Medicina legala - invatat

1. Medicina legala (notiune/definitie)

Medicina legala – reprezinta o disciplina medicala de sinteza, situata la granita dintre stiintele medico-biologice si cele socio-juridice, care are drept scop sprijinirea competenta a justitiei ori de cate ori pentru lamurirea unei cauze judiciare sunt necesare anumite precizari cu caracter bio-medical. de precizat: domeniul sau obiectul de activitate al medicinii legale consta in: o studiul aspectelor legate de moarte (felul mortii, cauzele si semnele mortii etc.), prin examinarea cadavrului sau a fragmentelor de cadavru, indiferent de intervalul de timp; o studiul persoanei fizice (anume omul viu) sau a documentelor medicale ce apartin acesteia, de exemplu in scopul probarii unor violente exercitate asupra sa, a existentei discernamantului etc. 2. Structura retelei de medicina legala

Activitatea de medicina legala din Romania se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 459/2001 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala. Reteaua de medicina legala este organizata la nivel national si are o structura piramidala, fiind compusa din urmatoarele nivele de competenta: Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici”, Bucuresti – unitate cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Sanatatii; in cadrul acestuia: Institute zonale de medicina legala – unitati cu personalitate juridica in subordinea administrativa a Ministerului Sanatatii care isi au sediul in centre medicale universitare: Cluj, Iasi, Timisoara, Targu-Mures, Craiova; o in cadrul acestora functioneaza cate o comisie de control si avizare a documentelor medico-legale. Servicii medico-legale judetene – functioneaza in orasele resedinta de judet fiind subordonate, din punct de vedere administrativ, directiilor de sanatate publica; Cabinetele de medicina legala – se afla in structura organizatorica a serviciilor de medicina legala judetene. Activitatea de medicina legala din Romania: se realizează de către medicii legişti încadraţi in instituţiile de medicina legala; se desfăşoară cu respectarea principiului teritorialităţii si al competentei; este coordonata de ministerul sanatatii si familiei si din punct de vedere administrativ de Ministerul Sănătăţii. 3. Consiliul superior de medicina legala

Consiliul superior de medicina legala – coordoneaza activitatea de medicina legala, din punct de vedere stiintific si metodologic, impreuna cu Ministerul Sanatatii, in vederea asigurarii unei practici medico-legale unitare pe intreg teritoriul tarii;

1

acesta este condus de un presedinte, desemnat prin votul majoritatii membrilor consiliului, pe o perioada de 2 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului; consiliul superior de medicina legala se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin 1/3 din numarul membrilor sai. 4. Comisiile mixte

Comisiile mixte – se constituie prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului justitiei, in vederea realizarii controlului si al verificarii ori de cate ori exista indicii cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale in desfasurarea activitati ide medicina legala; comisiile mixte sunt alcatuite dintr-un numar par de membrii (minim 4), reprezentati de medici legisti, in activitate cu gradul de medic primar, din cadrul Ministerului Sanatatii si juristi din cadrul Ministerului Justitiei; o in componenta comisiilor mixte numarul medicilor legisti trebuie sa fie egal cu numarul juristilor; o de asemenea, in comisiile mixte pot fi cooptati si alti specialisti din Ministerul Sanatatii sau Ministerul Justitiei. in situatia in care sunt constatate nereguli cu privire la modul de desfasurare a activitatii de medicina legala, care pot atrage responsabilitatea si sanctiunea medicilor legisti respectivi, comisia mixta poate sesiza, dupa caz, Colegiul Medicilor din Romania sau organele judiciare. 5. Consiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala

Consiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala – urmareste evaluarea activitatii de medicina legala si a activitatii de control desfasurate de comisiile mixte, fiind alcatuit din: ministrul sanatatii, in calitate de presedinte; ministrul justitiei; ministrul administratiei si internelor; procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; directorul general al Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici”, Bucuresti; directorii institutelor zonale de medicina legala. de precizat: consiliul se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar si adopta masurile prin care poate fi imbunatatita activitatea de medicina legala, in vederea realizarii unui act de justitie cat mai eficient. 6. Legatura de cauzalitate (din perspectiva medico-legala)

Legatura de cauzalitate – este o notiune ce exprima corelatia (dependenta) dintre traumatism si prejudiciul generat (leziune traumatica sau deces), aceasta definind relatia care se poate stabili intre actiunea traumatica si efectul (posttraumatic) constatat. Legatura de cauzalitate poate fi: primara sau directa:

2

raportul de cauzalitate va folosi juristului pentru incadrarea diferentiata a faptelor. secundara sau indirecta – atunci cand intre traumatism si efect se interpune o Raportul de cauzalitate – este o notiune ce presupune compararea leziunilor traumatice evidentiate si a obiectelor traumatice care le-au generat. pentru ierarhizarea lor. spre deosebire de lovirea cu pumnul in regiunea mandibulara si fractura dubla de mandibula consecutiva. moartea constituie incetarea definitiva si ireversibila a vietii prin oprirea functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie) care determina disparitia individului ca entitate biologica. reprezentand o sinteza a tuturor proceselor mecanice. o mediata/conditionata. in lista acestor factori elementul traumatic nu ar fi fost suficient sa genereze efectul. variabilitate si evolutie. care se stabileste atunci cand intre traumatism si consecintele posttraumatice actioneaza ori se interpun factori preexistenti cu rol favorizant. calificata ca atare ori de cate ori intre traumatism si efect nu se interpune nimic. in functie de gravitatea leziunii posttraumatice a carui responsabilitate se atrbuie fiecaruia in parte. participa atat patologia preexistenta. astfel. de care este invinuit un alt agresor. neesentiale). 9. exemplu: o plaga perforata a obrazului produsa cu un obiect dur de tip intepator confera o anumita gravitate faptei agresorului. raportul de cauzalitate are aplicabilitate in cazul existentei mai multor agresori. rezulta astfel doua posibilitati:  factorii preexistenti agraveaza efectele traumatismului. gravitatea faptei fiecaruia si implicit sanctiunea juridica adecvata. prin prisma leziunilor traumatice produse victimei. de aceeasi valoare sau adjuvante. 7. Tanatologie – definitia vietii si a mortii Tanatologia medico-legala studieaza problematica mortii organismului uman. reactivitate/excitabilitate. fizice si chimice care au loc in organism si care se caracterizeaza prin: metabolism. realizanduse astfel o discriminare intre cauzele concuratoare (asociate.complicatie. cu mai multi agresori. Tanatologie – etapele mortii 3 . viata constituie o forma superioara de miscare a materiei. (auto)reproducere. in conformitate cu prevederile Codului penal. la realizarea efectului.  traumatismul agraveaza patologia preexistenta. Raportul de cauzalitate (din perspectiva medico-legala) o imediata/neconditionata. 8. pentru a se putea stabili. cat si o complicatie aparuta posttraumatic a carei etiopatogenie este greu sau chiar imposibil de apreciat in ce masura acesta tine de fondul patologic preexistent sau de efectele traumatismului in sine. tertiara sau asociativa (dublu conditionata) – atunci cand.

in care perioadele de luciditate alterneaza cu cele delirante. ca de exemplu in cazul unor boli cronice. precum in cazul unor intoxicatii ori asfixii. o de imobilitate. o agonia alternanta. si anume: agonia. dar regulata. 4 . respiratia devine neregulata. agonicii sunt considerati iresponsabili pentru faptele sau actele comise. pana la ultimul care este auzul). producandu-se o diminuare a functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie). intrun interval de timp optim (de la debutul mortii clinice). ore. de precizat: instituirea masurilor de protectie cardio-circulatorie si respiratorie. minute). cu exprimari incoerente. o absente. Moartea biologica sau definitiva – etapa ireversibila. ritm respirator etc. in evolutia sa. cianoza extremitatilor. agonia parcurge urmatoarele faze: o euforica sau de preagonie. de precizat: data fiind existenta tulburarilor psihice. in care individul parcurge o stare de excitatie psihomotorie (miscari dezordonate). ireversibila spontan.. este nelinistit. in care apar transpiratii reci. Agonia – etapa premergatoare mortii. in care fenomenele tanatologice se impun fata de cele biologice. individul nemaiputand reveni la viata prin metode de resuscitare. pulsul este slab etc. in conditii de hipotermie se apreciaza ca durata mortii clinice poate creste pana la 15-20 de minute. ca de exemplu cazul zdrobirilor de organe vitale. cand individul este prezent in mediu. fara ca la nivelul sistemului nervos central sa se instaleze leziunile ireversibile.. o insa. Moartea clinica – etapa intermediara intre viata si moartea definitiva (biolgica). moartea clinica nu poate dura mai mult de 5 minute. aflate la limita viata-moarte. o de „privire fixa”. poate readuce individul la viata. moartea clinica si moartea biologica sau definitiva. halucinatii etc. cand extremitatile se racesc si simturile dispar progresiv (in primul rand vazul. cu respiratie rapida. o agonia inconstienta sau deliranta.. care se caracterizeaza prin incetarea functiilor vitale (cardiocirculatorie si respiratorie).Etapele mortii – indiferent de felul sau cauza mortii. o scurte (minute. formele agoniei: o agonia constienta sau lucida. organismul uman parcurge urmatoarele etape sau faze evolutive. secunde). o in lipsa aplicarii metodelor de resuscitare cardio-circulatorii si respiratorii. agoniile pot fi: o lungi (zile. dupa instalarea mortii definitive pot fi puse in evidenta semnele mortii. durata mortii clinice – din momentul incetarii functiilor vitale si pana la instalarea leziunilor ireversibile la nivelul sistemului nervos central. poarta conversatii si isi urmareste parametrii functionali: puls.

10. de inhibitie a activitatii nervoase superioare. deshidratarea – se produce datorita diminuarii lichidelor din zonele/straturile superficiale ale pielii. o de precizat: profunzimea starii de coma se poate aprecia in functie de raspunsul motor. lipotimii. mai rapid sau mai lent in functie de temperatura mediului ambiant. cazuri de moarte aparenta: coma (somnul profund) – stare patologica. daca se inteapa corpul intr-o anumita zona nu curge sange etc. sincopa – constituie pierderea brusca si de scurta durata a constiintei prin anoxie cerebrala generate de oprirea circulatiei sau a respiratiei. sincope cardiace. in conditiile intreruperii circulatiei sanguine. Semne pozitive precoce de moarte: racirea cadavrului (algor mortis) – fenomenul de cedare a caldurii. sincope dupa consum de alcool etc. caracterizata prin pierderea partiala sau totala a constiintei. ocular si verbal. plaman (activitatea sistemului respirator). degetele mainilor in semiflexie. musculatura flasca. Tanatologie – semnele de moarte Semnele mortii sunt acelea pe baza carora este sustinuta realitatea decesului unei persoane. o coma de grad II – coma propriu-zisa. sunt date de alterarea „trepidului vital”: creier (activitatea sistemului nervos). midriaza (dilatarea pupilei peste 4mm si care nu raspunde la stimulul luminos). o coma de grad IV – coma depasita. deoarece este influentata in mod direct de temperatura mediului in care a stat cadavrul. Semnele negative de viata – prezinta urmatoarele caracteristici: apar imediat dupa incetarea functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie). sincope dupa o durere puternica. o tipuri: sincope emotive. prin evaporare. au valoare orientativa. a mobilitatii voluntare si a sensibilitatii constiente cu pastrarea (la parametrii redusi) a functiilor vegetative fundamentale. nu se percep contractiile inimii.Moartea aparenta – se caracterizeaza prin o reducere foarte accentuata a functiilor vitale si a activitatii sistemului nervos central. o coma de grad III – coma profunda. tipuri: o coma de grad I – subcoma. o are o valoare orientativa in stabilirea datei/orei mortii. nu se simte pulsul. catre exterior. o deshidratarea nu are valoare in stabilirea datei mortii. nepermitand sustinerea diagnosticului de moarte reala (fiind prezente si in sincope. moarte aparenta). cardio-circulatorii si respiratorii. lipotimia (lesinul) – reprezinta o sincopa falsa prin abolirea de scurta durata a starii de constienta insotita de pierderea tonusului postural dar cu mentinerea functiilor vitale la parametrii optimi. de precizat: ca semne negative de viata pot fi: pleoape intredeschise. datorita lipsei circulatiei sanguine. 5 . cord (activitatea sistemului cardio-circulator).

sub conditii de mediu favorabile reprezentate prin: temperatura crescuta. insa dupa 6 .  conditii de mediu prielnice saponificarii: temperatura ridica. precoce care se desfasoara in absenta microbilor.  lignifierea (tabacirea) – forma particulara de mumifiere. care se produce in mediile bogate in acid tanic si humic. continuand autoliza si generand. ventilatie buna si umiditate scazuta sau absenta. terenurile de turba). o adipoceara (saponificarea sau sapunul de cadavru) – fenomen cadaveric tardiv care apare dupa putrefactie si care macereaza pielea si permite contactul apei cu tesutul adipos.  pietrificarea (mineralizarea) – se produce prin mineralizare postmortem (cu saruri de calciu). sub influenta enzimelor proprii organismului.  formarea sapunului de cadavru inhiba putrefactia. in final. oxigen in cantitate redusa (sau absent) si mediu umed (ex. sub influenta fortei gravitationale si in lipsa circulatiei sangelui. insecte etc. chimice (substante caustice) sau mecanice (dapasaj).: mlastini acide. lacuri etc. o autoliza precede fenomenul de putrefactie si duce la ramolirea si lichefierea tesuturilor si a organelor. cu reactie puternica (ex. se instaleaza in sens cranio-caudal si dispare in aceeasi ordine in care a aparut. o distrugerea cadavrului – poate fi consecinta a actiunii vietuitoarelor (animale. dar si a omului. se pune in evidenta la nivelul articulatiilor.). dar cu o oarecare dificultate. rigiditatea cadaverica (rigor mortis) – consecinta intaririi/contracturii muschilor scheletici. acestea pot fi: modificari distructive: o putrefactia – se desfasoara sub influenta germenilor microbieni (aerobi si anaerobi).  congelarea (inghetarea) – caz in care cadavrul se pastreaza pe perioade indefinite. Semne pozitive tardive de moarte – in functie de conservarea aspectului cadavrului si inclusiv a leziunilor traumatice. prin metode fizice (incinerarea). modificari semiconservatoare – caz in care cadavrul mai poate fi identificat si eventualele leziuni traumatice externe mai pot fi recunoscute.). in mod intentionat sau accidental. o de precizat: apare dupa 1-3 ore de la deces.lividitatile cadaverice (livor mortis) – pete rosiatice-violacee care apar prin distributia/acumularea sangelui in zonele declive (de jos) ale cadavrului. descompunerea cadavrului. autoliza – fenomen cadaveric distructiv. modificari conservatoare – acestea pot fi: o naturale – precum:  mumificarea – presupune deshidratarea generalizata a cadavrului.: balti.

Moartea suspecta de a fi violenta – care poate fi inclusa. o executia capitala – pedeapsa cu moartea este o circumstanta particulara de deces a unei persoane care a fost condamnata printro hotarare definitiva data de o instanta judecatoreasca. cadavre neindentificate sau scheletizate. intruna din celelalte doua morti. produs.). patologica. feroviare.). boli organice etc. cu intentie (directa) dar si din culpa. datorita cauzelor si circumstantelor. din punct de vedere al modului de actiune al agentului traumatic extern. imbalsamarea si plastifierea. o artificiale – precum mentinerea in camere frigorifice. aceasta poate fi: naturala – de batranete. accidentul ca urmare a unor greseli produse in activitatea de asistenta medicala: tratament incorect. in unele cazuri. moartea violenta poate fi: o prin actiune directa a agentului asupra organismului uman (ex.: intoxicatiile provenite in timpul spitalizarii). Tanatologie – felul mortii Moartea violenta – apare din actiunea unor agenti traumatici externi..  in aceasta categorie intra si omorul savarsit la rugamintea sau cu acceptul victimei. produsa cu intentie (directa sau indirecta) ori cu praeterintentie. o omorul (crima) – consecinta a hetero agresiunii umane. nesupraveghere etc.: moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate). 11. o prin actiune indirecta a agentului traumatic (ex. casnice etc. poate surveni in urmatoarele imprejurari: o accidente – situatii in care decesul survine ca o consecinta a nerespectarii unor norme. se considera urmatoarele situatii ca fiind un caz de moarte suspecta de a fi violenta: decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost verificata periodic. decesul care survine in custodie (ex. de cele mai multe ori. precum si decesul care survine in timpul unei misiuni de serviciu. Moartea neviolenta – determinata exclusiv de cauze interne.  de asemenea. religie etc. legi referitoare la desfasurarea unor activitati sociale. 7 .: plagi impuscate in cap.desghetare procesul de putrefactie avanseaza foarte rapid. precum:  accidente rutiere. de munca. reprezentata prin procese fiziologice de imbatranire. spanzurare etc. accidental. ca eveniment final al evolutiei unei afectiuni. fiind cel mai frecvent tip de deces. o sinuciderea – act autolitic (in functie de societate..

cunoscutii nu pot proba cu documente medicale o patologie prin care sa se poata explica decesul). chiar si atunci cand a trecut o perioada de timp intre evenimentul traumatic (accident. decesul unui pacient in timpul sau la scurt timp dupa o interventie medicochirurgicala. la care datele de ancheta pun in evidenta un moment traumatic. rudele. o cauza mortii este suspecta de a fi violenta. fizic. o determinare psihica (ex. autopsia medico-legala este obligatorie. Reactia vitala in medicina legala Reactia vitala (definitie) – reprezinta totalitatea modificarilor locale (tesuturi. fara a mai fi necesar acordul reprezentantilor legali. moartea functionala (dinamica) – care la autopsie nu pune in evidenta nici o leziune si nici o modificare a organelor (in esenta nimic traumatic).  decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost verificata periodic etc. aceasta se executa numai in baza unui document oficial. o moartea de cauza necunoscuta (ex. emis de un organ de ancheta abilitat. chimic ori biologic). organe) si/sau generale (ale intregului corp) care apar in organismul uman viu. 12. ca raspuns la actiunea unui agent traumatic (mecanic.se produce brusc. epigastrice etc. 8 . moartea subita . scris. in plina stare de sanatate. se executa la unitatea medico-legala pe a carei raza teritoriala s-a produs decesul persoanei sau unde a fost gasit cadavrul. Autopsia medico-legala (obligatorie) Autopsia medico-legala – denumita si judiciara sau oficiala.) si pana la deces. petrecut cu putin timp anterior decesului. datele obtinute sunt trecute imediat intr-un raport de autopsie medico-legala. iar moartea poate fi pusa in legatura cu acel eveniment. are urmatoarele particularitati: este efectuata numai de catre medicul legist. agresiune etc. toracica si abdominala). 13. aceasta avand.: stresul psihic intens duce la deces). dar cu o reactivitate particulara. dupa efectuarea autopsiei medico-legale.  decesul care survine in custodie. autopsia medico-legala trebuie sa fie completa (craniana. in urmatoarele cazuri: o moarte violenta. moartea prin inhibitie (reflexa) – se produce la indivizii sanatosi. o exemplu: lovirea puternica a zonei laringiene.  decesul survenit intr-un loc public sau izolat.decese survenite in locuri publice sau izolate. aflata in tratament si a carei evolutie nu presupunea acest deznodamant.: atunci cand familia. ca de exemplu:  moarte subita. rapid. la o persoana fara o patologie diagnosticata ori cu o afectiune cronica. de regula. al statului.

avand drept scop anularea sau diminuarea consecintelor posttraumatice (repararea tesutului lezat). septicemia – infectie generalizata a organismului. pamant etc. iar cheagurile de sange care se produc post-mortem nu sunt (au suprafata lucioasa. coagularea – cheagurile de sange care se formeaza in timpul vietii sunt aderente la tesuturi. incepand cu a 11a zi de la constituirea hemoragiei tisulare apare o coloratie galben-bruna cu tenta rosiatica. care sa faca dovada existentei respiratiei in momentul contactului cu materialul aspirat. reactiile enzimatice – prin care pot fi diferentiate hemoragiile tisulare de lividitatile cadaverice (peroxidaze. sunt descrise in mortile lente. transformarile hemoglobinei – in functie de etapele de degradare a hemoglobinei. tesuturi. anemia – reprezinta consecinta unor mari pierderi de sange. fapt ce da impresia de lipsa de tesut. material care in mod normal nu face parte din sange. Reactia vitala propriu-zisa – cuprinde modificarile posttraumatice cu caracter cert vital. Reactii post-vitale – constituie totalitatea fenomenelor de viata reziduala a unor celule. umeda). crusta – caracteristica plagilor sau excoriatiilor si necesita un interval mai mare de supravietuire pentru a se putea forma. denumit embol. pseudoperoxidaze). in stomac ridica semne de intrebare asupra momentului in care au fost introduse ori administrate. organe sau parti din organism dupa incetarea vietii. continut gastric. inflamatia – reactie de raspuns a organismului viu la actiunea unor factori sau agenti de mediu. neteda. de exemplu: 9 . Reactii vitale propriu-zise generale – din aceasta categorie fac parte urmatoarele: aspiratul pulmonar – constituie punerea in evidenta la nivelul alveolelor pulmonare a diferitelor elemente: sange. astfel. apa.reactia vitala reprezinta un criteriu de diferentiere a leziunilor traumatice din timpul vietii de cele produse dupa moarte. Reactii vitale propriu-zise locale – de regula. depistarea substantelor toxice in sange si/sau in diferite organe – exemplu: prezenta unor substante toxice. se pot descrie urmatoarele variatii de culoare: o initial coloratia este rosiatica (posttraumatica). socul – reactie complexa neuro-endocrina-umorala de raspuns al organismului la actiunea unui stimul agresogen. cu agonie indelungata. retractia tesuturilor sectionate – presupune indepartarea marginilor plagii. care in mod sigur au survenit in timpul vietii. datorita hemoragiei interne sau externe. o incepand cu 2-3 zile capata o coloratie ruginie sau galbioara. embolia – anume prezenta in vasele sangvine a unui element. s-a constat ca moartea nu se instaleaza in mod simultan si brusc in toate celulele si organele corpului uman.. din aceasta categorie fac parte: hemoragia tisulara – denumita si infiltrat sangvin sau hemoragic. o ulterior. straine.

caracteristicile santului de spanzurare: o este situat circular in treimea superioara a gatului. asupra latului care comprima gatul actioneaza: o agresorul care trage de capetele latului (latul sicilian). excoriatii sau interne. Reactii post-mortem – reprezinta totalitatea leziunilor traumatice produse cadavrului in mod accidental sau cu intentie. la ceafa. Strangularea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lat actionat de o forta. fara a se rezema de nici o suprafata. precum: plagi. sectionarea (depesajul ori ciopartirea) cadavrului. o este de adancime neuniforma (mai profund in zona opusa nodului latului). aruncarea unui cadavru de la inaltime in scopul producerii unor leziuni traumatice prin care sa se mascheze mecanismele reale ale decesului etc. 14. o spanzurare atipica – nodul se afla in oricare alta pozitie. o spanzurare incompleta – cand cadavrul atarnat in lat atinge suprafata de sprijin cu o anumita regiune a corpului (ex. o spanzurare completa – corpul este suspendat in lat. in cazul strangularii. 10 . cu o concentratie normala de oxigen. exemple in acest sens: diverse leziuni traumatice externe. de pilda: fractura de coloana vertebrala. Asfixiile mecanice prin comprimare – care pot fi: fie a gatului: spanzurare. atras de forta gravitationala. partiala sau totala. pana la nivelul plamanilor si implicit al alveolelor pulmonare. strangulare sau sugrumare. accidental (de catre animale ori vehicule) sau intentionat. incinerarea cadavrului. o este incomplet. fiind intrerupt in zona nodului atunci cand latul este cu perimetru fix. deasupra planului de sprijin. prin caile respiratorii. o diverse mijloace mecanice care strang progresiv latul la anumite intervale de timp. fie toraco-abdominala. alta decat cea a propriului corp atras de forta gravitationala. astfel. Spanzurarea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lat actionat de greutatea propiului corp. Asfixiile mecanice Asfixiile mecanice – presupun impiedicarea patrunderii aerului. forme de spanzurare: o spanzurare tipica – nodul este situat in regiunea posterioara a gatului.o un individ care s-a impuscat in inima a reusit sa se spanzure dupa aceea.: spanzurarea in picioare).

prin caderea acestora latul se strange. innecarea poate avea loc in mod consecutiv. anume contact partial al capului sau numai al orificiilor respiratorii externe cu un lichid. care poate determina arsuri ale hainelor. iar celalalt in jurul picioarelor. o prin impingerea si mentinerea capului in obiecte moi (ex. pielii. 11 . o prin aplicarea unor pungi de plastic pe cap. din punct de vedere medico-legal se face distinctia intre: o submersie – prin care se intelege moartea organismului ca urmare a contactului cu mediul lichid (adica o asfixie mecanica propriuzisa). Sugrumarea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu mana ori ambele maini. o imersie – prin care se intelege aruncarea cadavrului in apa. produse de unchii. parului etc. sufocarea se poate realiza: o cu mana.o diferite greutati atasate capatului liber al latului. in timp ce corpul este imobilizat in diverse pozitii. ca urmare a sugurmarii pot fi observate la nivelul gatului echimoze. iar prin imersie se incearca disimularea decesului. o prin fixarea unor benzi adezive pe orificiile respiratorii externe. Armele de foc – leziuni traumatice si elemente caracteristice Din punct de vedere medico-legal si criminalistic. fie una patologica).: perna. determinate de degetele agresorului. 15. sub mandibula. leziuni secundare – sunt generate de factorii secundari ai impuscarii: o flacara. stranse pe gat.. batista). latul avand un capat in jurul gatului. facand astfel imposibila patrunderea aerului prin caile respiratorii spre plaman. precum alicele) sau fragmente de proiectil. o propriul corp. Asfixiile mecanice prin obstructie – acestea pot fi: sufocarea si innecarea. si implicit spre alveolele pulmonare. Sufocarea – constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin astuparea orificiilor respiratorii superioare (nasul si gura). insa in aceasta situatie moartea s-a produs prin alte cauze (fie o moarte violenta. si/sau excoriatii.  cand victima nu-si mai poate mentine ridicate picioarele. Innecarea – constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin obstructia cailor respiratorii (si implicit a alveolelor pulmonare) cu lichide care inlocuiesc aerul respirat. in pozitia „arcului”. acoperindu-se orificiile respiratorii. sau total al organismului cu lichidul respectiv. leziunile ce pot fi produse de armele de foc sunt: leziuni primare – sunt determinate de factorii primari ai impuscarii: proiectil (unic. anume glontul sau multiplu. prin scufundare.

apare ca o zona negricioasa sau cenusie. lipsind actiunea factorilor secundari. in functie de unghiul de tragere. leziuni/urme cuaternare (conexe) – sunt datorate factorilor/elementelor preluate de proiectil in trecerea sa prin diverse medii (nisip. in functie de distanta de tragere. depistarea orificiului de intrare sau de iesire si prezenta inelelor. are o forma rotunda sau ovala. fibre de material etc. se formeaza prin patrunderea microparticulelor de pulbere in piele si nu se spala sub jet de apa. este determinata de depunerea elementelor reziduale (factori tertiari preluati de glont) pe tegument si care se spala sub actiunea jetului de apa. cu raza de 2-3mm. pe o arie mai mare.) sau prin ricosare. care patrunde in piele in jurul orificiului de intrare. arsa sau arzand (anume factorii secundari). Zona de tatuaj – caracteristici: este dispusa in jurul orificiului de intrare. chimice sau termice) se pot manifesta prin:  ruperea imbracamintei. 12 . se poate evidentia pseudotatuajul. Obiectivele expertizei medico-legale in cazul impuscarii mortale: daca leziunile traumatice constatate sunt consecinta impuscarii. provin din arderea pulberii in interiorul tevei si ale caror actiuni (mecanice.. leziuni/urme tertiare (reziduale) – sunt induse de factori/elemente reziduale care se gasesc in interiorul tevii si care sunt antrenate si transportate de proiectil: unsoare.  deformarea orificiului de intrare al proiectilului. impuscarea in limita de actiune a factorilor secundari (distanta mica sau apropiata) – situatie in care actiunea factorilor secundari se soldeaza cu un tatuaj mai mult sau mai putin evident macroscopic. are o forma rotunda sau ovala. Stabilirea distantei de tragere in cazul impuscarii cu glont – se face in functie de prezenta pe hainele sau pe corpul victimei a urmelor/leziunilor determinate de factorii secundari ai impuscarii. o pulberea arsa (fumul sau funinginea). faina. o pulberea nearsa sau arzanda. impuscarea in afara limitei de actiune a factorilor secundari (distanta mare sau indepartata) – situatie in care. Zona de pseudotatuaj – caracteristici: se gaseste in jurul orificiului de intrare. de ordinul centimetrilor. depusa pe pielea victimei si/sau al agresorului. pulberi din tragerile anterioare. pe o arie mica.  plagi sau pete pergamentate de culoare galbuie etc. rugina. sub forma unui lizereu negricios. in functie de unghiul de tragere. generand un relief caracteristic – incrustatii cu arsuri punctiforme. astfel se pot deosebi trei situatii: impuscarea cu teava lipita (distanta nula) – atunci cand retezatura anterioara a tevii vine in contact cu corpul victimei. este determinata de pulberea nearsa.o gazele. fragmente metalice etc.

16. care depinde de dispozitia celor trei elemente specifice impuscarii: orificiul de intrare. iminent sau tardiv. partiala sau totala. o sluţirea (deformarea fizica a persoanei). de eroziune sau inel traumatic si reprezinta expresia fizica a trecerii glontului printre straturile tegumentului. Numarul de „zile de ingrijire medicala” Numarul de „zile de ingrijire medicala” – reprezinta numarul de zile prin care se estimeaza in mod direct. care zdrobeste epiderma si indeparteaza derma de care se freaca si pe care le afunda (la organismul viu se acopera de crusta. o pierderea unui simt.este determinat de particule mici de metal ce provin din canalul tevii. in ce circumstante se putea produce moartea persoanei (crima. din punct de vedere medico-legal. localizarea. daca impuscarea a avut loc in timpul vietii si a determinat sau nu moartea. ca o consecinta directa a traumatismului exercitat asupra unei femei gravide aflate in imposibilitatea de a se apara. iar la cadavru prin uscare se pergamenteaza). o incetarea functionarii unui simt sau organ. existand pericolul cert. 17. numarul si succesiunea impuscaturilor. sinucidere. o punerea in primejdie a vietii persoanei (posibil subiect separat de examen) – atunci cand o leziune traumatica a pus in primejdie viata unei persoane. orificiul de iesire. ca acea leziune sa determine moartea. 13 . distanta de la care s-a tras. ori a fost postmortem. canalul. cu caracter permanent.se mai numeste si inel de contuzie. stabilirea numarului de „zile de ingrijire medicala” tine cont de: o criteriul diagnostic – timpul. care produce un handicap fizic sau psihic. o pierderea unui organ. glont sau resturi ale capsei care se depun pe glont la trecerea fortata a acestuia si care vor fi transportate odata cu glontul (si poate aparea indiferent de distanta de tragere). in lipsa unui tratament medical adecvat. disimulare).directia de tragere. gravitatea unei/unor leziuni sau boli posttraumatice. Inelul de excoriatie (in impuscare) . Inelul de metalizare (in impuscare) . marimea si numarul leziunilor traumatice. o avortul posttraumatic – se refera la intreruperea cursului normal al sarcinii. o infirmitatea – o vatamare corporala grava. Criteriile medico-legale de evaluare a gravitatii unui traumatism Criteriile medico-legale prevazute de Codul penal prin care numai medicul legist poate evalua gravitatea unui traumatism asupra organismului uman sunt: o numarul de „zile de ingrijire medicala”.

chiar daca nu exista un proces natural de vindecare.). inclusiv cei frontali. a mustatii. aceasta nu-i afecteaza capacitatea de munca in cadrul meseriei sale. o scazuta. handicapul fizic este reprezentat prin: o pierderea unui organ si/sau incetarea ori diminuarea semnificativa si permanenta a functionalitatii acestuia. a barbii. o pierduta (temporar sau permanent). constand intr-o deformare evidenta. Invaliditatea Invaliditatea – reprezinta existenta unui deficit functional temporar sau permanent care poate avea repercursiuni asupra capacitatii de munca a persoanei respective. prejudiciul estetic poate fi remediat protetic si astfel caracterul de permanenta al prejudiciului posttraumatic dispare. o intre 21-60 de zile – art. o pierderea sau reducerea semnificativa si permanenta a unui simt. care produce un handicap fizic sau psihic. o lipsa unui segment corporal si/sau paralizia ori alterarea semnificativa a sensibilitatii locale. 181 infractiunea de vatamare corporala. 20. de precizat: potrivit Codului penal: o cel mult 20 de zile de ingrijire medicala – art. Infirmitatea 18. un invalid poate avea capacitate de munca: o pastrata – astfel.: epilepsia posttraumatica etc. 180 infractiunea de loviri si alte violente. 182 infractiunea de vatamare corporala grava. cu caracter permanent. genelor ori a sprancenelor (au caracter temporar). deoarece acestia pot fi supliniti prin proteze.- o criteriul terapeutic – pronostic (recuperator). o astfel. 19. Slutirea Slutirea – reprezinta o vatamare corporala grava. o peste 60 de zile – art. Infirmitatea – constituie o vatamare corporala grava. indiferent de localizare. obiectiva. cu caracter permanent. Din punct de vedere medico-legal nu se poate accepta drept slutire: taierea/smulgerea/ruperea/arderea sau vopsirea parului capilar. altereaza aspectul estetic al unei regiuni anatomice. punand persoana respectiva in conditii de inferioritate. o criteriul antecedentelor patologice. desi individul prezinta o invaliditate. 14 . partiala sau totala. producand persoanei respective o stare de inferioritate. pierderea dintilor. care. handicapul psihic are un substrat organic obiectivabil (ex.

iar in final galbuie (dupa aproximativ 8-10 zile). furculite. aparuta datorita unei agresiune/loviri cu un corp dur. furci. Hematomul – reprezinta o leziune traumatica elementara fara solutie de continuitate. cuie. reprezentand mici rupturi vasculare sub piele. proiectile. o astfel. 22. Eritemul posttraumatic – adica rosirea pielii. virusi. acestia pot fi: mecanici – corpuri contondente (piatra. de precizat: echimozele nu dispar la digito-presiune. intepare – injunghierea cu un obiect dur de tip taietor. lama. Clasificarea agentilor traumatici mecanici: corpuri contondente . nelasand cicatrici. verzuie. de culoare rosiatica-violacee. psihic – pot fi probati doar de medicul legist. de la coloratia rosiatica initiala. smulgere – ruperea unui tesut. lovirea pasiva – lovirea de un corp dur. o obiecte taioase – briceag. Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara – acelea in cazul carora pielea (tegumentul) este integra. bacterii. obiecte. electricitatea. biologici – animale. 15 . sapa.pot fi modificate in functie de forma. nu sunt periculoase pentru viata victimei si se vindeca fara a lasa urme pe piele. Echimoza (vanataia) – cea mai frecventa leziune traumatica externa. o obiecte taioase-despicatoare – topor. tarare (frecare) – zgariere. in cateva ore echimoza devine albastruie (persista 2-3 zile). Modalitati de realizare a leziunulor traumatice prin agenti traumatici mecanici: lovirea activa – lovirea cu un corp dur. Agentii traumatici – notiuni si particularitati/clasificare Agentii traumatici reprezinta orice forma de energie exterioara organismului care actionand asupra acestuia poate produce leziune. relief si dimensiunea suprefetei de impact. cutit de masa. care apare ca urmare a unui traumatism de intensitate mica si care dispare in cateva ore. apoi cafenie (3-7 zile). pumn). vechimea unei echimoze poate fi apreciata in functie de modificarile de culoare pe care aceasta le parcurge in timp. arme ascutite. medicamente. chimici – substante toxice. taiere-sectionare despicare cu un obiect dur taietor. comprimarea.21. precum: o obiecte intepatoare – ace. satar. strivirea – zdrobire intre 2 corpuri dure. pe fond tumefiat (umflatura) si care nu dispare la presiune digitala. fizici – temperatura. de regula. impuscarea.

zona excoriata nu sangereaza si in timp se acopera cu o crusta galbuie. au o gravitate mai mare. Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara 23. o caracteristici:  profunzime mica. o prodund.  sangerare redusa. sub forma unui cucui). in consecinta. de precizat: plagile pot fi superficiale sau profunde.  peretii plagii sunt uniti din loc in loc prin punti tisulare (de tesut).  unghiurile sunt mai deschise.- - aceasta leziune se poate localiza: o superficial. inegale ca marime. iar la cadavru prin necropsie. se vindeca cu sechele. zona exterioara se acopera cu o crusta bruna. mai optuze. situatie in care existenta sa este obiectivata la omul viu prin investigatii de laborator (ex. cele mai frecvente fiind cicatricile. penetrante sau nepenetrante. in timp.  fundul plagii este neregulat.: la cap. sub aspect medico-legal pot fi considerate leziuni care au pus in primejdie viata persoanei.). zona excoriata (jupuita) – reprezinta leziunea intinsa in suprafata. hematoamele intinse in suprafata pot: o induce starea de soc (posttraumatic sau hemoragic) si. care intereseaza si dermul. Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara – acelea in cazul carora se afecteaza integritatea pielii. de atac sau de aparare. o in functie de mecanismul de producere se pot deosebi mai multe tipuri de plagi contuze sau zdrobite. Plaga (rana) – constituie o leziune traumatica care se caracterizeaza prin distrugerea tuturor straturilor pielii. uneori provocand decesul victimei si de regula. Tipuri de plagi: plaga contuza (zdrobita) – se produce prin actiunea traumatica a unui corp dur. de precizat: plagile se pot vindeca per prima (fara complicatii) sau per secunda (cu aparitia unor complicatii septice). si anume: 16 .: in mod direct prin hematom cerebral sau indirect ca urmare a unor complicatii). excoriatia poate fi: o superficiala. drept pentru care are loc o sangerare redusa cantitativ. caz in care este evidentiata prin examen extern (ex. cu lezarea doar a straturilor epidermului. o profunda.  margini neregulate.: tomografii. ecografii etc. o determina decesul victimei (ex. Excoriatia (zgarietura) – se caracterizeaza prin distrugerea straturilor superficiale ale pielii.

care consta in schimbarea pozitiei corpului. 17 . in urma unei duble actiuni: de intepare-penetrare si de taieresectionare.). lungimea lamei obiectului cauzator. fiind mai profunde la debut. prin impingere sau impingere-rasucire. a unor leziuni traumatice prin agenti traumatici mecanici.: deget. plaga despicata – se produce cu instrumente taioase grele. o are loc producerea unei leziuni profunde. netede. plaga intepata – rezultatul actiunii agentilor traumatici duri. astfel incat tesuturile sunt indepartate catre lateral. printr-o actiune de apasare-alunecare pe suprafata corpului (tegumentului). o plagile taiate pot fi:  liniare si uneori chiar oblice (dupa cum actioneaza obiectul taietor). genunchi etc. fara miscari coordonate.  intre peretii plagii nu mai exista punti de tesut.  plaga muscata este produsa fie de om sau animale si se caracterizeaza prin reproducerea formei arcadelor dentare.plaga pleznita.  plagii sfasiate. de adancime. plaga taiata – produsa de un obiect taios. diametrul plagii intepate este acelasi cu cel al obiectului traumatic.  24. care depaseste. fracturi de oase etc.  cu amputare a unui fragment de membru (ex. cand corpul contondent loveste pielea in zona unui plan dur. plaga intepat-taiata (injunghiata) – produsa de un agent traumatic cu varf ascutit si marginea taioasa (ex. cu varful ascutit.  unghiurile sunt ascutite. o caracteristicile plagii taiate:  marginile sunt regulate. Traumatismele prin cadere Caderea (notiune) – reprezinta o imprejurare de producere in mod pasiv. cu margine ascutita.  este insotita frecvent de leziuni traumatice grave ale tesuturilor subadiacente: rupturi sau zdrobiri de organe. producandu-se o forfecare a pielii. Modalitatile de producere a caderii sunt: prin contactul organismului cu planul de impact sunt: o mecanism direct primar – leziunile traumatice apar in zona in care corpul a luat contact direct cu planul de impact.: topor). osos (craniu.).: cutit). dure (ex. astfel incat o parte a acestuia se izbeste cu violenta de planul de sustinere. avand loc totodata contuzia tesuturilor (zdrobirea lor). de regula.  plaga smulsa care poate aparea sub forma:  plagii scalpate. o de obicei. ureche etc.

in functie de distanta pana la sol.sinuciderea prin precipitare. obiectivat prin leziuni traumatice. trecerea brutala a corpului de pe un plan de sustinere pe altul sub actiunea fortei gravitationale.etc. feroviar etc. pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare (sincope. plagi si in mod exceptional fracturi. sunt superficiale si sunt periculoase pentru viata chiar si in cazul caderilor de la inaltime mica.omorul din precipitare . sunt grave. adesea mortale. pierderea echilibrului din cauze externe – ex. lipotimii) sau voluntara (autopropulsia). alunecare. Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin cadere: sunt unipolare. o mecanism indirect – leziunile traumatice ce apar ca efect al compresiei organismului la oprirea brusca fara contact direct. Circumstantele de producere a caderii sunt: pierderea reflexelor de postura. fracturi). rostogolire. Precipitarea . rezulta echimoze. o leziunile traumatice pot fi mai mult sau mai putin grave. produs de sau in mijloacele de transport (rutier. din cauze voite: . Circumstantele de producere ale precipitatii sunt: pierderea reflexelor de postura. cabluri Traumatismul de trafic – constituie orice traumatism asupra organismului uman. sunt numeroase si variate. de regula de mica gravitate. gropi. sunt localizate pe partile proeminente.disimularea unui omor prin precipitarea accidentala sau in scop suicidal. adica sunt situate pe o singura parte a corpului mai precis pe zona de impact a corpului cu planul de impact. excoriatii. viteza de deplasare a autovehiculului etc.reprezinta caderea de la inaltime mare. Mecanismele propriu-zise (simple) de producere a traumatismelor de trafic: prin lovire. zdrobiri ale tesuturilor. pe mai multe regiuni ale corpului. 25. o mecanism direct mediat – forta de impact reverbereaza la nivelul coloanei vertebrale. 18 . de foarte multe ori rezista numai pielea. caderea – acest mecanism opereaza in cazul opririi sau pornirii bruste a unui autovehicul. Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin precipitare: sunt multipolare. pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare (sincope. lipotimii) sau voluntara (autopropulsia) – cazul precipitarii accidentale.). pierderea echilibrului din cauze externe: . prin contactul organismului cu diverse obstacole (ex: ramurile copacilor. in interiorul organismului producandu-se rupturi de organe (implozit ale acestora.: diverse obstacole.). Traumatismele de trafic o mecanism direct secundar – leziuni traumatice ce apar dupa contactul primar produse de izbire.

lovirea acesteia. o de precizat: examinarea medico-legala poate evidentia o serie de leziuni traumatice cu particularitati specifice fiecarui sistem de rulare (ex. diverse sectionari etc. comprimarea – presupune strivirea corpului pe o parte a autovehiculului sau alta suprafata dura (sol. o in functie de intensitate. Mecanisme de producere a leziunilor traumatice la pietoni: cand autovehiculul. fara ca rotile autovehiculului sa treaca peste corpul uman respectiv. calcarea – presupune trecerea sistemului de rulare a autovehiculului peste victima.proiectarea – poate avea loc in interiorul autovehiculului (ex.: roata de cauciuc. leziunile traumatice se produc si la caderea victimei. echimoze. o autovehiculele mici lovesc sub centrul de greutate al corpului victimei determina rotirea victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea inferioara a corpului. comprimarea se insoteste si de tarare pe o distanta oarecare. exista leziuni de gravitate redusa. care consta in agatarea victimei de o parte a autovehiculului si tararea acesteia pe o distanta oarecare. tararea – mecanism mai rar intalnit.: cand pasagerii sunt proiectati in afara autovehiculului). o excoriatiile vor fi sub forma de dungi generate de frecarea pielii pe planul pe care se realizeaza tararea. roata metalica. enila etc. de bazin si de femur. sindromul bordului – lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului.). o echimoze sau excoriatii la nivelul toracelui. o in general. corpul basculeaza pe vehiculul respectiv. o leziuni traumatice ale membrelor superioare. alt autovehicul etc.). rezultand fractura de rotula.). plagi pana la leziuni grave care explica moartea. o autovehiculele mari lovesc deasupra centrului de greutate a victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea superioara. 19 . Morfologia leziunilor traumatice in cazul conducatorilor auto: sindromul volanului – lovirea/comprimarea trunchiului de volan: o fracturi costale si de stern. cand membrele pelviene sunt lovite cu bara de protectie se produc fracturi la nivelul acestora. perete. o leziuni ale inimii.: zdrobiri de organe. tararea sa sub autovehicul si calcarea acesteia de catre rotile autovehiculului.: proiectarea pasagerilor in scaunele din fata sau parbriz) sau in exterior (ex. leziunile traumatice produse fiind. loveste victima cu partea frontala. de cele mai multe ori. excoriatii. o de regula. ficatului si ale organelor interne aflate in zona lovita de volan. copac. mortale (ex. au loc fracturi sau striviri de organe. fracturi sau rupturi de organe. exceptand cel de mare tonaj. iar cand autovehiculul loveste victima cu partea laterala aceasta este proiectata.

determina: o raul de munte – apare la persoanele care fac ascensionari montane la altitudini mari (aproximativ 2500-3000m). ameteli. in tesuturile bogate in grasimi (creier). o raul de altitudine – se manifesta la aproximativ 6000-7000m. de bazin si de femur. rupturi pulmonare). sindromul centurii de siguranta: . 26. presiunea atmosferica scazuta. in cazuri extreme. grinegricioasa.echimoze. bruna. cand azotul revine in starea gazoasa.echimoze. producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-craniene. o iar la ascensionare. astfel. parbriz. o arsura (necroza) electrica – zona tegumentara dura-uscata. la coborarea in adancuri (scufundari) pot aparea: o narcoza hiperbara (betia adancurilor) prin depozitarea azotului. nu este influentat de efort. fiind influentat de efort si consta in: oboseala. se poate produce embolia de ridicare/ascensionare (boala de cheson). 20 . Curentul electric – agresiunea electrica. excoriatii si fracturi costale. o barotrauma (spargerea timpanului. producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-craniene. in cazul expunerii de scurta durata. fie cand scade prea mult (consecinta generala fiind aceea a scaderii presiunii oxigenului in aerul inspirat). somnolenta. o metalizarea electrica – zona rigida uscata si rugoasa la nivelul orificiului de intrare. parbriz. oglinda retrovizoare. cauza aparitiei sale fiind scaderea concentratiei de oxigen sub pragul nevoilor limita ale organismului. hemoragie sinusala. in forma lichida. asupra organismului uman poarta denumirea de electrotrauma (electrocutare) si se poate prezenta sub doua aspecte: electrocutare nemortala (electrizare) si electrocutare mortala (electrocutie). sindromul centurii de siguranta: . Traumatologia fizica (agentii traumatici fizici) Presiunea atmosferica – devine periculoasa pentru organismul uman fie cand creste excesiv. naturala sau artificiala. tulburari respiratorii si ale ritmului cardiac si chiar deces. oglinda retrovizoare. presiunea atmosferica crescuta – consecinta modificarilor concentratiei de azot din aerul inspirat. leziuni traumatice determinate de curentul electric si care pot fi decelate la autopsie: o marca electrica – leziunea patognomonica electrocutatiei ce poate fi decelata atat la locul de intrare cat si/sau la locul de iesire. pseudosindromul volanului – impactul hemitoracelui stang cu volanul si aparitia unor fracturi costale la acest nivel. excoriatii si fracturi costale. rezultand fractura de rotula.sindromul parbrizului – lovitura la cap de stalpul din stanga. sindromul parbrizului – lovitura la cap de stalpul din stanga. Morfologia leziunilor traumatice in cazul ocupantului locului din dreapta fata a autoturismului: sindromul bordului – lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului.

exceptie cazul in care individul are o sensibilitate crescuta la alcool. memorie. favorizarea aparitiei cancerului si scaderea duratei de viata.5) – caracterizata prin somn profund. tulburari respiratorii si cardiace. radiatii neionizante – intre consecintele asupra organismului uman se numara. faza de betie propriu-zisa (1. o la nivel general: hipertermie.5 grame pe litru) – fara efecte toxice. capacitate redusa de apreciere a pericolului si timp de reactie incetinit. Intoxicatia cu alcool etilic si cea cu dioxid de carbon Intoxicatia cu alcool etilic – parcurge urmatoarele faze: faza de betie infraclinica (sub 0. dura. cataracta. lichid sau gazos). Betia patologica (betia atipica) . hipotermie. tulburari de perceptie (halucinatii) care pot induce comiterea unor acte precum omor. in functie de intensitatea efectelor produse. de exemplu: pigmentatia (radiatii ultraviolete). in: radiatii ionizante – la care iradierea poate avea asupra organismului uman urmatoarele efecte: leziuni oculare. arsuri ale pielii (radiatii infrarosii) etc. 21 . albicioasa si lucioasa. faza de betie usoara (de excitatie. sterilitate. orbire temporara sau definitiva (radiatii luminoase). care poate determina decesul cand temperatura corpului scade sub 28 ºC (functiile biologice se blocheaza si se instaleaza moartea). temperatura scazuta (crioagresiunea sau frigul) poate determina: o la nivel local: degeraturi. o la nivel general: hipotermie.este betia caracterizata prin manifestari ample de ebrietate dupa indigestia unor cantitati mari de alcool. talharie.. viol etc.o edemul electrogen – suprafata tumefiata.5) – se caracterizeaza prin euforie. peste 2. iar autocontrolul este suprimat (putand avea loc treceri bruste de la euforie la furie). care poate conduce chiar la deces.5-1.este betia care se produce in mod accidental fara ca acest lucru sa fie dorit sau urmarit de individul respectiv. individul devenind legoreic. betia patologica deliranta si betia patologica excito-motorie. flacciditate musculara si lipsa reflectivitatii. faza de betie grava (comatoasa.5-2. de asemenea distingem 3 forme ale acestui tip de betie: betia patologica halucinatorie.). o metacromazia – modificarea culorii pielii in zona marcii electrice. ca urmare a contactului cu agentul termovulnerant (solid. o epidermoliza – detasarea pielii din regiunea adiacenta marcii electrice. Betia accidentala (betia involuntara) . insolatia. Radiatiile – pot fi clasificate. individul fiind confuz. cu un comportament dezinhibat. Temperatura – actiunea nociva a temperaturii asupra organismului uman priveste doua aspecte: temperatura inalta (termoagresiunea) poate determina: o la nivel local: arsuri. atentie etc. 0. 27. caderea parului.5) – se caracterizeaza prin alterarea functiilor intelectuale (discernamant. balbait.

Intoxicatia cu oxid de carbon – este destul de frecventa si se intalneste accidental. responsabilitatea reprezinta o stare de drept. o persoana cu discernamant este in masura sa conceapa planul unei actiuni. discernamantul reprezinta o stare de fapt. Alcoolurina . aprecia. alcoolemia este maxima: dupa 20 – 30 minute daca stomacul este gol. Discernamantul – reprezinta capacitatea unei persoane de intelege si constientiza faptele comise si urmarile acestora.reprezinta cantitatea de alcool din sange la un moment dat. simularea si disimularea) Expertiza medico-legala psihiatrica (definitie) – consta in evaluarea starii psihice pentru a putea oferi justitiei un mijloc de proba obiectiv. Obiectivele generale ale unei expertize medico-legale psihiatrice sunt: sa se stabileasca discernamantul persoanei examinate in momentul savarsirii faptei. de a putea distinge intre bine si rau. fiind prezumata (iresponsabilitatea trebuie demonstrata). exprimata in grame in litru sau grame la mie. o in special o slabiciune a membrelor inferioare. dupa 1 – 1. confuzie si somnolenta. 28. sa premediteze si sa actioneze cu intentie (directa. intocmirii unui act juridic etc. accepta. ameteli. dupa ingestia unei cantitati de alcool. uneori ca intoxicatii profesionale.reprezinta evidentierea alcoolului in urina (alcoolurina maxima are un decalaj de aproximativ 60 de minute fata de alcoolemia maxima). in vederea determinarii responsabilitatii juridice. in vederea stabilirii responsabilitatii juridice a acesteia. 22 . mai rar ca mijloc de sinucidere si exceptional in scop de omucidere. discernamantul. avand reprezentarea consecintelor negative ale faptelor antisociale. ceea ce impiedica locomotia si implicit posibilitatea individului de a parasi locul. intoxicatia cu oxid de carbon se poate realiza numai pe cale respiratorie. ca in final sa se instaleze coma. ca urmare a insuficientei cardio-respiratorie. o moartea va surveni dupa cateva ore de la instalarea comei. varsaturi. o progresiv apar tulburari auditive si vizuale. Responsabilitatea juridica – reprezinta capacitatea unei persoane de a-si controla. Expertiza medico-legala psihiatrica (responsabilitatea.). o greturi. referitor la discernamantul persoanei examinate. indirecta ori praeterintentie) in vederea realizarii scopului propus. si se manifesta prin: o dureri de cap.30 ore daca stomacul contine alimente. astfel incat acesta trebuie sa se demonstreze (daca persoana respectiva avea discernamant in momentul comiterii faptei ilicite.Alcoolemia . de a intelege si suporta consecintele faptelor sale. asuma. o calitate juridica generala a persoanelor.

fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze certificatul medico-legal. pentru amanarea/intreruperea executarii pedepsei pe motiv de boala etc. toxicologice. Disimularea – reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a ascunde boli. acesta este redactat la solicitarea persoanelor si are acelasi valoare probatorie ca si un raport de expertiza sau de constatare medico-legale. 23 . examinari ale capacitatii de munca. precum si daca aceasta poate participa la desfasurarea procesului penal.reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a provoca limita bolii psihice. simularea exagerata: amplificatoare (amplifica simptomele pe care le are) si suprasimulare (adauga simtome noi). raportata la gravitatea faptei comise. sa se faca recomandari medicale de tip profilactic si preventiv.: obligarea la tratament medical. in functie de eventuala patologie psihica evidentiata. perseverare sau metasimulare: dupa ce s-a vindecat continua sa spuna ca are in continuare aceleasi simptome. psihiatrice. sa se aprecieze periculozitatea sociala. in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei. Forme de simulare: simularea creatoare: boala sau automutilare. respactiv a starii de sanatate. internarea medicala). ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei. sa se decida asupra oportunitatii instituirii masurilor de siguranta cu caracter medical prevazute de Codul penal (ex. stimulare. 29. o asociativa – in penitenciare. Simularea . raportul medico-legal de expertiza si cel de constatare) Tipuri de examinari medico-legale care pot fi solicitate: traumatologice. daca persoana respectiva isi poate sustine propriile interese. Certificatul medico-legal – intocmit de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si diferite alte consultari medicale de specialitate. Examinari medico-legale (tipuri. in consecinta. examinari pt stabilirea filiatiei/paternitatii. certificatul medico-legal. simularea postfaptica sau tardiva (dupa comiterea faptei antisociale): o solitara – subiectul isi modifica comportamentul. in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale. Modalitati de simulare: simularea prefaptica sau initiala (simularea preventiva).sa se stabileasca capacitatea psihica la momentul examinarii si.

30. examinarea mamei in cazul pruncuciderii. evaluarea gravitatii leziunilor traumatice. Caracteristicile hemoragiei externe din sursa arteriala: sangele este sub forma unei arteziene. constatarea medico-legala ceranduse imediat dupa inceperea urmaririi penale. datorita vitezei mari de circulatie a sangelui din artere. raportul de constatare medico-legal se poate dispune: o numai in faza urmaririi penale. formand asa-numita balta de sange langa cadavru. Obiectivele expertizei medico-legale in traumatismele nemortale: demonstrarea realitatii traumatismului. o cand exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau a schimbarii unor situatii de fapt. Hemoragia externa Caracteristicile hemoragiei externe din sursa venoasa: sangerarea ambudenta.cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli asupra starii psihice a individului/ inculpatului. stabilirea cauzalitatii medico-legale: a) directa sau primara. c) complexa.Raportul medico-legal de expertiza – elaborat de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si alte consultari medicale de specialitate reclamate pentru precizarea dianosticului. sangele are un aspect negricios. b) indirecta. obiectivitatea circumstantelor de producere a leziunilor traumatice. Raportul medico-legal de constatare – elaborat de regula de catre un singur medic legist si este intocmit la solicitarea organelor de urmarire penala sau a instantelor de judecata. culoarea sangelui este de un rosu aprins. acest raport de expertiza nu are caracter de urgenta si se bazeaza pe o investigatie amanuntita a tuturor aspectelor cu caracter medical. o indiferent de perioada de timp care a trecut de la producerea leziunii traumatice. raportul de expertiza medico-legal este intocmit la solicitarea organelor de urmarire panala sau a instantelor de judecata si se poate dispune: o in oricare din fazele procesului penal sau civil cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei. sange este aruncat in strop la distanta diferite. Situatii in care expertiza medico-legala este obligatorie (in dreptul penal): in cazul infractiunii de omor deosebit de grav . fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze raportul de expertiza medicolegal. acest raport de constatare are caracter de urgenta si se rezuma la consemnarea si cercetarea mai putin profunda a situatiilor care fac obiectul constatarii. in cazul infractorilor minori (14 – 16 ani). 24 .

Asfixiile – procesul respirator si etapele sale Procesul respirator – se desfasoara in trei etape. prin intermediul sangelui: o oxigenul. a copilului nou-nascut viu. dupa nastere. strabate caile aeriene si ajunge in plamani. de cele mai multe ori insotite de leziuni traumatice de ezitare. scaderea concentratiei de oxigen (hipoxie) sau absenta oxigenului (anoxie) se poate produce in oricare din etapele procesului respirator. primita de mine si pe baza careia am facut sinteza. NOTA: subiectele de mai jos se regaseau intr-o lista de notite de la curs. Fonotraumatismul Fonotraumatismul – reprezinta zgomotul care este responsabil de poluarea sonora. prin orificiile respiratorii. nu sunt periculoase pentru viata subiectului. legat de hemoglobina continuta de hematii. iar la ZI nu s-au predat (atuncati o privire peste ele. si anume: etapa de aport – in care aerul inspirat patrunde prin orificiile respiratorii. zona efectelor otologice – la copii sau la adulti cu rezistenta scazuta a organismului la zgomot intens si care poate provoca moartea. in functie de intensitatea zgomotelor. insa – nu stiu cum sa zic – eu personal o sa merg si pe noroc un pic) 33. zona efectelor neuro-psihice. in functie de etapa in care survine perturbarea functiei respiratorii. campul auditiv acopera sunete intre 0 si 110 dB. concomitent cu producerea de dioxid de carbon. localizarea lor concorda cu scopul urmarit. fiind descrise: zona linistita (0-30 dB).31. este transportat catre locurile de utilizare. etapa de transport – presupune transportul gazelor in dublu sens. anume diverse tesuturi si organe. este transportat inspre exteriorul organismului.consta in uciderea imediata. care se afla intr-o stare de tulburare psihica pricinuita de nastere. Diverse alte subiecte Caracteristicile leziunilor traumatice autoprovocate: sunt dispuse in regiuni accesibile propriilor maini. astfel. insa le-am trecut la final intrucat in o alta lista de subiecte nu se regaseau. etapa de utilizare – presupune folosirea oxigenului pentru respiratia celulara a fiecarui testut sau organ. se pot deosebi: 25 . 32. o iar dioxidul de carbon. Pruncuciderea . zona efectelor fiziologice. rezultat in urma proceselor metabolice. de catre mama sa naturala.

 anoxii anemice. o anoxii de transport – cazuri in care. desi cantitatea de oxigen care patrunde in plaman este suficienta.o anoxii de aport (anoxii anoxice) – in aceste cazuri cantitatea de oxigen care ajunge la plamani este insuficienta sau absenta.).). pentru ca ulterior sa se instaleze coma. o anoxii de utilizare (anoxii histotoxice) – se caracterizeaza prin imposibilitatea celulelor de a folosi oxigenul adus de sange. acestea pot fi: asfixii in spatii inchise.. cand cantitatea de sange este redusa. De precizat: expunerea organismului la o atmosfera viciata va determina aparitia unor tulburari de tipul: transpiratie. caracterizate prin alterarea compozitiei chimice normale a aerului atmosferic inspirat. desi in cantitate suficienta. hidrogen sulfurat etc. tumori de laringe etc. 35. acestea pot fi provocate de cauze:  neviolente (patologice). o cand oxigenul este inlocuit cu gaze inerte (azot. luxatia si entorsa) Fractura – reprezinta o intrerupere a continuitatii unui os. datorita unor hemoragii masive. uneori precedata de halucinatii si. decesul. atunci cand sangele nu circula cu viteza normala datorita unor disfunctii cardiovasculare. boli ale sangelui etc. care au ca mecanism scaderea/absenta oxigenului in aerul inspirat sau imposibilitatea efectuarii inspiratiei. fie cauze neviolente (modificari de pH in alcaloze sau acidoze). toxic – se pot produce prin doua circumstante: o cand cantitatea de oxigen atmosferic scade treptat. acestea pot fi:  anoxii stagnante. barbiturice etc. precum: pneumonii. asfixii chimice.  acestea pot avea fie cauze violente (intoxicatii cu acid cianhidric. Leziunile traumatice osteoarticulare (fractura. sangele nu-si poate indeplini functia de transportor. cresterea temperaturii si a umiditatii si acumularii de substante organice rau mirositoare. ameteala. asfixii prin aer viciat.  violente (asfixii). 26 . in final. Asfixiile chimico-atmosferice (anoxia toxica) Asfixiile chimico-atmosferice – reprezinta totalitatea formelor de anoxie anoxica (de aport) de cauza violenta. 34. jena respiratorie (dispnee). metan) sau viciate (cu o concentratie crescuta de dioxid de carbon. concomitent cu acumularea de dioxid de carbon. sete. anume diverse boli care impiedica desfasurarea normala a ventilatiei. asupra caruia a actionat un factor mecanic.

Leziunile partilor moi in zona craniocerebrala sunt asemanatoare cu cele din alte regiuni ale corpului. 36. nedenivelate sau denivelate (apar atunci cand suprafata agentului traumatic este mai mare de 16cm2). circulare. in raport cu natura agentului traumatizant si cu modul de producere al traumatismului. fracturi mediate – se produc sub presiunea unor linii de forta care se transmit prin intermediul altor structuri osoase.- din punct de vedere al mecanismului de producere.cand intre fragmentele de os exista spatii libere. rasucire. o cominutive . care reprezinta cea mai frecventa plaga intalnita la nivelul scalpului. sau sub forma plagii taiate). fracturile pot fi clasificate in: o fracturi directe – apar in locul in care a actionat forta traumatica. sub forma plagii plesnite. si pot fi: o liniare – pot fi rectilinii. caldura si durere. acestea pot fi: fara solutie de continuitate. fracturile mai pot fi: o cu deplasare – raman in axul lor. o orificiale – cand se produce o lipsa de substanta osoasa. o fara deplasare – oasele se deplaseaza.: plaga contuza. dupa mecanismul lor de producere. leziuni osoase (fracturi craniene) si leziuni ale continutului cutiei craniene. cand pielea ramane integra. o cominutive – in cazul carora oasele se fractureaza in fragmente multiple si care se produc de regula prin cadere. de asemenea. si anume: 27 . plagi (ex. o fracturi indirecte – apar la distanta de locul de impact. cu solutie de continuitate: excoriatii. Traumatismele craniocerebrale Traumatismele craniocerebrale pot fi: leziuni ale partilor moi. semne de identificare a unei entorse: roseata. avand un aspect de „saci de nuci”. explozia craniana. Leziunile craniului – anume fracturile craniene care. o deluscente . precum si complete sau incomplete. insa cu pastrarea raporturilor anatomice normale dintre oasele articulatiei. precum: echimozele si hematoamele.produc mai multe linii de fractura care se intersecteaza si care pot fi denivelante sau nedenivelante. tractiune sau smulgere. pot fi: fracturi directe – apar la locul de actiune al agentului traumatic. Luxatia – reprezinta pierderea raporturilor anatomice normale dintre oasele unei articulatii. prin transmiterea liniilor de forta. Entorsa – reprezinta o suprasolicitare a unei articulatii.  se pot produce prin: flexie. o inchise sau deschise. Leziunile meningocerebrale – constau in urmatoarele tipuri de hematom. o particulare – precum aschierea. umflatura. fracturi indirecte – apar la distanta de locul de impact si pot fi iradiate sau izolate.

38. situata fie in locul de impact. pot avea si consecinte de ordin estetic sau functional prin lezarea organelor de simt. limitandu-se la un singur os. de asemenea. hematomul intracerebral – apare la nivelul creierului. extrem de rar producanduse prin cadere. situate in zona fetei/capului. fractura de piramida nazala necesitand intre 13 si 15 zile de ingrijiri medicale. care apare brusc si este complet reversibila. aceasta necesita cel putin. plagile arcadei orbitale – ca de exemplu plaga contuza (fractura de os zigomatic). Exemple de traumatisme buco-maxilo-faciale: fracturile oaselor nazale – prin lovire activa. de cele mai multe ori avand o intensitate mica si fiind limitate la tegumente sau la nivelul organelor de simt.acestea pot consta in: comotia cerebrala – reprezinta un sindrom functional. putand fi unilateral sau bilateral si producandu-se prin mecanism de deceleratie (ex. 28 . hematomul subarahnoidian – rezulta hemoragii care pot fi limitate (traumatice) sau difuze (netraumatice). fie la polul opus. fiind o leziune de obicei direct si neconditionat mortala.: accident vascular cerebral). fracturi ale maxilarului. dilacerarea cerebrala – reprezinta o plaga a creierului. De precizat: din punct de vedere medico-legal. 37. in cazuri simple. Traumatismele buco-maxilo-faciale Traumatismele buco-maxilo-faciale – sunt frecvente. sechelele traumatismului craniocerebral pot provoca infirmitati fizice permanente (ex. subacut sau cronic. hematomul subdural – apare intre duramater si leptomeninge.: craniectomia). caracterizat prin pierderea scurta. 35-40 de zile de ingrijiri medicale. contuzia cerebrala – reprezinta o modificare morfofunctionala mai severa a sistemului nervos central. care produc complicatii sau sechele si care necesita ingrijiri medicale de durata mare. o hematoamele din tesuturile moi se pot produce prin lezarea unor vase sau chiar ruperea unor fibre musculare. cu o simptomatologie neurologica grava si produsa prin lovire cu sau de un corp dur.: cazul lovirii pasive ori al caderii). avand uneori consecinte grave. putand fi acut. insa. temporara a starii de constiinta. fractura de mandibula – are ca mecanism comprimarea. leziuni dentare. Leziunile traumatice specifice la nivelul creierului . cu distrugere de substanta nervoasa in jurul focarului. fiind netraumatic (ex. exista si traumatisme de intensitate medie cu modificari profunde ca: hematoame. leziunile contuzive ale gatului pot intensifica diferite formatii anatomice. Traumatismele gatului Traumatismele gatului – orice leziune traumatica la acest nivel poate avea consecinte grave. fracturi (in special ale oaselor nazale). de pilda. leziunile de gravitate mare.hematomul extradural – exclusiv traumatic. constand din mici hemoragii.

: zona antebratului. de asemenea. pe membrele superioare. 197). urme care se cauta la nivelul fetelor anterioare. in cazul a numeroase focare de fractura. 39. avand drept consecinte afectarea si altor formatii anatomice. 29 . plagile la nivelul gatului pot leza nervi. la membrele inferioare). pe gat. o daca a fost virgina. constrangerea fizica sau imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa – constrangerea se probeaza medico-legal prin gasirea urmelor de violenta (excoriatii. se pot produce leziuni grave ale cailor respiratorii superioare (trahee. precum in cazul accidentelor de circulatie. 40. Violul (expertiza medico-legala a violului) Violul – potrivit Codului penal (art. traumatismele membrelor pot determina moartea si prin soc traumatic.probarea raportului sexual se face in mod diferit. obiectul cauzator putand sa atinga si alte organe ori tesuturi. partea obiectiva a realitatii unui raport sexual o constituie prezenta rupturilor himenului (important pentru expertiza este diagnosticul de ruptura recenta). laringe). insa pot aparea si in cazul sinuciderilor (ex.in urma unor lovituri puternice. prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa. ale coapselor. determinand hemoragie externa (ex.: taierea vaselor din zona antebratelor). Traumatismele membrelor Traumatismele membrelor – pot fi mortale atunci cand intereseaza vasele mari de sange. in jurul gurii. torace (sani). traumatismele membrelor apar mai frecvent in cadrul accidentelor rutiere. infractiunea de viol constituie raportul sexual cu o persoana de sex feminin. Pentru expertizarea medico-legala a violului sunt de rezolvat doua probleme importante: probarea raportului sexual si probarea lipsei de consimtamant a victimei sub o forma oarecare . la membrele superioare ori zona gambei piciorului. o acest diagnostic este posibil intr-un interval de 7-10 zile de la producerea raportului sexual. dupa cum femeia a fost sau nu virgina in momentul savarsirii violului. echimoze). de asemenea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful