (crioagresiunea sau frigul) poate determina: o la nivel local: degeraturi. faza de betie propriu-zisa (1. tulburari respiratorii si cardiace. orbire temporara sau definitiva (radiatii luminoase). iar autocontrolul este suprimat (putand avea loc treceri bruste de la euforie la furie). Radiatiile – pot fi clasificate. de asemenea distingem 3 forme ale acestui tip de betie: betia patologica halucinatorie.5) – caracterizata prin somn profund. faza de betie usoara (de excitatie.5) – se caracterizeaza prin alterarea functiilor intelectuale (discernamant.. balbait.

reprezinta evidentierea alcoolului in urina (alcoolurina maxima are un decalaj de aproximativ 60 de minute fata de alcoolemia maxima). avand reprezentarea consecintelor negative ale faptelor antisociale. in vederea determinarii responsabilitatii juridice. discernamantul. o calitate juridica generala a persoanelor. o greturi. Responsabilitatea juridica – reprezinta capacitatea unei persoane de a-si controla. accepta. sa premediteze si sa actioneze cu intentie (directa. astfel incat acesta trebuie sa se demonstreze (daca persoana respectiva avea discernamant in momentul comiterii faptei ilicite. 28. intocmirii unui act juridic etc. fiind prezumata (iresponsabilitatea trebuie demonstrata). referitor la discernamantul persoanei examinate. o moartea va surveni dupa cateva ore de la instalarea comei. alcoolemia este maxima: dupa 20 – 30 minute daca stomacul este gol. varsaturi. confuzie si somnolenta.). de a intelege si suporta consecintele faptelor sale.30 ore daca stomacul contine alimente. si se manifesta prin: o dureri de cap. simularea si disimularea) Expertiza medico-legala psihiatrica (definitie) – consta in evaluarea starii psihice pentru a putea oferi justitiei un mijloc de proba obiectiv.reprezinta cantitatea de alcool din sange la un moment dat. exprimata in grame in litru sau grame la mie.Alcoolemia . asuma. ameteli. Alcoolurina . de a putea distinge intre bine si rau. Obiectivele generale ale unei expertize medico-legale psihiatrice sunt: sa se stabileasca discernamantul persoanei examinate in momentul savarsirii faptei. uneori ca intoxicatii profesionale. o in special o slabiciune a membrelor inferioare. Discernamantul – reprezinta capacitatea unei persoane de intelege si constientiza faptele comise si urmarile acestora. dupa ingestia unei cantitati de alcool. discernamantul reprezinta o stare de fapt. intoxicatia cu oxid de carbon se poate realiza numai pe cale respiratorie. o persoana cu discernamant este in masura sa conceapa planul unei actiuni. 22 . Intoxicatia cu oxid de carbon – este destul de frecventa si se intalneste accidental. aprecia. ca urmare a insuficientei cardio-respiratorie. responsabilitatea reprezinta o stare de drept. indirecta ori praeterintentie) in vederea realizarii scopului propus. mai rar ca mijloc de sinucidere si exceptional in scop de omucidere. dupa 1 – 1. Expertiza medico-legala psihiatrica (responsabilitatea. o progresiv apar tulburari auditive si vizuale. in vederea stabilirii responsabilitatii juridice a acesteia. ceea ce impiedica locomotia si implicit posibilitatea individului de a parasi locul. ca in final sa se instaleze coma.

examinari pt stabilirea filiatiei/paternitatii. examinari ale capacitatii de munca. o asociativa – in penitenciare. precum si daca aceasta poate participa la desfasurarea procesului penal.sa se stabileasca capacitatea psihica la momentul examinarii si. psihiatrice. sa se decida asupra oportunitatii instituirii masurilor de siguranta cu caracter medical prevazute de Codul penal (ex. ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei. raportul medico-legal de expertiza si cel de constatare) Tipuri de examinari medico-legale care pot fi solicitate: traumatologice. toxicologice. Certificatul medico-legal – intocmit de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si diferite alte consultari medicale de specialitate. acesta este redactat la solicitarea persoanelor si are acelasi valoare probatorie ca si un raport de expertiza sau de constatare medico-legale. pentru amanarea/intreruperea executarii pedepsei pe motiv de boala etc. respactiv a starii de sanatate. in functie de eventuala patologie psihica evidentiata.reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a provoca limita bolii psihice. Examinari medico-legale (tipuri. raportata la gravitatea faptei comise. stimulare. Forme de simulare: simularea creatoare: boala sau automutilare. perseverare sau metasimulare: dupa ce s-a vindecat continua sa spuna ca are in continuare aceleasi simptome. Disimularea – reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a ascunde boli. daca persoana respectiva isi poate sustine propriile interese. sa se faca recomandari medicale de tip profilactic si preventiv. Simularea . in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei. 23 . simularea exagerata: amplificatoare (amplifica simptomele pe care le are) si suprasimulare (adauga simtome noi). certificatul medico-legal. sa se aprecieze periculozitatea sociala.: obligarea la tratament medical. in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale. in consecinta. internarea medicala). fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze certificatul medico-legal. Modalitati de simulare: simularea prefaptica sau initiala (simularea preventiva). simularea postfaptica sau tardiva (dupa comiterea faptei antisociale): o solitara – subiectul isi modifica comportamentul. 29.

sange este aruncat in strop la distanta diferite. Caracteristicile hemoragiei externe din sursa arteriala: sangele este sub forma unei arteziene. evaluarea gravitatii leziunilor traumatice. 30. Situatii in care expertiza medico-legala este obligatorie (in dreptul penal): in cazul infractiunii de omor deosebit de grav . in cazul infractorilor minori (14 – 16 ani). obiectivitatea circumstantelor de producere a leziunilor traumatice. fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze raportul de expertiza medicolegal. constatarea medico-legala ceranduse imediat dupa inceperea urmaririi penale. raportul de constatare medico-legal se poate dispune: o numai in faza urmaririi penale. acest raport de expertiza nu are caracter de urgenta si se bazeaza pe o investigatie amanuntita a tuturor aspectelor cu caracter medical. formand asa-numita balta de sange langa cadavru. datorita vitezei mari de circulatie a sangelui din artere. culoarea sangelui este de un rosu aprins. examinarea mamei in cazul pruncuciderii.cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli asupra starii psihice a individului/ inculpatului. o indiferent de perioada de timp care a trecut de la producerea leziunii traumatice. stabilirea cauzalitatii medico-legale: a) directa sau primara. Hemoragia externa Caracteristicile hemoragiei externe din sursa venoasa: sangerarea ambudenta. sangele are un aspect negricios.Raportul medico-legal de expertiza – elaborat de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si alte consultari medicale de specialitate reclamate pentru precizarea dianosticului. Obiectivele expertizei medico-legale in traumatismele nemortale: demonstrarea realitatii traumatismului. c) complexa. 24 . Raportul medico-legal de constatare – elaborat de regula de catre un singur medic legist si este intocmit la solicitarea organelor de urmarire penala sau a instantelor de judecata. b) indirecta. o cand exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau a schimbarii unor situatii de fapt. acest raport de constatare are caracter de urgenta si se rezuma la consemnarea si cercetarea mai putin profunda a situatiilor care fac obiectul constatarii. raportul de expertiza medico-legal este intocmit la solicitarea organelor de urmarire panala sau a instantelor de judecata si se poate dispune: o in oricare din fazele procesului penal sau civil cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei.

zona efectelor otologice – la copii sau la adulti cu rezistenta scazuta a organismului la zgomot intens si care poate provoca moartea. concomitent cu producerea de dioxid de carbon. de catre mama sa naturala. NOTA: subiectele de mai jos se regaseau intr-o lista de notite de la curs. localizarea lor concorda cu scopul urmarit. Asfixiile – procesul respirator si etapele sale Procesul respirator – se desfasoara in trei etape. insa le-am trecut la final intrucat in o alta lista de subiecte nu se regaseau. zona efectelor neuro-psihice. insa – nu stiu cum sa zic – eu personal o sa merg si pe noroc un pic) 33. etapa de utilizare – presupune folosirea oxigenului pentru respiratia celulara a fiecarui testut sau organ. anume diverse tesuturi si organe. Fonotraumatismul Fonotraumatismul – reprezinta zgomotul care este responsabil de poluarea sonora. in functie de intensitatea zgomotelor. astfel. o iar dioxidul de carbon. de cele mai multe ori insotite de leziuni traumatice de ezitare. strabate caile aeriene si ajunge in plamani. prin intermediul sangelui: o oxigenul. zona efectelor fiziologice. legat de hemoglobina continuta de hematii. in functie de etapa in care survine perturbarea functiei respiratorii. dupa nastere. iar la ZI nu s-au predat (atuncati o privire peste ele. etapa de transport – presupune transportul gazelor in dublu sens. prin orificiile respiratorii. scaderea concentratiei de oxigen (hipoxie) sau absenta oxigenului (anoxie) se poate produce in oricare din etapele procesului respirator. care se afla intr-o stare de tulburare psihica pricinuita de nastere. Pruncuciderea . rezultat in urma proceselor metabolice. campul auditiv acopera sunete intre 0 si 110 dB. primita de mine si pe baza careia am facut sinteza. Diverse alte subiecte Caracteristicile leziunilor traumatice autoprovocate: sunt dispuse in regiuni accesibile propriilor maini.consta in uciderea imediata. este transportat inspre exteriorul organismului. 32.31. se pot deosebi: 25 . nu sunt periculoase pentru viata subiectului. fiind descrise: zona linistita (0-30 dB). este transportat catre locurile de utilizare. a copilului nou-nascut viu. si anume: etapa de aport – in care aerul inspirat patrunde prin orificiile respiratorii.

caracterizate prin alterarea compozitiei chimice normale a aerului atmosferic inspirat. desi in cantitate suficienta. toxic – se pot produce prin doua circumstante: o cand cantitatea de oxigen atmosferic scade treptat. fie cauze neviolente (modificari de pH in alcaloze sau acidoze). 34. anume diverse boli care impiedica desfasurarea normala a ventilatiei. De precizat: expunerea organismului la o atmosfera viciata va determina aparitia unor tulburari de tipul: transpiratie. acestea pot fi: asfixii in spatii inchise. o cand oxigenul este inlocuit cu gaze inerte (azot. asupra caruia a actionat un factor mecanic. in final. atunci cand sangele nu circula cu viteza normala datorita unor disfunctii cardiovasculare.). sete. 35. decesul. cand cantitatea de sange este redusa. precum: pneumonii. o anoxii de transport – cazuri in care. asfixii prin aer viciat.). acestea pot fi:  anoxii stagnante.  anoxii anemice. cresterea temperaturii si a umiditatii si acumularii de substante organice rau mirositoare. Leziunile traumatice osteoarticulare (fractura.  violente (asfixii). concomitent cu acumularea de dioxid de carbon. boli ale sangelui etc. 26 . care au ca mecanism scaderea/absenta oxigenului in aerul inspirat sau imposibilitatea efectuarii inspiratiei. Asfixiile chimico-atmosferice (anoxia toxica) Asfixiile chimico-atmosferice – reprezinta totalitatea formelor de anoxie anoxica (de aport) de cauza violenta.. hidrogen sulfurat etc. ameteala. o anoxii de utilizare (anoxii histotoxice) – se caracterizeaza prin imposibilitatea celulelor de a folosi oxigenul adus de sange. jena respiratorie (dispnee). barbiturice etc. luxatia si entorsa) Fractura – reprezinta o intrerupere a continuitatii unui os.o anoxii de aport (anoxii anoxice) – in aceste cazuri cantitatea de oxigen care ajunge la plamani este insuficienta sau absenta.  acestea pot avea fie cauze violente (intoxicatii cu acid cianhidric. metan) sau viciate (cu o concentratie crescuta de dioxid de carbon. desi cantitatea de oxigen care patrunde in plaman este suficienta. acestea pot fi provocate de cauze:  neviolente (patologice). pentru ca ulterior sa se instaleze coma. datorita unor hemoragii masive. uneori precedata de halucinatii si. sangele nu-si poate indeplini functia de transportor. asfixii chimice. tumori de laringe etc.

plagi (ex. o orificiale – cand se produce o lipsa de substanta osoasa. insa cu pastrarea raporturilor anatomice normale dintre oasele articulatiei. o deluscente . circulare. dupa mecanismul lor de producere.cand intre fragmentele de os exista spatii libere. semne de identificare a unei entorse: roseata. fracturile pot fi clasificate in: o fracturi directe – apar in locul in care a actionat forta traumatica. si anume: 27 . 36. o inchise sau deschise. Leziunile craniului – anume fracturile craniene care. Leziunile meningocerebrale – constau in urmatoarele tipuri de hematom. rasucire. prin transmiterea liniilor de forta. sau sub forma plagii taiate). Traumatismele craniocerebrale Traumatismele craniocerebrale pot fi: leziuni ale partilor moi. fracturile mai pot fi: o cu deplasare – raman in axul lor. de asemenea. in raport cu natura agentului traumatizant si cu modul de producere al traumatismului.  se pot produce prin: flexie. cu solutie de continuitate: excoriatii. fracturi indirecte – apar la distanta de locul de impact si pot fi iradiate sau izolate. acestea pot fi: fara solutie de continuitate. o fara deplasare – oasele se deplaseaza.produc mai multe linii de fractura care se intersecteaza si care pot fi denivelante sau nedenivelante. o cominutive – in cazul carora oasele se fractureaza in fragmente multiple si care se produc de regula prin cadere.- din punct de vedere al mecanismului de producere. explozia craniana. o cominutive . leziuni osoase (fracturi craniene) si leziuni ale continutului cutiei craniene. nedenivelate sau denivelate (apar atunci cand suprafata agentului traumatic este mai mare de 16cm2). precum si complete sau incomplete. avand un aspect de „saci de nuci”. Entorsa – reprezinta o suprasolicitare a unei articulatii. tractiune sau smulgere. care reprezinta cea mai frecventa plaga intalnita la nivelul scalpului. o particulare – precum aschierea. Luxatia – reprezinta pierderea raporturilor anatomice normale dintre oasele unei articulatii. o fracturi indirecte – apar la distanta de locul de impact. caldura si durere. sub forma plagii plesnite. umflatura. pot fi: fracturi directe – apar la locul de actiune al agentului traumatic.: plaga contuza. si pot fi: o liniare – pot fi rectilinii. cand pielea ramane integra. precum: echimozele si hematoamele. Leziunile partilor moi in zona craniocerebrala sunt asemanatoare cu cele din alte regiuni ale corpului. fracturi mediate – se produc sub presiunea unor linii de forta care se transmit prin intermediul altor structuri osoase.

37. fie la polul opus. care apare brusc si este complet reversibila. fractura de mandibula – are ca mecanism comprimarea. dilacerarea cerebrala – reprezinta o plaga a creierului. subacut sau cronic. fracturi ale maxilarului. 38.: accident vascular cerebral). leziuni dentare. extrem de rar producanduse prin cadere. o hematoamele din tesuturile moi se pot produce prin lezarea unor vase sau chiar ruperea unor fibre musculare. plagile arcadei orbitale – ca de exemplu plaga contuza (fractura de os zigomatic). Leziunile traumatice specifice la nivelul creierului . fractura de piramida nazala necesitand intre 13 si 15 zile de ingrijiri medicale. De precizat: din punct de vedere medico-legal. Traumatismele buco-maxilo-faciale Traumatismele buco-maxilo-faciale – sunt frecvente.: craniectomia). limitandu-se la un singur os. putand fi unilateral sau bilateral si producandu-se prin mecanism de deceleratie (ex. fiind o leziune de obicei direct si neconditionat mortala. leziunile contuzive ale gatului pot intensifica diferite formatii anatomice. cu distrugere de substanta nervoasa in jurul focarului. leziunile de gravitate mare. 35-40 de zile de ingrijiri medicale. fiind netraumatic (ex. avand uneori consecinte grave. Exemple de traumatisme buco-maxilo-faciale: fracturile oaselor nazale – prin lovire activa. de cele mai multe ori avand o intensitate mica si fiind limitate la tegumente sau la nivelul organelor de simt. insa. in cazuri simple. pot avea si consecinte de ordin estetic sau functional prin lezarea organelor de simt. sechelele traumatismului craniocerebral pot provoca infirmitati fizice permanente (ex.: cazul lovirii pasive ori al caderii). putand fi acut. constand din mici hemoragii. fracturi (in special ale oaselor nazale). caracterizat prin pierderea scurta. hematomul subdural – apare intre duramater si leptomeninge.acestea pot consta in: comotia cerebrala – reprezinta un sindrom functional. hematomul intracerebral – apare la nivelul creierului. situate in zona fetei/capului. cu o simptomatologie neurologica grava si produsa prin lovire cu sau de un corp dur. temporara a starii de constiinta. exista si traumatisme de intensitate medie cu modificari profunde ca: hematoame. care produc complicatii sau sechele si care necesita ingrijiri medicale de durata mare. contuzia cerebrala – reprezinta o modificare morfofunctionala mai severa a sistemului nervos central.hematomul extradural – exclusiv traumatic. situata fie in locul de impact. 28 . Traumatismele gatului Traumatismele gatului – orice leziune traumatica la acest nivel poate avea consecinte grave. hematomul subarahnoidian – rezulta hemoragii care pot fi limitate (traumatice) sau difuze (netraumatice). aceasta necesita cel putin. de pilda. de asemenea.

se pot produce leziuni grave ale cailor respiratorii superioare (trahee. de asemenea. determinand hemoragie externa (ex. pe gat. plagile la nivelul gatului pot leza nervi. laringe).in urma unor lovituri puternice. Pentru expertizarea medico-legala a violului sunt de rezolvat doua probleme importante: probarea raportului sexual si probarea lipsei de consimtamant a victimei sub o forma oarecare . insa pot aparea si in cazul sinuciderilor (ex. dupa cum femeia a fost sau nu virgina in momentul savarsirii violului.: zona antebratului. ale coapselor. constrangerea fizica sau imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa – constrangerea se probeaza medico-legal prin gasirea urmelor de violenta (excoriatii. torace (sani). la membrele superioare ori zona gambei piciorului. partea obiectiva a realitatii unui raport sexual o constituie prezenta rupturilor himenului (important pentru expertiza este diagnosticul de ruptura recenta). in jurul gurii.: taierea vaselor din zona antebratelor). 197). in cazul a numeroase focare de fractura. avand drept consecinte afectarea si altor formatii anatomice. obiectul cauzator putand sa atinga si alte organe ori tesuturi. Traumatismele membrelor Traumatismele membrelor – pot fi mortale atunci cand intereseaza vasele mari de sange. prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa. echimoze). de asemenea. urme care se cauta la nivelul fetelor anterioare. Violul (expertiza medico-legala a violului) Violul – potrivit Codului penal (art. traumatismele membrelor pot determina moartea si prin soc traumatic. o daca a fost virgina. o acest diagnostic este posibil intr-un interval de 7-10 zile de la producerea raportului sexual. 39. traumatismele membrelor apar mai frecvent in cadrul accidentelor rutiere. 29 . 40. pe membrele superioare. precum in cazul accidentelor de circulatie. la membrele inferioare).probarea raportului sexual se face in mod diferit. infractiunea de viol constituie raportul sexual cu o persoana de sex feminin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful