Medicina legala - invatat

1. Medicina legala (notiune/definitie)

Medicina legala – reprezinta o disciplina medicala de sinteza, situata la granita dintre stiintele medico-biologice si cele socio-juridice, care are drept scop sprijinirea competenta a justitiei ori de cate ori pentru lamurirea unei cauze judiciare sunt necesare anumite precizari cu caracter bio-medical. de precizat: domeniul sau obiectul de activitate al medicinii legale consta in: o studiul aspectelor legate de moarte (felul mortii, cauzele si semnele mortii etc.), prin examinarea cadavrului sau a fragmentelor de cadavru, indiferent de intervalul de timp; o studiul persoanei fizice (anume omul viu) sau a documentelor medicale ce apartin acesteia, de exemplu in scopul probarii unor violente exercitate asupra sa, a existentei discernamantului etc. 2. Structura retelei de medicina legala

Activitatea de medicina legala din Romania se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 459/2001 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala. Reteaua de medicina legala este organizata la nivel national si are o structura piramidala, fiind compusa din urmatoarele nivele de competenta: Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici”, Bucuresti – unitate cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Sanatatii; in cadrul acestuia: Institute zonale de medicina legala – unitati cu personalitate juridica in subordinea administrativa a Ministerului Sanatatii care isi au sediul in centre medicale universitare: Cluj, Iasi, Timisoara, Targu-Mures, Craiova; o in cadrul acestora functioneaza cate o comisie de control si avizare a documentelor medico-legale. Servicii medico-legale judetene – functioneaza in orasele resedinta de judet fiind subordonate, din punct de vedere administrativ, directiilor de sanatate publica; Cabinetele de medicina legala – se afla in structura organizatorica a serviciilor de medicina legala judetene. Activitatea de medicina legala din Romania: se realizează de către medicii legişti încadraţi in instituţiile de medicina legala; se desfăşoară cu respectarea principiului teritorialităţii si al competentei; este coordonata de ministerul sanatatii si familiei si din punct de vedere administrativ de Ministerul Sănătăţii. 3. Consiliul superior de medicina legala

Consiliul superior de medicina legala – coordoneaza activitatea de medicina legala, din punct de vedere stiintific si metodologic, impreuna cu Ministerul Sanatatii, in vederea asigurarii unei practici medico-legale unitare pe intreg teritoriul tarii;

1

acesta este condus de un presedinte, desemnat prin votul majoritatii membrilor consiliului, pe o perioada de 2 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului; consiliul superior de medicina legala se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin 1/3 din numarul membrilor sai. 4. Comisiile mixte

Comisiile mixte – se constituie prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului justitiei, in vederea realizarii controlului si al verificarii ori de cate ori exista indicii cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale in desfasurarea activitati ide medicina legala; comisiile mixte sunt alcatuite dintr-un numar par de membrii (minim 4), reprezentati de medici legisti, in activitate cu gradul de medic primar, din cadrul Ministerului Sanatatii si juristi din cadrul Ministerului Justitiei; o in componenta comisiilor mixte numarul medicilor legisti trebuie sa fie egal cu numarul juristilor; o de asemenea, in comisiile mixte pot fi cooptati si alti specialisti din Ministerul Sanatatii sau Ministerul Justitiei. in situatia in care sunt constatate nereguli cu privire la modul de desfasurare a activitatii de medicina legala, care pot atrage responsabilitatea si sanctiunea medicilor legisti respectivi, comisia mixta poate sesiza, dupa caz, Colegiul Medicilor din Romania sau organele judiciare. 5. Consiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala

Consiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala – urmareste evaluarea activitatii de medicina legala si a activitatii de control desfasurate de comisiile mixte, fiind alcatuit din: ministrul sanatatii, in calitate de presedinte; ministrul justitiei; ministrul administratiei si internelor; procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; directorul general al Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici”, Bucuresti; directorii institutelor zonale de medicina legala. de precizat: consiliul se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar si adopta masurile prin care poate fi imbunatatita activitatea de medicina legala, in vederea realizarii unui act de justitie cat mai eficient. 6. Legatura de cauzalitate (din perspectiva medico-legala)

Legatura de cauzalitate – este o notiune ce exprima corelatia (dependenta) dintre traumatism si prejudiciul generat (leziune traumatica sau deces), aceasta definind relatia care se poate stabili intre actiunea traumatica si efectul (posttraumatic) constatat. Legatura de cauzalitate poate fi: primara sau directa:

2

reactivitate/excitabilitate. fizice si chimice care au loc in organism si care se caracterizeaza prin: metabolism. o mediata/conditionata. pentru ierarhizarea lor. in functie de gravitatea leziunii posttraumatice a carui responsabilitate se atrbuie fiecaruia in parte. neesentiale). cu mai multi agresori. Raportul de cauzalitate (din perspectiva medico-legala) o imediata/neconditionata. pentru a se putea stabili. care se stabileste atunci cand intre traumatism si consecintele posttraumatice actioneaza ori se interpun factori preexistenti cu rol favorizant. 9.  traumatismul agraveaza patologia preexistenta. rezulta astfel doua posibilitati:  factorii preexistenti agraveaza efectele traumatismului. calificata ca atare ori de cate ori intre traumatism si efect nu se interpune nimic. in conformitate cu prevederile Codului penal. participa atat patologia preexistenta.complicatie. de care este invinuit un alt agresor. exemplu: o plaga perforata a obrazului produsa cu un obiect dur de tip intepator confera o anumita gravitate faptei agresorului. prin prisma leziunilor traumatice produse victimei. cat si o complicatie aparuta posttraumatic a carei etiopatogenie este greu sau chiar imposibil de apreciat in ce masura acesta tine de fondul patologic preexistent sau de efectele traumatismului in sine. spre deosebire de lovirea cu pumnul in regiunea mandibulara si fractura dubla de mandibula consecutiva. moartea constituie incetarea definitiva si ireversibila a vietii prin oprirea functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie) care determina disparitia individului ca entitate biologica. Tanatologie – etapele mortii 3 . raportul de cauzalitate are aplicabilitate in cazul existentei mai multor agresori. la realizarea efectului. raportul de cauzalitate va folosi juristului pentru incadrarea diferentiata a faptelor. secundara sau indirecta – atunci cand intre traumatism si efect se interpune o Raportul de cauzalitate – este o notiune ce presupune compararea leziunilor traumatice evidentiate si a obiectelor traumatice care le-au generat. realizanduse astfel o discriminare intre cauzele concuratoare (asociate. reprezentand o sinteza a tuturor proceselor mecanice. gravitatea faptei fiecaruia si implicit sanctiunea juridica adecvata. 7. 8. Tanatologie – definitia vietii si a mortii Tanatologia medico-legala studieaza problematica mortii organismului uman. astfel. in lista acestor factori elementul traumatic nu ar fi fost suficient sa genereze efectul. de aceeasi valoare sau adjuvante. tertiara sau asociativa (dublu conditionata) – atunci cand. (auto)reproducere. viata constituie o forma superioara de miscare a materiei. variabilitate si evolutie.

o agonia inconstienta sau deliranta. pulsul este slab etc. cand extremitatile se racesc si simturile dispar progresiv (in primul rand vazul. o de imobilitate. individul nemaiputand reveni la viata prin metode de resuscitare. agoniile pot fi: o lungi (zile. agonia parcurge urmatoarele faze: o euforica sau de preagonie. de precizat: instituirea masurilor de protectie cardio-circulatorie si respiratorie. ritm respirator etc. ca de exemplu in cazul unor boli cronice. care se caracterizeaza prin incetarea functiilor vitale (cardiocirculatorie si respiratorie). respiratia devine neregulata. ireversibila spontan. pana la ultimul care este auzul). intrun interval de timp optim (de la debutul mortii clinice). cand individul este prezent in mediu. cu respiratie rapida. 4 . poate readuce individul la viata. de precizat: data fiind existenta tulburarilor psihice. in evolutia sa. in care individul parcurge o stare de excitatie psihomotorie (miscari dezordonate).Etapele mortii – indiferent de felul sau cauza mortii. formele agoniei: o agonia constienta sau lucida. o absente. o de „privire fixa”. in care apar transpiratii reci. in care perioadele de luciditate alterneaza cu cele delirante. este nelinistit.. si anume: agonia. moartea clinica si moartea biologica sau definitiva. dupa instalarea mortii definitive pot fi puse in evidenta semnele mortii. halucinatii etc. o in lipsa aplicarii metodelor de resuscitare cardio-circulatorii si respiratorii. producandu-se o diminuare a functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie). durata mortii clinice – din momentul incetarii functiilor vitale si pana la instalarea leziunilor ireversibile la nivelul sistemului nervos central. dar regulata. organismul uman parcurge urmatoarele etape sau faze evolutive. minute). o scurte (minute.. Moartea clinica – etapa intermediara intre viata si moartea definitiva (biolgica). cianoza extremitatilor. secunde). in care fenomenele tanatologice se impun fata de cele biologice. moartea clinica nu poate dura mai mult de 5 minute. cu exprimari incoerente. ore. precum in cazul unor intoxicatii ori asfixii. ca de exemplu cazul zdrobirilor de organe vitale. poarta conversatii si isi urmareste parametrii functionali: puls. agonicii sunt considerati iresponsabili pentru faptele sau actele comise. o insa. fara ca la nivelul sistemului nervos central sa se instaleze leziunile ireversibile. Moartea biologica sau definitiva – etapa ireversibila. aflate la limita viata-moarte. Agonia – etapa premergatoare mortii. o agonia alternanta.. in conditii de hipotermie se apreciaza ca durata mortii clinice poate creste pana la 15-20 de minute.

midriaza (dilatarea pupilei peste 4mm si care nu raspunde la stimulul luminos). cardio-circulatorii si respiratorii. nu se percep contractiile inimii. nepermitand sustinerea diagnosticului de moarte reala (fiind prezente si in sincope. o coma de grad II – coma propriu-zisa. de inhibitie a activitatii nervoase superioare. plaman (activitatea sistemului respirator). o coma de grad III – coma profunda. lipotimia (lesinul) – reprezinta o sincopa falsa prin abolirea de scurta durata a starii de constienta insotita de pierderea tonusului postural dar cu mentinerea functiilor vitale la parametrii optimi. lipotimii. moarte aparenta). 5 . sincope dupa consum de alcool etc. Tanatologie – semnele de moarte Semnele mortii sunt acelea pe baza carora este sustinuta realitatea decesului unei persoane. de precizat: ca semne negative de viata pot fi: pleoape intredeschise.Moartea aparenta – se caracterizeaza prin o reducere foarte accentuata a functiilor vitale si a activitatii sistemului nervos central. sincopa – constituie pierderea brusca si de scurta durata a constiintei prin anoxie cerebrala generate de oprirea circulatiei sau a respiratiei. o coma de grad IV – coma depasita. o deshidratarea nu are valoare in stabilirea datei mortii. tipuri: o coma de grad I – subcoma. caracterizata prin pierderea partiala sau totala a constiintei. sincope cardiace. cord (activitatea sistemului cardio-circulator). Semne pozitive precoce de moarte: racirea cadavrului (algor mortis) – fenomenul de cedare a caldurii. o de precizat: profunzimea starii de coma se poate aprecia in functie de raspunsul motor. mai rapid sau mai lent in functie de temperatura mediului ambiant. daca se inteapa corpul intr-o anumita zona nu curge sange etc. prin evaporare. sincope dupa o durere puternica. nu se simte pulsul. cazuri de moarte aparenta: coma (somnul profund) – stare patologica. o are o valoare orientativa in stabilirea datei/orei mortii. degetele mainilor in semiflexie. Semnele negative de viata – prezinta urmatoarele caracteristici: apar imediat dupa incetarea functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie). catre exterior. au valoare orientativa. datorita lipsei circulatiei sanguine. 10. deoarece este influentata in mod direct de temperatura mediului in care a stat cadavrul. in conditiile intreruperii circulatiei sanguine. deshidratarea – se produce datorita diminuarii lichidelor din zonele/straturile superficiale ale pielii. sunt date de alterarea „trepidului vital”: creier (activitatea sistemului nervos). ocular si verbal. musculatura flasca. a mobilitatii voluntare si a sensibilitatii constiente cu pastrarea (la parametrii redusi) a functiilor vegetative fundamentale. o tipuri: sincope emotive.

 conditii de mediu prielnice saponificarii: temperatura ridica. o autoliza precede fenomenul de putrefactie si duce la ramolirea si lichefierea tesuturilor si a organelor. modificari conservatoare – acestea pot fi: o naturale – precum:  mumificarea – presupune deshidratarea generalizata a cadavrului. modificari semiconservatoare – caz in care cadavrul mai poate fi identificat si eventualele leziuni traumatice externe mai pot fi recunoscute. sub influenta fortei gravitationale si in lipsa circulatiei sangelui. sub influenta enzimelor proprii organismului.: balti. Semne pozitive tardive de moarte – in functie de conservarea aspectului cadavrului si inclusiv a leziunilor traumatice. acestea pot fi: modificari distructive: o putrefactia – se desfasoara sub influenta germenilor microbieni (aerobi si anaerobi). autoliza – fenomen cadaveric distructiv. se instaleaza in sens cranio-caudal si dispare in aceeasi ordine in care a aparut.  lignifierea (tabacirea) – forma particulara de mumifiere.: mlastini acide.  pietrificarea (mineralizarea) – se produce prin mineralizare postmortem (cu saruri de calciu). insa dupa 6 . prin metode fizice (incinerarea). in mod intentionat sau accidental. se pune in evidenta la nivelul articulatiilor.lividitatile cadaverice (livor mortis) – pete rosiatice-violacee care apar prin distributia/acumularea sangelui in zonele declive (de jos) ale cadavrului. insecte etc. lacuri etc. care se produce in mediile bogate in acid tanic si humic. o distrugerea cadavrului – poate fi consecinta a actiunii vietuitoarelor (animale. in final. continuand autoliza si generand. o adipoceara (saponificarea sau sapunul de cadavru) – fenomen cadaveric tardiv care apare dupa putrefactie si care macereaza pielea si permite contactul apei cu tesutul adipos. oxigen in cantitate redusa (sau absent) si mediu umed (ex.). dar cu o oarecare dificultate. sub conditii de mediu favorabile reprezentate prin: temperatura crescuta. dar si a omului. precoce care se desfasoara in absenta microbilor. cu reactie puternica (ex. rigiditatea cadaverica (rigor mortis) – consecinta intaririi/contracturii muschilor scheletici. chimice (substante caustice) sau mecanice (dapasaj). terenurile de turba). ventilatie buna si umiditate scazuta sau absenta.).  formarea sapunului de cadavru inhiba putrefactia. descompunerea cadavrului.  congelarea (inghetarea) – caz in care cadavrul se pastreaza pe perioade indefinite. o de precizat: apare dupa 1-3 ore de la deces.

o prin actiune indirecta a agentului traumatic (ex. produs. de munca. accidentul ca urmare a unor greseli produse in activitatea de asistenta medicala: tratament incorect.  in aceasta categorie intra si omorul savarsit la rugamintea sau cu acceptul victimei.).. decesul care survine in custodie (ex. nesupraveghere etc. legi referitoare la desfasurarea unor activitati sociale. cu intentie (directa) dar si din culpa. din punct de vedere al modului de actiune al agentului traumatic extern. o executia capitala – pedeapsa cu moartea este o circumstanta particulara de deces a unei persoane care a fost condamnata printro hotarare definitiva data de o instanta judecatoreasca. Moartea neviolenta – determinata exclusiv de cauze interne. 11. casnice etc. moartea violenta poate fi: o prin actiune directa a agentului asupra organismului uman (ex.  de asemenea. reprezentata prin procese fiziologice de imbatranire. ca eveniment final al evolutiei unei afectiuni. aceasta poate fi: naturala – de batranete. accidental.: plagi impuscate in cap. fiind cel mai frecvent tip de deces. imbalsamarea si plastifierea.: moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate). patologica.). datorita cauzelor si circumstantelor. precum:  accidente rutiere. produsa cu intentie (directa sau indirecta) ori cu praeterintentie. spanzurare etc.desghetare procesul de putrefactie avanseaza foarte rapid. se considera urmatoarele situatii ca fiind un caz de moarte suspecta de a fi violenta: decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost verificata periodic. 7 .. boli organice etc. cadavre neindentificate sau scheletizate. in unele cazuri. o omorul (crima) – consecinta a hetero agresiunii umane. feroviare.: intoxicatiile provenite in timpul spitalizarii). precum si decesul care survine in timpul unei misiuni de serviciu. Moartea suspecta de a fi violenta – care poate fi inclusa. religie etc. o artificiale – precum mentinerea in camere frigorifice. poate surveni in urmatoarele imprejurari: o accidente – situatii in care decesul survine ca o consecinta a nerespectarii unor norme. intruna din celelalte doua morti. o sinuciderea – act autolitic (in functie de societate. Tanatologie – felul mortii Moartea violenta – apare din actiunea unor agenti traumatici externi. de cele mai multe ori.

se executa la unitatea medico-legala pe a carei raza teritoriala s-a produs decesul persoanei sau unde a fost gasit cadavrul. la care datele de ancheta pun in evidenta un moment traumatic. agresiune etc.  decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost verificata periodic etc. cunoscutii nu pot proba cu documente medicale o patologie prin care sa se poata explica decesul). aflata in tratament si a carei evolutie nu presupunea acest deznodamant. organe) si/sau generale (ale intregului corp) care apar in organismul uman viu. iar moartea poate fi pusa in legatura cu acel eveniment. 12.se produce brusc. fizic. chimic ori biologic). ca raspuns la actiunea unui agent traumatic (mecanic. aceasta avand. chiar si atunci cand a trecut o perioada de timp intre evenimentul traumatic (accident. aceasta se executa numai in baza unui document oficial.: stresul psihic intens duce la deces). al statului. are urmatoarele particularitati: este efectuata numai de catre medicul legist.  decesul care survine in custodie. Reactia vitala in medicina legala Reactia vitala (definitie) – reprezinta totalitatea modificarilor locale (tesuturi. rudele. rapid. de regula.decese survenite in locuri publice sau izolate. autopsia medico-legala trebuie sa fie completa (craniana.) si pana la deces. o determinare psihica (ex.  decesul survenit intr-un loc public sau izolat. in urmatoarele cazuri: o moarte violenta. la o persoana fara o patologie diagnosticata ori cu o afectiune cronica. moartea subita . o exemplu: lovirea puternica a zonei laringiene. o moartea de cauza necunoscuta (ex. dupa efectuarea autopsiei medico-legale. ca de exemplu:  moarte subita. 13. decesul unui pacient in timpul sau la scurt timp dupa o interventie medicochirurgicala.: atunci cand familia. moartea functionala (dinamica) – care la autopsie nu pune in evidenta nici o leziune si nici o modificare a organelor (in esenta nimic traumatic). scris. moartea prin inhibitie (reflexa) – se produce la indivizii sanatosi. epigastrice etc. datele obtinute sunt trecute imediat intr-un raport de autopsie medico-legala. toracica si abdominala). fara a mai fi necesar acordul reprezentantilor legali. o cauza mortii este suspecta de a fi violenta. autopsia medico-legala este obligatorie. 8 . emis de un organ de ancheta abilitat. in plina stare de sanatate. petrecut cu putin timp anterior decesului. Autopsia medico-legala (obligatorie) Autopsia medico-legala – denumita si judiciara sau oficiala. dar cu o reactivitate particulara.

embolia – anume prezenta in vasele sangvine a unui element. coagularea – cheagurile de sange care se formeaza in timpul vietii sunt aderente la tesuturi.reactia vitala reprezinta un criteriu de diferentiere a leziunilor traumatice din timpul vietii de cele produse dupa moarte. Reactia vitala propriu-zisa – cuprinde modificarile posttraumatice cu caracter cert vital.. in stomac ridica semne de intrebare asupra momentului in care au fost introduse ori administrate. straine. care sa faca dovada existentei respiratiei in momentul contactului cu materialul aspirat. transformarile hemoglobinei – in functie de etapele de degradare a hemoglobinei. se pot descrie urmatoarele variatii de culoare: o initial coloratia este rosiatica (posttraumatica). apa. datorita hemoragiei interne sau externe. o incepand cu 2-3 zile capata o coloratie ruginie sau galbioara. tesuturi. s-a constat ca moartea nu se instaleaza in mod simultan si brusc in toate celulele si organele corpului uman. o ulterior. pamant etc. socul – reactie complexa neuro-endocrina-umorala de raspuns al organismului la actiunea unui stimul agresogen. neteda. reactiile enzimatice – prin care pot fi diferentiate hemoragiile tisulare de lividitatile cadaverice (peroxidaze. organe sau parti din organism dupa incetarea vietii. septicemia – infectie generalizata a organismului. Reactii vitale propriu-zise generale – din aceasta categorie fac parte urmatoarele: aspiratul pulmonar – constituie punerea in evidenta la nivelul alveolelor pulmonare a diferitelor elemente: sange. Reactii post-vitale – constituie totalitatea fenomenelor de viata reziduala a unor celule. depistarea substantelor toxice in sange si/sau in diferite organe – exemplu: prezenta unor substante toxice. denumit embol. de exemplu: 9 . inflamatia – reactie de raspuns a organismului viu la actiunea unor factori sau agenti de mediu. incepand cu a 11a zi de la constituirea hemoragiei tisulare apare o coloratie galben-bruna cu tenta rosiatica. sunt descrise in mortile lente. retractia tesuturilor sectionate – presupune indepartarea marginilor plagii. iar cheagurile de sange care se produc post-mortem nu sunt (au suprafata lucioasa. care in mod sigur au survenit in timpul vietii. avand drept scop anularea sau diminuarea consecintelor posttraumatice (repararea tesutului lezat). fapt ce da impresia de lipsa de tesut. continut gastric. cu agonie indelungata. umeda). Reactii vitale propriu-zise locale – de regula. material care in mod normal nu face parte din sange. din aceasta categorie fac parte: hemoragia tisulara – denumita si infiltrat sangvin sau hemoragic. astfel. crusta – caracteristica plagilor sau excoriatiilor si necesita un interval mai mare de supravietuire pentru a se putea forma. pseudoperoxidaze). anemia – reprezinta consecinta unor mari pierderi de sange.

exemple in acest sens: diverse leziuni traumatice externe. alta decat cea a propriului corp atras de forta gravitationala. forme de spanzurare: o spanzurare tipica – nodul este situat in regiunea posterioara a gatului. o spanzurare atipica – nodul se afla in oricare alta pozitie. de pilda: fractura de coloana vertebrala. fiind intrerupt in zona nodului atunci cand latul este cu perimetru fix. 14. 10 . prin caile respiratorii. Reactii post-mortem – reprezinta totalitatea leziunilor traumatice produse cadavrului in mod accidental sau cu intentie. strangulare sau sugrumare. o spanzurare incompleta – cand cadavrul atarnat in lat atinge suprafata de sprijin cu o anumita regiune a corpului (ex. fie toraco-abdominala. accidental (de catre animale ori vehicule) sau intentionat. partiala sau totala. deasupra planului de sprijin. caracteristicile santului de spanzurare: o este situat circular in treimea superioara a gatului. atras de forta gravitationala. cu o concentratie normala de oxigen. aruncarea unui cadavru de la inaltime in scopul producerii unor leziuni traumatice prin care sa se mascheze mecanismele reale ale decesului etc. in cazul strangularii. astfel. excoriatii sau interne. Asfixiile mecanice prin comprimare – care pot fi: fie a gatului: spanzurare. precum: plagi. o este incomplet. sectionarea (depesajul ori ciopartirea) cadavrului. Spanzurarea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lat actionat de greutatea propiului corp. asupra latului care comprima gatul actioneaza: o agresorul care trage de capetele latului (latul sicilian). la ceafa. Asfixiile mecanice Asfixiile mecanice – presupun impiedicarea patrunderii aerului.o un individ care s-a impuscat in inima a reusit sa se spanzure dupa aceea. o diverse mijloace mecanice care strang progresiv latul la anumite intervale de timp.: spanzurarea in picioare). o este de adancime neuniforma (mai profund in zona opusa nodului latului). incinerarea cadavrului. fara a se rezema de nici o suprafata. o spanzurare completa – corpul este suspendat in lat. pana la nivelul plamanilor si implicit al alveolelor pulmonare. Strangularea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lat actionat de o forta.

care poate determina arsuri ale hainelor.o diferite greutati atasate capatului liber al latului. sufocarea se poate realiza: o cu mana. din punct de vedere medico-legal se face distinctia intre: o submersie – prin care se intelege moartea organismului ca urmare a contactului cu mediul lichid (adica o asfixie mecanica propriuzisa). stranse pe gat.. batista).  cand victima nu-si mai poate mentine ridicate picioarele. iar prin imersie se incearca disimularea decesului. precum alicele) sau fragmente de proiectil. prin scufundare. pielii. latul avand un capat in jurul gatului. produse de unchii. iar celalalt in jurul picioarelor. o imersie – prin care se intelege aruncarea cadavrului in apa. insa in aceasta situatie moartea s-a produs prin alte cauze (fie o moarte violenta. o prin fixarea unor benzi adezive pe orificiile respiratorii externe. leziuni secundare – sunt generate de factorii secundari ai impuscarii: o flacara. parului etc. sau total al organismului cu lichidul respectiv. o prin aplicarea unor pungi de plastic pe cap. o propriul corp. in pozitia „arcului”. innecarea poate avea loc in mod consecutiv. determinate de degetele agresorului. in timp ce corpul este imobilizat in diverse pozitii. o prin impingerea si mentinerea capului in obiecte moi (ex. anume contact partial al capului sau numai al orificiilor respiratorii externe cu un lichid. 15. Asfixiile mecanice prin obstructie – acestea pot fi: sufocarea si innecarea. leziunile ce pot fi produse de armele de foc sunt: leziuni primare – sunt determinate de factorii primari ai impuscarii: proiectil (unic. facand astfel imposibila patrunderea aerului prin caile respiratorii spre plaman. anume glontul sau multiplu. Sugrumarea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu mana ori ambele maini. si implicit spre alveolele pulmonare. sub mandibula. ca urmare a sugurmarii pot fi observate la nivelul gatului echimoze. acoperindu-se orificiile respiratorii. Innecarea – constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin obstructia cailor respiratorii (si implicit a alveolelor pulmonare) cu lichide care inlocuiesc aerul respirat.: perna. fie una patologica). 11 . si/sau excoriatii. Armele de foc – leziuni traumatice si elemente caracteristice Din punct de vedere medico-legal si criminalistic. prin caderea acestora latul se strange. Sufocarea – constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin astuparea orificiilor respiratorii superioare (nasul si gura).

apare ca o zona negricioasa sau cenusie. Obiectivele expertizei medico-legale in cazul impuscarii mortale: daca leziunile traumatice constatate sunt consecinta impuscarii. in functie de unghiul de tragere. depusa pe pielea victimei si/sau al agresorului. fibre de material etc. leziuni/urme cuaternare (conexe) – sunt datorate factorilor/elementelor preluate de proiectil in trecerea sa prin diverse medii (nisip. o pulberea arsa (fumul sau funinginea).) sau prin ricosare. Zona de tatuaj – caracteristici: este dispusa in jurul orificiului de intrare. provin din arderea pulberii in interiorul tevei si ale caror actiuni (mecanice. impuscarea in limita de actiune a factorilor secundari (distanta mica sau apropiata) – situatie in care actiunea factorilor secundari se soldeaza cu un tatuaj mai mult sau mai putin evident macroscopic. Zona de pseudotatuaj – caracteristici: se gaseste in jurul orificiului de intrare. pulberi din tragerile anterioare. este determinata de pulberea nearsa. arsa sau arzand (anume factorii secundari). impuscarea in afara limitei de actiune a factorilor secundari (distanta mare sau indepartata) – situatie in care. cu raza de 2-3mm. in functie de distanta de tragere. rugina. faina. leziuni/urme tertiare (reziduale) – sunt induse de factori/elemente reziduale care se gasesc in interiorul tevii si care sunt antrenate si transportate de proiectil: unsoare. se poate evidentia pseudotatuajul. pe o arie mica. fragmente metalice etc. lipsind actiunea factorilor secundari. in functie de unghiul de tragere. are o forma rotunda sau ovala. 12 . o pulberea nearsa sau arzanda. are o forma rotunda sau ovala.o gazele. se formeaza prin patrunderea microparticulelor de pulbere in piele si nu se spala sub jet de apa. depistarea orificiului de intrare sau de iesire si prezenta inelelor.  deformarea orificiului de intrare al proiectilului.. astfel se pot deosebi trei situatii: impuscarea cu teava lipita (distanta nula) – atunci cand retezatura anterioara a tevii vine in contact cu corpul victimei. generand un relief caracteristic – incrustatii cu arsuri punctiforme. pe o arie mai mare. este determinata de depunerea elementelor reziduale (factori tertiari preluati de glont) pe tegument si care se spala sub actiunea jetului de apa. Stabilirea distantei de tragere in cazul impuscarii cu glont – se face in functie de prezenta pe hainele sau pe corpul victimei a urmelor/leziunilor determinate de factorii secundari ai impuscarii. care patrunde in piele in jurul orificiului de intrare. sub forma unui lizereu negricios. chimice sau termice) se pot manifesta prin:  ruperea imbracamintei.  plagi sau pete pergamentate de culoare galbuie etc. de ordinul centimetrilor.

glont sau resturi ale capsei care se depun pe glont la trecerea fortata a acestuia si care vor fi transportate odata cu glontul (si poate aparea indiferent de distanta de tragere). ca o consecinta directa a traumatismului exercitat asupra unei femei gravide aflate in imposibilitatea de a se apara. ori a fost postmortem. de eroziune sau inel traumatic si reprezinta expresia fizica a trecerii glontului printre straturile tegumentului. care produce un handicap fizic sau psihic. orificiul de iesire. disimulare). localizarea.directia de tragere. o punerea in primejdie a vietii persoanei (posibil subiect separat de examen) – atunci cand o leziune traumatica a pus in primejdie viata unei persoane. o infirmitatea – o vatamare corporala grava. 13 . 16. numarul si succesiunea impuscaturilor. Inelul de metalizare (in impuscare) . existand pericolul cert. canalul. o pierderea unui simt. iar la cadavru prin uscare se pergamenteaza). Numarul de „zile de ingrijire medicala” Numarul de „zile de ingrijire medicala” – reprezinta numarul de zile prin care se estimeaza in mod direct. Criteriile medico-legale de evaluare a gravitatii unui traumatism Criteriile medico-legale prevazute de Codul penal prin care numai medicul legist poate evalua gravitatea unui traumatism asupra organismului uman sunt: o numarul de „zile de ingrijire medicala”. in ce circumstante se putea produce moartea persoanei (crima. o avortul posttraumatic – se refera la intreruperea cursului normal al sarcinii. gravitatea unei/unor leziuni sau boli posttraumatice. stabilirea numarului de „zile de ingrijire medicala” tine cont de: o criteriul diagnostic – timpul. care zdrobeste epiderma si indeparteaza derma de care se freaca si pe care le afunda (la organismul viu se acopera de crusta. in lipsa unui tratament medical adecvat.este determinat de particule mici de metal ce provin din canalul tevii. iminent sau tardiv. din punct de vedere medico-legal.se mai numeste si inel de contuzie. o sluţirea (deformarea fizica a persoanei). sinucidere. marimea si numarul leziunilor traumatice. ca acea leziune sa determine moartea. partiala sau totala. 17. daca impuscarea a avut loc in timpul vietii si a determinat sau nu moartea. Inelul de excoriatie (in impuscare) . cu caracter permanent. o pierderea unui organ. o incetarea functionarii unui simt sau organ. distanta de la care s-a tras. care depinde de dispozitia celor trei elemente specifice impuscarii: orificiul de intrare.

: epilepsia posttraumatica etc. o criteriul antecedentelor patologice. de precizat: potrivit Codului penal: o cel mult 20 de zile de ingrijire medicala – art. o pierduta (temporar sau permanent). 182 infractiunea de vatamare corporala grava. Infirmitatea 18. obiectiva. 19. o peste 60 de zile – art.). altereaza aspectul estetic al unei regiuni anatomice. 14 . a barbii. genelor ori a sprancenelor (au caracter temporar). care produce un handicap fizic sau psihic. partiala sau totala. o lipsa unui segment corporal si/sau paralizia ori alterarea semnificativa a sensibilitatii locale. o scazuta. cu caracter permanent. Slutirea Slutirea – reprezinta o vatamare corporala grava. o pierderea sau reducerea semnificativa si permanenta a unui simt. prejudiciul estetic poate fi remediat protetic si astfel caracterul de permanenta al prejudiciului posttraumatic dispare. 181 infractiunea de vatamare corporala. indiferent de localizare. a mustatii. Din punct de vedere medico-legal nu se poate accepta drept slutire: taierea/smulgerea/ruperea/arderea sau vopsirea parului capilar. 20. pierderea dintilor. Infirmitatea – constituie o vatamare corporala grava. inclusiv cei frontali. care. Invaliditatea Invaliditatea – reprezinta existenta unui deficit functional temporar sau permanent care poate avea repercursiuni asupra capacitatii de munca a persoanei respective. desi individul prezinta o invaliditate. o astfel. deoarece acestia pot fi supliniti prin proteze.- o criteriul terapeutic – pronostic (recuperator). 180 infractiunea de loviri si alte violente. chiar daca nu exista un proces natural de vindecare. handicapul psihic are un substrat organic obiectivabil (ex. punand persoana respectiva in conditii de inferioritate. un invalid poate avea capacitate de munca: o pastrata – astfel. aceasta nu-i afecteaza capacitatea de munca in cadrul meseriei sale. producand persoanei respective o stare de inferioritate. constand intr-o deformare evidenta. handicapul fizic este reprezentat prin: o pierderea unui organ si/sau incetarea ori diminuarea semnificativa si permanenta a functionalitatii acestuia. cu caracter permanent. o intre 21-60 de zile – art.

care apare ca urmare a unui traumatism de intensitate mica si care dispare in cateva ore. tarare (frecare) – zgariere. de precizat: echimozele nu dispar la digito-presiune. satar. pe fond tumefiat (umflatura) si care nu dispare la presiune digitala. virusi. lovirea pasiva – lovirea de un corp dur. obiecte. comprimarea. sapa. in cateva ore echimoza devine albastruie (persista 2-3 zile). 22. pumn). aparuta datorita unei agresiune/loviri cu un corp dur. intepare – injunghierea cu un obiect dur de tip taietor. de culoare rosiatica-violacee. acestia pot fi: mecanici – corpuri contondente (piatra. smulgere – ruperea unui tesut. verzuie. relief si dimensiunea suprefetei de impact. o obiecte taioase-despicatoare – topor. fizici – temperatura. vechimea unei echimoze poate fi apreciata in functie de modificarile de culoare pe care aceasta le parcurge in timp. Eritemul posttraumatic – adica rosirea pielii. strivirea – zdrobire intre 2 corpuri dure. reprezentand mici rupturi vasculare sub piele. Modalitati de realizare a leziunulor traumatice prin agenti traumatici mecanici: lovirea activa – lovirea cu un corp dur. furculite. arme ascutite. nu sunt periculoase pentru viata victimei si se vindeca fara a lasa urme pe piele. furci. psihic – pot fi probati doar de medicul legist. Echimoza (vanataia) – cea mai frecventa leziune traumatica externa. 15 . cuie. o obiecte taioase – briceag. iar in final galbuie (dupa aproximativ 8-10 zile). Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara – acelea in cazul carora pielea (tegumentul) este integra. apoi cafenie (3-7 zile). Clasificarea agentilor traumatici mecanici: corpuri contondente . Hematomul – reprezinta o leziune traumatica elementara fara solutie de continuitate. impuscarea. medicamente. Agentii traumatici – notiuni si particularitati/clasificare Agentii traumatici reprezinta orice forma de energie exterioara organismului care actionand asupra acestuia poate produce leziune. de la coloratia rosiatica initiala.21. de regula. lama. precum: o obiecte intepatoare – ace. nelasand cicatrici. cutit de masa. o astfel. bacterii. chimici – substante toxice. taiere-sectionare despicare cu un obiect dur taietor.pot fi modificate in functie de forma. electricitatea. biologici – animale. proiectile.

ecografii etc. penetrante sau nepenetrante. de precizat: plagile pot fi superficiale sau profunde. sub aspect medico-legal pot fi considerate leziuni care au pus in primejdie viata persoanei. inegale ca marime.  fundul plagii este neregulat. au o gravitate mai mare.  peretii plagii sunt uniti din loc in loc prin punti tisulare (de tesut). hematoamele intinse in suprafata pot: o induce starea de soc (posttraumatic sau hemoragic) si. in consecinta. zona excoriata nu sangereaza si in timp se acopera cu o crusta galbuie. se vindeca cu sechele. in timp. zona excoriata (jupuita) – reprezinta leziunea intinsa in suprafata.: la cap.: tomografii.  unghiurile sunt mai deschise. Plaga (rana) – constituie o leziune traumatica care se caracterizeaza prin distrugerea tuturor straturilor pielii.  margini neregulate. Excoriatia (zgarietura) – se caracterizeaza prin distrugerea straturilor superficiale ale pielii. Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara – acelea in cazul carora se afecteaza integritatea pielii. o in functie de mecanismul de producere se pot deosebi mai multe tipuri de plagi contuze sau zdrobite. o prodund. de precizat: plagile se pot vindeca per prima (fara complicatii) sau per secunda (cu aparitia unor complicatii septice). uneori provocand decesul victimei si de regula. zona exterioara se acopera cu o crusta bruna. mai optuze. de atac sau de aparare. o profunda. cu lezarea doar a straturilor epidermului. situatie in care existenta sa este obiectivata la omul viu prin investigatii de laborator (ex. Tipuri de plagi: plaga contuza (zdrobita) – se produce prin actiunea traumatica a unui corp dur. care intereseaza si dermul.). caz in care este evidentiata prin examen extern (ex.- - aceasta leziune se poate localiza: o superficial.: in mod direct prin hematom cerebral sau indirect ca urmare a unor complicatii). iar la cadavru prin necropsie. excoriatia poate fi: o superficiala. Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara 23. si anume: 16 . o caracteristici:  profunzime mica. drept pentru care are loc o sangerare redusa cantitativ. sub forma unui cucui).  sangerare redusa. o determina decesul victimei (ex. cele mai frecvente fiind cicatricile.

care consta in schimbarea pozitiei corpului. o caracteristicile plagii taiate:  marginile sunt regulate. fara miscari coordonate.  cu amputare a unui fragment de membru (ex. plaga despicata – se produce cu instrumente taioase grele.).plaga pleznita.  plagii sfasiate. o are loc producerea unei leziuni profunde. care depaseste. cand corpul contondent loveste pielea in zona unui plan dur.  intre peretii plagii nu mai exista punti de tesut.  este insotita frecvent de leziuni traumatice grave ale tesuturilor subadiacente: rupturi sau zdrobiri de organe. printr-o actiune de apasare-alunecare pe suprafata corpului (tegumentului). plaga intepata – rezultatul actiunii agentilor traumatici duri. cu varful ascutit. Modalitatile de producere a caderii sunt: prin contactul organismului cu planul de impact sunt: o mecanism direct primar – leziunile traumatice apar in zona in care corpul a luat contact direct cu planul de impact. astfel incat o parte a acestuia se izbeste cu violenta de planul de sustinere. 17 . in urma unei duble actiuni: de intepare-penetrare si de taieresectionare.  24. producandu-se o forfecare a pielii.  plaga smulsa care poate aparea sub forma:  plagii scalpate.: topor). astfel incat tesuturile sunt indepartate catre lateral.).: deget. ureche etc. avand loc totodata contuzia tesuturilor (zdrobirea lor).: cutit). genunchi etc. o plagile taiate pot fi:  liniare si uneori chiar oblice (dupa cum actioneaza obiectul taietor). de adancime. lungimea lamei obiectului cauzator. Traumatismele prin cadere Caderea (notiune) – reprezinta o imprejurare de producere in mod pasiv. cu margine ascutita. plaga taiata – produsa de un obiect taios. fracturi de oase etc. plaga intepat-taiata (injunghiata) – produsa de un agent traumatic cu varf ascutit si marginea taioasa (ex.  unghiurile sunt ascutite.  plaga muscata este produsa fie de om sau animale si se caracterizeaza prin reproducerea formei arcadelor dentare. o de obicei. osos (craniu. netede. dure (ex. de regula. diametrul plagii intepate este acelasi cu cel al obiectului traumatic. fiind mai profunde la debut. prin impingere sau impingere-rasucire. a unor leziuni traumatice prin agenti traumatici mecanici.

disimularea unui omor prin precipitarea accidentala sau in scop suicidal. alunecare. Mecanismele propriu-zise (simple) de producere a traumatismelor de trafic: prin lovire. sunt localizate pe partile proeminente. lipotimii) sau voluntara (autopropulsia). 18 . excoriatii. feroviar etc. pierderea echilibrului din cauze externe: . gropi. Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin cadere: sunt unipolare. Circumstantele de producere a caderii sunt: pierderea reflexelor de postura. pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare (sincope. pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare (sincope. Traumatismele de trafic o mecanism direct secundar – leziuni traumatice ce apar dupa contactul primar produse de izbire.omorul din precipitare . trecerea brutala a corpului de pe un plan de sustinere pe altul sub actiunea fortei gravitationale. sunt numeroase si variate. o mecanism indirect – leziunile traumatice ce apar ca efect al compresiei organismului la oprirea brusca fara contact direct.reprezinta caderea de la inaltime mare. de foarte multe ori rezista numai pielea. de regula de mica gravitate. sunt superficiale si sunt periculoase pentru viata chiar si in cazul caderilor de la inaltime mica. adica sunt situate pe o singura parte a corpului mai precis pe zona de impact a corpului cu planul de impact. lipotimii) sau voluntara (autopropulsia) – cazul precipitarii accidentale. o mecanism direct mediat – forta de impact reverbereaza la nivelul coloanei vertebrale. pe mai multe regiuni ale corpului. caderea – acest mecanism opereaza in cazul opririi sau pornirii bruste a unui autovehicul. rezulta echimoze. adesea mortale. Precipitarea . cabluri Traumatismul de trafic – constituie orice traumatism asupra organismului uman. zdrobiri ale tesuturilor.sinuciderea prin precipitare. prin contactul organismului cu diverse obstacole (ex: ramurile copacilor.).).etc. plagi si in mod exceptional fracturi.: diverse obstacole. rostogolire. din cauze voite: . 25. in functie de distanta pana la sol. viteza de deplasare a autovehiculului etc. fracturi). sunt grave. Circumstantele de producere ale precipitatii sunt: pierderea reflexelor de postura. produs de sau in mijloacele de transport (rutier. o leziunile traumatice pot fi mai mult sau mai putin grave. obiectivat prin leziuni traumatice. Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin precipitare: sunt multipolare. in interiorul organismului producandu-se rupturi de organe (implozit ale acestora. pierderea echilibrului din cauze externe – ex.

: cand pasagerii sunt proiectati in afara autovehiculului). o autovehiculele mici lovesc sub centrul de greutate al corpului victimei determina rotirea victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea inferioara a corpului. o leziuni ale inimii.: roata de cauciuc. excoriatii. diverse sectionari etc. 19 . o autovehiculele mari lovesc deasupra centrului de greutate a victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea superioara. de bazin si de femur. comprimarea – presupune strivirea corpului pe o parte a autovehiculului sau alta suprafata dura (sol. o echimoze sau excoriatii la nivelul toracelui. o excoriatiile vor fi sub forma de dungi generate de frecarea pielii pe planul pe care se realizeaza tararea. tararea sa sub autovehicul si calcarea acesteia de catre rotile autovehiculului. corpul basculeaza pe vehiculul respectiv. fara ca rotile autovehiculului sa treaca peste corpul uman respectiv. exista leziuni de gravitate redusa. tararea – mecanism mai rar intalnit.). perete. alt autovehicul etc. o leziuni traumatice ale membrelor superioare. ficatului si ale organelor interne aflate in zona lovita de volan. roata metalica. o in functie de intensitate. leziunile traumatice se produc si la caderea victimei. mortale (ex. calcarea – presupune trecerea sistemului de rulare a autovehiculului peste victima. plagi pana la leziuni grave care explica moartea. au loc fracturi sau striviri de organe. loveste victima cu partea frontala. iar cand autovehiculul loveste victima cu partea laterala aceasta este proiectata.). de cele mai multe ori.proiectarea – poate avea loc in interiorul autovehiculului (ex. exceptand cel de mare tonaj. o de regula. care consta in agatarea victimei de o parte a autovehiculului si tararea acesteia pe o distanta oarecare. fracturi sau rupturi de organe. Mecanisme de producere a leziunilor traumatice la pietoni: cand autovehiculul. enila etc. Morfologia leziunilor traumatice in cazul conducatorilor auto: sindromul volanului – lovirea/comprimarea trunchiului de volan: o fracturi costale si de stern. leziunile traumatice produse fiind. copac. sindromul bordului – lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului.: proiectarea pasagerilor in scaunele din fata sau parbriz) sau in exterior (ex.: zdrobiri de organe. lovirea acesteia. cand membrele pelviene sunt lovite cu bara de protectie se produc fracturi la nivelul acestora. comprimarea se insoteste si de tarare pe o distanta oarecare.). rezultand fractura de rotula. o de precizat: examinarea medico-legala poate evidentia o serie de leziuni traumatice cu particularitati specifice fiecarui sistem de rulare (ex. echimoze. o in general.

cauza aparitiei sale fiind scaderea concentratiei de oxigen sub pragul nevoilor limita ale organismului. o raul de altitudine – se manifesta la aproximativ 6000-7000m. in tesuturile bogate in grasimi (creier).echimoze.sindromul parbrizului – lovitura la cap de stalpul din stanga. sindromul centurii de siguranta: . nu este influentat de efort. o arsura (necroza) electrica – zona tegumentara dura-uscata. determina: o raul de munte – apare la persoanele care fac ascensionari montane la altitudini mari (aproximativ 2500-3000m). oglinda retrovizoare. in forma lichida. astfel. grinegricioasa. naturala sau artificiala. sindromul parbrizului – lovitura la cap de stalpul din stanga. presiunea atmosferica scazuta. cand azotul revine in starea gazoasa. parbriz. tulburari respiratorii si ale ritmului cardiac si chiar deces. hemoragie sinusala. Traumatologia fizica (agentii traumatici fizici) Presiunea atmosferica – devine periculoasa pentru organismul uman fie cand creste excesiv. o iar la ascensionare. in cazuri extreme. in cazul expunerii de scurta durata. oglinda retrovizoare. de bazin si de femur. fie cand scade prea mult (consecinta generala fiind aceea a scaderii presiunii oxigenului in aerul inspirat). o metalizarea electrica – zona rigida uscata si rugoasa la nivelul orificiului de intrare. asupra organismului uman poarta denumirea de electrotrauma (electrocutare) si se poate prezenta sub doua aspecte: electrocutare nemortala (electrizare) si electrocutare mortala (electrocutie). ameteli. o barotrauma (spargerea timpanului. pseudosindromul volanului – impactul hemitoracelui stang cu volanul si aparitia unor fracturi costale la acest nivel. se poate produce embolia de ridicare/ascensionare (boala de cheson). parbriz. bruna.echimoze. la coborarea in adancuri (scufundari) pot aparea: o narcoza hiperbara (betia adancurilor) prin depozitarea azotului. Morfologia leziunilor traumatice in cazul ocupantului locului din dreapta fata a autoturismului: sindromul bordului – lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului. leziuni traumatice determinate de curentul electric si care pot fi decelate la autopsie: o marca electrica – leziunea patognomonica electrocutatiei ce poate fi decelata atat la locul de intrare cat si/sau la locul de iesire. 20 . excoriatii si fracturi costale. producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-craniene. sindromul centurii de siguranta: . presiunea atmosferica crescuta – consecinta modificarilor concentratiei de azot din aerul inspirat. Curentul electric – agresiunea electrica. excoriatii si fracturi costale. rupturi pulmonare). somnolenta. producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-craniene. 26. fiind influentat de efort si consta in: oboseala. rezultand fractura de rotula.

este betia caracterizata prin manifestari ample de ebrietate dupa indigestia unor cantitati mari de alcool. dura. faza de betie usoara (de excitatie. 0. 27. radiatii neionizante – intre consecintele asupra organismului uman se numara.este betia care se produce in mod accidental fara ca acest lucru sa fie dorit sau urmarit de individul respectiv. orbire temporara sau definitiva (radiatii luminoase). individul fiind confuz. Betia patologica (betia atipica) . in functie de intensitatea efectelor produse.5) – se caracterizeaza prin alterarea functiilor intelectuale (discernamant.o edemul electrogen – suprafata tumefiata. ca urmare a contactului cu agentul termovulnerant (solid. exceptie cazul in care individul are o sensibilitate crescuta la alcool. talharie. memorie.. lichid sau gazos). balbait. Intoxicatia cu alcool etilic si cea cu dioxid de carbon Intoxicatia cu alcool etilic – parcurge urmatoarele faze: faza de betie infraclinica (sub 0.5-1. o metacromazia – modificarea culorii pielii in zona marcii electrice. de exemplu: pigmentatia (radiatii ultraviolete). de asemenea distingem 3 forme ale acestui tip de betie: betia patologica halucinatorie. 21 . Radiatiile – pot fi clasificate. favorizarea aparitiei cancerului si scaderea duratei de viata. faza de betie propriu-zisa (1. faza de betie grava (comatoasa. arsuri ale pielii (radiatii infrarosii) etc. cataracta. o la nivel general: hipotermie. capacitate redusa de apreciere a pericolului si timp de reactie incetinit. in: radiatii ionizante – la care iradierea poate avea asupra organismului uman urmatoarele efecte: leziuni oculare. o epidermoliza – detasarea pielii din regiunea adiacenta marcii electrice. temperatura scazuta (crioagresiunea sau frigul) poate determina: o la nivel local: degeraturi. albicioasa si lucioasa.5) – caracterizata prin somn profund. insolatia. tulburari de perceptie (halucinatii) care pot induce comiterea unor acte precum omor.). peste 2. Temperatura – actiunea nociva a temperaturii asupra organismului uman priveste doua aspecte: temperatura inalta (termoagresiunea) poate determina: o la nivel local: arsuri. Betia accidentala (betia involuntara) . iar autocontrolul este suprimat (putand avea loc treceri bruste de la euforie la furie). individul devenind legoreic. care poate conduce chiar la deces.5 grame pe litru) – fara efecte toxice. sterilitate.5-2. care poate determina decesul cand temperatura corpului scade sub 28 ºC (functiile biologice se blocheaza si se instaleaza moartea). atentie etc. o la nivel general: hipertermie. flacciditate musculara si lipsa reflectivitatii.5) – se caracterizeaza prin euforie. betia patologica deliranta si betia patologica excito-motorie. cu un comportament dezinhibat. tulburari respiratorii si cardiace. caderea parului. viol etc. hipotermie.

Discernamantul – reprezinta capacitatea unei persoane de intelege si constientiza faptele comise si urmarile acestora. aprecia. Expertiza medico-legala psihiatrica (responsabilitatea. discernamantul. o greturi. ameteli. dupa 1 – 1. asuma. referitor la discernamantul persoanei examinate. o in special o slabiciune a membrelor inferioare. indirecta ori praeterintentie) in vederea realizarii scopului propus. o progresiv apar tulburari auditive si vizuale. ceea ce impiedica locomotia si implicit posibilitatea individului de a parasi locul. alcoolemia este maxima: dupa 20 – 30 minute daca stomacul este gol. uneori ca intoxicatii profesionale. o moartea va surveni dupa cateva ore de la instalarea comei. Responsabilitatea juridica – reprezinta capacitatea unei persoane de a-si controla. Obiectivele generale ale unei expertize medico-legale psihiatrice sunt: sa se stabileasca discernamantul persoanei examinate in momentul savarsirii faptei. varsaturi. fiind prezumata (iresponsabilitatea trebuie demonstrata). o persoana cu discernamant este in masura sa conceapa planul unei actiuni.reprezinta cantitatea de alcool din sange la un moment dat. 28. Alcoolurina . intocmirii unui act juridic etc. mai rar ca mijloc de sinucidere si exceptional in scop de omucidere. si se manifesta prin: o dureri de cap. ca urmare a insuficientei cardio-respiratorie. 22 .Alcoolemia . discernamantul reprezinta o stare de fapt. sa premediteze si sa actioneze cu intentie (directa. responsabilitatea reprezinta o stare de drept.). avand reprezentarea consecintelor negative ale faptelor antisociale. confuzie si somnolenta. de a putea distinge intre bine si rau. de a intelege si suporta consecintele faptelor sale. accepta. exprimata in grame in litru sau grame la mie.30 ore daca stomacul contine alimente. simularea si disimularea) Expertiza medico-legala psihiatrica (definitie) – consta in evaluarea starii psihice pentru a putea oferi justitiei un mijloc de proba obiectiv. in vederea stabilirii responsabilitatii juridice a acesteia. astfel incat acesta trebuie sa se demonstreze (daca persoana respectiva avea discernamant in momentul comiterii faptei ilicite. ca in final sa se instaleze coma. Intoxicatia cu oxid de carbon – este destul de frecventa si se intalneste accidental. dupa ingestia unei cantitati de alcool. o calitate juridica generala a persoanelor. in vederea determinarii responsabilitatii juridice. intoxicatia cu oxid de carbon se poate realiza numai pe cale respiratorie.reprezinta evidentierea alcoolului in urina (alcoolurina maxima are un decalaj de aproximativ 60 de minute fata de alcoolemia maxima).

23 .sa se stabileasca capacitatea psihica la momentul examinarii si. stimulare. sa se aprecieze periculozitatea sociala. raportata la gravitatea faptei comise. o asociativa – in penitenciare. in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale. sa se decida asupra oportunitatii instituirii masurilor de siguranta cu caracter medical prevazute de Codul penal (ex.: obligarea la tratament medical. examinari ale capacitatii de munca. internarea medicala). perseverare sau metasimulare: dupa ce s-a vindecat continua sa spuna ca are in continuare aceleasi simptome. Simularea . Disimularea – reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a ascunde boli. raportul medico-legal de expertiza si cel de constatare) Tipuri de examinari medico-legale care pot fi solicitate: traumatologice. ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei. psihiatrice. Examinari medico-legale (tipuri. in consecinta. Modalitati de simulare: simularea prefaptica sau initiala (simularea preventiva). Certificatul medico-legal – intocmit de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si diferite alte consultari medicale de specialitate. fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze certificatul medico-legal. sa se faca recomandari medicale de tip profilactic si preventiv. simularea exagerata: amplificatoare (amplifica simptomele pe care le are) si suprasimulare (adauga simtome noi). in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei. Forme de simulare: simularea creatoare: boala sau automutilare. acesta este redactat la solicitarea persoanelor si are acelasi valoare probatorie ca si un raport de expertiza sau de constatare medico-legale. pentru amanarea/intreruperea executarii pedepsei pe motiv de boala etc. examinari pt stabilirea filiatiei/paternitatii.reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a provoca limita bolii psihice. toxicologice. precum si daca aceasta poate participa la desfasurarea procesului penal. in functie de eventuala patologie psihica evidentiata. respactiv a starii de sanatate. simularea postfaptica sau tardiva (dupa comiterea faptei antisociale): o solitara – subiectul isi modifica comportamentul. daca persoana respectiva isi poate sustine propriile interese. 29. certificatul medico-legal.

sange este aruncat in strop la distanta diferite. Situatii in care expertiza medico-legala este obligatorie (in dreptul penal): in cazul infractiunii de omor deosebit de grav . Caracteristicile hemoragiei externe din sursa arteriala: sangele este sub forma unei arteziene. fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze raportul de expertiza medicolegal. culoarea sangelui este de un rosu aprins. Obiectivele expertizei medico-legale in traumatismele nemortale: demonstrarea realitatii traumatismului. Hemoragia externa Caracteristicile hemoragiei externe din sursa venoasa: sangerarea ambudenta. examinarea mamei in cazul pruncuciderii. 24 . formand asa-numita balta de sange langa cadavru. acest raport de constatare are caracter de urgenta si se rezuma la consemnarea si cercetarea mai putin profunda a situatiilor care fac obiectul constatarii. o indiferent de perioada de timp care a trecut de la producerea leziunii traumatice. obiectivitatea circumstantelor de producere a leziunilor traumatice. 30. acest raport de expertiza nu are caracter de urgenta si se bazeaza pe o investigatie amanuntita a tuturor aspectelor cu caracter medical. c) complexa. datorita vitezei mari de circulatie a sangelui din artere. b) indirecta. sangele are un aspect negricios. raportul de constatare medico-legal se poate dispune: o numai in faza urmaririi penale. in cazul infractorilor minori (14 – 16 ani).cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli asupra starii psihice a individului/ inculpatului. evaluarea gravitatii leziunilor traumatice. constatarea medico-legala ceranduse imediat dupa inceperea urmaririi penale. Raportul medico-legal de constatare – elaborat de regula de catre un singur medic legist si este intocmit la solicitarea organelor de urmarire penala sau a instantelor de judecata. stabilirea cauzalitatii medico-legale: a) directa sau primara. o cand exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau a schimbarii unor situatii de fapt. raportul de expertiza medico-legal este intocmit la solicitarea organelor de urmarire panala sau a instantelor de judecata si se poate dispune: o in oricare din fazele procesului penal sau civil cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei.Raportul medico-legal de expertiza – elaborat de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si alte consultari medicale de specialitate reclamate pentru precizarea dianosticului.

legat de hemoglobina continuta de hematii. etapa de utilizare – presupune folosirea oxigenului pentru respiratia celulara a fiecarui testut sau organ. zona efectelor neuro-psihice. zona efectelor fiziologice. a copilului nou-nascut viu.31. prin intermediul sangelui: o oxigenul. de catre mama sa naturala. NOTA: subiectele de mai jos se regaseau intr-o lista de notite de la curs. primita de mine si pe baza careia am facut sinteza. este transportat catre locurile de utilizare. scaderea concentratiei de oxigen (hipoxie) sau absenta oxigenului (anoxie) se poate produce in oricare din etapele procesului respirator. Asfixiile – procesul respirator si etapele sale Procesul respirator – se desfasoara in trei etape. de cele mai multe ori insotite de leziuni traumatice de ezitare. si anume: etapa de aport – in care aerul inspirat patrunde prin orificiile respiratorii. 32. o iar dioxidul de carbon. Pruncuciderea . Diverse alte subiecte Caracteristicile leziunilor traumatice autoprovocate: sunt dispuse in regiuni accesibile propriilor maini. prin orificiile respiratorii. localizarea lor concorda cu scopul urmarit. se pot deosebi: 25 . care se afla intr-o stare de tulburare psihica pricinuita de nastere. anume diverse tesuturi si organe. in functie de intensitatea zgomotelor. dupa nastere.consta in uciderea imediata. Fonotraumatismul Fonotraumatismul – reprezinta zgomotul care este responsabil de poluarea sonora. iar la ZI nu s-au predat (atuncati o privire peste ele. campul auditiv acopera sunete intre 0 si 110 dB. nu sunt periculoase pentru viata subiectului. insa – nu stiu cum sa zic – eu personal o sa merg si pe noroc un pic) 33. zona efectelor otologice – la copii sau la adulti cu rezistenta scazuta a organismului la zgomot intens si care poate provoca moartea. insa le-am trecut la final intrucat in o alta lista de subiecte nu se regaseau. astfel. concomitent cu producerea de dioxid de carbon. in functie de etapa in care survine perturbarea functiei respiratorii. este transportat inspre exteriorul organismului. fiind descrise: zona linistita (0-30 dB). strabate caile aeriene si ajunge in plamani. rezultat in urma proceselor metabolice. etapa de transport – presupune transportul gazelor in dublu sens.

desi in cantitate suficienta. o anoxii de transport – cazuri in care. cand cantitatea de sange este redusa. precum: pneumonii. atunci cand sangele nu circula cu viteza normala datorita unor disfunctii cardiovasculare. toxic – se pot produce prin doua circumstante: o cand cantitatea de oxigen atmosferic scade treptat. acestea pot fi:  anoxii stagnante. desi cantitatea de oxigen care patrunde in plaman este suficienta. 35. anume diverse boli care impiedica desfasurarea normala a ventilatiei. Asfixiile chimico-atmosferice (anoxia toxica) Asfixiile chimico-atmosferice – reprezinta totalitatea formelor de anoxie anoxica (de aport) de cauza violenta. asfixii prin aer viciat. barbiturice etc. asfixii chimice. pentru ca ulterior sa se instaleze coma. hidrogen sulfurat etc.  anoxii anemice. asupra caruia a actionat un factor mecanic. sangele nu-si poate indeplini functia de transportor.  acestea pot avea fie cauze violente (intoxicatii cu acid cianhidric. metan) sau viciate (cu o concentratie crescuta de dioxid de carbon. cresterea temperaturii si a umiditatii si acumularii de substante organice rau mirositoare. decesul. 34. 26 . luxatia si entorsa) Fractura – reprezinta o intrerupere a continuitatii unui os. datorita unor hemoragii masive.). boli ale sangelui etc. tumori de laringe etc. De precizat: expunerea organismului la o atmosfera viciata va determina aparitia unor tulburari de tipul: transpiratie. acestea pot fi provocate de cauze:  neviolente (patologice). sete. o anoxii de utilizare (anoxii histotoxice) – se caracterizeaza prin imposibilitatea celulelor de a folosi oxigenul adus de sange. caracterizate prin alterarea compozitiei chimice normale a aerului atmosferic inspirat. concomitent cu acumularea de dioxid de carbon. fie cauze neviolente (modificari de pH in alcaloze sau acidoze). jena respiratorie (dispnee). acestea pot fi: asfixii in spatii inchise. Leziunile traumatice osteoarticulare (fractura.).. uneori precedata de halucinatii si. o cand oxigenul este inlocuit cu gaze inerte (azot. in final.  violente (asfixii).o anoxii de aport (anoxii anoxice) – in aceste cazuri cantitatea de oxigen care ajunge la plamani este insuficienta sau absenta. ameteala. care au ca mecanism scaderea/absenta oxigenului in aerul inspirat sau imposibilitatea efectuarii inspiratiei.

o cominutive . dupa mecanismul lor de producere. Leziunile craniului – anume fracturile craniene care. sub forma plagii plesnite. fracturile mai pot fi: o cu deplasare – raman in axul lor.produc mai multe linii de fractura care se intersecteaza si care pot fi denivelante sau nedenivelante. o cominutive – in cazul carora oasele se fractureaza in fragmente multiple si care se produc de regula prin cadere.: plaga contuza. Leziunile meningocerebrale – constau in urmatoarele tipuri de hematom. prin transmiterea liniilor de forta. cu solutie de continuitate: excoriatii. rasucire. fracturi indirecte – apar la distanta de locul de impact si pot fi iradiate sau izolate. precum: echimozele si hematoamele. de asemenea. o fara deplasare – oasele se deplaseaza. o particulare – precum aschierea. Leziunile partilor moi in zona craniocerebrala sunt asemanatoare cu cele din alte regiuni ale corpului. 36. precum si complete sau incomplete. umflatura. si pot fi: o liniare – pot fi rectilinii. o fracturi indirecte – apar la distanta de locul de impact. cand pielea ramane integra.cand intre fragmentele de os exista spatii libere. o deluscente . leziuni osoase (fracturi craniene) si leziuni ale continutului cutiei craniene. explozia craniana. acestea pot fi: fara solutie de continuitate. fracturile pot fi clasificate in: o fracturi directe – apar in locul in care a actionat forta traumatica.  se pot produce prin: flexie. semne de identificare a unei entorse: roseata.- din punct de vedere al mecanismului de producere. circulare. fracturi mediate – se produc sub presiunea unor linii de forta care se transmit prin intermediul altor structuri osoase. Entorsa – reprezinta o suprasolicitare a unei articulatii. si anume: 27 . caldura si durere. o orificiale – cand se produce o lipsa de substanta osoasa. tractiune sau smulgere. avand un aspect de „saci de nuci”. plagi (ex. Luxatia – reprezinta pierderea raporturilor anatomice normale dintre oasele unei articulatii. sau sub forma plagii taiate). nedenivelate sau denivelate (apar atunci cand suprafata agentului traumatic este mai mare de 16cm2). Traumatismele craniocerebrale Traumatismele craniocerebrale pot fi: leziuni ale partilor moi. o inchise sau deschise. pot fi: fracturi directe – apar la locul de actiune al agentului traumatic. in raport cu natura agentului traumatizant si cu modul de producere al traumatismului. care reprezinta cea mai frecventa plaga intalnita la nivelul scalpului. insa cu pastrarea raporturilor anatomice normale dintre oasele articulatiei.

limitandu-se la un singur os. avand uneori consecinte grave. situata fie in locul de impact. fracturi (in special ale oaselor nazale). fiind netraumatic (ex. putand fi unilateral sau bilateral si producandu-se prin mecanism de deceleratie (ex. contuzia cerebrala – reprezinta o modificare morfofunctionala mai severa a sistemului nervos central. constand din mici hemoragii. subacut sau cronic. care apare brusc si este complet reversibila. 28 . insa. dilacerarea cerebrala – reprezinta o plaga a creierului.: cazul lovirii pasive ori al caderii). extrem de rar producanduse prin cadere. fractura de mandibula – are ca mecanism comprimarea. leziunile contuzive ale gatului pot intensifica diferite formatii anatomice. cu o simptomatologie neurologica grava si produsa prin lovire cu sau de un corp dur. sechelele traumatismului craniocerebral pot provoca infirmitati fizice permanente (ex. aceasta necesita cel putin. putand fi acut. hematomul subarahnoidian – rezulta hemoragii care pot fi limitate (traumatice) sau difuze (netraumatice).acestea pot consta in: comotia cerebrala – reprezinta un sindrom functional. Exemple de traumatisme buco-maxilo-faciale: fracturile oaselor nazale – prin lovire activa. pot avea si consecinte de ordin estetic sau functional prin lezarea organelor de simt.hematomul extradural – exclusiv traumatic. 37. exista si traumatisme de intensitate medie cu modificari profunde ca: hematoame. leziunile de gravitate mare. de asemenea.: craniectomia). o hematoamele din tesuturile moi se pot produce prin lezarea unor vase sau chiar ruperea unor fibre musculare. fiind o leziune de obicei direct si neconditionat mortala. situate in zona fetei/capului. De precizat: din punct de vedere medico-legal.: accident vascular cerebral). fractura de piramida nazala necesitand intre 13 si 15 zile de ingrijiri medicale. in cazuri simple. de cele mai multe ori avand o intensitate mica si fiind limitate la tegumente sau la nivelul organelor de simt. fie la polul opus. Traumatismele gatului Traumatismele gatului – orice leziune traumatica la acest nivel poate avea consecinte grave. caracterizat prin pierderea scurta. hematomul subdural – apare intre duramater si leptomeninge. 38. 35-40 de zile de ingrijiri medicale. de pilda. Leziunile traumatice specifice la nivelul creierului . Traumatismele buco-maxilo-faciale Traumatismele buco-maxilo-faciale – sunt frecvente. care produc complicatii sau sechele si care necesita ingrijiri medicale de durata mare. leziuni dentare. temporara a starii de constiinta. cu distrugere de substanta nervoasa in jurul focarului. fracturi ale maxilarului. hematomul intracerebral – apare la nivelul creierului. plagile arcadei orbitale – ca de exemplu plaga contuza (fractura de os zigomatic).

: zona antebratului. 39. in cazul a numeroase focare de fractura. laringe). precum in cazul accidentelor de circulatie. plagile la nivelul gatului pot leza nervi. partea obiectiva a realitatii unui raport sexual o constituie prezenta rupturilor himenului (important pentru expertiza este diagnosticul de ruptura recenta). constrangerea fizica sau imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa – constrangerea se probeaza medico-legal prin gasirea urmelor de violenta (excoriatii. determinand hemoragie externa (ex. in jurul gurii. pe membrele superioare. de asemenea. de asemenea. pe gat. avand drept consecinte afectarea si altor formatii anatomice. traumatismele membrelor pot determina moartea si prin soc traumatic. la membrele inferioare). o acest diagnostic este posibil intr-un interval de 7-10 zile de la producerea raportului sexual. o daca a fost virgina. 29 .: taierea vaselor din zona antebratelor). Pentru expertizarea medico-legala a violului sunt de rezolvat doua probleme importante: probarea raportului sexual si probarea lipsei de consimtamant a victimei sub o forma oarecare . 197).in urma unor lovituri puternice. obiectul cauzator putand sa atinga si alte organe ori tesuturi. insa pot aparea si in cazul sinuciderilor (ex. la membrele superioare ori zona gambei piciorului. urme care se cauta la nivelul fetelor anterioare. traumatismele membrelor apar mai frecvent in cadrul accidentelor rutiere. 40. echimoze). prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa. torace (sani). Violul (expertiza medico-legala a violului) Violul – potrivit Codului penal (art. se pot produce leziuni grave ale cailor respiratorii superioare (trahee. Traumatismele membrelor Traumatismele membrelor – pot fi mortale atunci cand intereseaza vasele mari de sange. infractiunea de viol constituie raportul sexual cu o persoana de sex feminin. dupa cum femeia a fost sau nu virgina in momentul savarsirii violului. ale coapselor.probarea raportului sexual se face in mod diferit.