Medicina legala - invatat

1. Medicina legala (notiune/definitie)

Medicina legala – reprezinta o disciplina medicala de sinteza, situata la granita dintre stiintele medico-biologice si cele socio-juridice, care are drept scop sprijinirea competenta a justitiei ori de cate ori pentru lamurirea unei cauze judiciare sunt necesare anumite precizari cu caracter bio-medical. de precizat: domeniul sau obiectul de activitate al medicinii legale consta in: o studiul aspectelor legate de moarte (felul mortii, cauzele si semnele mortii etc.), prin examinarea cadavrului sau a fragmentelor de cadavru, indiferent de intervalul de timp; o studiul persoanei fizice (anume omul viu) sau a documentelor medicale ce apartin acesteia, de exemplu in scopul probarii unor violente exercitate asupra sa, a existentei discernamantului etc. 2. Structura retelei de medicina legala

Activitatea de medicina legala din Romania se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 459/2001 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala. Reteaua de medicina legala este organizata la nivel national si are o structura piramidala, fiind compusa din urmatoarele nivele de competenta: Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici”, Bucuresti – unitate cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Sanatatii; in cadrul acestuia: Institute zonale de medicina legala – unitati cu personalitate juridica in subordinea administrativa a Ministerului Sanatatii care isi au sediul in centre medicale universitare: Cluj, Iasi, Timisoara, Targu-Mures, Craiova; o in cadrul acestora functioneaza cate o comisie de control si avizare a documentelor medico-legale. Servicii medico-legale judetene – functioneaza in orasele resedinta de judet fiind subordonate, din punct de vedere administrativ, directiilor de sanatate publica; Cabinetele de medicina legala – se afla in structura organizatorica a serviciilor de medicina legala judetene. Activitatea de medicina legala din Romania: se realizează de către medicii legişti încadraţi in instituţiile de medicina legala; se desfăşoară cu respectarea principiului teritorialităţii si al competentei; este coordonata de ministerul sanatatii si familiei si din punct de vedere administrativ de Ministerul Sănătăţii. 3. Consiliul superior de medicina legala

Consiliul superior de medicina legala – coordoneaza activitatea de medicina legala, din punct de vedere stiintific si metodologic, impreuna cu Ministerul Sanatatii, in vederea asigurarii unei practici medico-legale unitare pe intreg teritoriul tarii;

1

acesta este condus de un presedinte, desemnat prin votul majoritatii membrilor consiliului, pe o perioada de 2 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului; consiliul superior de medicina legala se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin 1/3 din numarul membrilor sai. 4. Comisiile mixte

Comisiile mixte – se constituie prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului justitiei, in vederea realizarii controlului si al verificarii ori de cate ori exista indicii cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale in desfasurarea activitati ide medicina legala; comisiile mixte sunt alcatuite dintr-un numar par de membrii (minim 4), reprezentati de medici legisti, in activitate cu gradul de medic primar, din cadrul Ministerului Sanatatii si juristi din cadrul Ministerului Justitiei; o in componenta comisiilor mixte numarul medicilor legisti trebuie sa fie egal cu numarul juristilor; o de asemenea, in comisiile mixte pot fi cooptati si alti specialisti din Ministerul Sanatatii sau Ministerul Justitiei. in situatia in care sunt constatate nereguli cu privire la modul de desfasurare a activitatii de medicina legala, care pot atrage responsabilitatea si sanctiunea medicilor legisti respectivi, comisia mixta poate sesiza, dupa caz, Colegiul Medicilor din Romania sau organele judiciare. 5. Consiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala

Consiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala – urmareste evaluarea activitatii de medicina legala si a activitatii de control desfasurate de comisiile mixte, fiind alcatuit din: ministrul sanatatii, in calitate de presedinte; ministrul justitiei; ministrul administratiei si internelor; procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; directorul general al Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici”, Bucuresti; directorii institutelor zonale de medicina legala. de precizat: consiliul se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar si adopta masurile prin care poate fi imbunatatita activitatea de medicina legala, in vederea realizarii unui act de justitie cat mai eficient. 6. Legatura de cauzalitate (din perspectiva medico-legala)

Legatura de cauzalitate – este o notiune ce exprima corelatia (dependenta) dintre traumatism si prejudiciul generat (leziune traumatica sau deces), aceasta definind relatia care se poate stabili intre actiunea traumatica si efectul (posttraumatic) constatat. Legatura de cauzalitate poate fi: primara sau directa:

2

7. Tanatologie – etapele mortii 3 . raportul de cauzalitate are aplicabilitate in cazul existentei mai multor agresori. prin prisma leziunilor traumatice produse victimei. spre deosebire de lovirea cu pumnul in regiunea mandibulara si fractura dubla de mandibula consecutiva. secundara sau indirecta – atunci cand intre traumatism si efect se interpune o Raportul de cauzalitate – este o notiune ce presupune compararea leziunilor traumatice evidentiate si a obiectelor traumatice care le-au generat. variabilitate si evolutie. pentru a se putea stabili. astfel.  traumatismul agraveaza patologia preexistenta. care se stabileste atunci cand intre traumatism si consecintele posttraumatice actioneaza ori se interpun factori preexistenti cu rol favorizant. exemplu: o plaga perforata a obrazului produsa cu un obiect dur de tip intepator confera o anumita gravitate faptei agresorului. Raportul de cauzalitate (din perspectiva medico-legala) o imediata/neconditionata. gravitatea faptei fiecaruia si implicit sanctiunea juridica adecvata. 8. realizanduse astfel o discriminare intre cauzele concuratoare (asociate. participa atat patologia preexistenta. cat si o complicatie aparuta posttraumatic a carei etiopatogenie este greu sau chiar imposibil de apreciat in ce masura acesta tine de fondul patologic preexistent sau de efectele traumatismului in sine. (auto)reproducere. reprezentand o sinteza a tuturor proceselor mecanice. 9. Tanatologie – definitia vietii si a mortii Tanatologia medico-legala studieaza problematica mortii organismului uman. fizice si chimice care au loc in organism si care se caracterizeaza prin: metabolism. calificata ca atare ori de cate ori intre traumatism si efect nu se interpune nimic. de aceeasi valoare sau adjuvante. cu mai multi agresori. la realizarea efectului. moartea constituie incetarea definitiva si ireversibila a vietii prin oprirea functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie) care determina disparitia individului ca entitate biologica. in conformitate cu prevederile Codului penal. reactivitate/excitabilitate. rezulta astfel doua posibilitati:  factorii preexistenti agraveaza efectele traumatismului. in functie de gravitatea leziunii posttraumatice a carui responsabilitate se atrbuie fiecaruia in parte. de care este invinuit un alt agresor. in lista acestor factori elementul traumatic nu ar fi fost suficient sa genereze efectul. o mediata/conditionata. neesentiale). tertiara sau asociativa (dublu conditionata) – atunci cand. raportul de cauzalitate va folosi juristului pentru incadrarea diferentiata a faptelor. viata constituie o forma superioara de miscare a materiei.complicatie. pentru ierarhizarea lor.

pulsul este slab etc. secunde). de precizat: data fiind existenta tulburarilor psihice. fara ca la nivelul sistemului nervos central sa se instaleze leziunile ireversibile. intrun interval de timp optim (de la debutul mortii clinice). in conditii de hipotermie se apreciaza ca durata mortii clinice poate creste pana la 15-20 de minute. o scurte (minute. in evolutia sa. in care individul parcurge o stare de excitatie psihomotorie (miscari dezordonate). organismul uman parcurge urmatoarele etape sau faze evolutive. care se caracterizeaza prin incetarea functiilor vitale (cardiocirculatorie si respiratorie). durata mortii clinice – din momentul incetarii functiilor vitale si pana la instalarea leziunilor ireversibile la nivelul sistemului nervos central.. o agonia alternanta. individul nemaiputand reveni la viata prin metode de resuscitare. dar regulata. o in lipsa aplicarii metodelor de resuscitare cardio-circulatorii si respiratorii. 4 . o insa. ca de exemplu in cazul unor boli cronice. cu exprimari incoerente. producandu-se o diminuare a functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie). este nelinistit. formele agoniei: o agonia constienta sau lucida. o de imobilitate. o absente. si anume: agonia. respiratia devine neregulata. Agonia – etapa premergatoare mortii. in care perioadele de luciditate alterneaza cu cele delirante. cianoza extremitatilor. de precizat: instituirea masurilor de protectie cardio-circulatorie si respiratorie. agonicii sunt considerati iresponsabili pentru faptele sau actele comise. o agonia inconstienta sau deliranta. poarta conversatii si isi urmareste parametrii functionali: puls. ritm respirator etc.. cu respiratie rapida. precum in cazul unor intoxicatii ori asfixii..Etapele mortii – indiferent de felul sau cauza mortii. dupa instalarea mortii definitive pot fi puse in evidenta semnele mortii. in care apar transpiratii reci. halucinatii etc. Moartea biologica sau definitiva – etapa ireversibila. minute). ireversibila spontan. ore. ca de exemplu cazul zdrobirilor de organe vitale. poate readuce individul la viata. aflate la limita viata-moarte. cand extremitatile se racesc si simturile dispar progresiv (in primul rand vazul. Moartea clinica – etapa intermediara intre viata si moartea definitiva (biolgica). agonia parcurge urmatoarele faze: o euforica sau de preagonie. in care fenomenele tanatologice se impun fata de cele biologice. pana la ultimul care este auzul). moartea clinica si moartea biologica sau definitiva. agoniile pot fi: o lungi (zile. moartea clinica nu poate dura mai mult de 5 minute. o de „privire fixa”. cand individul este prezent in mediu.

catre exterior. deshidratarea – se produce datorita diminuarii lichidelor din zonele/straturile superficiale ale pielii. nu se simte pulsul. in conditiile intreruperii circulatiei sanguine. a mobilitatii voluntare si a sensibilitatii constiente cu pastrarea (la parametrii redusi) a functiilor vegetative fundamentale. o coma de grad IV – coma depasita. o deshidratarea nu are valoare in stabilirea datei mortii. cord (activitatea sistemului cardio-circulator). Semnele negative de viata – prezinta urmatoarele caracteristici: apar imediat dupa incetarea functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie). Tanatologie – semnele de moarte Semnele mortii sunt acelea pe baza carora este sustinuta realitatea decesului unei persoane. degetele mainilor in semiflexie. au valoare orientativa. 5 . plaman (activitatea sistemului respirator). tipuri: o coma de grad I – subcoma. o coma de grad II – coma propriu-zisa. midriaza (dilatarea pupilei peste 4mm si care nu raspunde la stimulul luminos). ocular si verbal.Moartea aparenta – se caracterizeaza prin o reducere foarte accentuata a functiilor vitale si a activitatii sistemului nervos central. o are o valoare orientativa in stabilirea datei/orei mortii. o coma de grad III – coma profunda. cardio-circulatorii si respiratorii. sunt date de alterarea „trepidului vital”: creier (activitatea sistemului nervos). moarte aparenta). lipotimii. de precizat: ca semne negative de viata pot fi: pleoape intredeschise. sincope cardiace. o tipuri: sincope emotive. nepermitand sustinerea diagnosticului de moarte reala (fiind prezente si in sincope. mai rapid sau mai lent in functie de temperatura mediului ambiant. o de precizat: profunzimea starii de coma se poate aprecia in functie de raspunsul motor. datorita lipsei circulatiei sanguine. daca se inteapa corpul intr-o anumita zona nu curge sange etc. sincope dupa consum de alcool etc. Semne pozitive precoce de moarte: racirea cadavrului (algor mortis) – fenomenul de cedare a caldurii. sincopa – constituie pierderea brusca si de scurta durata a constiintei prin anoxie cerebrala generate de oprirea circulatiei sau a respiratiei. cazuri de moarte aparenta: coma (somnul profund) – stare patologica. caracterizata prin pierderea partiala sau totala a constiintei. sincope dupa o durere puternica. de inhibitie a activitatii nervoase superioare. deoarece este influentata in mod direct de temperatura mediului in care a stat cadavrul. nu se percep contractiile inimii. lipotimia (lesinul) – reprezinta o sincopa falsa prin abolirea de scurta durata a starii de constienta insotita de pierderea tonusului postural dar cu mentinerea functiilor vitale la parametrii optimi. 10. musculatura flasca. prin evaporare.

cu reactie puternica (ex.lividitatile cadaverice (livor mortis) – pete rosiatice-violacee care apar prin distributia/acumularea sangelui in zonele declive (de jos) ale cadavrului.). rigiditatea cadaverica (rigor mortis) – consecinta intaririi/contracturii muschilor scheletici. o autoliza precede fenomenul de putrefactie si duce la ramolirea si lichefierea tesuturilor si a organelor.: mlastini acide. sub conditii de mediu favorabile reprezentate prin: temperatura crescuta. chimice (substante caustice) sau mecanice (dapasaj).). prin metode fizice (incinerarea). oxigen in cantitate redusa (sau absent) si mediu umed (ex. sub influenta fortei gravitationale si in lipsa circulatiei sangelui. precoce care se desfasoara in absenta microbilor.  conditii de mediu prielnice saponificarii: temperatura ridica. insecte etc. continuand autoliza si generand.: balti. autoliza – fenomen cadaveric distructiv. lacuri etc. dar cu o oarecare dificultate. acestea pot fi: modificari distructive: o putrefactia – se desfasoara sub influenta germenilor microbieni (aerobi si anaerobi).  congelarea (inghetarea) – caz in care cadavrul se pastreaza pe perioade indefinite. o adipoceara (saponificarea sau sapunul de cadavru) – fenomen cadaveric tardiv care apare dupa putrefactie si care macereaza pielea si permite contactul apei cu tesutul adipos. in mod intentionat sau accidental. se instaleaza in sens cranio-caudal si dispare in aceeasi ordine in care a aparut. sub influenta enzimelor proprii organismului. o de precizat: apare dupa 1-3 ore de la deces. Semne pozitive tardive de moarte – in functie de conservarea aspectului cadavrului si inclusiv a leziunilor traumatice. modificari semiconservatoare – caz in care cadavrul mai poate fi identificat si eventualele leziuni traumatice externe mai pot fi recunoscute. descompunerea cadavrului. insa dupa 6 . se pune in evidenta la nivelul articulatiilor. terenurile de turba). in final.  formarea sapunului de cadavru inhiba putrefactia. dar si a omului.  pietrificarea (mineralizarea) – se produce prin mineralizare postmortem (cu saruri de calciu). ventilatie buna si umiditate scazuta sau absenta. modificari conservatoare – acestea pot fi: o naturale – precum:  mumificarea – presupune deshidratarea generalizata a cadavrului.  lignifierea (tabacirea) – forma particulara de mumifiere. care se produce in mediile bogate in acid tanic si humic. o distrugerea cadavrului – poate fi consecinta a actiunii vietuitoarelor (animale.

spanzurare etc.desghetare procesul de putrefactie avanseaza foarte rapid. precum:  accidente rutiere.). accidental. produs. accidentul ca urmare a unor greseli produse in activitatea de asistenta medicala: tratament incorect.  in aceasta categorie intra si omorul savarsit la rugamintea sau cu acceptul victimei. aceasta poate fi: naturala – de batranete. boli organice etc. din punct de vedere al modului de actiune al agentului traumatic extern. in unele cazuri. nesupraveghere etc. imbalsamarea si plastifierea. produsa cu intentie (directa sau indirecta) ori cu praeterintentie. o prin actiune indirecta a agentului traumatic (ex. moartea violenta poate fi: o prin actiune directa a agentului asupra organismului uman (ex. reprezentata prin procese fiziologice de imbatranire. de cele mai multe ori. cu intentie (directa) dar si din culpa.: intoxicatiile provenite in timpul spitalizarii). o artificiale – precum mentinerea in camere frigorifice. decesul care survine in custodie (ex. o sinuciderea – act autolitic (in functie de societate. o omorul (crima) – consecinta a hetero agresiunii umane. 11. poate surveni in urmatoarele imprejurari: o accidente – situatii in care decesul survine ca o consecinta a nerespectarii unor norme. religie etc. datorita cauzelor si circumstantelor. feroviare. ca eveniment final al evolutiei unei afectiuni.: moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate). patologica.: plagi impuscate in cap. de munca. casnice etc. o executia capitala – pedeapsa cu moartea este o circumstanta particulara de deces a unei persoane care a fost condamnata printro hotarare definitiva data de o instanta judecatoreasca.. fiind cel mai frecvent tip de deces.  de asemenea.). Moartea suspecta de a fi violenta – care poate fi inclusa. precum si decesul care survine in timpul unei misiuni de serviciu. se considera urmatoarele situatii ca fiind un caz de moarte suspecta de a fi violenta: decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost verificata periodic. Moartea neviolenta – determinata exclusiv de cauze interne. intruna din celelalte doua morti. legi referitoare la desfasurarea unor activitati sociale. Tanatologie – felul mortii Moartea violenta – apare din actiunea unor agenti traumatici externi. 7 .. cadavre neindentificate sau scheletizate.

moartea subita . moartea prin inhibitie (reflexa) – se produce la indivizii sanatosi. emis de un organ de ancheta abilitat. o exemplu: lovirea puternica a zonei laringiene. agresiune etc.se produce brusc. cunoscutii nu pot proba cu documente medicale o patologie prin care sa se poata explica decesul). la o persoana fara o patologie diagnosticata ori cu o afectiune cronica. chimic ori biologic). ca de exemplu:  moarte subita. rudele. fizic. autopsia medico-legala trebuie sa fie completa (craniana. de regula.) si pana la deces. decesul unui pacient in timpul sau la scurt timp dupa o interventie medicochirurgicala. scris. are urmatoarele particularitati: este efectuata numai de catre medicul legist. 8 . fara a mai fi necesar acordul reprezentantilor legali. al statului. iar moartea poate fi pusa in legatura cu acel eveniment. ca raspuns la actiunea unui agent traumatic (mecanic. petrecut cu putin timp anterior decesului.  decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost verificata periodic etc. toracica si abdominala). organe) si/sau generale (ale intregului corp) care apar in organismul uman viu. la care datele de ancheta pun in evidenta un moment traumatic. aflata in tratament si a carei evolutie nu presupunea acest deznodamant. Reactia vitala in medicina legala Reactia vitala (definitie) – reprezinta totalitatea modificarilor locale (tesuturi. datele obtinute sunt trecute imediat intr-un raport de autopsie medico-legala. Autopsia medico-legala (obligatorie) Autopsia medico-legala – denumita si judiciara sau oficiala. autopsia medico-legala este obligatorie. aceasta avand.decese survenite in locuri publice sau izolate. in urmatoarele cazuri: o moarte violenta.  decesul care survine in custodie. dupa efectuarea autopsiei medico-legale. chiar si atunci cand a trecut o perioada de timp intre evenimentul traumatic (accident. in plina stare de sanatate. o determinare psihica (ex.: atunci cand familia. o cauza mortii este suspecta de a fi violenta.  decesul survenit intr-un loc public sau izolat. dar cu o reactivitate particulara. rapid. 12. aceasta se executa numai in baza unui document oficial. epigastrice etc.: stresul psihic intens duce la deces). 13. se executa la unitatea medico-legala pe a carei raza teritoriala s-a produs decesul persoanei sau unde a fost gasit cadavrul. moartea functionala (dinamica) – care la autopsie nu pune in evidenta nici o leziune si nici o modificare a organelor (in esenta nimic traumatic). o moartea de cauza necunoscuta (ex.

retractia tesuturilor sectionate – presupune indepartarea marginilor plagii. datorita hemoragiei interne sau externe. in stomac ridica semne de intrebare asupra momentului in care au fost introduse ori administrate. Reactii vitale propriu-zise generale – din aceasta categorie fac parte urmatoarele: aspiratul pulmonar – constituie punerea in evidenta la nivelul alveolelor pulmonare a diferitelor elemente: sange. continut gastric. Reactia vitala propriu-zisa – cuprinde modificarile posttraumatice cu caracter cert vital. incepand cu a 11a zi de la constituirea hemoragiei tisulare apare o coloratie galben-bruna cu tenta rosiatica. care sa faca dovada existentei respiratiei in momentul contactului cu materialul aspirat. se pot descrie urmatoarele variatii de culoare: o initial coloratia este rosiatica (posttraumatica). tesuturi. Reactii vitale propriu-zise locale – de regula. socul – reactie complexa neuro-endocrina-umorala de raspuns al organismului la actiunea unui stimul agresogen. coagularea – cheagurile de sange care se formeaza in timpul vietii sunt aderente la tesuturi. transformarile hemoglobinei – in functie de etapele de degradare a hemoglobinei. astfel.. material care in mod normal nu face parte din sange. organe sau parti din organism dupa incetarea vietii. s-a constat ca moartea nu se instaleaza in mod simultan si brusc in toate celulele si organele corpului uman. depistarea substantelor toxice in sange si/sau in diferite organe – exemplu: prezenta unor substante toxice. o ulterior. iar cheagurile de sange care se produc post-mortem nu sunt (au suprafata lucioasa.reactia vitala reprezinta un criteriu de diferentiere a leziunilor traumatice din timpul vietii de cele produse dupa moarte. inflamatia – reactie de raspuns a organismului viu la actiunea unor factori sau agenti de mediu. sunt descrise in mortile lente. cu agonie indelungata. Reactii post-vitale – constituie totalitatea fenomenelor de viata reziduala a unor celule. neteda. anemia – reprezinta consecinta unor mari pierderi de sange. pseudoperoxidaze). din aceasta categorie fac parte: hemoragia tisulara – denumita si infiltrat sangvin sau hemoragic. pamant etc. reactiile enzimatice – prin care pot fi diferentiate hemoragiile tisulare de lividitatile cadaverice (peroxidaze. crusta – caracteristica plagilor sau excoriatiilor si necesita un interval mai mare de supravietuire pentru a se putea forma. avand drept scop anularea sau diminuarea consecintelor posttraumatice (repararea tesutului lezat). apa. care in mod sigur au survenit in timpul vietii. o incepand cu 2-3 zile capata o coloratie ruginie sau galbioara. straine. denumit embol. fapt ce da impresia de lipsa de tesut. embolia – anume prezenta in vasele sangvine a unui element. de exemplu: 9 . umeda). septicemia – infectie generalizata a organismului.

o spanzurare atipica – nodul se afla in oricare alta pozitie. caracteristicile santului de spanzurare: o este situat circular in treimea superioara a gatului. atras de forta gravitationala. o spanzurare completa – corpul este suspendat in lat. sectionarea (depesajul ori ciopartirea) cadavrului. strangulare sau sugrumare. de pilda: fractura de coloana vertebrala. alta decat cea a propriului corp atras de forta gravitationala. o spanzurare incompleta – cand cadavrul atarnat in lat atinge suprafata de sprijin cu o anumita regiune a corpului (ex. asupra latului care comprima gatul actioneaza: o agresorul care trage de capetele latului (latul sicilian). o este de adancime neuniforma (mai profund in zona opusa nodului latului). excoriatii sau interne. accidental (de catre animale ori vehicule) sau intentionat. prin caile respiratorii. forme de spanzurare: o spanzurare tipica – nodul este situat in regiunea posterioara a gatului. Strangularea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lat actionat de o forta. partiala sau totala. Asfixiile mecanice Asfixiile mecanice – presupun impiedicarea patrunderii aerului. pana la nivelul plamanilor si implicit al alveolelor pulmonare.: spanzurarea in picioare). la ceafa. Reactii post-mortem – reprezinta totalitatea leziunilor traumatice produse cadavrului in mod accidental sau cu intentie. Asfixiile mecanice prin comprimare – care pot fi: fie a gatului: spanzurare. Spanzurarea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lat actionat de greutatea propiului corp. exemple in acest sens: diverse leziuni traumatice externe. deasupra planului de sprijin. astfel. o diverse mijloace mecanice care strang progresiv latul la anumite intervale de timp. cu o concentratie normala de oxigen. o este incomplet. aruncarea unui cadavru de la inaltime in scopul producerii unor leziuni traumatice prin care sa se mascheze mecanismele reale ale decesului etc. fie toraco-abdominala. 10 . fara a se rezema de nici o suprafata. 14. incinerarea cadavrului. precum: plagi. fiind intrerupt in zona nodului atunci cand latul este cu perimetru fix. in cazul strangularii.o un individ care s-a impuscat in inima a reusit sa se spanzure dupa aceea.

Innecarea – constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin obstructia cailor respiratorii (si implicit a alveolelor pulmonare) cu lichide care inlocuiesc aerul respirat.. o prin aplicarea unor pungi de plastic pe cap. o propriul corp. sau total al organismului cu lichidul respectiv. sub mandibula. insa in aceasta situatie moartea s-a produs prin alte cauze (fie o moarte violenta. o imersie – prin care se intelege aruncarea cadavrului in apa. anume contact partial al capului sau numai al orificiilor respiratorii externe cu un lichid. latul avand un capat in jurul gatului. precum alicele) sau fragmente de proiectil.  cand victima nu-si mai poate mentine ridicate picioarele. determinate de degetele agresorului. leziunile ce pot fi produse de armele de foc sunt: leziuni primare – sunt determinate de factorii primari ai impuscarii: proiectil (unic. 11 . o prin impingerea si mentinerea capului in obiecte moi (ex. iar celalalt in jurul picioarelor. in timp ce corpul este imobilizat in diverse pozitii. din punct de vedere medico-legal se face distinctia intre: o submersie – prin care se intelege moartea organismului ca urmare a contactului cu mediul lichid (adica o asfixie mecanica propriuzisa). batista). produse de unchii. prin scufundare. facand astfel imposibila patrunderea aerului prin caile respiratorii spre plaman. si/sau excoriatii. Armele de foc – leziuni traumatice si elemente caracteristice Din punct de vedere medico-legal si criminalistic. parului etc. ca urmare a sugurmarii pot fi observate la nivelul gatului echimoze. leziuni secundare – sunt generate de factorii secundari ai impuscarii: o flacara. innecarea poate avea loc in mod consecutiv.o diferite greutati atasate capatului liber al latului. Sugrumarea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu mana ori ambele maini. fie una patologica). anume glontul sau multiplu. Asfixiile mecanice prin obstructie – acestea pot fi: sufocarea si innecarea. iar prin imersie se incearca disimularea decesului. sufocarea se poate realiza: o cu mana. Sufocarea – constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin astuparea orificiilor respiratorii superioare (nasul si gura).: perna. pielii. in pozitia „arcului”. 15. acoperindu-se orificiile respiratorii. si implicit spre alveolele pulmonare. prin caderea acestora latul se strange. care poate determina arsuri ale hainelor. stranse pe gat. o prin fixarea unor benzi adezive pe orificiile respiratorii externe.

astfel se pot deosebi trei situatii: impuscarea cu teava lipita (distanta nula) – atunci cand retezatura anterioara a tevii vine in contact cu corpul victimei. Zona de tatuaj – caracteristici: este dispusa in jurul orificiului de intrare. provin din arderea pulberii in interiorul tevei si ale caror actiuni (mecanice.) sau prin ricosare. depistarea orificiului de intrare sau de iesire si prezenta inelelor. chimice sau termice) se pot manifesta prin:  ruperea imbracamintei. are o forma rotunda sau ovala.  deformarea orificiului de intrare al proiectilului. apare ca o zona negricioasa sau cenusie. fragmente metalice etc. generand un relief caracteristic – incrustatii cu arsuri punctiforme. o pulberea nearsa sau arzanda. impuscarea in limita de actiune a factorilor secundari (distanta mica sau apropiata) – situatie in care actiunea factorilor secundari se soldeaza cu un tatuaj mai mult sau mai putin evident macroscopic.o gazele. in functie de unghiul de tragere. are o forma rotunda sau ovala. in functie de distanta de tragere. pe o arie mai mare. care patrunde in piele in jurul orificiului de intrare. rugina. pulberi din tragerile anterioare. depusa pe pielea victimei si/sau al agresorului. se poate evidentia pseudotatuajul. cu raza de 2-3mm. sub forma unui lizereu negricios. in functie de unghiul de tragere. de ordinul centimetrilor. este determinata de pulberea nearsa.  plagi sau pete pergamentate de culoare galbuie etc.. se formeaza prin patrunderea microparticulelor de pulbere in piele si nu se spala sub jet de apa. 12 . lipsind actiunea factorilor secundari. impuscarea in afara limitei de actiune a factorilor secundari (distanta mare sau indepartata) – situatie in care. Stabilirea distantei de tragere in cazul impuscarii cu glont – se face in functie de prezenta pe hainele sau pe corpul victimei a urmelor/leziunilor determinate de factorii secundari ai impuscarii. faina. fibre de material etc. o pulberea arsa (fumul sau funinginea). este determinata de depunerea elementelor reziduale (factori tertiari preluati de glont) pe tegument si care se spala sub actiunea jetului de apa. leziuni/urme tertiare (reziduale) – sunt induse de factori/elemente reziduale care se gasesc in interiorul tevii si care sunt antrenate si transportate de proiectil: unsoare. Obiectivele expertizei medico-legale in cazul impuscarii mortale: daca leziunile traumatice constatate sunt consecinta impuscarii. arsa sau arzand (anume factorii secundari). Zona de pseudotatuaj – caracteristici: se gaseste in jurul orificiului de intrare. leziuni/urme cuaternare (conexe) – sunt datorate factorilor/elementelor preluate de proiectil in trecerea sa prin diverse medii (nisip. pe o arie mica.

o incetarea functionarii unui simt sau organ. iar la cadavru prin uscare se pergamenteaza). stabilirea numarului de „zile de ingrijire medicala” tine cont de: o criteriul diagnostic – timpul. o pierderea unui organ. care zdrobeste epiderma si indeparteaza derma de care se freaca si pe care le afunda (la organismul viu se acopera de crusta. cu caracter permanent. ca acea leziune sa determine moartea. o punerea in primejdie a vietii persoanei (posibil subiect separat de examen) – atunci cand o leziune traumatica a pus in primejdie viata unei persoane.directia de tragere. ori a fost postmortem. disimulare). o infirmitatea – o vatamare corporala grava. in lipsa unui tratament medical adecvat. 16. daca impuscarea a avut loc in timpul vietii si a determinat sau nu moartea. 17. ca o consecinta directa a traumatismului exercitat asupra unei femei gravide aflate in imposibilitatea de a se apara. o sluţirea (deformarea fizica a persoanei). 13 . Numarul de „zile de ingrijire medicala” Numarul de „zile de ingrijire medicala” – reprezinta numarul de zile prin care se estimeaza in mod direct. sinucidere. care produce un handicap fizic sau psihic. care depinde de dispozitia celor trei elemente specifice impuscarii: orificiul de intrare. o pierderea unui simt. Criteriile medico-legale de evaluare a gravitatii unui traumatism Criteriile medico-legale prevazute de Codul penal prin care numai medicul legist poate evalua gravitatea unui traumatism asupra organismului uman sunt: o numarul de „zile de ingrijire medicala”. din punct de vedere medico-legal. distanta de la care s-a tras. o avortul posttraumatic – se refera la intreruperea cursului normal al sarcinii. Inelul de metalizare (in impuscare) . marimea si numarul leziunilor traumatice. gravitatea unei/unor leziuni sau boli posttraumatice. in ce circumstante se putea produce moartea persoanei (crima. canalul. partiala sau totala. existand pericolul cert. de eroziune sau inel traumatic si reprezinta expresia fizica a trecerii glontului printre straturile tegumentului. localizarea. numarul si succesiunea impuscaturilor. Inelul de excoriatie (in impuscare) . glont sau resturi ale capsei care se depun pe glont la trecerea fortata a acestuia si care vor fi transportate odata cu glontul (si poate aparea indiferent de distanta de tragere).se mai numeste si inel de contuzie. orificiul de iesire.este determinat de particule mici de metal ce provin din canalul tevii. iminent sau tardiv.

prejudiciul estetic poate fi remediat protetic si astfel caracterul de permanenta al prejudiciului posttraumatic dispare. punand persoana respectiva in conditii de inferioritate. 20. inclusiv cei frontali. Din punct de vedere medico-legal nu se poate accepta drept slutire: taierea/smulgerea/ruperea/arderea sau vopsirea parului capilar. cu caracter permanent. a barbii. o lipsa unui segment corporal si/sau paralizia ori alterarea semnificativa a sensibilitatii locale. o criteriul antecedentelor patologice. handicapul fizic este reprezentat prin: o pierderea unui organ si/sau incetarea ori diminuarea semnificativa si permanenta a functionalitatii acestuia. o intre 21-60 de zile – art. Slutirea Slutirea – reprezinta o vatamare corporala grava. altereaza aspectul estetic al unei regiuni anatomice. constand intr-o deformare evidenta. pierderea dintilor. Infirmitatea – constituie o vatamare corporala grava. indiferent de localizare. cu caracter permanent. handicapul psihic are un substrat organic obiectivabil (ex. producand persoanei respective o stare de inferioritate. chiar daca nu exista un proces natural de vindecare. care produce un handicap fizic sau psihic. un invalid poate avea capacitate de munca: o pastrata – astfel. Infirmitatea 18. obiectiva.- o criteriul terapeutic – pronostic (recuperator). 182 infractiunea de vatamare corporala grava. o scazuta. care. o pierduta (temporar sau permanent). o pierderea sau reducerea semnificativa si permanenta a unui simt. 19. 14 . Invaliditatea Invaliditatea – reprezinta existenta unui deficit functional temporar sau permanent care poate avea repercursiuni asupra capacitatii de munca a persoanei respective. 181 infractiunea de vatamare corporala. genelor ori a sprancenelor (au caracter temporar). o peste 60 de zile – art. aceasta nu-i afecteaza capacitatea de munca in cadrul meseriei sale.).: epilepsia posttraumatica etc. a mustatii. deoarece acestia pot fi supliniti prin proteze. 180 infractiunea de loviri si alte violente. o astfel. desi individul prezinta o invaliditate. partiala sau totala. de precizat: potrivit Codului penal: o cel mult 20 de zile de ingrijire medicala – art.

nelasand cicatrici. smulgere – ruperea unui tesut. arme ascutite. lama. 15 . Echimoza (vanataia) – cea mai frecventa leziune traumatica externa. o astfel. 22. de regula. proiectile. comprimarea. pumn). care apare ca urmare a unui traumatism de intensitate mica si care dispare in cateva ore. de precizat: echimozele nu dispar la digito-presiune. in cateva ore echimoza devine albastruie (persista 2-3 zile). de culoare rosiatica-violacee. virusi. chimici – substante toxice. fizici – temperatura. furculite. acestia pot fi: mecanici – corpuri contondente (piatra. Modalitati de realizare a leziunulor traumatice prin agenti traumatici mecanici: lovirea activa – lovirea cu un corp dur. de la coloratia rosiatica initiala. precum: o obiecte intepatoare – ace.pot fi modificate in functie de forma. impuscarea. lovirea pasiva – lovirea de un corp dur. taiere-sectionare despicare cu un obiect dur taietor. Clasificarea agentilor traumatici mecanici: corpuri contondente . medicamente. nu sunt periculoase pentru viata victimei si se vindeca fara a lasa urme pe piele. o obiecte taioase – briceag. Agentii traumatici – notiuni si particularitati/clasificare Agentii traumatici reprezinta orice forma de energie exterioara organismului care actionand asupra acestuia poate produce leziune. sapa. vechimea unei echimoze poate fi apreciata in functie de modificarile de culoare pe care aceasta le parcurge in timp. iar in final galbuie (dupa aproximativ 8-10 zile). relief si dimensiunea suprefetei de impact. furci. psihic – pot fi probati doar de medicul legist. electricitatea.21. cutit de masa. reprezentand mici rupturi vasculare sub piele. bacterii. Eritemul posttraumatic – adica rosirea pielii. biologici – animale. intepare – injunghierea cu un obiect dur de tip taietor. obiecte. verzuie. aparuta datorita unei agresiune/loviri cu un corp dur. Hematomul – reprezinta o leziune traumatica elementara fara solutie de continuitate. satar. tarare (frecare) – zgariere. Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara – acelea in cazul carora pielea (tegumentul) este integra. cuie. apoi cafenie (3-7 zile). pe fond tumefiat (umflatura) si care nu dispare la presiune digitala. o obiecte taioase-despicatoare – topor. strivirea – zdrobire intre 2 corpuri dure.

excoriatia poate fi: o superficiala. si anume: 16 . o in functie de mecanismul de producere se pot deosebi mai multe tipuri de plagi contuze sau zdrobite. o determina decesul victimei (ex. Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara 23. au o gravitate mai mare. sub aspect medico-legal pot fi considerate leziuni care au pus in primejdie viata persoanei. zona excoriata (jupuita) – reprezinta leziunea intinsa in suprafata. Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara – acelea in cazul carora se afecteaza integritatea pielii. de precizat: plagile pot fi superficiale sau profunde. cu lezarea doar a straturilor epidermului. Tipuri de plagi: plaga contuza (zdrobita) – se produce prin actiunea traumatica a unui corp dur. o caracteristici:  profunzime mica. Plaga (rana) – constituie o leziune traumatica care se caracterizeaza prin distrugerea tuturor straturilor pielii. situatie in care existenta sa este obiectivata la omul viu prin investigatii de laborator (ex.  sangerare redusa.- - aceasta leziune se poate localiza: o superficial. ecografii etc. care intereseaza si dermul. mai optuze.  peretii plagii sunt uniti din loc in loc prin punti tisulare (de tesut). se vindeca cu sechele. hematoamele intinse in suprafata pot: o induce starea de soc (posttraumatic sau hemoragic) si. o profunda.). caz in care este evidentiata prin examen extern (ex. zona excoriata nu sangereaza si in timp se acopera cu o crusta galbuie. cele mai frecvente fiind cicatricile.  margini neregulate. drept pentru care are loc o sangerare redusa cantitativ.  fundul plagii este neregulat. inegale ca marime. o prodund. uneori provocand decesul victimei si de regula. de precizat: plagile se pot vindeca per prima (fara complicatii) sau per secunda (cu aparitia unor complicatii septice). sub forma unui cucui). zona exterioara se acopera cu o crusta bruna. iar la cadavru prin necropsie.: la cap.: tomografii. Excoriatia (zgarietura) – se caracterizeaza prin distrugerea straturilor superficiale ale pielii. in consecinta. in timp. penetrante sau nepenetrante.: in mod direct prin hematom cerebral sau indirect ca urmare a unor complicatii). de atac sau de aparare.  unghiurile sunt mai deschise.

plaga pleznita. care depaseste.  plaga muscata este produsa fie de om sau animale si se caracterizeaza prin reproducerea formei arcadelor dentare. plaga intepat-taiata (injunghiata) – produsa de un agent traumatic cu varf ascutit si marginea taioasa (ex. genunchi etc. in urma unei duble actiuni: de intepare-penetrare si de taieresectionare. producandu-se o forfecare a pielii. plaga taiata – produsa de un obiect taios. care consta in schimbarea pozitiei corpului. o caracteristicile plagii taiate:  marginile sunt regulate. diametrul plagii intepate este acelasi cu cel al obiectului traumatic.  este insotita frecvent de leziuni traumatice grave ale tesuturilor subadiacente: rupturi sau zdrobiri de organe. de adancime.  plaga smulsa care poate aparea sub forma:  plagii scalpate.  cu amputare a unui fragment de membru (ex. astfel incat tesuturile sunt indepartate catre lateral. astfel incat o parte a acestuia se izbeste cu violenta de planul de sustinere. o de obicei. printr-o actiune de apasare-alunecare pe suprafata corpului (tegumentului). de regula.: cutit). plaga intepata – rezultatul actiunii agentilor traumatici duri. fracturi de oase etc. netede. avand loc totodata contuzia tesuturilor (zdrobirea lor). 17 . ureche etc. o are loc producerea unei leziuni profunde. cand corpul contondent loveste pielea in zona unui plan dur.  24. Traumatismele prin cadere Caderea (notiune) – reprezinta o imprejurare de producere in mod pasiv. osos (craniu. plaga despicata – se produce cu instrumente taioase grele.  unghiurile sunt ascutite. prin impingere sau impingere-rasucire. cu margine ascutita. Modalitatile de producere a caderii sunt: prin contactul organismului cu planul de impact sunt: o mecanism direct primar – leziunile traumatice apar in zona in care corpul a luat contact direct cu planul de impact.  plagii sfasiate.: deget.  intre peretii plagii nu mai exista punti de tesut. o plagile taiate pot fi:  liniare si uneori chiar oblice (dupa cum actioneaza obiectul taietor).: topor). lungimea lamei obiectului cauzator.). dure (ex. cu varful ascutit. fiind mai profunde la debut. fara miscari coordonate. a unor leziuni traumatice prin agenti traumatici mecanici.).

cabluri Traumatismul de trafic – constituie orice traumatism asupra organismului uman. pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare (sincope. de regula de mica gravitate.sinuciderea prin precipitare. din cauze voite: . fracturi). in interiorul organismului producandu-se rupturi de organe (implozit ale acestora.omorul din precipitare . obiectivat prin leziuni traumatice.etc. in functie de distanta pana la sol.disimularea unui omor prin precipitarea accidentala sau in scop suicidal. Precipitarea .). plagi si in mod exceptional fracturi. adica sunt situate pe o singura parte a corpului mai precis pe zona de impact a corpului cu planul de impact.reprezinta caderea de la inaltime mare. trecerea brutala a corpului de pe un plan de sustinere pe altul sub actiunea fortei gravitationale. sunt numeroase si variate. Circumstantele de producere a caderii sunt: pierderea reflexelor de postura. caderea – acest mecanism opereaza in cazul opririi sau pornirii bruste a unui autovehicul. 18 . pe mai multe regiuni ale corpului. pierderea echilibrului din cauze externe – ex. o leziunile traumatice pot fi mai mult sau mai putin grave. sunt localizate pe partile proeminente. o mecanism direct mediat – forta de impact reverbereaza la nivelul coloanei vertebrale. feroviar etc. 25. adesea mortale. Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin cadere: sunt unipolare. de foarte multe ori rezista numai pielea. viteza de deplasare a autovehiculului etc. pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare (sincope. o mecanism indirect – leziunile traumatice ce apar ca efect al compresiei organismului la oprirea brusca fara contact direct. prin contactul organismului cu diverse obstacole (ex: ramurile copacilor. alunecare. sunt grave. lipotimii) sau voluntara (autopropulsia).).: diverse obstacole. pierderea echilibrului din cauze externe: . Mecanismele propriu-zise (simple) de producere a traumatismelor de trafic: prin lovire. excoriatii. rezulta echimoze. zdrobiri ale tesuturilor. rostogolire. produs de sau in mijloacele de transport (rutier. sunt superficiale si sunt periculoase pentru viata chiar si in cazul caderilor de la inaltime mica. Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin precipitare: sunt multipolare. gropi. Traumatismele de trafic o mecanism direct secundar – leziuni traumatice ce apar dupa contactul primar produse de izbire. Circumstantele de producere ale precipitatii sunt: pierderea reflexelor de postura. lipotimii) sau voluntara (autopropulsia) – cazul precipitarii accidentale.

Mecanisme de producere a leziunilor traumatice la pietoni: cand autovehiculul. roata metalica. alt autovehicul etc. tararea sa sub autovehicul si calcarea acesteia de catre rotile autovehiculului.).).). perete. rezultand fractura de rotula. lovirea acesteia. echimoze. fracturi sau rupturi de organe. de bazin si de femur.: roata de cauciuc. de cele mai multe ori. cand membrele pelviene sunt lovite cu bara de protectie se produc fracturi la nivelul acestora. o de regula. au loc fracturi sau striviri de organe. o excoriatiile vor fi sub forma de dungi generate de frecarea pielii pe planul pe care se realizeaza tararea. comprimarea – presupune strivirea corpului pe o parte a autovehiculului sau alta suprafata dura (sol. o autovehiculele mari lovesc deasupra centrului de greutate a victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea superioara. o de precizat: examinarea medico-legala poate evidentia o serie de leziuni traumatice cu particularitati specifice fiecarui sistem de rulare (ex.proiectarea – poate avea loc in interiorul autovehiculului (ex. 19 . plagi pana la leziuni grave care explica moartea. mortale (ex. iar cand autovehiculul loveste victima cu partea laterala aceasta este proiectata. o autovehiculele mici lovesc sub centrul de greutate al corpului victimei determina rotirea victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea inferioara a corpului. enila etc. o in functie de intensitate.: proiectarea pasagerilor in scaunele din fata sau parbriz) sau in exterior (ex. sindromul bordului – lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului. diverse sectionari etc. leziunile traumatice se produc si la caderea victimei. exceptand cel de mare tonaj. fara ca rotile autovehiculului sa treaca peste corpul uman respectiv. exista leziuni de gravitate redusa. loveste victima cu partea frontala. copac. o leziuni ale inimii.: cand pasagerii sunt proiectati in afara autovehiculului). tararea – mecanism mai rar intalnit. care consta in agatarea victimei de o parte a autovehiculului si tararea acesteia pe o distanta oarecare.: zdrobiri de organe. Morfologia leziunilor traumatice in cazul conducatorilor auto: sindromul volanului – lovirea/comprimarea trunchiului de volan: o fracturi costale si de stern. comprimarea se insoteste si de tarare pe o distanta oarecare. corpul basculeaza pe vehiculul respectiv. o leziuni traumatice ale membrelor superioare. o in general. calcarea – presupune trecerea sistemului de rulare a autovehiculului peste victima. excoriatii. leziunile traumatice produse fiind. o echimoze sau excoriatii la nivelul toracelui. ficatului si ale organelor interne aflate in zona lovita de volan.

20 . tulburari respiratorii si ale ritmului cardiac si chiar deces. sindromul centurii de siguranta: . 26. naturala sau artificiala. parbriz. pseudosindromul volanului – impactul hemitoracelui stang cu volanul si aparitia unor fracturi costale la acest nivel. fie cand scade prea mult (consecinta generala fiind aceea a scaderii presiunii oxigenului in aerul inspirat). ameteli. de bazin si de femur. nu este influentat de efort. in tesuturile bogate in grasimi (creier). presiunea atmosferica crescuta – consecinta modificarilor concentratiei de azot din aerul inspirat. oglinda retrovizoare.echimoze. se poate produce embolia de ridicare/ascensionare (boala de cheson). excoriatii si fracturi costale. parbriz. astfel. presiunea atmosferica scazuta. o barotrauma (spargerea timpanului. fiind influentat de efort si consta in: oboseala. Traumatologia fizica (agentii traumatici fizici) Presiunea atmosferica – devine periculoasa pentru organismul uman fie cand creste excesiv. asupra organismului uman poarta denumirea de electrotrauma (electrocutare) si se poate prezenta sub doua aspecte: electrocutare nemortala (electrizare) si electrocutare mortala (electrocutie). somnolenta. sindromul parbrizului – lovitura la cap de stalpul din stanga.sindromul parbrizului – lovitura la cap de stalpul din stanga. leziuni traumatice determinate de curentul electric si care pot fi decelate la autopsie: o marca electrica – leziunea patognomonica electrocutatiei ce poate fi decelata atat la locul de intrare cat si/sau la locul de iesire. o iar la ascensionare. producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-craniene. in cazul expunerii de scurta durata. bruna. determina: o raul de munte – apare la persoanele care fac ascensionari montane la altitudini mari (aproximativ 2500-3000m).echimoze. sindromul centurii de siguranta: . oglinda retrovizoare. rupturi pulmonare). in forma lichida. cand azotul revine in starea gazoasa. o metalizarea electrica – zona rigida uscata si rugoasa la nivelul orificiului de intrare. excoriatii si fracturi costale. Curentul electric – agresiunea electrica. o raul de altitudine – se manifesta la aproximativ 6000-7000m. grinegricioasa. producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-craniene. la coborarea in adancuri (scufundari) pot aparea: o narcoza hiperbara (betia adancurilor) prin depozitarea azotului. in cazuri extreme. hemoragie sinusala. o arsura (necroza) electrica – zona tegumentara dura-uscata. cauza aparitiei sale fiind scaderea concentratiei de oxigen sub pragul nevoilor limita ale organismului. rezultand fractura de rotula. Morfologia leziunilor traumatice in cazul ocupantului locului din dreapta fata a autoturismului: sindromul bordului – lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului.

betia patologica deliranta si betia patologica excito-motorie. in: radiatii ionizante – la care iradierea poate avea asupra organismului uman urmatoarele efecte: leziuni oculare. sterilitate. favorizarea aparitiei cancerului si scaderea duratei de viata. individul fiind confuz. capacitate redusa de apreciere a pericolului si timp de reactie incetinit. faza de betie propriu-zisa (1. memorie. Betia patologica (betia atipica) . atentie etc. hipotermie. tulburari respiratorii si cardiace. talharie. dura. cu un comportament dezinhibat. Radiatiile – pot fi clasificate. peste 2. care poate determina decesul cand temperatura corpului scade sub 28 ºC (functiile biologice se blocheaza si se instaleaza moartea). o la nivel general: hipertermie. orbire temporara sau definitiva (radiatii luminoase). o metacromazia – modificarea culorii pielii in zona marcii electrice. o epidermoliza – detasarea pielii din regiunea adiacenta marcii electrice. Temperatura – actiunea nociva a temperaturii asupra organismului uman priveste doua aspecte: temperatura inalta (termoagresiunea) poate determina: o la nivel local: arsuri. balbait. care poate conduce chiar la deces.5) – caracterizata prin somn profund.. radiatii neionizante – intre consecintele asupra organismului uman se numara. arsuri ale pielii (radiatii infrarosii) etc. faza de betie grava (comatoasa. de asemenea distingem 3 forme ale acestui tip de betie: betia patologica halucinatorie. o la nivel general: hipotermie. 27. flacciditate musculara si lipsa reflectivitatii. caderea parului.5 grame pe litru) – fara efecte toxice.5) – se caracterizeaza prin euforie.este betia care se produce in mod accidental fara ca acest lucru sa fie dorit sau urmarit de individul respectiv. lichid sau gazos).o edemul electrogen – suprafata tumefiata.este betia caracterizata prin manifestari ample de ebrietate dupa indigestia unor cantitati mari de alcool. cataracta.5-2. iar autocontrolul este suprimat (putand avea loc treceri bruste de la euforie la furie). in functie de intensitatea efectelor produse. insolatia. exceptie cazul in care individul are o sensibilitate crescuta la alcool. albicioasa si lucioasa. individul devenind legoreic. faza de betie usoara (de excitatie. ca urmare a contactului cu agentul termovulnerant (solid. viol etc. de exemplu: pigmentatia (radiatii ultraviolete). Betia accidentala (betia involuntara) . 0.). temperatura scazuta (crioagresiunea sau frigul) poate determina: o la nivel local: degeraturi.5-1. tulburari de perceptie (halucinatii) care pot induce comiterea unor acte precum omor. Intoxicatia cu alcool etilic si cea cu dioxid de carbon Intoxicatia cu alcool etilic – parcurge urmatoarele faze: faza de betie infraclinica (sub 0. 21 .5) – se caracterizeaza prin alterarea functiilor intelectuale (discernamant.

mai rar ca mijloc de sinucidere si exceptional in scop de omucidere. o moartea va surveni dupa cateva ore de la instalarea comei. o calitate juridica generala a persoanelor. de a putea distinge intre bine si rau. Responsabilitatea juridica – reprezinta capacitatea unei persoane de a-si controla. Discernamantul – reprezinta capacitatea unei persoane de intelege si constientiza faptele comise si urmarile acestora. o persoana cu discernamant este in masura sa conceapa planul unei actiuni. alcoolemia este maxima: dupa 20 – 30 minute daca stomacul este gol. simularea si disimularea) Expertiza medico-legala psihiatrica (definitie) – consta in evaluarea starii psihice pentru a putea oferi justitiei un mijloc de proba obiectiv. Expertiza medico-legala psihiatrica (responsabilitatea. discernamantul reprezinta o stare de fapt. in vederea stabilirii responsabilitatii juridice a acesteia. Alcoolurina . o greturi. discernamantul. 22 . asuma. ceea ce impiedica locomotia si implicit posibilitatea individului de a parasi locul. Obiectivele generale ale unei expertize medico-legale psihiatrice sunt: sa se stabileasca discernamantul persoanei examinate in momentul savarsirii faptei. responsabilitatea reprezinta o stare de drept.Alcoolemia . exprimata in grame in litru sau grame la mie. avand reprezentarea consecintelor negative ale faptelor antisociale. dupa 1 – 1. intocmirii unui act juridic etc. ca in final sa se instaleze coma. ca urmare a insuficientei cardio-respiratorie.reprezinta evidentierea alcoolului in urina (alcoolurina maxima are un decalaj de aproximativ 60 de minute fata de alcoolemia maxima). indirecta ori praeterintentie) in vederea realizarii scopului propus. de a intelege si suporta consecintele faptelor sale. intoxicatia cu oxid de carbon se poate realiza numai pe cale respiratorie.30 ore daca stomacul contine alimente. o progresiv apar tulburari auditive si vizuale. Intoxicatia cu oxid de carbon – este destul de frecventa si se intalneste accidental. ameteli.). aprecia. o in special o slabiciune a membrelor inferioare. uneori ca intoxicatii profesionale. accepta. in vederea determinarii responsabilitatii juridice. varsaturi.reprezinta cantitatea de alcool din sange la un moment dat. confuzie si somnolenta. referitor la discernamantul persoanei examinate. dupa ingestia unei cantitati de alcool. 28. fiind prezumata (iresponsabilitatea trebuie demonstrata). si se manifesta prin: o dureri de cap. astfel incat acesta trebuie sa se demonstreze (daca persoana respectiva avea discernamant in momentul comiterii faptei ilicite. sa premediteze si sa actioneze cu intentie (directa.

fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze certificatul medico-legal. daca persoana respectiva isi poate sustine propriile interese. raportul medico-legal de expertiza si cel de constatare) Tipuri de examinari medico-legale care pot fi solicitate: traumatologice.reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a provoca limita bolii psihice. perseverare sau metasimulare: dupa ce s-a vindecat continua sa spuna ca are in continuare aceleasi simptome. o asociativa – in penitenciare. sa se decida asupra oportunitatii instituirii masurilor de siguranta cu caracter medical prevazute de Codul penal (ex. in functie de eventuala patologie psihica evidentiata. acesta este redactat la solicitarea persoanelor si are acelasi valoare probatorie ca si un raport de expertiza sau de constatare medico-legale. Simularea . in consecinta. toxicologice.sa se stabileasca capacitatea psihica la momentul examinarii si. Disimularea – reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a ascunde boli. 23 . examinari ale capacitatii de munca. simularea postfaptica sau tardiva (dupa comiterea faptei antisociale): o solitara – subiectul isi modifica comportamentul. sa se aprecieze periculozitatea sociala. sa se faca recomandari medicale de tip profilactic si preventiv. internarea medicala). in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale. Examinari medico-legale (tipuri. pentru amanarea/intreruperea executarii pedepsei pe motiv de boala etc. examinari pt stabilirea filiatiei/paternitatii. precum si daca aceasta poate participa la desfasurarea procesului penal. stimulare. ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei. respactiv a starii de sanatate. 29. Modalitati de simulare: simularea prefaptica sau initiala (simularea preventiva). psihiatrice. simularea exagerata: amplificatoare (amplifica simptomele pe care le are) si suprasimulare (adauga simtome noi). in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei. Certificatul medico-legal – intocmit de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si diferite alte consultari medicale de specialitate. Forme de simulare: simularea creatoare: boala sau automutilare. raportata la gravitatea faptei comise. certificatul medico-legal.: obligarea la tratament medical.

evaluarea gravitatii leziunilor traumatice. constatarea medico-legala ceranduse imediat dupa inceperea urmaririi penale. Hemoragia externa Caracteristicile hemoragiei externe din sursa venoasa: sangerarea ambudenta. Situatii in care expertiza medico-legala este obligatorie (in dreptul penal): in cazul infractiunii de omor deosebit de grav . sangele are un aspect negricios. in cazul infractorilor minori (14 – 16 ani). fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze raportul de expertiza medicolegal. 24 . culoarea sangelui este de un rosu aprins. obiectivitatea circumstantelor de producere a leziunilor traumatice. o indiferent de perioada de timp care a trecut de la producerea leziunii traumatice. 30. Obiectivele expertizei medico-legale in traumatismele nemortale: demonstrarea realitatii traumatismului.Raportul medico-legal de expertiza – elaborat de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si alte consultari medicale de specialitate reclamate pentru precizarea dianosticului. formand asa-numita balta de sange langa cadavru. datorita vitezei mari de circulatie a sangelui din artere. b) indirecta. acest raport de constatare are caracter de urgenta si se rezuma la consemnarea si cercetarea mai putin profunda a situatiilor care fac obiectul constatarii. raportul de expertiza medico-legal este intocmit la solicitarea organelor de urmarire panala sau a instantelor de judecata si se poate dispune: o in oricare din fazele procesului penal sau civil cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei. c) complexa. o cand exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau a schimbarii unor situatii de fapt. raportul de constatare medico-legal se poate dispune: o numai in faza urmaririi penale. Raportul medico-legal de constatare – elaborat de regula de catre un singur medic legist si este intocmit la solicitarea organelor de urmarire penala sau a instantelor de judecata. stabilirea cauzalitatii medico-legale: a) directa sau primara.cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli asupra starii psihice a individului/ inculpatului. acest raport de expertiza nu are caracter de urgenta si se bazeaza pe o investigatie amanuntita a tuturor aspectelor cu caracter medical. Caracteristicile hemoragiei externe din sursa arteriala: sangele este sub forma unei arteziene. examinarea mamei in cazul pruncuciderii. sange este aruncat in strop la distanta diferite.

NOTA: subiectele de mai jos se regaseau intr-o lista de notite de la curs. dupa nastere.31. primita de mine si pe baza careia am facut sinteza. si anume: etapa de aport – in care aerul inspirat patrunde prin orificiile respiratorii. o iar dioxidul de carbon. scaderea concentratiei de oxigen (hipoxie) sau absenta oxigenului (anoxie) se poate produce in oricare din etapele procesului respirator. zona efectelor otologice – la copii sau la adulti cu rezistenta scazuta a organismului la zgomot intens si care poate provoca moartea. este transportat catre locurile de utilizare. Asfixiile – procesul respirator si etapele sale Procesul respirator – se desfasoara in trei etape. care se afla intr-o stare de tulburare psihica pricinuita de nastere. nu sunt periculoase pentru viata subiectului. Fonotraumatismul Fonotraumatismul – reprezinta zgomotul care este responsabil de poluarea sonora. etapa de utilizare – presupune folosirea oxigenului pentru respiratia celulara a fiecarui testut sau organ. fiind descrise: zona linistita (0-30 dB). concomitent cu producerea de dioxid de carbon. zona efectelor neuro-psihice. insa le-am trecut la final intrucat in o alta lista de subiecte nu se regaseau. in functie de intensitatea zgomotelor. insa – nu stiu cum sa zic – eu personal o sa merg si pe noroc un pic) 33. localizarea lor concorda cu scopul urmarit. Diverse alte subiecte Caracteristicile leziunilor traumatice autoprovocate: sunt dispuse in regiuni accesibile propriilor maini. se pot deosebi: 25 . a copilului nou-nascut viu. zona efectelor fiziologice. 32. anume diverse tesuturi si organe. in functie de etapa in care survine perturbarea functiei respiratorii. rezultat in urma proceselor metabolice. prin orificiile respiratorii. legat de hemoglobina continuta de hematii. de catre mama sa naturala. iar la ZI nu s-au predat (atuncati o privire peste ele.consta in uciderea imediata. strabate caile aeriene si ajunge in plamani. prin intermediul sangelui: o oxigenul. astfel. Pruncuciderea . de cele mai multe ori insotite de leziuni traumatice de ezitare. etapa de transport – presupune transportul gazelor in dublu sens. este transportat inspre exteriorul organismului. campul auditiv acopera sunete intre 0 si 110 dB.

 violente (asfixii). boli ale sangelui etc. 35. pentru ca ulterior sa se instaleze coma. ameteala. cand cantitatea de sange este redusa.o anoxii de aport (anoxii anoxice) – in aceste cazuri cantitatea de oxigen care ajunge la plamani este insuficienta sau absenta. De precizat: expunerea organismului la o atmosfera viciata va determina aparitia unor tulburari de tipul: transpiratie. luxatia si entorsa) Fractura – reprezinta o intrerupere a continuitatii unui os. metan) sau viciate (cu o concentratie crescuta de dioxid de carbon.  anoxii anemice. 26 . concomitent cu acumularea de dioxid de carbon. fie cauze neviolente (modificari de pH in alcaloze sau acidoze). in final. sangele nu-si poate indeplini functia de transportor. asfixii chimice. datorita unor hemoragii masive. care au ca mecanism scaderea/absenta oxigenului in aerul inspirat sau imposibilitatea efectuarii inspiratiei. acestea pot fi:  anoxii stagnante. jena respiratorie (dispnee). uneori precedata de halucinatii si. 34. o anoxii de utilizare (anoxii histotoxice) – se caracterizeaza prin imposibilitatea celulelor de a folosi oxigenul adus de sange. acestea pot fi: asfixii in spatii inchise. o anoxii de transport – cazuri in care. decesul.). caracterizate prin alterarea compozitiei chimice normale a aerului atmosferic inspirat. atunci cand sangele nu circula cu viteza normala datorita unor disfunctii cardiovasculare. desi cantitatea de oxigen care patrunde in plaman este suficienta. asupra caruia a actionat un factor mecanic. Asfixiile chimico-atmosferice (anoxia toxica) Asfixiile chimico-atmosferice – reprezinta totalitatea formelor de anoxie anoxica (de aport) de cauza violenta.  acestea pot avea fie cauze violente (intoxicatii cu acid cianhidric. desi in cantitate suficienta. tumori de laringe etc.). asfixii prin aer viciat.. acestea pot fi provocate de cauze:  neviolente (patologice). o cand oxigenul este inlocuit cu gaze inerte (azot. precum: pneumonii. barbiturice etc. cresterea temperaturii si a umiditatii si acumularii de substante organice rau mirositoare. sete. anume diverse boli care impiedica desfasurarea normala a ventilatiei. toxic – se pot produce prin doua circumstante: o cand cantitatea de oxigen atmosferic scade treptat. Leziunile traumatice osteoarticulare (fractura. hidrogen sulfurat etc.

Entorsa – reprezinta o suprasolicitare a unei articulatii. fracturile mai pot fi: o cu deplasare – raman in axul lor. Leziunile partilor moi in zona craniocerebrala sunt asemanatoare cu cele din alte regiuni ale corpului. fracturi mediate – se produc sub presiunea unor linii de forta care se transmit prin intermediul altor structuri osoase. cand pielea ramane integra.- din punct de vedere al mecanismului de producere. explozia craniana. fracturile pot fi clasificate in: o fracturi directe – apar in locul in care a actionat forta traumatica. Leziunile craniului – anume fracturile craniene care. o fara deplasare – oasele se deplaseaza. nedenivelate sau denivelate (apar atunci cand suprafata agentului traumatic este mai mare de 16cm2). care reprezinta cea mai frecventa plaga intalnita la nivelul scalpului. umflatura. precum: echimozele si hematoamele. acestea pot fi: fara solutie de continuitate. fracturi indirecte – apar la distanta de locul de impact si pot fi iradiate sau izolate. semne de identificare a unei entorse: roseata. dupa mecanismul lor de producere. o fracturi indirecte – apar la distanta de locul de impact. cu solutie de continuitate: excoriatii. si pot fi: o liniare – pot fi rectilinii.  se pot produce prin: flexie.produc mai multe linii de fractura care se intersecteaza si care pot fi denivelante sau nedenivelante. de asemenea. sub forma plagii plesnite. Luxatia – reprezinta pierderea raporturilor anatomice normale dintre oasele unei articulatii. Leziunile meningocerebrale – constau in urmatoarele tipuri de hematom. pot fi: fracturi directe – apar la locul de actiune al agentului traumatic. caldura si durere.: plaga contuza. si anume: 27 . Traumatismele craniocerebrale Traumatismele craniocerebrale pot fi: leziuni ale partilor moi. tractiune sau smulgere. o particulare – precum aschierea. rasucire. o cominutive . in raport cu natura agentului traumatizant si cu modul de producere al traumatismului. o inchise sau deschise. prin transmiterea liniilor de forta. circulare.cand intre fragmentele de os exista spatii libere. o orificiale – cand se produce o lipsa de substanta osoasa. avand un aspect de „saci de nuci”. o deluscente . sau sub forma plagii taiate). insa cu pastrarea raporturilor anatomice normale dintre oasele articulatiei. 36. o cominutive – in cazul carora oasele se fractureaza in fragmente multiple si care se produc de regula prin cadere. leziuni osoase (fracturi craniene) si leziuni ale continutului cutiei craniene. precum si complete sau incomplete. plagi (ex.

Leziunile traumatice specifice la nivelul creierului . fiind o leziune de obicei direct si neconditionat mortala. care apare brusc si este complet reversibila. leziunile de gravitate mare. 28 . fiind netraumatic (ex. fracturi (in special ale oaselor nazale). aceasta necesita cel putin. exista si traumatisme de intensitate medie cu modificari profunde ca: hematoame. Traumatismele gatului Traumatismele gatului – orice leziune traumatica la acest nivel poate avea consecinte grave. insa. plagile arcadei orbitale – ca de exemplu plaga contuza (fractura de os zigomatic). caracterizat prin pierderea scurta. leziunile contuzive ale gatului pot intensifica diferite formatii anatomice. extrem de rar producanduse prin cadere. temporara a starii de constiinta. pot avea si consecinte de ordin estetic sau functional prin lezarea organelor de simt. 38. 35-40 de zile de ingrijiri medicale. cu distrugere de substanta nervoasa in jurul focarului. hematomul subarahnoidian – rezulta hemoragii care pot fi limitate (traumatice) sau difuze (netraumatice). putand fi acut. cu o simptomatologie neurologica grava si produsa prin lovire cu sau de un corp dur. sechelele traumatismului craniocerebral pot provoca infirmitati fizice permanente (ex. leziuni dentare. contuzia cerebrala – reprezinta o modificare morfofunctionala mai severa a sistemului nervos central. situata fie in locul de impact. hematomul intracerebral – apare la nivelul creierului. care produc complicatii sau sechele si care necesita ingrijiri medicale de durata mare.hematomul extradural – exclusiv traumatic. situate in zona fetei/capului. constand din mici hemoragii. o hematoamele din tesuturile moi se pot produce prin lezarea unor vase sau chiar ruperea unor fibre musculare. subacut sau cronic. Traumatismele buco-maxilo-faciale Traumatismele buco-maxilo-faciale – sunt frecvente. fractura de mandibula – are ca mecanism comprimarea. fracturi ale maxilarului.: accident vascular cerebral). avand uneori consecinte grave.: cazul lovirii pasive ori al caderii). limitandu-se la un singur os. de asemenea. fractura de piramida nazala necesitand intre 13 si 15 zile de ingrijiri medicale. De precizat: din punct de vedere medico-legal. in cazuri simple. putand fi unilateral sau bilateral si producandu-se prin mecanism de deceleratie (ex. de pilda.: craniectomia). 37. dilacerarea cerebrala – reprezinta o plaga a creierului. hematomul subdural – apare intre duramater si leptomeninge.acestea pot consta in: comotia cerebrala – reprezinta un sindrom functional. Exemple de traumatisme buco-maxilo-faciale: fracturile oaselor nazale – prin lovire activa. de cele mai multe ori avand o intensitate mica si fiind limitate la tegumente sau la nivelul organelor de simt. fie la polul opus.

pe gat. dupa cum femeia a fost sau nu virgina in momentul savarsirii violului. insa pot aparea si in cazul sinuciderilor (ex. 197). in cazul a numeroase focare de fractura.: taierea vaselor din zona antebratelor). ale coapselor.in urma unor lovituri puternice. echimoze). Pentru expertizarea medico-legala a violului sunt de rezolvat doua probleme importante: probarea raportului sexual si probarea lipsei de consimtamant a victimei sub o forma oarecare . de asemenea. obiectul cauzator putand sa atinga si alte organe ori tesuturi. constrangerea fizica sau imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa – constrangerea se probeaza medico-legal prin gasirea urmelor de violenta (excoriatii. la membrele superioare ori zona gambei piciorului. infractiunea de viol constituie raportul sexual cu o persoana de sex feminin. Traumatismele membrelor Traumatismele membrelor – pot fi mortale atunci cand intereseaza vasele mari de sange. de asemenea. pe membrele superioare.probarea raportului sexual se face in mod diferit. 29 . 40. precum in cazul accidentelor de circulatie. in jurul gurii.: zona antebratului. prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa. Violul (expertiza medico-legala a violului) Violul – potrivit Codului penal (art. partea obiectiva a realitatii unui raport sexual o constituie prezenta rupturilor himenului (important pentru expertiza este diagnosticul de ruptura recenta). la membrele inferioare). urme care se cauta la nivelul fetelor anterioare. 39. traumatismele membrelor apar mai frecvent in cadrul accidentelor rutiere. traumatismele membrelor pot determina moartea si prin soc traumatic. laringe). plagile la nivelul gatului pot leza nervi. se pot produce leziuni grave ale cailor respiratorii superioare (trahee. avand drept consecinte afectarea si altor formatii anatomice. o daca a fost virgina. determinand hemoragie externa (ex. o acest diagnostic este posibil intr-un interval de 7-10 zile de la producerea raportului sexual. torace (sani).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful