Medicina legala - invatat

1. Medicina legala (notiune/definitie)

Medicina legala – reprezinta o disciplina medicala de sinteza, situata la granita dintre stiintele medico-biologice si cele socio-juridice, care are drept scop sprijinirea competenta a justitiei ori de cate ori pentru lamurirea unei cauze judiciare sunt necesare anumite precizari cu caracter bio-medical. de precizat: domeniul sau obiectul de activitate al medicinii legale consta in: o studiul aspectelor legate de moarte (felul mortii, cauzele si semnele mortii etc.), prin examinarea cadavrului sau a fragmentelor de cadavru, indiferent de intervalul de timp; o studiul persoanei fizice (anume omul viu) sau a documentelor medicale ce apartin acesteia, de exemplu in scopul probarii unor violente exercitate asupra sa, a existentei discernamantului etc. 2. Structura retelei de medicina legala

Activitatea de medicina legala din Romania se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 459/2001 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala. Reteaua de medicina legala este organizata la nivel national si are o structura piramidala, fiind compusa din urmatoarele nivele de competenta: Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici”, Bucuresti – unitate cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Sanatatii; in cadrul acestuia: Institute zonale de medicina legala – unitati cu personalitate juridica in subordinea administrativa a Ministerului Sanatatii care isi au sediul in centre medicale universitare: Cluj, Iasi, Timisoara, Targu-Mures, Craiova; o in cadrul acestora functioneaza cate o comisie de control si avizare a documentelor medico-legale. Servicii medico-legale judetene – functioneaza in orasele resedinta de judet fiind subordonate, din punct de vedere administrativ, directiilor de sanatate publica; Cabinetele de medicina legala – se afla in structura organizatorica a serviciilor de medicina legala judetene. Activitatea de medicina legala din Romania: se realizează de către medicii legişti încadraţi in instituţiile de medicina legala; se desfăşoară cu respectarea principiului teritorialităţii si al competentei; este coordonata de ministerul sanatatii si familiei si din punct de vedere administrativ de Ministerul Sănătăţii. 3. Consiliul superior de medicina legala

Consiliul superior de medicina legala – coordoneaza activitatea de medicina legala, din punct de vedere stiintific si metodologic, impreuna cu Ministerul Sanatatii, in vederea asigurarii unei practici medico-legale unitare pe intreg teritoriul tarii;

1

acesta este condus de un presedinte, desemnat prin votul majoritatii membrilor consiliului, pe o perioada de 2 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului; consiliul superior de medicina legala se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin 1/3 din numarul membrilor sai. 4. Comisiile mixte

Comisiile mixte – se constituie prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului justitiei, in vederea realizarii controlului si al verificarii ori de cate ori exista indicii cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale in desfasurarea activitati ide medicina legala; comisiile mixte sunt alcatuite dintr-un numar par de membrii (minim 4), reprezentati de medici legisti, in activitate cu gradul de medic primar, din cadrul Ministerului Sanatatii si juristi din cadrul Ministerului Justitiei; o in componenta comisiilor mixte numarul medicilor legisti trebuie sa fie egal cu numarul juristilor; o de asemenea, in comisiile mixte pot fi cooptati si alti specialisti din Ministerul Sanatatii sau Ministerul Justitiei. in situatia in care sunt constatate nereguli cu privire la modul de desfasurare a activitatii de medicina legala, care pot atrage responsabilitatea si sanctiunea medicilor legisti respectivi, comisia mixta poate sesiza, dupa caz, Colegiul Medicilor din Romania sau organele judiciare. 5. Consiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala

Consiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala – urmareste evaluarea activitatii de medicina legala si a activitatii de control desfasurate de comisiile mixte, fiind alcatuit din: ministrul sanatatii, in calitate de presedinte; ministrul justitiei; ministrul administratiei si internelor; procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; directorul general al Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici”, Bucuresti; directorii institutelor zonale de medicina legala. de precizat: consiliul se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar si adopta masurile prin care poate fi imbunatatita activitatea de medicina legala, in vederea realizarii unui act de justitie cat mai eficient. 6. Legatura de cauzalitate (din perspectiva medico-legala)

Legatura de cauzalitate – este o notiune ce exprima corelatia (dependenta) dintre traumatism si prejudiciul generat (leziune traumatica sau deces), aceasta definind relatia care se poate stabili intre actiunea traumatica si efectul (posttraumatic) constatat. Legatura de cauzalitate poate fi: primara sau directa:

2

tertiara sau asociativa (dublu conditionata) – atunci cand. participa atat patologia preexistenta. (auto)reproducere. 8. o mediata/conditionata. spre deosebire de lovirea cu pumnul in regiunea mandibulara si fractura dubla de mandibula consecutiva.complicatie. Raportul de cauzalitate (din perspectiva medico-legala) o imediata/neconditionata. exemplu: o plaga perforata a obrazului produsa cu un obiect dur de tip intepator confera o anumita gravitate faptei agresorului. pentru a se putea stabili. realizanduse astfel o discriminare intre cauzele concuratoare (asociate. moartea constituie incetarea definitiva si ireversibila a vietii prin oprirea functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie) care determina disparitia individului ca entitate biologica. neesentiale). variabilitate si evolutie. in lista acestor factori elementul traumatic nu ar fi fost suficient sa genereze efectul. cat si o complicatie aparuta posttraumatic a carei etiopatogenie este greu sau chiar imposibil de apreciat in ce masura acesta tine de fondul patologic preexistent sau de efectele traumatismului in sine. Tanatologie – etapele mortii 3 . Tanatologie – definitia vietii si a mortii Tanatologia medico-legala studieaza problematica mortii organismului uman.  traumatismul agraveaza patologia preexistenta. pentru ierarhizarea lor. gravitatea faptei fiecaruia si implicit sanctiunea juridica adecvata. raportul de cauzalitate va folosi juristului pentru incadrarea diferentiata a faptelor. de aceeasi valoare sau adjuvante. 7. secundara sau indirecta – atunci cand intre traumatism si efect se interpune o Raportul de cauzalitate – este o notiune ce presupune compararea leziunilor traumatice evidentiate si a obiectelor traumatice care le-au generat. viata constituie o forma superioara de miscare a materiei. reactivitate/excitabilitate. cu mai multi agresori. 9. calificata ca atare ori de cate ori intre traumatism si efect nu se interpune nimic. raportul de cauzalitate are aplicabilitate in cazul existentei mai multor agresori. care se stabileste atunci cand intre traumatism si consecintele posttraumatice actioneaza ori se interpun factori preexistenti cu rol favorizant. astfel. rezulta astfel doua posibilitati:  factorii preexistenti agraveaza efectele traumatismului. reprezentand o sinteza a tuturor proceselor mecanice. la realizarea efectului. fizice si chimice care au loc in organism si care se caracterizeaza prin: metabolism. in functie de gravitatea leziunii posttraumatice a carui responsabilitate se atrbuie fiecaruia in parte. de care este invinuit un alt agresor. in conformitate cu prevederile Codului penal. prin prisma leziunilor traumatice produse victimei.

o scurte (minute. pana la ultimul care este auzul). Agonia – etapa premergatoare mortii. moartea clinica nu poate dura mai mult de 5 minute.. 4 . fara ca la nivelul sistemului nervos central sa se instaleze leziunile ireversibile. agonia parcurge urmatoarele faze: o euforica sau de preagonie. poarta conversatii si isi urmareste parametrii functionali: puls. Moartea clinica – etapa intermediara intre viata si moartea definitiva (biolgica). poate readuce individul la viata. halucinatii etc. si anume: agonia. organismul uman parcurge urmatoarele etape sau faze evolutive. in evolutia sa. cand extremitatile se racesc si simturile dispar progresiv (in primul rand vazul. formele agoniei: o agonia constienta sau lucida.. individul nemaiputand reveni la viata prin metode de resuscitare. in care individul parcurge o stare de excitatie psihomotorie (miscari dezordonate). precum in cazul unor intoxicatii ori asfixii. dupa instalarea mortii definitive pot fi puse in evidenta semnele mortii. durata mortii clinice – din momentul incetarii functiilor vitale si pana la instalarea leziunilor ireversibile la nivelul sistemului nervos central. ca de exemplu in cazul unor boli cronice. o agonia alternanta. moartea clinica si moartea biologica sau definitiva. ritm respirator etc. aflate la limita viata-moarte. o insa. o de imobilitate. pulsul este slab etc. respiratia devine neregulata. care se caracterizeaza prin incetarea functiilor vitale (cardiocirculatorie si respiratorie). ca de exemplu cazul zdrobirilor de organe vitale. ore. in conditii de hipotermie se apreciaza ca durata mortii clinice poate creste pana la 15-20 de minute. o de „privire fixa”. ireversibila spontan. producandu-se o diminuare a functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie). o in lipsa aplicarii metodelor de resuscitare cardio-circulatorii si respiratorii. agonicii sunt considerati iresponsabili pentru faptele sau actele comise. cand individul este prezent in mediu.Etapele mortii – indiferent de felul sau cauza mortii. cu respiratie rapida. o absente. de precizat: instituirea masurilor de protectie cardio-circulatorie si respiratorie. in care apar transpiratii reci. agoniile pot fi: o lungi (zile. cianoza extremitatilor. intrun interval de timp optim (de la debutul mortii clinice). Moartea biologica sau definitiva – etapa ireversibila. este nelinistit. in care perioadele de luciditate alterneaza cu cele delirante. o agonia inconstienta sau deliranta. in care fenomenele tanatologice se impun fata de cele biologice. dar regulata. cu exprimari incoerente. minute). secunde).. de precizat: data fiind existenta tulburarilor psihice.

o are o valoare orientativa in stabilirea datei/orei mortii. o coma de grad IV – coma depasita. ocular si verbal. de precizat: ca semne negative de viata pot fi: pleoape intredeschise. cazuri de moarte aparenta: coma (somnul profund) – stare patologica. sincopa – constituie pierderea brusca si de scurta durata a constiintei prin anoxie cerebrala generate de oprirea circulatiei sau a respiratiei.Moartea aparenta – se caracterizeaza prin o reducere foarte accentuata a functiilor vitale si a activitatii sistemului nervos central. moarte aparenta). 5 . o tipuri: sincope emotive. plaman (activitatea sistemului respirator). o de precizat: profunzimea starii de coma se poate aprecia in functie de raspunsul motor. a mobilitatii voluntare si a sensibilitatii constiente cu pastrarea (la parametrii redusi) a functiilor vegetative fundamentale. sincope cardiace. Tanatologie – semnele de moarte Semnele mortii sunt acelea pe baza carora este sustinuta realitatea decesului unei persoane. o coma de grad III – coma profunda. nepermitand sustinerea diagnosticului de moarte reala (fiind prezente si in sincope. caracterizata prin pierderea partiala sau totala a constiintei. tipuri: o coma de grad I – subcoma. lipotimii. de inhibitie a activitatii nervoase superioare. midriaza (dilatarea pupilei peste 4mm si care nu raspunde la stimulul luminos). in conditiile intreruperii circulatiei sanguine. degetele mainilor in semiflexie. nu se percep contractiile inimii. lipotimia (lesinul) – reprezinta o sincopa falsa prin abolirea de scurta durata a starii de constienta insotita de pierderea tonusului postural dar cu mentinerea functiilor vitale la parametrii optimi. cord (activitatea sistemului cardio-circulator). catre exterior. Semnele negative de viata – prezinta urmatoarele caracteristici: apar imediat dupa incetarea functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie). au valoare orientativa. cardio-circulatorii si respiratorii. o deshidratarea nu are valoare in stabilirea datei mortii. o coma de grad II – coma propriu-zisa. sincope dupa o durere puternica. sunt date de alterarea „trepidului vital”: creier (activitatea sistemului nervos). datorita lipsei circulatiei sanguine. daca se inteapa corpul intr-o anumita zona nu curge sange etc. deoarece este influentata in mod direct de temperatura mediului in care a stat cadavrul. deshidratarea – se produce datorita diminuarii lichidelor din zonele/straturile superficiale ale pielii. mai rapid sau mai lent in functie de temperatura mediului ambiant. sincope dupa consum de alcool etc. nu se simte pulsul. 10. Semne pozitive precoce de moarte: racirea cadavrului (algor mortis) – fenomenul de cedare a caldurii. musculatura flasca. prin evaporare.

chimice (substante caustice) sau mecanice (dapasaj). prin metode fizice (incinerarea). sub influenta fortei gravitationale si in lipsa circulatiei sangelui. insecte etc. o distrugerea cadavrului – poate fi consecinta a actiunii vietuitoarelor (animale. o de precizat: apare dupa 1-3 ore de la deces. modificari semiconservatoare – caz in care cadavrul mai poate fi identificat si eventualele leziuni traumatice externe mai pot fi recunoscute. precoce care se desfasoara in absenta microbilor. oxigen in cantitate redusa (sau absent) si mediu umed (ex.  formarea sapunului de cadavru inhiba putrefactia. descompunerea cadavrului. terenurile de turba). in final. se pune in evidenta la nivelul articulatiilor.: mlastini acide. sub influenta enzimelor proprii organismului.lividitatile cadaverice (livor mortis) – pete rosiatice-violacee care apar prin distributia/acumularea sangelui in zonele declive (de jos) ale cadavrului.: balti. o autoliza precede fenomenul de putrefactie si duce la ramolirea si lichefierea tesuturilor si a organelor.  pietrificarea (mineralizarea) – se produce prin mineralizare postmortem (cu saruri de calciu). care se produce in mediile bogate in acid tanic si humic. o adipoceara (saponificarea sau sapunul de cadavru) – fenomen cadaveric tardiv care apare dupa putrefactie si care macereaza pielea si permite contactul apei cu tesutul adipos.  lignifierea (tabacirea) – forma particulara de mumifiere. cu reactie puternica (ex. ventilatie buna si umiditate scazuta sau absenta.  congelarea (inghetarea) – caz in care cadavrul se pastreaza pe perioade indefinite. continuand autoliza si generand. se instaleaza in sens cranio-caudal si dispare in aceeasi ordine in care a aparut. modificari conservatoare – acestea pot fi: o naturale – precum:  mumificarea – presupune deshidratarea generalizata a cadavrului. sub conditii de mediu favorabile reprezentate prin: temperatura crescuta.). dar cu o oarecare dificultate. in mod intentionat sau accidental. insa dupa 6 . rigiditatea cadaverica (rigor mortis) – consecinta intaririi/contracturii muschilor scheletici. lacuri etc. acestea pot fi: modificari distructive: o putrefactia – se desfasoara sub influenta germenilor microbieni (aerobi si anaerobi). dar si a omului. Semne pozitive tardive de moarte – in functie de conservarea aspectului cadavrului si inclusiv a leziunilor traumatice.).  conditii de mediu prielnice saponificarii: temperatura ridica. autoliza – fenomen cadaveric distructiv.

poate surveni in urmatoarele imprejurari: o accidente – situatii in care decesul survine ca o consecinta a nerespectarii unor norme. precum si decesul care survine in timpul unei misiuni de serviciu. datorita cauzelor si circumstantelor. din punct de vedere al modului de actiune al agentului traumatic extern. nesupraveghere etc. Tanatologie – felul mortii Moartea violenta – apare din actiunea unor agenti traumatici externi. 7 . casnice etc. aceasta poate fi: naturala – de batranete. reprezentata prin procese fiziologice de imbatranire. se considera urmatoarele situatii ca fiind un caz de moarte suspecta de a fi violenta: decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost verificata periodic.desghetare procesul de putrefactie avanseaza foarte rapid. ca eveniment final al evolutiei unei afectiuni.: intoxicatiile provenite in timpul spitalizarii). produs. boli organice etc. patologica. precum:  accidente rutiere.. o sinuciderea – act autolitic (in functie de societate. accidental.. o artificiale – precum mentinerea in camere frigorifice. de cele mai multe ori. accidentul ca urmare a unor greseli produse in activitatea de asistenta medicala: tratament incorect. legi referitoare la desfasurarea unor activitati sociale.: plagi impuscate in cap. decesul care survine in custodie (ex. o prin actiune indirecta a agentului traumatic (ex. Moartea suspecta de a fi violenta – care poate fi inclusa.  de asemenea. Moartea neviolenta – determinata exclusiv de cauze interne. cu intentie (directa) dar si din culpa. o omorul (crima) – consecinta a hetero agresiunii umane. feroviare. de munca. imbalsamarea si plastifierea. religie etc. o executia capitala – pedeapsa cu moartea este o circumstanta particulara de deces a unei persoane care a fost condamnata printro hotarare definitiva data de o instanta judecatoreasca.). in unele cazuri.). 11.  in aceasta categorie intra si omorul savarsit la rugamintea sau cu acceptul victimei. fiind cel mai frecvent tip de deces. produsa cu intentie (directa sau indirecta) ori cu praeterintentie. intruna din celelalte doua morti. cadavre neindentificate sau scheletizate. spanzurare etc.: moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate). moartea violenta poate fi: o prin actiune directa a agentului asupra organismului uman (ex.

12. organe) si/sau generale (ale intregului corp) care apar in organismul uman viu. Reactia vitala in medicina legala Reactia vitala (definitie) – reprezinta totalitatea modificarilor locale (tesuturi. la care datele de ancheta pun in evidenta un moment traumatic. moartea subita .decese survenite in locuri publice sau izolate. aflata in tratament si a carei evolutie nu presupunea acest deznodamant. o moartea de cauza necunoscuta (ex. moartea functionala (dinamica) – care la autopsie nu pune in evidenta nici o leziune si nici o modificare a organelor (in esenta nimic traumatic).: atunci cand familia. ca de exemplu:  moarte subita. in urmatoarele cazuri: o moarte violenta. rudele. iar moartea poate fi pusa in legatura cu acel eveniment. datele obtinute sunt trecute imediat intr-un raport de autopsie medico-legala. o cauza mortii este suspecta de a fi violenta. toracica si abdominala). Autopsia medico-legala (obligatorie) Autopsia medico-legala – denumita si judiciara sau oficiala. moartea prin inhibitie (reflexa) – se produce la indivizii sanatosi.se produce brusc. are urmatoarele particularitati: este efectuata numai de catre medicul legist. autopsia medico-legala este obligatorie. al statului. emis de un organ de ancheta abilitat. dupa efectuarea autopsiei medico-legale. in plina stare de sanatate. de regula. 8 . fara a mai fi necesar acordul reprezentantilor legali. rapid. aceasta avand. scris. aceasta se executa numai in baza unui document oficial. decesul unui pacient in timpul sau la scurt timp dupa o interventie medicochirurgicala.: stresul psihic intens duce la deces). dar cu o reactivitate particulara. cunoscutii nu pot proba cu documente medicale o patologie prin care sa se poata explica decesul). ca raspuns la actiunea unui agent traumatic (mecanic. chimic ori biologic). o determinare psihica (ex. petrecut cu putin timp anterior decesului. epigastrice etc. autopsia medico-legala trebuie sa fie completa (craniana.) si pana la deces. o exemplu: lovirea puternica a zonei laringiene. fizic. se executa la unitatea medico-legala pe a carei raza teritoriala s-a produs decesul persoanei sau unde a fost gasit cadavrul.  decesul survenit intr-un loc public sau izolat. la o persoana fara o patologie diagnosticata ori cu o afectiune cronica. chiar si atunci cand a trecut o perioada de timp intre evenimentul traumatic (accident.  decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost verificata periodic etc. 13. agresiune etc.  decesul care survine in custodie.

straine. anemia – reprezinta consecinta unor mari pierderi de sange. cu agonie indelungata. retractia tesuturilor sectionate – presupune indepartarea marginilor plagii. embolia – anume prezenta in vasele sangvine a unui element. care in mod sigur au survenit in timpul vietii.. material care in mod normal nu face parte din sange. neteda. se pot descrie urmatoarele variatii de culoare: o initial coloratia este rosiatica (posttraumatica). coagularea – cheagurile de sange care se formeaza in timpul vietii sunt aderente la tesuturi. reactiile enzimatice – prin care pot fi diferentiate hemoragiile tisulare de lividitatile cadaverice (peroxidaze. din aceasta categorie fac parte: hemoragia tisulara – denumita si infiltrat sangvin sau hemoragic. care sa faca dovada existentei respiratiei in momentul contactului cu materialul aspirat. tesuturi. s-a constat ca moartea nu se instaleaza in mod simultan si brusc in toate celulele si organele corpului uman. continut gastric. avand drept scop anularea sau diminuarea consecintelor posttraumatice (repararea tesutului lezat). socul – reactie complexa neuro-endocrina-umorala de raspuns al organismului la actiunea unui stimul agresogen. o incepand cu 2-3 zile capata o coloratie ruginie sau galbioara. septicemia – infectie generalizata a organismului. umeda). iar cheagurile de sange care se produc post-mortem nu sunt (au suprafata lucioasa. denumit embol. Reactia vitala propriu-zisa – cuprinde modificarile posttraumatice cu caracter cert vital. depistarea substantelor toxice in sange si/sau in diferite organe – exemplu: prezenta unor substante toxice. organe sau parti din organism dupa incetarea vietii. de exemplu: 9 . sunt descrise in mortile lente. crusta – caracteristica plagilor sau excoriatiilor si necesita un interval mai mare de supravietuire pentru a se putea forma. in stomac ridica semne de intrebare asupra momentului in care au fost introduse ori administrate. apa. pamant etc. Reactii vitale propriu-zise locale – de regula. Reactii post-vitale – constituie totalitatea fenomenelor de viata reziduala a unor celule. datorita hemoragiei interne sau externe. inflamatia – reactie de raspuns a organismului viu la actiunea unor factori sau agenti de mediu. incepand cu a 11a zi de la constituirea hemoragiei tisulare apare o coloratie galben-bruna cu tenta rosiatica. astfel. Reactii vitale propriu-zise generale – din aceasta categorie fac parte urmatoarele: aspiratul pulmonar – constituie punerea in evidenta la nivelul alveolelor pulmonare a diferitelor elemente: sange.reactia vitala reprezinta un criteriu de diferentiere a leziunilor traumatice din timpul vietii de cele produse dupa moarte. fapt ce da impresia de lipsa de tesut. o ulterior. transformarile hemoglobinei – in functie de etapele de degradare a hemoglobinei. pseudoperoxidaze).

o spanzurare atipica – nodul se afla in oricare alta pozitie. o este de adancime neuniforma (mai profund in zona opusa nodului latului). accidental (de catre animale ori vehicule) sau intentionat. 14. cu o concentratie normala de oxigen. o diverse mijloace mecanice care strang progresiv latul la anumite intervale de timp. fie toraco-abdominala. pana la nivelul plamanilor si implicit al alveolelor pulmonare. incinerarea cadavrului. excoriatii sau interne. fiind intrerupt in zona nodului atunci cand latul este cu perimetru fix. Spanzurarea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lat actionat de greutatea propiului corp. partiala sau totala. o spanzurare completa – corpul este suspendat in lat. Strangularea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lat actionat de o forta. fara a se rezema de nici o suprafata. strangulare sau sugrumare. prin caile respiratorii. Asfixiile mecanice prin comprimare – care pot fi: fie a gatului: spanzurare. in cazul strangularii. sectionarea (depesajul ori ciopartirea) cadavrului. caracteristicile santului de spanzurare: o este situat circular in treimea superioara a gatului. la ceafa. deasupra planului de sprijin. 10 . atras de forta gravitationala. Reactii post-mortem – reprezinta totalitatea leziunilor traumatice produse cadavrului in mod accidental sau cu intentie. asupra latului care comprima gatul actioneaza: o agresorul care trage de capetele latului (latul sicilian). de pilda: fractura de coloana vertebrala. o spanzurare incompleta – cand cadavrul atarnat in lat atinge suprafata de sprijin cu o anumita regiune a corpului (ex. exemple in acest sens: diverse leziuni traumatice externe. Asfixiile mecanice Asfixiile mecanice – presupun impiedicarea patrunderii aerului. precum: plagi. o este incomplet.: spanzurarea in picioare). alta decat cea a propriului corp atras de forta gravitationala. astfel.o un individ care s-a impuscat in inima a reusit sa se spanzure dupa aceea. forme de spanzurare: o spanzurare tipica – nodul este situat in regiunea posterioara a gatului. aruncarea unui cadavru de la inaltime in scopul producerii unor leziuni traumatice prin care sa se mascheze mecanismele reale ale decesului etc.

pielii. iar celalalt in jurul picioarelor. in timp ce corpul este imobilizat in diverse pozitii. iar prin imersie se incearca disimularea decesului. batista).o diferite greutati atasate capatului liber al latului. leziunile ce pot fi produse de armele de foc sunt: leziuni primare – sunt determinate de factorii primari ai impuscarii: proiectil (unic. Asfixiile mecanice prin obstructie – acestea pot fi: sufocarea si innecarea. Innecarea – constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin obstructia cailor respiratorii (si implicit a alveolelor pulmonare) cu lichide care inlocuiesc aerul respirat. anume contact partial al capului sau numai al orificiilor respiratorii externe cu un lichid. insa in aceasta situatie moartea s-a produs prin alte cauze (fie o moarte violenta. o imersie – prin care se intelege aruncarea cadavrului in apa. o prin impingerea si mentinerea capului in obiecte moi (ex. leziuni secundare – sunt generate de factorii secundari ai impuscarii: o flacara. precum alicele) sau fragmente de proiectil. 11 . din punct de vedere medico-legal se face distinctia intre: o submersie – prin care se intelege moartea organismului ca urmare a contactului cu mediul lichid (adica o asfixie mecanica propriuzisa). o propriul corp. fie una patologica). prin scufundare. care poate determina arsuri ale hainelor. si/sau excoriatii. sufocarea se poate realiza: o cu mana. o prin fixarea unor benzi adezive pe orificiile respiratorii externe. Sugrumarea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu mana ori ambele maini. ca urmare a sugurmarii pot fi observate la nivelul gatului echimoze. facand astfel imposibila patrunderea aerului prin caile respiratorii spre plaman.  cand victima nu-si mai poate mentine ridicate picioarele. parului etc. determinate de degetele agresorului. 15.: perna. anume glontul sau multiplu. produse de unchii. stranse pe gat. Armele de foc – leziuni traumatice si elemente caracteristice Din punct de vedere medico-legal si criminalistic. in pozitia „arcului”. innecarea poate avea loc in mod consecutiv. prin caderea acestora latul se strange. acoperindu-se orificiile respiratorii. Sufocarea – constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin astuparea orificiilor respiratorii superioare (nasul si gura).. sau total al organismului cu lichidul respectiv. latul avand un capat in jurul gatului. si implicit spre alveolele pulmonare. o prin aplicarea unor pungi de plastic pe cap. sub mandibula.

de ordinul centimetrilor.  plagi sau pete pergamentate de culoare galbuie etc. fragmente metalice etc. leziuni/urme tertiare (reziduale) – sunt induse de factori/elemente reziduale care se gasesc in interiorul tevii si care sunt antrenate si transportate de proiectil: unsoare. lipsind actiunea factorilor secundari. o pulberea arsa (fumul sau funinginea). pe o arie mica. provin din arderea pulberii in interiorul tevei si ale caror actiuni (mecanice. 12 . chimice sau termice) se pot manifesta prin:  ruperea imbracamintei.o gazele.) sau prin ricosare. apare ca o zona negricioasa sau cenusie. in functie de distanta de tragere. sub forma unui lizereu negricios. o pulberea nearsa sau arzanda. Stabilirea distantei de tragere in cazul impuscarii cu glont – se face in functie de prezenta pe hainele sau pe corpul victimei a urmelor/leziunilor determinate de factorii secundari ai impuscarii. are o forma rotunda sau ovala. impuscarea in limita de actiune a factorilor secundari (distanta mica sau apropiata) – situatie in care actiunea factorilor secundari se soldeaza cu un tatuaj mai mult sau mai putin evident macroscopic. se formeaza prin patrunderea microparticulelor de pulbere in piele si nu se spala sub jet de apa. astfel se pot deosebi trei situatii: impuscarea cu teava lipita (distanta nula) – atunci cand retezatura anterioara a tevii vine in contact cu corpul victimei. faina. fibre de material etc. in functie de unghiul de tragere. care patrunde in piele in jurul orificiului de intrare. are o forma rotunda sau ovala. Zona de pseudotatuaj – caracteristici: se gaseste in jurul orificiului de intrare. arsa sau arzand (anume factorii secundari).  deformarea orificiului de intrare al proiectilului. impuscarea in afara limitei de actiune a factorilor secundari (distanta mare sau indepartata) – situatie in care. depistarea orificiului de intrare sau de iesire si prezenta inelelor. depusa pe pielea victimei si/sau al agresorului. este determinata de pulberea nearsa. se poate evidentia pseudotatuajul.. rugina. cu raza de 2-3mm. leziuni/urme cuaternare (conexe) – sunt datorate factorilor/elementelor preluate de proiectil in trecerea sa prin diverse medii (nisip. in functie de unghiul de tragere. pulberi din tragerile anterioare. pe o arie mai mare. generand un relief caracteristic – incrustatii cu arsuri punctiforme. Zona de tatuaj – caracteristici: este dispusa in jurul orificiului de intrare. Obiectivele expertizei medico-legale in cazul impuscarii mortale: daca leziunile traumatice constatate sunt consecinta impuscarii. este determinata de depunerea elementelor reziduale (factori tertiari preluati de glont) pe tegument si care se spala sub actiunea jetului de apa.

Criteriile medico-legale de evaluare a gravitatii unui traumatism Criteriile medico-legale prevazute de Codul penal prin care numai medicul legist poate evalua gravitatea unui traumatism asupra organismului uman sunt: o numarul de „zile de ingrijire medicala”. ca o consecinta directa a traumatismului exercitat asupra unei femei gravide aflate in imposibilitatea de a se apara. in lipsa unui tratament medical adecvat. 17. in ce circumstante se putea produce moartea persoanei (crima. o punerea in primejdie a vietii persoanei (posibil subiect separat de examen) – atunci cand o leziune traumatica a pus in primejdie viata unei persoane. existand pericolul cert. iar la cadavru prin uscare se pergamenteaza). o avortul posttraumatic – se refera la intreruperea cursului normal al sarcinii. o incetarea functionarii unui simt sau organ. o infirmitatea – o vatamare corporala grava. localizarea. Inelul de metalizare (in impuscare) . ori a fost postmortem.este determinat de particule mici de metal ce provin din canalul tevii. numarul si succesiunea impuscaturilor. disimulare). partiala sau totala. Numarul de „zile de ingrijire medicala” Numarul de „zile de ingrijire medicala” – reprezinta numarul de zile prin care se estimeaza in mod direct. o pierderea unui organ. din punct de vedere medico-legal. orificiul de iesire. distanta de la care s-a tras. 13 . o pierderea unui simt. care produce un handicap fizic sau psihic. care depinde de dispozitia celor trei elemente specifice impuscarii: orificiul de intrare. cu caracter permanent. marimea si numarul leziunilor traumatice. glont sau resturi ale capsei care se depun pe glont la trecerea fortata a acestuia si care vor fi transportate odata cu glontul (si poate aparea indiferent de distanta de tragere). o sluţirea (deformarea fizica a persoanei).se mai numeste si inel de contuzie.directia de tragere. stabilirea numarului de „zile de ingrijire medicala” tine cont de: o criteriul diagnostic – timpul. iminent sau tardiv. canalul. ca acea leziune sa determine moartea. care zdrobeste epiderma si indeparteaza derma de care se freaca si pe care le afunda (la organismul viu se acopera de crusta. daca impuscarea a avut loc in timpul vietii si a determinat sau nu moartea. de eroziune sau inel traumatic si reprezinta expresia fizica a trecerii glontului printre straturile tegumentului. sinucidere. gravitatea unei/unor leziuni sau boli posttraumatice. Inelul de excoriatie (in impuscare) . 16.

deoarece acestia pot fi supliniti prin proteze. 182 infractiunea de vatamare corporala grava. o lipsa unui segment corporal si/sau paralizia ori alterarea semnificativa a sensibilitatii locale. o intre 21-60 de zile – art.- o criteriul terapeutic – pronostic (recuperator). genelor ori a sprancenelor (au caracter temporar). 19. o criteriul antecedentelor patologice. cu caracter permanent. care. o peste 60 de zile – art. chiar daca nu exista un proces natural de vindecare. aceasta nu-i afecteaza capacitatea de munca in cadrul meseriei sale. o pierduta (temporar sau permanent). cu caracter permanent. handicapul fizic este reprezentat prin: o pierderea unui organ si/sau incetarea ori diminuarea semnificativa si permanenta a functionalitatii acestuia. constand intr-o deformare evidenta. o astfel. de precizat: potrivit Codului penal: o cel mult 20 de zile de ingrijire medicala – art. punand persoana respectiva in conditii de inferioritate. handicapul psihic are un substrat organic obiectivabil (ex. altereaza aspectul estetic al unei regiuni anatomice. Infirmitatea 18. desi individul prezinta o invaliditate. pierderea dintilor. prejudiciul estetic poate fi remediat protetic si astfel caracterul de permanenta al prejudiciului posttraumatic dispare. a mustatii. Din punct de vedere medico-legal nu se poate accepta drept slutire: taierea/smulgerea/ruperea/arderea sau vopsirea parului capilar. obiectiva. care produce un handicap fizic sau psihic. 181 infractiunea de vatamare corporala. 180 infractiunea de loviri si alte violente. un invalid poate avea capacitate de munca: o pastrata – astfel. indiferent de localizare. 20.: epilepsia posttraumatica etc.). o scazuta. partiala sau totala. inclusiv cei frontali. a barbii. Infirmitatea – constituie o vatamare corporala grava. 14 . Slutirea Slutirea – reprezinta o vatamare corporala grava. Invaliditatea Invaliditatea – reprezinta existenta unui deficit functional temporar sau permanent care poate avea repercursiuni asupra capacitatii de munca a persoanei respective. o pierderea sau reducerea semnificativa si permanenta a unui simt. producand persoanei respective o stare de inferioritate.

vechimea unei echimoze poate fi apreciata in functie de modificarile de culoare pe care aceasta le parcurge in timp. aparuta datorita unei agresiune/loviri cu un corp dur. chimici – substante toxice. obiecte. Eritemul posttraumatic – adica rosirea pielii. de culoare rosiatica-violacee. tarare (frecare) – zgariere.21. electricitatea. 22. Modalitati de realizare a leziunulor traumatice prin agenti traumatici mecanici: lovirea activa – lovirea cu un corp dur. virusi. cuie. pe fond tumefiat (umflatura) si care nu dispare la presiune digitala. proiectile. impuscarea. biologici – animale. lama. in cateva ore echimoza devine albastruie (persista 2-3 zile). care apare ca urmare a unui traumatism de intensitate mica si care dispare in cateva ore. arme ascutite. comprimarea. lovirea pasiva – lovirea de un corp dur. nelasand cicatrici. relief si dimensiunea suprefetei de impact. de regula. iar in final galbuie (dupa aproximativ 8-10 zile). fizici – temperatura. de precizat: echimozele nu dispar la digito-presiune. reprezentand mici rupturi vasculare sub piele. o astfel. verzuie. strivirea – zdrobire intre 2 corpuri dure. nu sunt periculoase pentru viata victimei si se vindeca fara a lasa urme pe piele. Hematomul – reprezinta o leziune traumatica elementara fara solutie de continuitate. psihic – pot fi probati doar de medicul legist. pumn).pot fi modificate in functie de forma. medicamente. Agentii traumatici – notiuni si particularitati/clasificare Agentii traumatici reprezinta orice forma de energie exterioara organismului care actionand asupra acestuia poate produce leziune. intepare – injunghierea cu un obiect dur de tip taietor. furci. cutit de masa. 15 . furculite. Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara – acelea in cazul carora pielea (tegumentul) este integra. o obiecte taioase-despicatoare – topor. apoi cafenie (3-7 zile). precum: o obiecte intepatoare – ace. de la coloratia rosiatica initiala. satar. bacterii. acestia pot fi: mecanici – corpuri contondente (piatra. smulgere – ruperea unui tesut. Clasificarea agentilor traumatici mecanici: corpuri contondente . taiere-sectionare despicare cu un obiect dur taietor. o obiecte taioase – briceag. sapa. Echimoza (vanataia) – cea mai frecventa leziune traumatica externa.

mai optuze.  fundul plagii este neregulat.). cu lezarea doar a straturilor epidermului. o profunda. o in functie de mecanismul de producere se pot deosebi mai multe tipuri de plagi contuze sau zdrobite. zona excoriata (jupuita) – reprezinta leziunea intinsa in suprafata.: la cap.  peretii plagii sunt uniti din loc in loc prin punti tisulare (de tesut). drept pentru care are loc o sangerare redusa cantitativ. caz in care este evidentiata prin examen extern (ex. si anume: 16 . cele mai frecvente fiind cicatricile.: in mod direct prin hematom cerebral sau indirect ca urmare a unor complicatii). inegale ca marime.: tomografii. in consecinta. Excoriatia (zgarietura) – se caracterizeaza prin distrugerea straturilor superficiale ale pielii. penetrante sau nepenetrante. care intereseaza si dermul. zona exterioara se acopera cu o crusta bruna. Tipuri de plagi: plaga contuza (zdrobita) – se produce prin actiunea traumatica a unui corp dur. in timp. Plaga (rana) – constituie o leziune traumatica care se caracterizeaza prin distrugerea tuturor straturilor pielii. o prodund. uneori provocand decesul victimei si de regula.- - aceasta leziune se poate localiza: o superficial.  unghiurile sunt mai deschise. iar la cadavru prin necropsie. de precizat: plagile se pot vindeca per prima (fara complicatii) sau per secunda (cu aparitia unor complicatii septice). Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara – acelea in cazul carora se afecteaza integritatea pielii. o determina decesul victimei (ex. excoriatia poate fi: o superficiala. sub forma unui cucui). zona excoriata nu sangereaza si in timp se acopera cu o crusta galbuie.  sangerare redusa. sub aspect medico-legal pot fi considerate leziuni care au pus in primejdie viata persoanei. ecografii etc. Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara 23. se vindeca cu sechele. hematoamele intinse in suprafata pot: o induce starea de soc (posttraumatic sau hemoragic) si. de precizat: plagile pot fi superficiale sau profunde. de atac sau de aparare. situatie in care existenta sa este obiectivata la omul viu prin investigatii de laborator (ex.  margini neregulate. o caracteristici:  profunzime mica. au o gravitate mai mare.

astfel incat tesuturile sunt indepartate catre lateral. cu margine ascutita. osos (craniu. plaga despicata – se produce cu instrumente taioase grele. avand loc totodata contuzia tesuturilor (zdrobirea lor).: deget.plaga pleznita. lungimea lamei obiectului cauzator. fara miscari coordonate.: cutit). fiind mai profunde la debut. care consta in schimbarea pozitiei corpului.  cu amputare a unui fragment de membru (ex. Traumatismele prin cadere Caderea (notiune) – reprezinta o imprejurare de producere in mod pasiv. Modalitatile de producere a caderii sunt: prin contactul organismului cu planul de impact sunt: o mecanism direct primar – leziunile traumatice apar in zona in care corpul a luat contact direct cu planul de impact. printr-o actiune de apasare-alunecare pe suprafata corpului (tegumentului). plaga taiata – produsa de un obiect taios.  plagii sfasiate. a unor leziuni traumatice prin agenti traumatici mecanici. prin impingere sau impingere-rasucire. plaga intepat-taiata (injunghiata) – produsa de un agent traumatic cu varf ascutit si marginea taioasa (ex. cand corpul contondent loveste pielea in zona unui plan dur. astfel incat o parte a acestuia se izbeste cu violenta de planul de sustinere.). genunchi etc. care depaseste.  unghiurile sunt ascutite.: topor). de adancime. fracturi de oase etc. o caracteristicile plagii taiate:  marginile sunt regulate. plaga intepata – rezultatul actiunii agentilor traumatici duri.).  este insotita frecvent de leziuni traumatice grave ale tesuturilor subadiacente: rupturi sau zdrobiri de organe. dure (ex.  intre peretii plagii nu mai exista punti de tesut. o de obicei.  plaga muscata este produsa fie de om sau animale si se caracterizeaza prin reproducerea formei arcadelor dentare. de regula. o plagile taiate pot fi:  liniare si uneori chiar oblice (dupa cum actioneaza obiectul taietor).  24. 17 . ureche etc.  plaga smulsa care poate aparea sub forma:  plagii scalpate. diametrul plagii intepate este acelasi cu cel al obiectului traumatic. in urma unei duble actiuni: de intepare-penetrare si de taieresectionare. o are loc producerea unei leziuni profunde. netede. producandu-se o forfecare a pielii. cu varful ascutit.

sunt numeroase si variate. Circumstantele de producere a caderii sunt: pierderea reflexelor de postura. pierderea echilibrului din cauze externe: . obiectivat prin leziuni traumatice. in interiorul organismului producandu-se rupturi de organe (implozit ale acestora. rostogolire.: diverse obstacole. Mecanismele propriu-zise (simple) de producere a traumatismelor de trafic: prin lovire. Traumatismele de trafic o mecanism direct secundar – leziuni traumatice ce apar dupa contactul primar produse de izbire. Circumstantele de producere ale precipitatii sunt: pierderea reflexelor de postura.sinuciderea prin precipitare. adesea mortale. cabluri Traumatismul de trafic – constituie orice traumatism asupra organismului uman.reprezinta caderea de la inaltime mare.). produs de sau in mijloacele de transport (rutier. feroviar etc. adica sunt situate pe o singura parte a corpului mai precis pe zona de impact a corpului cu planul de impact. rezulta echimoze.omorul din precipitare .etc. din cauze voite: . o leziunile traumatice pot fi mai mult sau mai putin grave. prin contactul organismului cu diverse obstacole (ex: ramurile copacilor. pierderea echilibrului din cauze externe – ex. in functie de distanta pana la sol. lipotimii) sau voluntara (autopropulsia) – cazul precipitarii accidentale. 25. de regula de mica gravitate. caderea – acest mecanism opereaza in cazul opririi sau pornirii bruste a unui autovehicul. de foarte multe ori rezista numai pielea. fracturi). plagi si in mod exceptional fracturi. zdrobiri ale tesuturilor. viteza de deplasare a autovehiculului etc. gropi. lipotimii) sau voluntara (autopropulsia). 18 .disimularea unui omor prin precipitarea accidentala sau in scop suicidal. pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare (sincope. sunt localizate pe partile proeminente. Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin precipitare: sunt multipolare. o mecanism direct mediat – forta de impact reverbereaza la nivelul coloanei vertebrale. trecerea brutala a corpului de pe un plan de sustinere pe altul sub actiunea fortei gravitationale.). Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin cadere: sunt unipolare. alunecare. excoriatii. sunt superficiale si sunt periculoase pentru viata chiar si in cazul caderilor de la inaltime mica. sunt grave. pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare (sincope. pe mai multe regiuni ale corpului. Precipitarea . o mecanism indirect – leziunile traumatice ce apar ca efect al compresiei organismului la oprirea brusca fara contact direct.

). Mecanisme de producere a leziunilor traumatice la pietoni: cand autovehiculul. comprimarea – presupune strivirea corpului pe o parte a autovehiculului sau alta suprafata dura (sol. tararea sa sub autovehicul si calcarea acesteia de catre rotile autovehiculului. leziunile traumatice se produc si la caderea victimei. enila etc. ficatului si ale organelor interne aflate in zona lovita de volan. o excoriatiile vor fi sub forma de dungi generate de frecarea pielii pe planul pe care se realizeaza tararea. de cele mai multe ori. tararea – mecanism mai rar intalnit. exista leziuni de gravitate redusa. fracturi sau rupturi de organe. iar cand autovehiculul loveste victima cu partea laterala aceasta este proiectata. perete. plagi pana la leziuni grave care explica moartea. excoriatii. care consta in agatarea victimei de o parte a autovehiculului si tararea acesteia pe o distanta oarecare. diverse sectionari etc. exceptand cel de mare tonaj.). leziunile traumatice produse fiind. fara ca rotile autovehiculului sa treaca peste corpul uman respectiv. lovirea acesteia. o de regula. roata metalica.: cand pasagerii sunt proiectati in afara autovehiculului). de bazin si de femur. loveste victima cu partea frontala.proiectarea – poate avea loc in interiorul autovehiculului (ex. cand membrele pelviene sunt lovite cu bara de protectie se produc fracturi la nivelul acestora. sindromul bordului – lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului.: roata de cauciuc. mortale (ex. o in general. o autovehiculele mari lovesc deasupra centrului de greutate a victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea superioara. o leziuni ale inimii.: zdrobiri de organe. alt autovehicul etc. Morfologia leziunilor traumatice in cazul conducatorilor auto: sindromul volanului – lovirea/comprimarea trunchiului de volan: o fracturi costale si de stern.). o in functie de intensitate. au loc fracturi sau striviri de organe. o leziuni traumatice ale membrelor superioare. calcarea – presupune trecerea sistemului de rulare a autovehiculului peste victima. 19 . comprimarea se insoteste si de tarare pe o distanta oarecare. rezultand fractura de rotula. o echimoze sau excoriatii la nivelul toracelui. corpul basculeaza pe vehiculul respectiv. o de precizat: examinarea medico-legala poate evidentia o serie de leziuni traumatice cu particularitati specifice fiecarui sistem de rulare (ex.: proiectarea pasagerilor in scaunele din fata sau parbriz) sau in exterior (ex. copac. echimoze. o autovehiculele mici lovesc sub centrul de greutate al corpului victimei determina rotirea victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea inferioara a corpului.

determina: o raul de munte – apare la persoanele care fac ascensionari montane la altitudini mari (aproximativ 2500-3000m).sindromul parbrizului – lovitura la cap de stalpul din stanga. sindromul parbrizului – lovitura la cap de stalpul din stanga. o arsura (necroza) electrica – zona tegumentara dura-uscata. parbriz. oglinda retrovizoare. Traumatologia fizica (agentii traumatici fizici) Presiunea atmosferica – devine periculoasa pentru organismul uman fie cand creste excesiv. naturala sau artificiala. rupturi pulmonare). cauza aparitiei sale fiind scaderea concentratiei de oxigen sub pragul nevoilor limita ale organismului. la coborarea in adancuri (scufundari) pot aparea: o narcoza hiperbara (betia adancurilor) prin depozitarea azotului. o raul de altitudine – se manifesta la aproximativ 6000-7000m. o barotrauma (spargerea timpanului. 20 . tulburari respiratorii si ale ritmului cardiac si chiar deces. excoriatii si fracturi costale. rezultand fractura de rotula. producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-craniene. in forma lichida. leziuni traumatice determinate de curentul electric si care pot fi decelate la autopsie: o marca electrica – leziunea patognomonica electrocutatiei ce poate fi decelata atat la locul de intrare cat si/sau la locul de iesire. producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-craniene. fiind influentat de efort si consta in: oboseala. fie cand scade prea mult (consecinta generala fiind aceea a scaderii presiunii oxigenului in aerul inspirat). excoriatii si fracturi costale. ameteli. o iar la ascensionare. presiunea atmosferica scazuta. bruna. Curentul electric – agresiunea electrica. sindromul centurii de siguranta: . asupra organismului uman poarta denumirea de electrotrauma (electrocutare) si se poate prezenta sub doua aspecte: electrocutare nemortala (electrizare) si electrocutare mortala (electrocutie). oglinda retrovizoare. grinegricioasa. in cazuri extreme. in cazul expunerii de scurta durata. de bazin si de femur.echimoze. se poate produce embolia de ridicare/ascensionare (boala de cheson). somnolenta. 26.echimoze. parbriz. pseudosindromul volanului – impactul hemitoracelui stang cu volanul si aparitia unor fracturi costale la acest nivel. nu este influentat de efort. sindromul centurii de siguranta: . presiunea atmosferica crescuta – consecinta modificarilor concentratiei de azot din aerul inspirat. o metalizarea electrica – zona rigida uscata si rugoasa la nivelul orificiului de intrare. hemoragie sinusala. astfel. cand azotul revine in starea gazoasa. Morfologia leziunilor traumatice in cazul ocupantului locului din dreapta fata a autoturismului: sindromul bordului – lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului. in tesuturile bogate in grasimi (creier).

Radiatiile – pot fi clasificate.5-2. Temperatura – actiunea nociva a temperaturii asupra organismului uman priveste doua aspecte: temperatura inalta (termoagresiunea) poate determina: o la nivel local: arsuri. orbire temporara sau definitiva (radiatii luminoase). peste 2. o la nivel general: hipertermie. individul fiind confuz. faza de betie propriu-zisa (1. capacitate redusa de apreciere a pericolului si timp de reactie incetinit. temperatura scazuta (crioagresiunea sau frigul) poate determina: o la nivel local: degeraturi.. tulburari de perceptie (halucinatii) care pot induce comiterea unor acte precum omor. 27.5) – caracterizata prin somn profund. o epidermoliza – detasarea pielii din regiunea adiacenta marcii electrice. faza de betie grava (comatoasa.5 grame pe litru) – fara efecte toxice. ca urmare a contactului cu agentul termovulnerant (solid. arsuri ale pielii (radiatii infrarosii) etc. care poate conduce chiar la deces. in functie de intensitatea efectelor produse. talharie. caderea parului.5) – se caracterizeaza prin euforie. 0. insolatia. individul devenind legoreic. Intoxicatia cu alcool etilic si cea cu dioxid de carbon Intoxicatia cu alcool etilic – parcurge urmatoarele faze: faza de betie infraclinica (sub 0. balbait.o edemul electrogen – suprafata tumefiata. cataracta.este betia caracterizata prin manifestari ample de ebrietate dupa indigestia unor cantitati mari de alcool. betia patologica deliranta si betia patologica excito-motorie. viol etc. de asemenea distingem 3 forme ale acestui tip de betie: betia patologica halucinatorie. radiatii neionizante – intre consecintele asupra organismului uman se numara. care poate determina decesul cand temperatura corpului scade sub 28 ºC (functiile biologice se blocheaza si se instaleaza moartea). memorie. hipotermie. Betia patologica (betia atipica) . flacciditate musculara si lipsa reflectivitatii. favorizarea aparitiei cancerului si scaderea duratei de viata.). de exemplu: pigmentatia (radiatii ultraviolete). sterilitate. faza de betie usoara (de excitatie. Betia accidentala (betia involuntara) . iar autocontrolul este suprimat (putand avea loc treceri bruste de la euforie la furie). o metacromazia – modificarea culorii pielii in zona marcii electrice.5) – se caracterizeaza prin alterarea functiilor intelectuale (discernamant. dura. exceptie cazul in care individul are o sensibilitate crescuta la alcool. 21 . albicioasa si lucioasa.este betia care se produce in mod accidental fara ca acest lucru sa fie dorit sau urmarit de individul respectiv. o la nivel general: hipotermie. tulburari respiratorii si cardiace. cu un comportament dezinhibat. in: radiatii ionizante – la care iradierea poate avea asupra organismului uman urmatoarele efecte: leziuni oculare.5-1. lichid sau gazos). atentie etc.

reprezinta cantitatea de alcool din sange la un moment dat. in vederea determinarii responsabilitatii juridice. ceea ce impiedica locomotia si implicit posibilitatea individului de a parasi locul. intocmirii unui act juridic etc. exprimata in grame in litru sau grame la mie. Responsabilitatea juridica – reprezinta capacitatea unei persoane de a-si controla. Expertiza medico-legala psihiatrica (responsabilitatea. ameteli. o progresiv apar tulburari auditive si vizuale. o in special o slabiciune a membrelor inferioare. avand reprezentarea consecintelor negative ale faptelor antisociale. accepta.reprezinta evidentierea alcoolului in urina (alcoolurina maxima are un decalaj de aproximativ 60 de minute fata de alcoolemia maxima). sa premediteze si sa actioneze cu intentie (directa. alcoolemia este maxima: dupa 20 – 30 minute daca stomacul este gol. 28. varsaturi. asuma. responsabilitatea reprezinta o stare de drept. discernamantul. Alcoolurina . mai rar ca mijloc de sinucidere si exceptional in scop de omucidere. de a putea distinge intre bine si rau. discernamantul reprezinta o stare de fapt. referitor la discernamantul persoanei examinate. de a intelege si suporta consecintele faptelor sale. confuzie si somnolenta. 22 .Alcoolemia . Intoxicatia cu oxid de carbon – este destul de frecventa si se intalneste accidental. dupa 1 – 1. o greturi. Discernamantul – reprezinta capacitatea unei persoane de intelege si constientiza faptele comise si urmarile acestora. o persoana cu discernamant este in masura sa conceapa planul unei actiuni. si se manifesta prin: o dureri de cap. indirecta ori praeterintentie) in vederea realizarii scopului propus. astfel incat acesta trebuie sa se demonstreze (daca persoana respectiva avea discernamant in momentul comiterii faptei ilicite.). in vederea stabilirii responsabilitatii juridice a acesteia. aprecia. ca in final sa se instaleze coma.30 ore daca stomacul contine alimente. uneori ca intoxicatii profesionale. intoxicatia cu oxid de carbon se poate realiza numai pe cale respiratorie. Obiectivele generale ale unei expertize medico-legale psihiatrice sunt: sa se stabileasca discernamantul persoanei examinate in momentul savarsirii faptei. o moartea va surveni dupa cateva ore de la instalarea comei. ca urmare a insuficientei cardio-respiratorie. simularea si disimularea) Expertiza medico-legala psihiatrica (definitie) – consta in evaluarea starii psihice pentru a putea oferi justitiei un mijloc de proba obiectiv. fiind prezumata (iresponsabilitatea trebuie demonstrata). o calitate juridica generala a persoanelor. dupa ingestia unei cantitati de alcool.

Examinari medico-legale (tipuri. fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze certificatul medico-legal. Certificatul medico-legal – intocmit de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si diferite alte consultari medicale de specialitate. sa se faca recomandari medicale de tip profilactic si preventiv. psihiatrice.sa se stabileasca capacitatea psihica la momentul examinarii si. precum si daca aceasta poate participa la desfasurarea procesului penal. ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei. in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale. examinari pt stabilirea filiatiei/paternitatii. toxicologice. 29. daca persoana respectiva isi poate sustine propriile interese. examinari ale capacitatii de munca. sa se aprecieze periculozitatea sociala. in functie de eventuala patologie psihica evidentiata. raportul medico-legal de expertiza si cel de constatare) Tipuri de examinari medico-legale care pot fi solicitate: traumatologice. Simularea . Modalitati de simulare: simularea prefaptica sau initiala (simularea preventiva). internarea medicala). raportata la gravitatea faptei comise. certificatul medico-legal. respactiv a starii de sanatate. Forme de simulare: simularea creatoare: boala sau automutilare. pentru amanarea/intreruperea executarii pedepsei pe motiv de boala etc. sa se decida asupra oportunitatii instituirii masurilor de siguranta cu caracter medical prevazute de Codul penal (ex. simularea exagerata: amplificatoare (amplifica simptomele pe care le are) si suprasimulare (adauga simtome noi). o asociativa – in penitenciare. stimulare. 23 . simularea postfaptica sau tardiva (dupa comiterea faptei antisociale): o solitara – subiectul isi modifica comportamentul. in consecinta. Disimularea – reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a ascunde boli. perseverare sau metasimulare: dupa ce s-a vindecat continua sa spuna ca are in continuare aceleasi simptome.: obligarea la tratament medical. acesta este redactat la solicitarea persoanelor si are acelasi valoare probatorie ca si un raport de expertiza sau de constatare medico-legale. in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei.reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a provoca limita bolii psihice.

24 . culoarea sangelui este de un rosu aprins. constatarea medico-legala ceranduse imediat dupa inceperea urmaririi penale. Caracteristicile hemoragiei externe din sursa arteriala: sangele este sub forma unei arteziene. raportul de expertiza medico-legal este intocmit la solicitarea organelor de urmarire panala sau a instantelor de judecata si se poate dispune: o in oricare din fazele procesului penal sau civil cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei. examinarea mamei in cazul pruncuciderii. b) indirecta. acest raport de constatare are caracter de urgenta si se rezuma la consemnarea si cercetarea mai putin profunda a situatiilor care fac obiectul constatarii.Raportul medico-legal de expertiza – elaborat de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si alte consultari medicale de specialitate reclamate pentru precizarea dianosticului. sangele are un aspect negricios. datorita vitezei mari de circulatie a sangelui din artere. sange este aruncat in strop la distanta diferite. evaluarea gravitatii leziunilor traumatice. Hemoragia externa Caracteristicile hemoragiei externe din sursa venoasa: sangerarea ambudenta. Situatii in care expertiza medico-legala este obligatorie (in dreptul penal): in cazul infractiunii de omor deosebit de grav . in cazul infractorilor minori (14 – 16 ani). o cand exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau a schimbarii unor situatii de fapt. obiectivitatea circumstantelor de producere a leziunilor traumatice. acest raport de expertiza nu are caracter de urgenta si se bazeaza pe o investigatie amanuntita a tuturor aspectelor cu caracter medical. Obiectivele expertizei medico-legale in traumatismele nemortale: demonstrarea realitatii traumatismului. fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze raportul de expertiza medicolegal. o indiferent de perioada de timp care a trecut de la producerea leziunii traumatice. raportul de constatare medico-legal se poate dispune: o numai in faza urmaririi penale.cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli asupra starii psihice a individului/ inculpatului. 30. Raportul medico-legal de constatare – elaborat de regula de catre un singur medic legist si este intocmit la solicitarea organelor de urmarire penala sau a instantelor de judecata. c) complexa. stabilirea cauzalitatii medico-legale: a) directa sau primara. formand asa-numita balta de sange langa cadavru.

iar la ZI nu s-au predat (atuncati o privire peste ele. zona efectelor neuro-psihice. se pot deosebi: 25 . a copilului nou-nascut viu. in functie de intensitatea zgomotelor. zona efectelor fiziologice. NOTA: subiectele de mai jos se regaseau intr-o lista de notite de la curs. care se afla intr-o stare de tulburare psihica pricinuita de nastere. strabate caile aeriene si ajunge in plamani. in functie de etapa in care survine perturbarea functiei respiratorii. prin intermediul sangelui: o oxigenul. Pruncuciderea . astfel. insa le-am trecut la final intrucat in o alta lista de subiecte nu se regaseau.consta in uciderea imediata. primita de mine si pe baza careia am facut sinteza. o iar dioxidul de carbon. campul auditiv acopera sunete intre 0 si 110 dB. localizarea lor concorda cu scopul urmarit. 32. rezultat in urma proceselor metabolice.31. concomitent cu producerea de dioxid de carbon. Asfixiile – procesul respirator si etapele sale Procesul respirator – se desfasoara in trei etape. insa – nu stiu cum sa zic – eu personal o sa merg si pe noroc un pic) 33. si anume: etapa de aport – in care aerul inspirat patrunde prin orificiile respiratorii. scaderea concentratiei de oxigen (hipoxie) sau absenta oxigenului (anoxie) se poate produce in oricare din etapele procesului respirator. etapa de transport – presupune transportul gazelor in dublu sens. fiind descrise: zona linistita (0-30 dB). Fonotraumatismul Fonotraumatismul – reprezinta zgomotul care este responsabil de poluarea sonora. prin orificiile respiratorii. anume diverse tesuturi si organe. de catre mama sa naturala. nu sunt periculoase pentru viata subiectului. este transportat catre locurile de utilizare. etapa de utilizare – presupune folosirea oxigenului pentru respiratia celulara a fiecarui testut sau organ. legat de hemoglobina continuta de hematii. dupa nastere. zona efectelor otologice – la copii sau la adulti cu rezistenta scazuta a organismului la zgomot intens si care poate provoca moartea. de cele mai multe ori insotite de leziuni traumatice de ezitare. este transportat inspre exteriorul organismului. Diverse alte subiecte Caracteristicile leziunilor traumatice autoprovocate: sunt dispuse in regiuni accesibile propriilor maini.

26 . cand cantitatea de sange este redusa. in final. asfixii prin aer viciat.)..  anoxii anemice. luxatia si entorsa) Fractura – reprezinta o intrerupere a continuitatii unui os. caracterizate prin alterarea compozitiei chimice normale a aerului atmosferic inspirat. decesul. ameteala. tumori de laringe etc. asfixii chimice. pentru ca ulterior sa se instaleze coma. Leziunile traumatice osteoarticulare (fractura. jena respiratorie (dispnee). datorita unor hemoragii masive.  acestea pot avea fie cauze violente (intoxicatii cu acid cianhidric. acestea pot fi: asfixii in spatii inchise. uneori precedata de halucinatii si. barbiturice etc. anume diverse boli care impiedica desfasurarea normala a ventilatiei. desi in cantitate suficienta. o cand oxigenul este inlocuit cu gaze inerte (azot. asupra caruia a actionat un factor mecanic.). care au ca mecanism scaderea/absenta oxigenului in aerul inspirat sau imposibilitatea efectuarii inspiratiei. toxic – se pot produce prin doua circumstante: o cand cantitatea de oxigen atmosferic scade treptat. precum: pneumonii. 35. acestea pot fi:  anoxii stagnante. cresterea temperaturii si a umiditatii si acumularii de substante organice rau mirositoare. acestea pot fi provocate de cauze:  neviolente (patologice). fie cauze neviolente (modificari de pH in alcaloze sau acidoze). desi cantitatea de oxigen care patrunde in plaman este suficienta. Asfixiile chimico-atmosferice (anoxia toxica) Asfixiile chimico-atmosferice – reprezinta totalitatea formelor de anoxie anoxica (de aport) de cauza violenta. sete.o anoxii de aport (anoxii anoxice) – in aceste cazuri cantitatea de oxigen care ajunge la plamani este insuficienta sau absenta. o anoxii de transport – cazuri in care. hidrogen sulfurat etc. o anoxii de utilizare (anoxii histotoxice) – se caracterizeaza prin imposibilitatea celulelor de a folosi oxigenul adus de sange. 34. atunci cand sangele nu circula cu viteza normala datorita unor disfunctii cardiovasculare. boli ale sangelui etc. metan) sau viciate (cu o concentratie crescuta de dioxid de carbon. concomitent cu acumularea de dioxid de carbon. De precizat: expunerea organismului la o atmosfera viciata va determina aparitia unor tulburari de tipul: transpiratie. sangele nu-si poate indeplini functia de transportor.  violente (asfixii).

o particulare – precum aschierea. o orificiale – cand se produce o lipsa de substanta osoasa.  se pot produce prin: flexie. tractiune sau smulgere. insa cu pastrarea raporturilor anatomice normale dintre oasele articulatiei. o fara deplasare – oasele se deplaseaza. sau sub forma plagii taiate). o cominutive . leziuni osoase (fracturi craniene) si leziuni ale continutului cutiei craniene. o inchise sau deschise. 36. dupa mecanismul lor de producere. fracturile pot fi clasificate in: o fracturi directe – apar in locul in care a actionat forta traumatica. umflatura. cand pielea ramane integra. circulare. de asemenea. o deluscente . explozia craniana. care reprezinta cea mai frecventa plaga intalnita la nivelul scalpului. Leziunile partilor moi in zona craniocerebrala sunt asemanatoare cu cele din alte regiuni ale corpului.- din punct de vedere al mecanismului de producere.produc mai multe linii de fractura care se intersecteaza si care pot fi denivelante sau nedenivelante. si pot fi: o liniare – pot fi rectilinii. si anume: 27 . rasucire. fracturile mai pot fi: o cu deplasare – raman in axul lor. cu solutie de continuitate: excoriatii. Luxatia – reprezinta pierderea raporturilor anatomice normale dintre oasele unei articulatii. acestea pot fi: fara solutie de continuitate. Leziunile craniului – anume fracturile craniene care. prin transmiterea liniilor de forta. o fracturi indirecte – apar la distanta de locul de impact. sub forma plagii plesnite. plagi (ex.: plaga contuza.cand intre fragmentele de os exista spatii libere. pot fi: fracturi directe – apar la locul de actiune al agentului traumatic. precum: echimozele si hematoamele. caldura si durere. o cominutive – in cazul carora oasele se fractureaza in fragmente multiple si care se produc de regula prin cadere. fracturi indirecte – apar la distanta de locul de impact si pot fi iradiate sau izolate. Leziunile meningocerebrale – constau in urmatoarele tipuri de hematom. precum si complete sau incomplete. Entorsa – reprezinta o suprasolicitare a unei articulatii. semne de identificare a unei entorse: roseata. nedenivelate sau denivelate (apar atunci cand suprafata agentului traumatic este mai mare de 16cm2). avand un aspect de „saci de nuci”. Traumatismele craniocerebrale Traumatismele craniocerebrale pot fi: leziuni ale partilor moi. in raport cu natura agentului traumatizant si cu modul de producere al traumatismului. fracturi mediate – se produc sub presiunea unor linii de forta care se transmit prin intermediul altor structuri osoase.

De precizat: din punct de vedere medico-legal. cu distrugere de substanta nervoasa in jurul focarului. sechelele traumatismului craniocerebral pot provoca infirmitati fizice permanente (ex. putand fi acut.hematomul extradural – exclusiv traumatic. care apare brusc si este complet reversibila. de pilda.acestea pot consta in: comotia cerebrala – reprezinta un sindrom functional.: cazul lovirii pasive ori al caderii). fracturi ale maxilarului. fractura de mandibula – are ca mecanism comprimarea. in cazuri simple. constand din mici hemoragii. putand fi unilateral sau bilateral si producandu-se prin mecanism de deceleratie (ex. situata fie in locul de impact.: accident vascular cerebral). 38. hematomul subdural – apare intre duramater si leptomeninge. 28 . exista si traumatisme de intensitate medie cu modificari profunde ca: hematoame. leziuni dentare. de cele mai multe ori avand o intensitate mica si fiind limitate la tegumente sau la nivelul organelor de simt. temporara a starii de constiinta. care produc complicatii sau sechele si care necesita ingrijiri medicale de durata mare. dilacerarea cerebrala – reprezinta o plaga a creierului. fiind netraumatic (ex. fracturi (in special ale oaselor nazale). plagile arcadei orbitale – ca de exemplu plaga contuza (fractura de os zigomatic). limitandu-se la un singur os. fractura de piramida nazala necesitand intre 13 si 15 zile de ingrijiri medicale. de asemenea. Traumatismele buco-maxilo-faciale Traumatismele buco-maxilo-faciale – sunt frecvente. 35-40 de zile de ingrijiri medicale. fiind o leziune de obicei direct si neconditionat mortala. leziunile contuzive ale gatului pot intensifica diferite formatii anatomice. cu o simptomatologie neurologica grava si produsa prin lovire cu sau de un corp dur. avand uneori consecinte grave. Traumatismele gatului Traumatismele gatului – orice leziune traumatica la acest nivel poate avea consecinte grave. caracterizat prin pierderea scurta.: craniectomia). fie la polul opus. hematomul intracerebral – apare la nivelul creierului. contuzia cerebrala – reprezinta o modificare morfofunctionala mai severa a sistemului nervos central. Exemple de traumatisme buco-maxilo-faciale: fracturile oaselor nazale – prin lovire activa. situate in zona fetei/capului. subacut sau cronic. leziunile de gravitate mare. extrem de rar producanduse prin cadere. pot avea si consecinte de ordin estetic sau functional prin lezarea organelor de simt. insa. o hematoamele din tesuturile moi se pot produce prin lezarea unor vase sau chiar ruperea unor fibre musculare. hematomul subarahnoidian – rezulta hemoragii care pot fi limitate (traumatice) sau difuze (netraumatice). 37. Leziunile traumatice specifice la nivelul creierului . aceasta necesita cel putin.

avand drept consecinte afectarea si altor formatii anatomice. de asemenea.in urma unor lovituri puternice. 39. prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa. plagile la nivelul gatului pot leza nervi. se pot produce leziuni grave ale cailor respiratorii superioare (trahee. Violul (expertiza medico-legala a violului) Violul – potrivit Codului penal (art. Traumatismele membrelor Traumatismele membrelor – pot fi mortale atunci cand intereseaza vasele mari de sange. laringe). insa pot aparea si in cazul sinuciderilor (ex. torace (sani). determinand hemoragie externa (ex. partea obiectiva a realitatii unui raport sexual o constituie prezenta rupturilor himenului (important pentru expertiza este diagnosticul de ruptura recenta). traumatismele membrelor pot determina moartea si prin soc traumatic. o acest diagnostic este posibil intr-un interval de 7-10 zile de la producerea raportului sexual.: zona antebratului. in jurul gurii. la membrele inferioare). traumatismele membrelor apar mai frecvent in cadrul accidentelor rutiere. echimoze). Pentru expertizarea medico-legala a violului sunt de rezolvat doua probleme importante: probarea raportului sexual si probarea lipsei de consimtamant a victimei sub o forma oarecare . 29 . constrangerea fizica sau imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa – constrangerea se probeaza medico-legal prin gasirea urmelor de violenta (excoriatii. 40. precum in cazul accidentelor de circulatie. pe membrele superioare.probarea raportului sexual se face in mod diferit.: taierea vaselor din zona antebratelor). la membrele superioare ori zona gambei piciorului. in cazul a numeroase focare de fractura. ale coapselor. pe gat. urme care se cauta la nivelul fetelor anterioare. o daca a fost virgina. infractiunea de viol constituie raportul sexual cu o persoana de sex feminin. obiectul cauzator putand sa atinga si alte organe ori tesuturi. 197). de asemenea. dupa cum femeia a fost sau nu virgina in momentul savarsirii violului.