Medicina legala - invatat

1. Medicina legala (notiune/definitie)

Medicina legala – reprezinta o disciplina medicala de sinteza, situata la granita dintre stiintele medico-biologice si cele socio-juridice, care are drept scop sprijinirea competenta a justitiei ori de cate ori pentru lamurirea unei cauze judiciare sunt necesare anumite precizari cu caracter bio-medical. de precizat: domeniul sau obiectul de activitate al medicinii legale consta in: o studiul aspectelor legate de moarte (felul mortii, cauzele si semnele mortii etc.), prin examinarea cadavrului sau a fragmentelor de cadavru, indiferent de intervalul de timp; o studiul persoanei fizice (anume omul viu) sau a documentelor medicale ce apartin acesteia, de exemplu in scopul probarii unor violente exercitate asupra sa, a existentei discernamantului etc. 2. Structura retelei de medicina legala

Activitatea de medicina legala din Romania se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 459/2001 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala. Reteaua de medicina legala este organizata la nivel national si are o structura piramidala, fiind compusa din urmatoarele nivele de competenta: Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici”, Bucuresti – unitate cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Sanatatii; in cadrul acestuia: Institute zonale de medicina legala – unitati cu personalitate juridica in subordinea administrativa a Ministerului Sanatatii care isi au sediul in centre medicale universitare: Cluj, Iasi, Timisoara, Targu-Mures, Craiova; o in cadrul acestora functioneaza cate o comisie de control si avizare a documentelor medico-legale. Servicii medico-legale judetene – functioneaza in orasele resedinta de judet fiind subordonate, din punct de vedere administrativ, directiilor de sanatate publica; Cabinetele de medicina legala – se afla in structura organizatorica a serviciilor de medicina legala judetene. Activitatea de medicina legala din Romania: se realizează de către medicii legişti încadraţi in instituţiile de medicina legala; se desfăşoară cu respectarea principiului teritorialităţii si al competentei; este coordonata de ministerul sanatatii si familiei si din punct de vedere administrativ de Ministerul Sănătăţii. 3. Consiliul superior de medicina legala

Consiliul superior de medicina legala – coordoneaza activitatea de medicina legala, din punct de vedere stiintific si metodologic, impreuna cu Ministerul Sanatatii, in vederea asigurarii unei practici medico-legale unitare pe intreg teritoriul tarii;

1

acesta este condus de un presedinte, desemnat prin votul majoritatii membrilor consiliului, pe o perioada de 2 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului; consiliul superior de medicina legala se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin 1/3 din numarul membrilor sai. 4. Comisiile mixte

Comisiile mixte – se constituie prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului justitiei, in vederea realizarii controlului si al verificarii ori de cate ori exista indicii cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale in desfasurarea activitati ide medicina legala; comisiile mixte sunt alcatuite dintr-un numar par de membrii (minim 4), reprezentati de medici legisti, in activitate cu gradul de medic primar, din cadrul Ministerului Sanatatii si juristi din cadrul Ministerului Justitiei; o in componenta comisiilor mixte numarul medicilor legisti trebuie sa fie egal cu numarul juristilor; o de asemenea, in comisiile mixte pot fi cooptati si alti specialisti din Ministerul Sanatatii sau Ministerul Justitiei. in situatia in care sunt constatate nereguli cu privire la modul de desfasurare a activitatii de medicina legala, care pot atrage responsabilitatea si sanctiunea medicilor legisti respectivi, comisia mixta poate sesiza, dupa caz, Colegiul Medicilor din Romania sau organele judiciare. 5. Consiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala

Consiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala – urmareste evaluarea activitatii de medicina legala si a activitatii de control desfasurate de comisiile mixte, fiind alcatuit din: ministrul sanatatii, in calitate de presedinte; ministrul justitiei; ministrul administratiei si internelor; procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; directorul general al Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici”, Bucuresti; directorii institutelor zonale de medicina legala. de precizat: consiliul se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar si adopta masurile prin care poate fi imbunatatita activitatea de medicina legala, in vederea realizarii unui act de justitie cat mai eficient. 6. Legatura de cauzalitate (din perspectiva medico-legala)

Legatura de cauzalitate – este o notiune ce exprima corelatia (dependenta) dintre traumatism si prejudiciul generat (leziune traumatica sau deces), aceasta definind relatia care se poate stabili intre actiunea traumatica si efectul (posttraumatic) constatat. Legatura de cauzalitate poate fi: primara sau directa:

2

raportul de cauzalitate are aplicabilitate in cazul existentei mai multor agresori. prin prisma leziunilor traumatice produse victimei. tertiara sau asociativa (dublu conditionata) – atunci cand. 9. cat si o complicatie aparuta posttraumatic a carei etiopatogenie este greu sau chiar imposibil de apreciat in ce masura acesta tine de fondul patologic preexistent sau de efectele traumatismului in sine. 7. pentru ierarhizarea lor. la realizarea efectului. care se stabileste atunci cand intre traumatism si consecintele posttraumatice actioneaza ori se interpun factori preexistenti cu rol favorizant. Tanatologie – etapele mortii 3 . astfel. gravitatea faptei fiecaruia si implicit sanctiunea juridica adecvata. Tanatologie – definitia vietii si a mortii Tanatologia medico-legala studieaza problematica mortii organismului uman. in lista acestor factori elementul traumatic nu ar fi fost suficient sa genereze efectul. pentru a se putea stabili. reactivitate/excitabilitate. moartea constituie incetarea definitiva si ireversibila a vietii prin oprirea functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie) care determina disparitia individului ca entitate biologica. de care este invinuit un alt agresor. 8. viata constituie o forma superioara de miscare a materiei. de aceeasi valoare sau adjuvante. fizice si chimice care au loc in organism si care se caracterizeaza prin: metabolism. secundara sau indirecta – atunci cand intre traumatism si efect se interpune o Raportul de cauzalitate – este o notiune ce presupune compararea leziunilor traumatice evidentiate si a obiectelor traumatice care le-au generat. raportul de cauzalitate va folosi juristului pentru incadrarea diferentiata a faptelor. calificata ca atare ori de cate ori intre traumatism si efect nu se interpune nimic. o mediata/conditionata. exemplu: o plaga perforata a obrazului produsa cu un obiect dur de tip intepator confera o anumita gravitate faptei agresorului. participa atat patologia preexistenta. cu mai multi agresori. (auto)reproducere. variabilitate si evolutie. in conformitate cu prevederile Codului penal. reprezentand o sinteza a tuturor proceselor mecanice. Raportul de cauzalitate (din perspectiva medico-legala) o imediata/neconditionata. spre deosebire de lovirea cu pumnul in regiunea mandibulara si fractura dubla de mandibula consecutiva. realizanduse astfel o discriminare intre cauzele concuratoare (asociate.complicatie.  traumatismul agraveaza patologia preexistenta. in functie de gravitatea leziunii posttraumatice a carui responsabilitate se atrbuie fiecaruia in parte. rezulta astfel doua posibilitati:  factorii preexistenti agraveaza efectele traumatismului. neesentiale).

. ritm respirator etc. cand individul este prezent in mediu. o de imobilitate. producandu-se o diminuare a functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie). secunde). poate readuce individul la viata. dupa instalarea mortii definitive pot fi puse in evidenta semnele mortii. de precizat: instituirea masurilor de protectie cardio-circulatorie si respiratorie. ca de exemplu cazul zdrobirilor de organe vitale. in care apar transpiratii reci. 4 . agonia parcurge urmatoarele faze: o euforica sau de preagonie. cu respiratie rapida. intrun interval de timp optim (de la debutul mortii clinice). poarta conversatii si isi urmareste parametrii functionali: puls. cand extremitatile se racesc si simturile dispar progresiv (in primul rand vazul. in conditii de hipotermie se apreciaza ca durata mortii clinice poate creste pana la 15-20 de minute. ca de exemplu in cazul unor boli cronice. o agonia alternanta. moartea clinica si moartea biologica sau definitiva. precum in cazul unor intoxicatii ori asfixii. cu exprimari incoerente. respiratia devine neregulata. durata mortii clinice – din momentul incetarii functiilor vitale si pana la instalarea leziunilor ireversibile la nivelul sistemului nervos central. moartea clinica nu poate dura mai mult de 5 minute. halucinatii etc. Agonia – etapa premergatoare mortii. formele agoniei: o agonia constienta sau lucida. care se caracterizeaza prin incetarea functiilor vitale (cardiocirculatorie si respiratorie). ireversibila spontan. organismul uman parcurge urmatoarele etape sau faze evolutive. o absente. individul nemaiputand reveni la viata prin metode de resuscitare. si anume: agonia.Etapele mortii – indiferent de felul sau cauza mortii. in care perioadele de luciditate alterneaza cu cele delirante. ore. o in lipsa aplicarii metodelor de resuscitare cardio-circulatorii si respiratorii. o agonia inconstienta sau deliranta. o scurte (minute. in care individul parcurge o stare de excitatie psihomotorie (miscari dezordonate). cianoza extremitatilor. minute). Moartea biologica sau definitiva – etapa ireversibila. pulsul este slab etc. o insa. fara ca la nivelul sistemului nervos central sa se instaleze leziunile ireversibile. de precizat: data fiind existenta tulburarilor psihice.. este nelinistit. agoniile pot fi: o lungi (zile. agonicii sunt considerati iresponsabili pentru faptele sau actele comise. aflate la limita viata-moarte. in care fenomenele tanatologice se impun fata de cele biologice. in evolutia sa.. o de „privire fixa”. Moartea clinica – etapa intermediara intre viata si moartea definitiva (biolgica). pana la ultimul care este auzul). dar regulata.

o are o valoare orientativa in stabilirea datei/orei mortii. cord (activitatea sistemului cardio-circulator). catre exterior. au valoare orientativa. sunt date de alterarea „trepidului vital”: creier (activitatea sistemului nervos). de precizat: ca semne negative de viata pot fi: pleoape intredeschise. Semne pozitive precoce de moarte: racirea cadavrului (algor mortis) – fenomenul de cedare a caldurii. 5 . o coma de grad III – coma profunda. sincope dupa consum de alcool etc. o tipuri: sincope emotive. sincopa – constituie pierderea brusca si de scurta durata a constiintei prin anoxie cerebrala generate de oprirea circulatiei sau a respiratiei. deshidratarea – se produce datorita diminuarii lichidelor din zonele/straturile superficiale ale pielii. nu se simte pulsul. ocular si verbal. lipotimii. de inhibitie a activitatii nervoase superioare. deoarece este influentata in mod direct de temperatura mediului in care a stat cadavrul. tipuri: o coma de grad I – subcoma. cardio-circulatorii si respiratorii. prin evaporare. caracterizata prin pierderea partiala sau totala a constiintei. lipotimia (lesinul) – reprezinta o sincopa falsa prin abolirea de scurta durata a starii de constienta insotita de pierderea tonusului postural dar cu mentinerea functiilor vitale la parametrii optimi. musculatura flasca. Semnele negative de viata – prezinta urmatoarele caracteristici: apar imediat dupa incetarea functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie). datorita lipsei circulatiei sanguine. degetele mainilor in semiflexie. in conditiile intreruperii circulatiei sanguine. sincope cardiace. o coma de grad IV – coma depasita. plaman (activitatea sistemului respirator).Moartea aparenta – se caracterizeaza prin o reducere foarte accentuata a functiilor vitale si a activitatii sistemului nervos central. cazuri de moarte aparenta: coma (somnul profund) – stare patologica. midriaza (dilatarea pupilei peste 4mm si care nu raspunde la stimulul luminos). Tanatologie – semnele de moarte Semnele mortii sunt acelea pe baza carora este sustinuta realitatea decesului unei persoane. mai rapid sau mai lent in functie de temperatura mediului ambiant. sincope dupa o durere puternica. a mobilitatii voluntare si a sensibilitatii constiente cu pastrarea (la parametrii redusi) a functiilor vegetative fundamentale. nu se percep contractiile inimii. o deshidratarea nu are valoare in stabilirea datei mortii. moarte aparenta). daca se inteapa corpul intr-o anumita zona nu curge sange etc. nepermitand sustinerea diagnosticului de moarte reala (fiind prezente si in sincope. o de precizat: profunzimea starii de coma se poate aprecia in functie de raspunsul motor. 10. o coma de grad II – coma propriu-zisa.

 lignifierea (tabacirea) – forma particulara de mumifiere. rigiditatea cadaverica (rigor mortis) – consecinta intaririi/contracturii muschilor scheletici.lividitatile cadaverice (livor mortis) – pete rosiatice-violacee care apar prin distributia/acumularea sangelui in zonele declive (de jos) ale cadavrului. acestea pot fi: modificari distructive: o putrefactia – se desfasoara sub influenta germenilor microbieni (aerobi si anaerobi). in final. in mod intentionat sau accidental. o distrugerea cadavrului – poate fi consecinta a actiunii vietuitoarelor (animale. terenurile de turba).: balti.: mlastini acide. oxigen in cantitate redusa (sau absent) si mediu umed (ex. o adipoceara (saponificarea sau sapunul de cadavru) – fenomen cadaveric tardiv care apare dupa putrefactie si care macereaza pielea si permite contactul apei cu tesutul adipos. modificari semiconservatoare – caz in care cadavrul mai poate fi identificat si eventualele leziuni traumatice externe mai pot fi recunoscute. sub influenta enzimelor proprii organismului. chimice (substante caustice) sau mecanice (dapasaj). autoliza – fenomen cadaveric distructiv.  conditii de mediu prielnice saponificarii: temperatura ridica. se instaleaza in sens cranio-caudal si dispare in aceeasi ordine in care a aparut.). Semne pozitive tardive de moarte – in functie de conservarea aspectului cadavrului si inclusiv a leziunilor traumatice.  congelarea (inghetarea) – caz in care cadavrul se pastreaza pe perioade indefinite. descompunerea cadavrului.).  formarea sapunului de cadavru inhiba putrefactia. modificari conservatoare – acestea pot fi: o naturale – precum:  mumificarea – presupune deshidratarea generalizata a cadavrului. insa dupa 6 . continuand autoliza si generand. care se produce in mediile bogate in acid tanic si humic. dar cu o oarecare dificultate.  pietrificarea (mineralizarea) – se produce prin mineralizare postmortem (cu saruri de calciu). cu reactie puternica (ex. ventilatie buna si umiditate scazuta sau absenta. prin metode fizice (incinerarea). dar si a omului. lacuri etc. o autoliza precede fenomenul de putrefactie si duce la ramolirea si lichefierea tesuturilor si a organelor. insecte etc. sub conditii de mediu favorabile reprezentate prin: temperatura crescuta. precoce care se desfasoara in absenta microbilor. se pune in evidenta la nivelul articulatiilor. o de precizat: apare dupa 1-3 ore de la deces. sub influenta fortei gravitationale si in lipsa circulatiei sangelui.

in unele cazuri.: plagi impuscate in cap. spanzurare etc. cu intentie (directa) dar si din culpa. poate surveni in urmatoarele imprejurari: o accidente – situatii in care decesul survine ca o consecinta a nerespectarii unor norme. accidentul ca urmare a unor greseli produse in activitatea de asistenta medicala: tratament incorect. boli organice etc. patologica. o prin actiune indirecta a agentului traumatic (ex. se considera urmatoarele situatii ca fiind un caz de moarte suspecta de a fi violenta: decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost verificata periodic. de munca. precum si decesul care survine in timpul unei misiuni de serviciu. casnice etc. Moartea suspecta de a fi violenta – care poate fi inclusa.  in aceasta categorie intra si omorul savarsit la rugamintea sau cu acceptul victimei. fiind cel mai frecvent tip de deces. 7 .).: moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate). legi referitoare la desfasurarea unor activitati sociale. produsa cu intentie (directa sau indirecta) ori cu praeterintentie. o omorul (crima) – consecinta a hetero agresiunii umane. din punct de vedere al modului de actiune al agentului traumatic extern. ca eveniment final al evolutiei unei afectiuni. Moartea neviolenta – determinata exclusiv de cauze interne. nesupraveghere etc. reprezentata prin procese fiziologice de imbatranire.: intoxicatiile provenite in timpul spitalizarii).  de asemenea. moartea violenta poate fi: o prin actiune directa a agentului asupra organismului uman (ex. religie etc. accidental. produs. o artificiale – precum mentinerea in camere frigorifice. o sinuciderea – act autolitic (in functie de societate. imbalsamarea si plastifierea. Tanatologie – felul mortii Moartea violenta – apare din actiunea unor agenti traumatici externi. datorita cauzelor si circumstantelor. 11.. o executia capitala – pedeapsa cu moartea este o circumstanta particulara de deces a unei persoane care a fost condamnata printro hotarare definitiva data de o instanta judecatoreasca.desghetare procesul de putrefactie avanseaza foarte rapid. de cele mai multe ori. decesul care survine in custodie (ex. precum:  accidente rutiere. cadavre neindentificate sau scheletizate. intruna din celelalte doua morti.). aceasta poate fi: naturala – de batranete. feroviare..

o exemplu: lovirea puternica a zonei laringiene. rapid. iar moartea poate fi pusa in legatura cu acel eveniment. in urmatoarele cazuri: o moarte violenta. moartea prin inhibitie (reflexa) – se produce la indivizii sanatosi.: stresul psihic intens duce la deces). dupa efectuarea autopsiei medico-legale. autopsia medico-legala trebuie sa fie completa (craniana. moartea subita .  decesul survenit intr-un loc public sau izolat. fara a mai fi necesar acordul reprezentantilor legali. o moartea de cauza necunoscuta (ex. 13. autopsia medico-legala este obligatorie.  decesul care survine in custodie. o determinare psihica (ex. are urmatoarele particularitati: este efectuata numai de catre medicul legist. la o persoana fara o patologie diagnosticata ori cu o afectiune cronica. chiar si atunci cand a trecut o perioada de timp intre evenimentul traumatic (accident. 12. Reactia vitala in medicina legala Reactia vitala (definitie) – reprezinta totalitatea modificarilor locale (tesuturi. aflata in tratament si a carei evolutie nu presupunea acest deznodamant. emis de un organ de ancheta abilitat. 8 . dar cu o reactivitate particulara. organe) si/sau generale (ale intregului corp) care apar in organismul uman viu. moartea functionala (dinamica) – care la autopsie nu pune in evidenta nici o leziune si nici o modificare a organelor (in esenta nimic traumatic). aceasta se executa numai in baza unui document oficial. al statului.: atunci cand familia. fizic. chimic ori biologic). rudele. epigastrice etc. ca de exemplu:  moarte subita.decese survenite in locuri publice sau izolate.) si pana la deces.se produce brusc. de regula. in plina stare de sanatate. la care datele de ancheta pun in evidenta un moment traumatic. se executa la unitatea medico-legala pe a carei raza teritoriala s-a produs decesul persoanei sau unde a fost gasit cadavrul. o cauza mortii este suspecta de a fi violenta. ca raspuns la actiunea unui agent traumatic (mecanic. agresiune etc. toracica si abdominala). scris. petrecut cu putin timp anterior decesului. decesul unui pacient in timpul sau la scurt timp dupa o interventie medicochirurgicala. cunoscutii nu pot proba cu documente medicale o patologie prin care sa se poata explica decesul).  decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost verificata periodic etc. Autopsia medico-legala (obligatorie) Autopsia medico-legala – denumita si judiciara sau oficiala. aceasta avand. datele obtinute sunt trecute imediat intr-un raport de autopsie medico-legala.

Reactii vitale propriu-zise locale – de regula. care in mod sigur au survenit in timpul vietii. material care in mod normal nu face parte din sange. depistarea substantelor toxice in sange si/sau in diferite organe – exemplu: prezenta unor substante toxice. anemia – reprezinta consecinta unor mari pierderi de sange. pamant etc. septicemia – infectie generalizata a organismului. s-a constat ca moartea nu se instaleaza in mod simultan si brusc in toate celulele si organele corpului uman. iar cheagurile de sange care se produc post-mortem nu sunt (au suprafata lucioasa.reactia vitala reprezinta un criteriu de diferentiere a leziunilor traumatice din timpul vietii de cele produse dupa moarte. organe sau parti din organism dupa incetarea vietii. avand drept scop anularea sau diminuarea consecintelor posttraumatice (repararea tesutului lezat). Reactii vitale propriu-zise generale – din aceasta categorie fac parte urmatoarele: aspiratul pulmonar – constituie punerea in evidenta la nivelul alveolelor pulmonare a diferitelor elemente: sange. incepand cu a 11a zi de la constituirea hemoragiei tisulare apare o coloratie galben-bruna cu tenta rosiatica. o incepand cu 2-3 zile capata o coloratie ruginie sau galbioara. Reactii post-vitale – constituie totalitatea fenomenelor de viata reziduala a unor celule. astfel. datorita hemoragiei interne sau externe. Reactia vitala propriu-zisa – cuprinde modificarile posttraumatice cu caracter cert vital. pseudoperoxidaze). fapt ce da impresia de lipsa de tesut. tesuturi. neteda. continut gastric. cu agonie indelungata. crusta – caracteristica plagilor sau excoriatiilor si necesita un interval mai mare de supravietuire pentru a se putea forma. de exemplu: 9 . denumit embol. transformarile hemoglobinei – in functie de etapele de degradare a hemoglobinei. apa. embolia – anume prezenta in vasele sangvine a unui element. socul – reactie complexa neuro-endocrina-umorala de raspuns al organismului la actiunea unui stimul agresogen. straine. o ulterior.. se pot descrie urmatoarele variatii de culoare: o initial coloratia este rosiatica (posttraumatica). retractia tesuturilor sectionate – presupune indepartarea marginilor plagii. in stomac ridica semne de intrebare asupra momentului in care au fost introduse ori administrate. sunt descrise in mortile lente. din aceasta categorie fac parte: hemoragia tisulara – denumita si infiltrat sangvin sau hemoragic. coagularea – cheagurile de sange care se formeaza in timpul vietii sunt aderente la tesuturi. reactiile enzimatice – prin care pot fi diferentiate hemoragiile tisulare de lividitatile cadaverice (peroxidaze. umeda). inflamatia – reactie de raspuns a organismului viu la actiunea unor factori sau agenti de mediu. care sa faca dovada existentei respiratiei in momentul contactului cu materialul aspirat.

aruncarea unui cadavru de la inaltime in scopul producerii unor leziuni traumatice prin care sa se mascheze mecanismele reale ale decesului etc. Reactii post-mortem – reprezinta totalitatea leziunilor traumatice produse cadavrului in mod accidental sau cu intentie. Strangularea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lat actionat de o forta. cu o concentratie normala de oxigen. 10 . fie toraco-abdominala. o diverse mijloace mecanice care strang progresiv latul la anumite intervale de timp. alta decat cea a propriului corp atras de forta gravitationala. precum: plagi. strangulare sau sugrumare.o un individ care s-a impuscat in inima a reusit sa se spanzure dupa aceea. 14. excoriatii sau interne. forme de spanzurare: o spanzurare tipica – nodul este situat in regiunea posterioara a gatului. deasupra planului de sprijin. atras de forta gravitationala.: spanzurarea in picioare). Spanzurarea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lat actionat de greutatea propiului corp. fiind intrerupt in zona nodului atunci cand latul este cu perimetru fix. pana la nivelul plamanilor si implicit al alveolelor pulmonare. o spanzurare incompleta – cand cadavrul atarnat in lat atinge suprafata de sprijin cu o anumita regiune a corpului (ex. o este incomplet. de pilda: fractura de coloana vertebrala. fara a se rezema de nici o suprafata. Asfixiile mecanice Asfixiile mecanice – presupun impiedicarea patrunderii aerului. asupra latului care comprima gatul actioneaza: o agresorul care trage de capetele latului (latul sicilian). sectionarea (depesajul ori ciopartirea) cadavrului. Asfixiile mecanice prin comprimare – care pot fi: fie a gatului: spanzurare. accidental (de catre animale ori vehicule) sau intentionat. partiala sau totala. o spanzurare completa – corpul este suspendat in lat. o spanzurare atipica – nodul se afla in oricare alta pozitie. astfel. incinerarea cadavrului. o este de adancime neuniforma (mai profund in zona opusa nodului latului). prin caile respiratorii. la ceafa. caracteristicile santului de spanzurare: o este situat circular in treimea superioara a gatului. exemple in acest sens: diverse leziuni traumatice externe. in cazul strangularii.

: perna. o prin aplicarea unor pungi de plastic pe cap. anume glontul sau multiplu.o diferite greutati atasate capatului liber al latului. stranse pe gat. facand astfel imposibila patrunderea aerului prin caile respiratorii spre plaman. sau total al organismului cu lichidul respectiv. leziunile ce pot fi produse de armele de foc sunt: leziuni primare – sunt determinate de factorii primari ai impuscarii: proiectil (unic. 11 . Sugrumarea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu mana ori ambele maini. pielii. o imersie – prin care se intelege aruncarea cadavrului in apa. Asfixiile mecanice prin obstructie – acestea pot fi: sufocarea si innecarea. Innecarea – constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin obstructia cailor respiratorii (si implicit a alveolelor pulmonare) cu lichide care inlocuiesc aerul respirat. acoperindu-se orificiile respiratorii. in timp ce corpul este imobilizat in diverse pozitii. din punct de vedere medico-legal se face distinctia intre: o submersie – prin care se intelege moartea organismului ca urmare a contactului cu mediul lichid (adica o asfixie mecanica propriuzisa). si implicit spre alveolele pulmonare. prin caderea acestora latul se strange. si/sau excoriatii. precum alicele) sau fragmente de proiectil. 15. Armele de foc – leziuni traumatice si elemente caracteristice Din punct de vedere medico-legal si criminalistic. o prin impingerea si mentinerea capului in obiecte moi (ex. batista). sufocarea se poate realiza: o cu mana. latul avand un capat in jurul gatului. o prin fixarea unor benzi adezive pe orificiile respiratorii externe. leziuni secundare – sunt generate de factorii secundari ai impuscarii: o flacara. care poate determina arsuri ale hainelor. iar prin imersie se incearca disimularea decesului. fie una patologica). Sufocarea – constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin astuparea orificiilor respiratorii superioare (nasul si gura). sub mandibula. ca urmare a sugurmarii pot fi observate la nivelul gatului echimoze. determinate de degetele agresorului. insa in aceasta situatie moartea s-a produs prin alte cauze (fie o moarte violenta. o propriul corp. innecarea poate avea loc in mod consecutiv.. in pozitia „arcului”.  cand victima nu-si mai poate mentine ridicate picioarele. produse de unchii. prin scufundare. parului etc. iar celalalt in jurul picioarelor. anume contact partial al capului sau numai al orificiilor respiratorii externe cu un lichid.

o pulberea nearsa sau arzanda. 12 . generand un relief caracteristic – incrustatii cu arsuri punctiforme. se formeaza prin patrunderea microparticulelor de pulbere in piele si nu se spala sub jet de apa. astfel se pot deosebi trei situatii: impuscarea cu teava lipita (distanta nula) – atunci cand retezatura anterioara a tevii vine in contact cu corpul victimei. pulberi din tragerile anterioare. pe o arie mica. depistarea orificiului de intrare sau de iesire si prezenta inelelor. arsa sau arzand (anume factorii secundari). are o forma rotunda sau ovala. Zona de tatuaj – caracteristici: este dispusa in jurul orificiului de intrare. Zona de pseudotatuaj – caracteristici: se gaseste in jurul orificiului de intrare. sub forma unui lizereu negricios. leziuni/urme tertiare (reziduale) – sunt induse de factori/elemente reziduale care se gasesc in interiorul tevii si care sunt antrenate si transportate de proiectil: unsoare. o pulberea arsa (fumul sau funinginea). Stabilirea distantei de tragere in cazul impuscarii cu glont – se face in functie de prezenta pe hainele sau pe corpul victimei a urmelor/leziunilor determinate de factorii secundari ai impuscarii.  plagi sau pete pergamentate de culoare galbuie etc. rugina. lipsind actiunea factorilor secundari. chimice sau termice) se pot manifesta prin:  ruperea imbracamintei.. in functie de unghiul de tragere.o gazele. care patrunde in piele in jurul orificiului de intrare.  deformarea orificiului de intrare al proiectilului. leziuni/urme cuaternare (conexe) – sunt datorate factorilor/elementelor preluate de proiectil in trecerea sa prin diverse medii (nisip. fibre de material etc. apare ca o zona negricioasa sau cenusie.) sau prin ricosare. este determinata de pulberea nearsa. in functie de distanta de tragere. impuscarea in afara limitei de actiune a factorilor secundari (distanta mare sau indepartata) – situatie in care. faina. depusa pe pielea victimei si/sau al agresorului. are o forma rotunda sau ovala. este determinata de depunerea elementelor reziduale (factori tertiari preluati de glont) pe tegument si care se spala sub actiunea jetului de apa. de ordinul centimetrilor. pe o arie mai mare. fragmente metalice etc. Obiectivele expertizei medico-legale in cazul impuscarii mortale: daca leziunile traumatice constatate sunt consecinta impuscarii. cu raza de 2-3mm. in functie de unghiul de tragere. provin din arderea pulberii in interiorul tevei si ale caror actiuni (mecanice. impuscarea in limita de actiune a factorilor secundari (distanta mica sau apropiata) – situatie in care actiunea factorilor secundari se soldeaza cu un tatuaj mai mult sau mai putin evident macroscopic. se poate evidentia pseudotatuajul.

existand pericolul cert. iminent sau tardiv. gravitatea unei/unor leziuni sau boli posttraumatice. sinucidere. numarul si succesiunea impuscaturilor. in ce circumstante se putea produce moartea persoanei (crima. iar la cadavru prin uscare se pergamenteaza). o avortul posttraumatic – se refera la intreruperea cursului normal al sarcinii. distanta de la care s-a tras. stabilirea numarului de „zile de ingrijire medicala” tine cont de: o criteriul diagnostic – timpul.este determinat de particule mici de metal ce provin din canalul tevii. ca o consecinta directa a traumatismului exercitat asupra unei femei gravide aflate in imposibilitatea de a se apara. Numarul de „zile de ingrijire medicala” Numarul de „zile de ingrijire medicala” – reprezinta numarul de zile prin care se estimeaza in mod direct. o pierderea unui organ. o infirmitatea – o vatamare corporala grava. ori a fost postmortem. ca acea leziune sa determine moartea. glont sau resturi ale capsei care se depun pe glont la trecerea fortata a acestuia si care vor fi transportate odata cu glontul (si poate aparea indiferent de distanta de tragere).se mai numeste si inel de contuzie. disimulare). partiala sau totala. Criteriile medico-legale de evaluare a gravitatii unui traumatism Criteriile medico-legale prevazute de Codul penal prin care numai medicul legist poate evalua gravitatea unui traumatism asupra organismului uman sunt: o numarul de „zile de ingrijire medicala”. cu caracter permanent. care depinde de dispozitia celor trei elemente specifice impuscarii: orificiul de intrare. care produce un handicap fizic sau psihic. Inelul de metalizare (in impuscare) . 16. o sluţirea (deformarea fizica a persoanei). 13 . care zdrobeste epiderma si indeparteaza derma de care se freaca si pe care le afunda (la organismul viu se acopera de crusta. marimea si numarul leziunilor traumatice. o pierderea unui simt. o punerea in primejdie a vietii persoanei (posibil subiect separat de examen) – atunci cand o leziune traumatica a pus in primejdie viata unei persoane. daca impuscarea a avut loc in timpul vietii si a determinat sau nu moartea. Inelul de excoriatie (in impuscare) . din punct de vedere medico-legal. canalul. 17. o incetarea functionarii unui simt sau organ. orificiul de iesire. in lipsa unui tratament medical adecvat.directia de tragere. localizarea. de eroziune sau inel traumatic si reprezinta expresia fizica a trecerii glontului printre straturile tegumentului.

cu caracter permanent. Slutirea Slutirea – reprezinta o vatamare corporala grava. 14 . chiar daca nu exista un proces natural de vindecare. 181 infractiunea de vatamare corporala. desi individul prezinta o invaliditate. constand intr-o deformare evidenta. handicapul psihic are un substrat organic obiectivabil (ex. Infirmitatea – constituie o vatamare corporala grava. o astfel. deoarece acestia pot fi supliniti prin proteze. Infirmitatea 18. obiectiva. care. o intre 21-60 de zile – art. 182 infractiunea de vatamare corporala grava. a mustatii. aceasta nu-i afecteaza capacitatea de munca in cadrul meseriei sale. de precizat: potrivit Codului penal: o cel mult 20 de zile de ingrijire medicala – art. 19. care produce un handicap fizic sau psihic. partiala sau totala. un invalid poate avea capacitate de munca: o pastrata – astfel. a barbii. handicapul fizic este reprezentat prin: o pierderea unui organ si/sau incetarea ori diminuarea semnificativa si permanenta a functionalitatii acestuia. o criteriul antecedentelor patologice. pierderea dintilor. Invaliditatea Invaliditatea – reprezinta existenta unui deficit functional temporar sau permanent care poate avea repercursiuni asupra capacitatii de munca a persoanei respective. o pierduta (temporar sau permanent). 20.: epilepsia posttraumatica etc. producand persoanei respective o stare de inferioritate. o scazuta. 180 infractiunea de loviri si alte violente. o lipsa unui segment corporal si/sau paralizia ori alterarea semnificativa a sensibilitatii locale. punand persoana respectiva in conditii de inferioritate. prejudiciul estetic poate fi remediat protetic si astfel caracterul de permanenta al prejudiciului posttraumatic dispare. inclusiv cei frontali. o pierderea sau reducerea semnificativa si permanenta a unui simt. Din punct de vedere medico-legal nu se poate accepta drept slutire: taierea/smulgerea/ruperea/arderea sau vopsirea parului capilar. altereaza aspectul estetic al unei regiuni anatomice. genelor ori a sprancenelor (au caracter temporar). cu caracter permanent.). o peste 60 de zile – art. indiferent de localizare.- o criteriul terapeutic – pronostic (recuperator).

sapa. de culoare rosiatica-violacee. verzuie. virusi. proiectile. o astfel. cutit de masa. aparuta datorita unei agresiune/loviri cu un corp dur. impuscarea. Eritemul posttraumatic – adica rosirea pielii. 22. de la coloratia rosiatica initiala. care apare ca urmare a unui traumatism de intensitate mica si care dispare in cateva ore. intepare – injunghierea cu un obiect dur de tip taietor. de regula. Agentii traumatici – notiuni si particularitati/clasificare Agentii traumatici reprezinta orice forma de energie exterioara organismului care actionand asupra acestuia poate produce leziune. obiecte. furculite. psihic – pot fi probati doar de medicul legist. in cateva ore echimoza devine albastruie (persista 2-3 zile). furci. strivirea – zdrobire intre 2 corpuri dure. satar. tarare (frecare) – zgariere. Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara – acelea in cazul carora pielea (tegumentul) este integra. nelasand cicatrici. precum: o obiecte intepatoare – ace. o obiecte taioase – briceag. Clasificarea agentilor traumatici mecanici: corpuri contondente . biologici – animale. arme ascutite. nu sunt periculoase pentru viata victimei si se vindeca fara a lasa urme pe piele. 15 . fizici – temperatura. iar in final galbuie (dupa aproximativ 8-10 zile).pot fi modificate in functie de forma. cuie. pe fond tumefiat (umflatura) si care nu dispare la presiune digitala. medicamente. Echimoza (vanataia) – cea mai frecventa leziune traumatica externa.21. lovirea pasiva – lovirea de un corp dur. taiere-sectionare despicare cu un obiect dur taietor. smulgere – ruperea unui tesut. relief si dimensiunea suprefetei de impact. acestia pot fi: mecanici – corpuri contondente (piatra. vechimea unei echimoze poate fi apreciata in functie de modificarile de culoare pe care aceasta le parcurge in timp. Hematomul – reprezinta o leziune traumatica elementara fara solutie de continuitate. electricitatea. reprezentand mici rupturi vasculare sub piele. chimici – substante toxice. Modalitati de realizare a leziunulor traumatice prin agenti traumatici mecanici: lovirea activa – lovirea cu un corp dur. bacterii. lama. o obiecte taioase-despicatoare – topor. comprimarea. de precizat: echimozele nu dispar la digito-presiune. apoi cafenie (3-7 zile). pumn).

zona excoriata nu sangereaza si in timp se acopera cu o crusta galbuie. o profunda.  fundul plagii este neregulat. o in functie de mecanismul de producere se pot deosebi mai multe tipuri de plagi contuze sau zdrobite. iar la cadavru prin necropsie. cu lezarea doar a straturilor epidermului. au o gravitate mai mare. Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara – acelea in cazul carora se afecteaza integritatea pielii. in consecinta. cele mai frecvente fiind cicatricile. situatie in care existenta sa este obiectivata la omul viu prin investigatii de laborator (ex. ecografii etc.  peretii plagii sunt uniti din loc in loc prin punti tisulare (de tesut).). drept pentru care are loc o sangerare redusa cantitativ. care intereseaza si dermul. se vindeca cu sechele.  sangerare redusa. in timp. sub forma unui cucui).: in mod direct prin hematom cerebral sau indirect ca urmare a unor complicatii). uneori provocand decesul victimei si de regula. excoriatia poate fi: o superficiala. Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara 23. caz in care este evidentiata prin examen extern (ex. mai optuze.- - aceasta leziune se poate localiza: o superficial. de atac sau de aparare. de precizat: plagile pot fi superficiale sau profunde. Tipuri de plagi: plaga contuza (zdrobita) – se produce prin actiunea traumatica a unui corp dur. de precizat: plagile se pot vindeca per prima (fara complicatii) sau per secunda (cu aparitia unor complicatii septice). Plaga (rana) – constituie o leziune traumatica care se caracterizeaza prin distrugerea tuturor straturilor pielii. o caracteristici:  profunzime mica. inegale ca marime. hematoamele intinse in suprafata pot: o induce starea de soc (posttraumatic sau hemoragic) si. Excoriatia (zgarietura) – se caracterizeaza prin distrugerea straturilor superficiale ale pielii.  unghiurile sunt mai deschise.: la cap. o determina decesul victimei (ex. zona excoriata (jupuita) – reprezinta leziunea intinsa in suprafata. sub aspect medico-legal pot fi considerate leziuni care au pus in primejdie viata persoanei.: tomografii. si anume: 16 . penetrante sau nepenetrante. o prodund.  margini neregulate. zona exterioara se acopera cu o crusta bruna.

astfel incat o parte a acestuia se izbeste cu violenta de planul de sustinere.  cu amputare a unui fragment de membru (ex. a unor leziuni traumatice prin agenti traumatici mecanici.  intre peretii plagii nu mai exista punti de tesut.  24. care consta in schimbarea pozitiei corpului. netede. o plagile taiate pot fi:  liniare si uneori chiar oblice (dupa cum actioneaza obiectul taietor).  plaga smulsa care poate aparea sub forma:  plagii scalpate. in urma unei duble actiuni: de intepare-penetrare si de taieresectionare. astfel incat tesuturile sunt indepartate catre lateral. osos (craniu. dure (ex. cu margine ascutita. fracturi de oase etc. avand loc totodata contuzia tesuturilor (zdrobirea lor). genunchi etc. cu varful ascutit. o caracteristicile plagii taiate:  marginile sunt regulate. 17 .: topor).  unghiurile sunt ascutite. fiind mai profunde la debut. lungimea lamei obiectului cauzator.).: cutit). plaga intepata – rezultatul actiunii agentilor traumatici duri. care depaseste. de regula. o are loc producerea unei leziuni profunde. o de obicei. prin impingere sau impingere-rasucire. plaga taiata – produsa de un obiect taios.  este insotita frecvent de leziuni traumatice grave ale tesuturilor subadiacente: rupturi sau zdrobiri de organe. fara miscari coordonate.  plagii sfasiate. plaga despicata – se produce cu instrumente taioase grele.: deget. printr-o actiune de apasare-alunecare pe suprafata corpului (tegumentului).  plaga muscata este produsa fie de om sau animale si se caracterizeaza prin reproducerea formei arcadelor dentare. producandu-se o forfecare a pielii.plaga pleznita. diametrul plagii intepate este acelasi cu cel al obiectului traumatic. plaga intepat-taiata (injunghiata) – produsa de un agent traumatic cu varf ascutit si marginea taioasa (ex. Traumatismele prin cadere Caderea (notiune) – reprezinta o imprejurare de producere in mod pasiv. cand corpul contondent loveste pielea in zona unui plan dur. de adancime.). Modalitatile de producere a caderii sunt: prin contactul organismului cu planul de impact sunt: o mecanism direct primar – leziunile traumatice apar in zona in care corpul a luat contact direct cu planul de impact. ureche etc.

omorul din precipitare . feroviar etc. fracturi).sinuciderea prin precipitare.etc. excoriatii. o leziunile traumatice pot fi mai mult sau mai putin grave. o mecanism direct mediat – forta de impact reverbereaza la nivelul coloanei vertebrale. de regula de mica gravitate. pierderea echilibrului din cauze externe: . produs de sau in mijloacele de transport (rutier. sunt localizate pe partile proeminente. cabluri Traumatismul de trafic – constituie orice traumatism asupra organismului uman. 25. din cauze voite: . Traumatismele de trafic o mecanism direct secundar – leziuni traumatice ce apar dupa contactul primar produse de izbire.disimularea unui omor prin precipitarea accidentala sau in scop suicidal. Circumstantele de producere a caderii sunt: pierderea reflexelor de postura.). 18 . sunt grave. in interiorul organismului producandu-se rupturi de organe (implozit ale acestora. rostogolire. obiectivat prin leziuni traumatice. adesea mortale. pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare (sincope. pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare (sincope. gropi. adica sunt situate pe o singura parte a corpului mai precis pe zona de impact a corpului cu planul de impact. pe mai multe regiuni ale corpului. trecerea brutala a corpului de pe un plan de sustinere pe altul sub actiunea fortei gravitationale. rezulta echimoze. Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin precipitare: sunt multipolare.). pierderea echilibrului din cauze externe – ex. zdrobiri ale tesuturilor. plagi si in mod exceptional fracturi. lipotimii) sau voluntara (autopropulsia) – cazul precipitarii accidentale. de foarte multe ori rezista numai pielea. Mecanismele propriu-zise (simple) de producere a traumatismelor de trafic: prin lovire. Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin cadere: sunt unipolare. Circumstantele de producere ale precipitatii sunt: pierderea reflexelor de postura. lipotimii) sau voluntara (autopropulsia). in functie de distanta pana la sol. caderea – acest mecanism opereaza in cazul opririi sau pornirii bruste a unui autovehicul. sunt superficiale si sunt periculoase pentru viata chiar si in cazul caderilor de la inaltime mica. sunt numeroase si variate.reprezinta caderea de la inaltime mare. alunecare. prin contactul organismului cu diverse obstacole (ex: ramurile copacilor.: diverse obstacole. Precipitarea . o mecanism indirect – leziunile traumatice ce apar ca efect al compresiei organismului la oprirea brusca fara contact direct. viteza de deplasare a autovehiculului etc.

). plagi pana la leziuni grave care explica moartea. au loc fracturi sau striviri de organe. cand membrele pelviene sunt lovite cu bara de protectie se produc fracturi la nivelul acestora. o in general. comprimarea – presupune strivirea corpului pe o parte a autovehiculului sau alta suprafata dura (sol. 19 . enila etc. echimoze. mortale (ex. o leziuni traumatice ale membrelor superioare.). loveste victima cu partea frontala. fara ca rotile autovehiculului sa treaca peste corpul uman respectiv. leziunile traumatice se produc si la caderea victimei. leziunile traumatice produse fiind. corpul basculeaza pe vehiculul respectiv. ficatului si ale organelor interne aflate in zona lovita de volan. o echimoze sau excoriatii la nivelul toracelui. tararea – mecanism mai rar intalnit. o excoriatiile vor fi sub forma de dungi generate de frecarea pielii pe planul pe care se realizeaza tararea. perete. roata metalica. o autovehiculele mici lovesc sub centrul de greutate al corpului victimei determina rotirea victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea inferioara a corpului.: zdrobiri de organe. Mecanisme de producere a leziunilor traumatice la pietoni: cand autovehiculul.: cand pasagerii sunt proiectati in afara autovehiculului).proiectarea – poate avea loc in interiorul autovehiculului (ex. o de regula. de bazin si de femur. de cele mai multe ori. care consta in agatarea victimei de o parte a autovehiculului si tararea acesteia pe o distanta oarecare. iar cand autovehiculul loveste victima cu partea laterala aceasta este proiectata. calcarea – presupune trecerea sistemului de rulare a autovehiculului peste victima. Morfologia leziunilor traumatice in cazul conducatorilor auto: sindromul volanului – lovirea/comprimarea trunchiului de volan: o fracturi costale si de stern.). lovirea acesteia. comprimarea se insoteste si de tarare pe o distanta oarecare. rezultand fractura de rotula. o leziuni ale inimii. exista leziuni de gravitate redusa. o de precizat: examinarea medico-legala poate evidentia o serie de leziuni traumatice cu particularitati specifice fiecarui sistem de rulare (ex. fracturi sau rupturi de organe. excoriatii. sindromul bordului – lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului. copac.: proiectarea pasagerilor in scaunele din fata sau parbriz) sau in exterior (ex. o autovehiculele mari lovesc deasupra centrului de greutate a victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea superioara. o in functie de intensitate.: roata de cauciuc. alt autovehicul etc. exceptand cel de mare tonaj. diverse sectionari etc. tararea sa sub autovehicul si calcarea acesteia de catre rotile autovehiculului.

presiunea atmosferica scazuta. sindromul centurii de siguranta: . sindromul centurii de siguranta: . parbriz. pseudosindromul volanului – impactul hemitoracelui stang cu volanul si aparitia unor fracturi costale la acest nivel. excoriatii si fracturi costale. fie cand scade prea mult (consecinta generala fiind aceea a scaderii presiunii oxigenului in aerul inspirat). in tesuturile bogate in grasimi (creier). o barotrauma (spargerea timpanului. o metalizarea electrica – zona rigida uscata si rugoasa la nivelul orificiului de intrare. astfel. presiunea atmosferica crescuta – consecinta modificarilor concentratiei de azot din aerul inspirat. leziuni traumatice determinate de curentul electric si care pot fi decelate la autopsie: o marca electrica – leziunea patognomonica electrocutatiei ce poate fi decelata atat la locul de intrare cat si/sau la locul de iesire. bruna. sindromul parbrizului – lovitura la cap de stalpul din stanga. la coborarea in adancuri (scufundari) pot aparea: o narcoza hiperbara (betia adancurilor) prin depozitarea azotului. naturala sau artificiala. grinegricioasa. in cazuri extreme. o raul de altitudine – se manifesta la aproximativ 6000-7000m. tulburari respiratorii si ale ritmului cardiac si chiar deces.sindromul parbrizului – lovitura la cap de stalpul din stanga. 26. somnolenta.echimoze. o iar la ascensionare. rupturi pulmonare). in forma lichida. cauza aparitiei sale fiind scaderea concentratiei de oxigen sub pragul nevoilor limita ale organismului. Traumatologia fizica (agentii traumatici fizici) Presiunea atmosferica – devine periculoasa pentru organismul uman fie cand creste excesiv. determina: o raul de munte – apare la persoanele care fac ascensionari montane la altitudini mari (aproximativ 2500-3000m). hemoragie sinusala. producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-craniene. parbriz. excoriatii si fracturi costale. 20 . ameteli. nu este influentat de efort. oglinda retrovizoare. cand azotul revine in starea gazoasa. se poate produce embolia de ridicare/ascensionare (boala de cheson). in cazul expunerii de scurta durata. asupra organismului uman poarta denumirea de electrotrauma (electrocutare) si se poate prezenta sub doua aspecte: electrocutare nemortala (electrizare) si electrocutare mortala (electrocutie). producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-craniene. Curentul electric – agresiunea electrica. de bazin si de femur. oglinda retrovizoare.echimoze. rezultand fractura de rotula. o arsura (necroza) electrica – zona tegumentara dura-uscata. Morfologia leziunilor traumatice in cazul ocupantului locului din dreapta fata a autoturismului: sindromul bordului – lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului. fiind influentat de efort si consta in: oboseala.

27. individul devenind legoreic. betia patologica deliranta si betia patologica excito-motorie. radiatii neionizante – intre consecintele asupra organismului uman se numara. ca urmare a contactului cu agentul termovulnerant (solid. o epidermoliza – detasarea pielii din regiunea adiacenta marcii electrice. tulburari de perceptie (halucinatii) care pot induce comiterea unor acte precum omor.. o la nivel general: hipotermie. albicioasa si lucioasa. viol etc. temperatura scazuta (crioagresiunea sau frigul) poate determina: o la nivel local: degeraturi.5 grame pe litru) – fara efecte toxice. favorizarea aparitiei cancerului si scaderea duratei de viata.5) – se caracterizeaza prin euforie. memorie.5-2.este betia care se produce in mod accidental fara ca acest lucru sa fie dorit sau urmarit de individul respectiv. lichid sau gazos).). faza de betie usoara (de excitatie. Intoxicatia cu alcool etilic si cea cu dioxid de carbon Intoxicatia cu alcool etilic – parcurge urmatoarele faze: faza de betie infraclinica (sub 0. exceptie cazul in care individul are o sensibilitate crescuta la alcool.5) – se caracterizeaza prin alterarea functiilor intelectuale (discernamant.o edemul electrogen – suprafata tumefiata. balbait. tulburari respiratorii si cardiace. sterilitate. individul fiind confuz. flacciditate musculara si lipsa reflectivitatii. Betia accidentala (betia involuntara) .este betia caracterizata prin manifestari ample de ebrietate dupa indigestia unor cantitati mari de alcool. de asemenea distingem 3 forme ale acestui tip de betie: betia patologica halucinatorie. cataracta. care poate determina decesul cand temperatura corpului scade sub 28 ºC (functiile biologice se blocheaza si se instaleaza moartea). o metacromazia – modificarea culorii pielii in zona marcii electrice. cu un comportament dezinhibat. arsuri ale pielii (radiatii infrarosii) etc. insolatia. hipotermie. in functie de intensitatea efectelor produse. Radiatiile – pot fi clasificate.5-1. iar autocontrolul este suprimat (putand avea loc treceri bruste de la euforie la furie). Betia patologica (betia atipica) . in: radiatii ionizante – la care iradierea poate avea asupra organismului uman urmatoarele efecte: leziuni oculare. o la nivel general: hipertermie. faza de betie propriu-zisa (1. 21 .5) – caracterizata prin somn profund. Temperatura – actiunea nociva a temperaturii asupra organismului uman priveste doua aspecte: temperatura inalta (termoagresiunea) poate determina: o la nivel local: arsuri. caderea parului. talharie. orbire temporara sau definitiva (radiatii luminoase). care poate conduce chiar la deces. capacitate redusa de apreciere a pericolului si timp de reactie incetinit. peste 2. dura. faza de betie grava (comatoasa. 0. de exemplu: pigmentatia (radiatii ultraviolete). atentie etc.

reprezinta evidentierea alcoolului in urina (alcoolurina maxima are un decalaj de aproximativ 60 de minute fata de alcoolemia maxima). o in special o slabiciune a membrelor inferioare. confuzie si somnolenta. Discernamantul – reprezinta capacitatea unei persoane de intelege si constientiza faptele comise si urmarile acestora. in vederea determinarii responsabilitatii juridice. accepta. 28. uneori ca intoxicatii profesionale. avand reprezentarea consecintelor negative ale faptelor antisociale. si se manifesta prin: o dureri de cap. o moartea va surveni dupa cateva ore de la instalarea comei. o calitate juridica generala a persoanelor. Expertiza medico-legala psihiatrica (responsabilitatea. in vederea stabilirii responsabilitatii juridice a acesteia. astfel incat acesta trebuie sa se demonstreze (daca persoana respectiva avea discernamant in momentul comiterii faptei ilicite. dupa 1 – 1. asuma. mai rar ca mijloc de sinucidere si exceptional in scop de omucidere. ceea ce impiedica locomotia si implicit posibilitatea individului de a parasi locul. Alcoolurina . Intoxicatia cu oxid de carbon – este destul de frecventa si se intalneste accidental.reprezinta cantitatea de alcool din sange la un moment dat. responsabilitatea reprezinta o stare de drept. intocmirii unui act juridic etc. dupa ingestia unei cantitati de alcool. simularea si disimularea) Expertiza medico-legala psihiatrica (definitie) – consta in evaluarea starii psihice pentru a putea oferi justitiei un mijloc de proba obiectiv. o persoana cu discernamant este in masura sa conceapa planul unei actiuni. discernamantul reprezinta o stare de fapt. alcoolemia este maxima: dupa 20 – 30 minute daca stomacul este gol. sa premediteze si sa actioneze cu intentie (directa. ameteli. exprimata in grame in litru sau grame la mie. aprecia.30 ore daca stomacul contine alimente. o progresiv apar tulburari auditive si vizuale.Alcoolemia . Obiectivele generale ale unei expertize medico-legale psihiatrice sunt: sa se stabileasca discernamantul persoanei examinate in momentul savarsirii faptei. de a putea distinge intre bine si rau. 22 . referitor la discernamantul persoanei examinate. Responsabilitatea juridica – reprezinta capacitatea unei persoane de a-si controla.). discernamantul. de a intelege si suporta consecintele faptelor sale. intoxicatia cu oxid de carbon se poate realiza numai pe cale respiratorie. fiind prezumata (iresponsabilitatea trebuie demonstrata). varsaturi. indirecta ori praeterintentie) in vederea realizarii scopului propus. ca in final sa se instaleze coma. ca urmare a insuficientei cardio-respiratorie. o greturi.

certificatul medico-legal. sa se aprecieze periculozitatea sociala.sa se stabileasca capacitatea psihica la momentul examinarii si. examinari ale capacitatii de munca. Disimularea – reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a ascunde boli. ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei. examinari pt stabilirea filiatiei/paternitatii.: obligarea la tratament medical. 29. respactiv a starii de sanatate. fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze certificatul medico-legal. stimulare. raportata la gravitatea faptei comise. in consecinta. internarea medicala). simularea postfaptica sau tardiva (dupa comiterea faptei antisociale): o solitara – subiectul isi modifica comportamentul. pentru amanarea/intreruperea executarii pedepsei pe motiv de boala etc.reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a provoca limita bolii psihice. sa se decida asupra oportunitatii instituirii masurilor de siguranta cu caracter medical prevazute de Codul penal (ex. o asociativa – in penitenciare. Forme de simulare: simularea creatoare: boala sau automutilare. toxicologice. daca persoana respectiva isi poate sustine propriile interese. acesta este redactat la solicitarea persoanelor si are acelasi valoare probatorie ca si un raport de expertiza sau de constatare medico-legale. raportul medico-legal de expertiza si cel de constatare) Tipuri de examinari medico-legale care pot fi solicitate: traumatologice. precum si daca aceasta poate participa la desfasurarea procesului penal. Examinari medico-legale (tipuri. simularea exagerata: amplificatoare (amplifica simptomele pe care le are) si suprasimulare (adauga simtome noi). Certificatul medico-legal – intocmit de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si diferite alte consultari medicale de specialitate. perseverare sau metasimulare: dupa ce s-a vindecat continua sa spuna ca are in continuare aceleasi simptome. in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei. psihiatrice. 23 . sa se faca recomandari medicale de tip profilactic si preventiv. in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale. in functie de eventuala patologie psihica evidentiata. Modalitati de simulare: simularea prefaptica sau initiala (simularea preventiva). Simularea .

acest raport de constatare are caracter de urgenta si se rezuma la consemnarea si cercetarea mai putin profunda a situatiilor care fac obiectul constatarii. b) indirecta. Hemoragia externa Caracteristicile hemoragiei externe din sursa venoasa: sangerarea ambudenta. evaluarea gravitatii leziunilor traumatice. 24 . 30. Caracteristicile hemoragiei externe din sursa arteriala: sangele este sub forma unei arteziene. sangele are un aspect negricios.Raportul medico-legal de expertiza – elaborat de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si alte consultari medicale de specialitate reclamate pentru precizarea dianosticului. c) complexa. datorita vitezei mari de circulatie a sangelui din artere. formand asa-numita balta de sange langa cadavru.cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli asupra starii psihice a individului/ inculpatului. culoarea sangelui este de un rosu aprins. stabilirea cauzalitatii medico-legale: a) directa sau primara. Obiectivele expertizei medico-legale in traumatismele nemortale: demonstrarea realitatii traumatismului. o cand exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau a schimbarii unor situatii de fapt. sange este aruncat in strop la distanta diferite. raportul de constatare medico-legal se poate dispune: o numai in faza urmaririi penale. examinarea mamei in cazul pruncuciderii. acest raport de expertiza nu are caracter de urgenta si se bazeaza pe o investigatie amanuntita a tuturor aspectelor cu caracter medical. constatarea medico-legala ceranduse imediat dupa inceperea urmaririi penale. obiectivitatea circumstantelor de producere a leziunilor traumatice. Raportul medico-legal de constatare – elaborat de regula de catre un singur medic legist si este intocmit la solicitarea organelor de urmarire penala sau a instantelor de judecata. raportul de expertiza medico-legal este intocmit la solicitarea organelor de urmarire panala sau a instantelor de judecata si se poate dispune: o in oricare din fazele procesului penal sau civil cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei. fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze raportul de expertiza medicolegal. in cazul infractorilor minori (14 – 16 ani). Situatii in care expertiza medico-legala este obligatorie (in dreptul penal): in cazul infractiunii de omor deosebit de grav . o indiferent de perioada de timp care a trecut de la producerea leziunii traumatice.

dupa nastere. si anume: etapa de aport – in care aerul inspirat patrunde prin orificiile respiratorii. Fonotraumatismul Fonotraumatismul – reprezinta zgomotul care este responsabil de poluarea sonora. localizarea lor concorda cu scopul urmarit. Pruncuciderea . prin intermediul sangelui: o oxigenul. concomitent cu producerea de dioxid de carbon. prin orificiile respiratorii. etapa de transport – presupune transportul gazelor in dublu sens. este transportat catre locurile de utilizare. rezultat in urma proceselor metabolice. este transportat inspre exteriorul organismului. de cele mai multe ori insotite de leziuni traumatice de ezitare. se pot deosebi: 25 . insa – nu stiu cum sa zic – eu personal o sa merg si pe noroc un pic) 33. iar la ZI nu s-au predat (atuncati o privire peste ele. fiind descrise: zona linistita (0-30 dB). primita de mine si pe baza careia am facut sinteza. astfel. zona efectelor neuro-psihice. in functie de etapa in care survine perturbarea functiei respiratorii. nu sunt periculoase pentru viata subiectului. o iar dioxidul de carbon. campul auditiv acopera sunete intre 0 si 110 dB. insa le-am trecut la final intrucat in o alta lista de subiecte nu se regaseau. 32. anume diverse tesuturi si organe. zona efectelor otologice – la copii sau la adulti cu rezistenta scazuta a organismului la zgomot intens si care poate provoca moartea. legat de hemoglobina continuta de hematii.31. in functie de intensitatea zgomotelor.consta in uciderea imediata. zona efectelor fiziologice. a copilului nou-nascut viu. strabate caile aeriene si ajunge in plamani. NOTA: subiectele de mai jos se regaseau intr-o lista de notite de la curs. Diverse alte subiecte Caracteristicile leziunilor traumatice autoprovocate: sunt dispuse in regiuni accesibile propriilor maini. scaderea concentratiei de oxigen (hipoxie) sau absenta oxigenului (anoxie) se poate produce in oricare din etapele procesului respirator. Asfixiile – procesul respirator si etapele sale Procesul respirator – se desfasoara in trei etape. etapa de utilizare – presupune folosirea oxigenului pentru respiratia celulara a fiecarui testut sau organ. de catre mama sa naturala. care se afla intr-o stare de tulburare psihica pricinuita de nastere.

desi in cantitate suficienta. o cand oxigenul este inlocuit cu gaze inerte (azot. De precizat: expunerea organismului la o atmosfera viciata va determina aparitia unor tulburari de tipul: transpiratie. hidrogen sulfurat etc. luxatia si entorsa) Fractura – reprezinta o intrerupere a continuitatii unui os.  violente (asfixii). anume diverse boli care impiedica desfasurarea normala a ventilatiei. fie cauze neviolente (modificari de pH in alcaloze sau acidoze). metan) sau viciate (cu o concentratie crescuta de dioxid de carbon. jena respiratorie (dispnee).. Leziunile traumatice osteoarticulare (fractura. o anoxii de utilizare (anoxii histotoxice) – se caracterizeaza prin imposibilitatea celulelor de a folosi oxigenul adus de sange.). in final. sete. barbiturice etc. asupra caruia a actionat un factor mecanic. acestea pot fi provocate de cauze:  neviolente (patologice). datorita unor hemoragii masive. acestea pot fi:  anoxii stagnante. acestea pot fi: asfixii in spatii inchise. ameteala. boli ale sangelui etc. caracterizate prin alterarea compozitiei chimice normale a aerului atmosferic inspirat. desi cantitatea de oxigen care patrunde in plaman este suficienta. sangele nu-si poate indeplini functia de transportor.). precum: pneumonii. atunci cand sangele nu circula cu viteza normala datorita unor disfunctii cardiovasculare. o anoxii de transport – cazuri in care. pentru ca ulterior sa se instaleze coma. toxic – se pot produce prin doua circumstante: o cand cantitatea de oxigen atmosferic scade treptat. decesul. concomitent cu acumularea de dioxid de carbon. 26 . cresterea temperaturii si a umiditatii si acumularii de substante organice rau mirositoare. 34. 35. Asfixiile chimico-atmosferice (anoxia toxica) Asfixiile chimico-atmosferice – reprezinta totalitatea formelor de anoxie anoxica (de aport) de cauza violenta.o anoxii de aport (anoxii anoxice) – in aceste cazuri cantitatea de oxigen care ajunge la plamani este insuficienta sau absenta. asfixii chimice. uneori precedata de halucinatii si. tumori de laringe etc. asfixii prin aer viciat. cand cantitatea de sange este redusa. care au ca mecanism scaderea/absenta oxigenului in aerul inspirat sau imposibilitatea efectuarii inspiratiei.  acestea pot avea fie cauze violente (intoxicatii cu acid cianhidric.  anoxii anemice.

precum: echimozele si hematoamele. fracturi mediate – se produc sub presiunea unor linii de forta care se transmit prin intermediul altor structuri osoase. o cominutive . cu solutie de continuitate: excoriatii. umflatura.produc mai multe linii de fractura care se intersecteaza si care pot fi denivelante sau nedenivelante.  se pot produce prin: flexie. circulare. explozia craniana. Leziunile craniului – anume fracturile craniene care. care reprezinta cea mai frecventa plaga intalnita la nivelul scalpului. nedenivelate sau denivelate (apar atunci cand suprafata agentului traumatic este mai mare de 16cm2). o particulare – precum aschierea. si pot fi: o liniare – pot fi rectilinii. prin transmiterea liniilor de forta. o cominutive – in cazul carora oasele se fractureaza in fragmente multiple si care se produc de regula prin cadere. o fara deplasare – oasele se deplaseaza. cand pielea ramane integra. avand un aspect de „saci de nuci”. pot fi: fracturi directe – apar la locul de actiune al agentului traumatic.: plaga contuza. sub forma plagii plesnite. fracturile pot fi clasificate in: o fracturi directe – apar in locul in care a actionat forta traumatica. tractiune sau smulgere. in raport cu natura agentului traumatizant si cu modul de producere al traumatismului. Entorsa – reprezinta o suprasolicitare a unei articulatii. 36. precum si complete sau incomplete. leziuni osoase (fracturi craniene) si leziuni ale continutului cutiei craniene. fracturi indirecte – apar la distanta de locul de impact si pot fi iradiate sau izolate. Luxatia – reprezinta pierderea raporturilor anatomice normale dintre oasele unei articulatii. Leziunile partilor moi in zona craniocerebrala sunt asemanatoare cu cele din alte regiuni ale corpului. si anume: 27 .- din punct de vedere al mecanismului de producere. rasucire. semne de identificare a unei entorse: roseata. insa cu pastrarea raporturilor anatomice normale dintre oasele articulatiei. dupa mecanismul lor de producere. fracturile mai pot fi: o cu deplasare – raman in axul lor. sau sub forma plagii taiate). plagi (ex. caldura si durere. acestea pot fi: fara solutie de continuitate. de asemenea. o orificiale – cand se produce o lipsa de substanta osoasa. o fracturi indirecte – apar la distanta de locul de impact. Leziunile meningocerebrale – constau in urmatoarele tipuri de hematom. Traumatismele craniocerebrale Traumatismele craniocerebrale pot fi: leziuni ale partilor moi. o inchise sau deschise. o deluscente .cand intre fragmentele de os exista spatii libere.

hematomul subdural – apare intre duramater si leptomeninge. fiind o leziune de obicei direct si neconditionat mortala. 38. cu distrugere de substanta nervoasa in jurul focarului. fiind netraumatic (ex. constand din mici hemoragii. putand fi acut. leziunile contuzive ale gatului pot intensifica diferite formatii anatomice. Exemple de traumatisme buco-maxilo-faciale: fracturile oaselor nazale – prin lovire activa. hematomul subarahnoidian – rezulta hemoragii care pot fi limitate (traumatice) sau difuze (netraumatice).: cazul lovirii pasive ori al caderii). putand fi unilateral sau bilateral si producandu-se prin mecanism de deceleratie (ex. Traumatismele gatului Traumatismele gatului – orice leziune traumatica la acest nivel poate avea consecinte grave. exista si traumatisme de intensitate medie cu modificari profunde ca: hematoame. contuzia cerebrala – reprezinta o modificare morfofunctionala mai severa a sistemului nervos central. fracturi (in special ale oaselor nazale). Leziunile traumatice specifice la nivelul creierului . situate in zona fetei/capului. 35-40 de zile de ingrijiri medicale. care apare brusc si este complet reversibila. cu o simptomatologie neurologica grava si produsa prin lovire cu sau de un corp dur. avand uneori consecinte grave. De precizat: din punct de vedere medico-legal. de asemenea. insa. in cazuri simple. aceasta necesita cel putin. leziunile de gravitate mare.: craniectomia). caracterizat prin pierderea scurta. sechelele traumatismului craniocerebral pot provoca infirmitati fizice permanente (ex. 37. fractura de mandibula – are ca mecanism comprimarea. fie la polul opus. 28 . pot avea si consecinte de ordin estetic sau functional prin lezarea organelor de simt. situata fie in locul de impact. fracturi ale maxilarului.acestea pot consta in: comotia cerebrala – reprezinta un sindrom functional. hematomul intracerebral – apare la nivelul creierului. de pilda. extrem de rar producanduse prin cadere. temporara a starii de constiinta. subacut sau cronic.hematomul extradural – exclusiv traumatic. o hematoamele din tesuturile moi se pot produce prin lezarea unor vase sau chiar ruperea unor fibre musculare. limitandu-se la un singur os. dilacerarea cerebrala – reprezinta o plaga a creierului. plagile arcadei orbitale – ca de exemplu plaga contuza (fractura de os zigomatic). Traumatismele buco-maxilo-faciale Traumatismele buco-maxilo-faciale – sunt frecvente. fractura de piramida nazala necesitand intre 13 si 15 zile de ingrijiri medicale.: accident vascular cerebral). care produc complicatii sau sechele si care necesita ingrijiri medicale de durata mare. de cele mai multe ori avand o intensitate mica si fiind limitate la tegumente sau la nivelul organelor de simt. leziuni dentare.

Violul (expertiza medico-legala a violului) Violul – potrivit Codului penal (art. partea obiectiva a realitatii unui raport sexual o constituie prezenta rupturilor himenului (important pentru expertiza este diagnosticul de ruptura recenta). constrangerea fizica sau imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa – constrangerea se probeaza medico-legal prin gasirea urmelor de violenta (excoriatii. infractiunea de viol constituie raportul sexual cu o persoana de sex feminin. pe membrele superioare. obiectul cauzator putand sa atinga si alte organe ori tesuturi. laringe).probarea raportului sexual se face in mod diferit. determinand hemoragie externa (ex. torace (sani). 29 . dupa cum femeia a fost sau nu virgina in momentul savarsirii violului. o daca a fost virgina. echimoze). la membrele superioare ori zona gambei piciorului.: zona antebratului.in urma unor lovituri puternice.: taierea vaselor din zona antebratelor). Traumatismele membrelor Traumatismele membrelor – pot fi mortale atunci cand intereseaza vasele mari de sange. o acest diagnostic este posibil intr-un interval de 7-10 zile de la producerea raportului sexual. 40. Pentru expertizarea medico-legala a violului sunt de rezolvat doua probleme importante: probarea raportului sexual si probarea lipsei de consimtamant a victimei sub o forma oarecare . prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa. insa pot aparea si in cazul sinuciderilor (ex. traumatismele membrelor apar mai frecvent in cadrul accidentelor rutiere. de asemenea. precum in cazul accidentelor de circulatie. de asemenea. avand drept consecinte afectarea si altor formatii anatomice. 197). la membrele inferioare). ale coapselor. in cazul a numeroase focare de fractura. plagile la nivelul gatului pot leza nervi. in jurul gurii. 39. pe gat. se pot produce leziuni grave ale cailor respiratorii superioare (trahee. traumatismele membrelor pot determina moartea si prin soc traumatic. urme care se cauta la nivelul fetelor anterioare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful