P. 1
Medicina Legala - Studiu v2

Medicina Legala - Studiu v2

|Views: 73|Likes:
Published by Alexandru Bucur

More info:

Published by: Alexandru Bucur on May 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/12/2013

pdf

text

original

Medicina legala - invatat

1. Medicina legala (notiune/definitie)

Medicina legala – reprezinta o disciplina medicala de sinteza, situata la granita dintre stiintele medico-biologice si cele socio-juridice, care are drept scop sprijinirea competenta a justitiei ori de cate ori pentru lamurirea unei cauze judiciare sunt necesare anumite precizari cu caracter bio-medical. de precizat: domeniul sau obiectul de activitate al medicinii legale consta in: o studiul aspectelor legate de moarte (felul mortii, cauzele si semnele mortii etc.), prin examinarea cadavrului sau a fragmentelor de cadavru, indiferent de intervalul de timp; o studiul persoanei fizice (anume omul viu) sau a documentelor medicale ce apartin acesteia, de exemplu in scopul probarii unor violente exercitate asupra sa, a existentei discernamantului etc. 2. Structura retelei de medicina legala

Activitatea de medicina legala din Romania se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 459/2001 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala. Reteaua de medicina legala este organizata la nivel national si are o structura piramidala, fiind compusa din urmatoarele nivele de competenta: Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici”, Bucuresti – unitate cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Sanatatii; in cadrul acestuia: Institute zonale de medicina legala – unitati cu personalitate juridica in subordinea administrativa a Ministerului Sanatatii care isi au sediul in centre medicale universitare: Cluj, Iasi, Timisoara, Targu-Mures, Craiova; o in cadrul acestora functioneaza cate o comisie de control si avizare a documentelor medico-legale. Servicii medico-legale judetene – functioneaza in orasele resedinta de judet fiind subordonate, din punct de vedere administrativ, directiilor de sanatate publica; Cabinetele de medicina legala – se afla in structura organizatorica a serviciilor de medicina legala judetene. Activitatea de medicina legala din Romania: se realizează de către medicii legişti încadraţi in instituţiile de medicina legala; se desfăşoară cu respectarea principiului teritorialităţii si al competentei; este coordonata de ministerul sanatatii si familiei si din punct de vedere administrativ de Ministerul Sănătăţii. 3. Consiliul superior de medicina legala

Consiliul superior de medicina legala – coordoneaza activitatea de medicina legala, din punct de vedere stiintific si metodologic, impreuna cu Ministerul Sanatatii, in vederea asigurarii unei practici medico-legale unitare pe intreg teritoriul tarii;

1

acesta este condus de un presedinte, desemnat prin votul majoritatii membrilor consiliului, pe o perioada de 2 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului; consiliul superior de medicina legala se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin 1/3 din numarul membrilor sai. 4. Comisiile mixte

Comisiile mixte – se constituie prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului justitiei, in vederea realizarii controlului si al verificarii ori de cate ori exista indicii cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale in desfasurarea activitati ide medicina legala; comisiile mixte sunt alcatuite dintr-un numar par de membrii (minim 4), reprezentati de medici legisti, in activitate cu gradul de medic primar, din cadrul Ministerului Sanatatii si juristi din cadrul Ministerului Justitiei; o in componenta comisiilor mixte numarul medicilor legisti trebuie sa fie egal cu numarul juristilor; o de asemenea, in comisiile mixte pot fi cooptati si alti specialisti din Ministerul Sanatatii sau Ministerul Justitiei. in situatia in care sunt constatate nereguli cu privire la modul de desfasurare a activitatii de medicina legala, care pot atrage responsabilitatea si sanctiunea medicilor legisti respectivi, comisia mixta poate sesiza, dupa caz, Colegiul Medicilor din Romania sau organele judiciare. 5. Consiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala

Consiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala – urmareste evaluarea activitatii de medicina legala si a activitatii de control desfasurate de comisiile mixte, fiind alcatuit din: ministrul sanatatii, in calitate de presedinte; ministrul justitiei; ministrul administratiei si internelor; procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; directorul general al Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici”, Bucuresti; directorii institutelor zonale de medicina legala. de precizat: consiliul se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar si adopta masurile prin care poate fi imbunatatita activitatea de medicina legala, in vederea realizarii unui act de justitie cat mai eficient. 6. Legatura de cauzalitate (din perspectiva medico-legala)

Legatura de cauzalitate – este o notiune ce exprima corelatia (dependenta) dintre traumatism si prejudiciul generat (leziune traumatica sau deces), aceasta definind relatia care se poate stabili intre actiunea traumatica si efectul (posttraumatic) constatat. Legatura de cauzalitate poate fi: primara sau directa:

2

de aceeasi valoare sau adjuvante. moartea constituie incetarea definitiva si ireversibila a vietii prin oprirea functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie) care determina disparitia individului ca entitate biologica. neesentiale). exemplu: o plaga perforata a obrazului produsa cu un obiect dur de tip intepator confera o anumita gravitate faptei agresorului. reprezentand o sinteza a tuturor proceselor mecanice. 8. in conformitate cu prevederile Codului penal. 7. reactivitate/excitabilitate. la realizarea efectului. viata constituie o forma superioara de miscare a materiei. pentru ierarhizarea lor. realizanduse astfel o discriminare intre cauzele concuratoare (asociate. spre deosebire de lovirea cu pumnul in regiunea mandibulara si fractura dubla de mandibula consecutiva. raportul de cauzalitate va folosi juristului pentru incadrarea diferentiata a faptelor. (auto)reproducere. pentru a se putea stabili. tertiara sau asociativa (dublu conditionata) – atunci cand. fizice si chimice care au loc in organism si care se caracterizeaza prin: metabolism. in functie de gravitatea leziunii posttraumatice a carui responsabilitate se atrbuie fiecaruia in parte. secundara sau indirecta – atunci cand intre traumatism si efect se interpune o Raportul de cauzalitate – este o notiune ce presupune compararea leziunilor traumatice evidentiate si a obiectelor traumatice care le-au generat. 9.  traumatismul agraveaza patologia preexistenta. in lista acestor factori elementul traumatic nu ar fi fost suficient sa genereze efectul. rezulta astfel doua posibilitati:  factorii preexistenti agraveaza efectele traumatismului. raportul de cauzalitate are aplicabilitate in cazul existentei mai multor agresori. de care este invinuit un alt agresor. cat si o complicatie aparuta posttraumatic a carei etiopatogenie este greu sau chiar imposibil de apreciat in ce masura acesta tine de fondul patologic preexistent sau de efectele traumatismului in sine. cu mai multi agresori. o mediata/conditionata. Tanatologie – definitia vietii si a mortii Tanatologia medico-legala studieaza problematica mortii organismului uman. gravitatea faptei fiecaruia si implicit sanctiunea juridica adecvata. calificata ca atare ori de cate ori intre traumatism si efect nu se interpune nimic. variabilitate si evolutie.complicatie. Raportul de cauzalitate (din perspectiva medico-legala) o imediata/neconditionata. prin prisma leziunilor traumatice produse victimei. astfel. Tanatologie – etapele mortii 3 . care se stabileste atunci cand intre traumatism si consecintele posttraumatice actioneaza ori se interpun factori preexistenti cu rol favorizant. participa atat patologia preexistenta.

. formele agoniei: o agonia constienta sau lucida. cand individul este prezent in mediu. Moartea biologica sau definitiva – etapa ireversibila. care se caracterizeaza prin incetarea functiilor vitale (cardiocirculatorie si respiratorie). o insa. Moartea clinica – etapa intermediara intre viata si moartea definitiva (biolgica). in conditii de hipotermie se apreciaza ca durata mortii clinice poate creste pana la 15-20 de minute. pana la ultimul care este auzul). cu respiratie rapida.Etapele mortii – indiferent de felul sau cauza mortii. individul nemaiputand reveni la viata prin metode de resuscitare. moartea clinica si moartea biologica sau definitiva. in care individul parcurge o stare de excitatie psihomotorie (miscari dezordonate). in care apar transpiratii reci. ore. 4 . de precizat: instituirea masurilor de protectie cardio-circulatorie si respiratorie. in care perioadele de luciditate alterneaza cu cele delirante. o de „privire fixa”. agonicii sunt considerati iresponsabili pentru faptele sau actele comise. este nelinistit. ca de exemplu cazul zdrobirilor de organe vitale. dar regulata. respiratia devine neregulata. ireversibila spontan. ca de exemplu in cazul unor boli cronice. si anume: agonia. o agonia inconstienta sau deliranta. in care fenomenele tanatologice se impun fata de cele biologice. precum in cazul unor intoxicatii ori asfixii. ritm respirator etc. cianoza extremitatilor. organismul uman parcurge urmatoarele etape sau faze evolutive. o in lipsa aplicarii metodelor de resuscitare cardio-circulatorii si respiratorii. secunde). pulsul este slab etc. producandu-se o diminuare a functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie). o de imobilitate. agoniile pot fi: o lungi (zile.. moartea clinica nu poate dura mai mult de 5 minute. de precizat: data fiind existenta tulburarilor psihice. cand extremitatile se racesc si simturile dispar progresiv (in primul rand vazul. cu exprimari incoerente. in evolutia sa.. agonia parcurge urmatoarele faze: o euforica sau de preagonie. o agonia alternanta. poarta conversatii si isi urmareste parametrii functionali: puls. aflate la limita viata-moarte. o absente. Agonia – etapa premergatoare mortii. intrun interval de timp optim (de la debutul mortii clinice). halucinatii etc. poate readuce individul la viata. fara ca la nivelul sistemului nervos central sa se instaleze leziunile ireversibile. dupa instalarea mortii definitive pot fi puse in evidenta semnele mortii. minute). durata mortii clinice – din momentul incetarii functiilor vitale si pana la instalarea leziunilor ireversibile la nivelul sistemului nervos central. o scurte (minute.

catre exterior. plaman (activitatea sistemului respirator). degetele mainilor in semiflexie. midriaza (dilatarea pupilei peste 4mm si care nu raspunde la stimulul luminos). o coma de grad III – coma profunda. deshidratarea – se produce datorita diminuarii lichidelor din zonele/straturile superficiale ale pielii. o tipuri: sincope emotive. sincope dupa consum de alcool etc. sincope dupa o durere puternica. lipotimii.Moartea aparenta – se caracterizeaza prin o reducere foarte accentuata a functiilor vitale si a activitatii sistemului nervos central. deoarece este influentata in mod direct de temperatura mediului in care a stat cadavrul. daca se inteapa corpul intr-o anumita zona nu curge sange etc. Semnele negative de viata – prezinta urmatoarele caracteristici: apar imediat dupa incetarea functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie). o de precizat: profunzimea starii de coma se poate aprecia in functie de raspunsul motor. Semne pozitive precoce de moarte: racirea cadavrului (algor mortis) – fenomenul de cedare a caldurii. o coma de grad IV – coma depasita. o deshidratarea nu are valoare in stabilirea datei mortii. mai rapid sau mai lent in functie de temperatura mediului ambiant. in conditiile intreruperii circulatiei sanguine. cazuri de moarte aparenta: coma (somnul profund) – stare patologica. datorita lipsei circulatiei sanguine. o are o valoare orientativa in stabilirea datei/orei mortii. moarte aparenta). tipuri: o coma de grad I – subcoma. nu se simte pulsul. nepermitand sustinerea diagnosticului de moarte reala (fiind prezente si in sincope. sunt date de alterarea „trepidului vital”: creier (activitatea sistemului nervos). sincope cardiace. au valoare orientativa. ocular si verbal. lipotimia (lesinul) – reprezinta o sincopa falsa prin abolirea de scurta durata a starii de constienta insotita de pierderea tonusului postural dar cu mentinerea functiilor vitale la parametrii optimi. cardio-circulatorii si respiratorii. nu se percep contractiile inimii. caracterizata prin pierderea partiala sau totala a constiintei. de inhibitie a activitatii nervoase superioare. o coma de grad II – coma propriu-zisa. sincopa – constituie pierderea brusca si de scurta durata a constiintei prin anoxie cerebrala generate de oprirea circulatiei sau a respiratiei. de precizat: ca semne negative de viata pot fi: pleoape intredeschise. 10. 5 . Tanatologie – semnele de moarte Semnele mortii sunt acelea pe baza carora este sustinuta realitatea decesului unei persoane. cord (activitatea sistemului cardio-circulator). a mobilitatii voluntare si a sensibilitatii constiente cu pastrarea (la parametrii redusi) a functiilor vegetative fundamentale. prin evaporare. musculatura flasca.

 pietrificarea (mineralizarea) – se produce prin mineralizare postmortem (cu saruri de calciu). dar si a omului. o de precizat: apare dupa 1-3 ore de la deces. ventilatie buna si umiditate scazuta sau absenta. autoliza – fenomen cadaveric distructiv.  congelarea (inghetarea) – caz in care cadavrul se pastreaza pe perioade indefinite. sub influenta enzimelor proprii organismului. precoce care se desfasoara in absenta microbilor. o distrugerea cadavrului – poate fi consecinta a actiunii vietuitoarelor (animale.  lignifierea (tabacirea) – forma particulara de mumifiere.: mlastini acide. modificari semiconservatoare – caz in care cadavrul mai poate fi identificat si eventualele leziuni traumatice externe mai pot fi recunoscute. terenurile de turba). care se produce in mediile bogate in acid tanic si humic. Semne pozitive tardive de moarte – in functie de conservarea aspectului cadavrului si inclusiv a leziunilor traumatice. chimice (substante caustice) sau mecanice (dapasaj). cu reactie puternica (ex. o autoliza precede fenomenul de putrefactie si duce la ramolirea si lichefierea tesuturilor si a organelor. in mod intentionat sau accidental. dar cu o oarecare dificultate. acestea pot fi: modificari distructive: o putrefactia – se desfasoara sub influenta germenilor microbieni (aerobi si anaerobi). in final. sub influenta fortei gravitationale si in lipsa circulatiei sangelui. rigiditatea cadaverica (rigor mortis) – consecinta intaririi/contracturii muschilor scheletici. se pune in evidenta la nivelul articulatiilor.  formarea sapunului de cadavru inhiba putrefactia. sub conditii de mediu favorabile reprezentate prin: temperatura crescuta. insa dupa 6 . prin metode fizice (incinerarea). lacuri etc.lividitatile cadaverice (livor mortis) – pete rosiatice-violacee care apar prin distributia/acumularea sangelui in zonele declive (de jos) ale cadavrului. continuand autoliza si generand. insecte etc. modificari conservatoare – acestea pot fi: o naturale – precum:  mumificarea – presupune deshidratarea generalizata a cadavrului.). se instaleaza in sens cranio-caudal si dispare in aceeasi ordine in care a aparut. o adipoceara (saponificarea sau sapunul de cadavru) – fenomen cadaveric tardiv care apare dupa putrefactie si care macereaza pielea si permite contactul apei cu tesutul adipos.: balti. oxigen in cantitate redusa (sau absent) si mediu umed (ex.).  conditii de mediu prielnice saponificarii: temperatura ridica. descompunerea cadavrului.

religie etc. cadavre neindentificate sau scheletizate. in unele cazuri.). decesul care survine in custodie (ex. aceasta poate fi: naturala – de batranete. moartea violenta poate fi: o prin actiune directa a agentului asupra organismului uman (ex.: moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate). legi referitoare la desfasurarea unor activitati sociale. datorita cauzelor si circumstantelor. boli organice etc. o executia capitala – pedeapsa cu moartea este o circumstanta particulara de deces a unei persoane care a fost condamnata printro hotarare definitiva data de o instanta judecatoreasca. cu intentie (directa) dar si din culpa.  de asemenea. de cele mai multe ori. fiind cel mai frecvent tip de deces. se considera urmatoarele situatii ca fiind un caz de moarte suspecta de a fi violenta: decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost verificata periodic.: intoxicatiile provenite in timpul spitalizarii). o artificiale – precum mentinerea in camere frigorifice. patologica. casnice etc.desghetare procesul de putrefactie avanseaza foarte rapid. de munca. imbalsamarea si plastifierea. feroviare. intruna din celelalte doua morti. Tanatologie – felul mortii Moartea violenta – apare din actiunea unor agenti traumatici externi. Moartea neviolenta – determinata exclusiv de cauze interne. 11. o sinuciderea – act autolitic (in functie de societate. accidentul ca urmare a unor greseli produse in activitatea de asistenta medicala: tratament incorect. spanzurare etc.. ca eveniment final al evolutiei unei afectiuni. Moartea suspecta de a fi violenta – care poate fi inclusa. o omorul (crima) – consecinta a hetero agresiunii umane.: plagi impuscate in cap..  in aceasta categorie intra si omorul savarsit la rugamintea sau cu acceptul victimei. precum:  accidente rutiere. accidental. precum si decesul care survine in timpul unei misiuni de serviciu. 7 . reprezentata prin procese fiziologice de imbatranire. produs. produsa cu intentie (directa sau indirecta) ori cu praeterintentie. poate surveni in urmatoarele imprejurari: o accidente – situatii in care decesul survine ca o consecinta a nerespectarii unor norme.). o prin actiune indirecta a agentului traumatic (ex. nesupraveghere etc. din punct de vedere al modului de actiune al agentului traumatic extern.

la care datele de ancheta pun in evidenta un moment traumatic. la o persoana fara o patologie diagnosticata ori cu o afectiune cronica. rapid. aceasta se executa numai in baza unui document oficial. Autopsia medico-legala (obligatorie) Autopsia medico-legala – denumita si judiciara sau oficiala. chimic ori biologic). de regula. o moartea de cauza necunoscuta (ex. rudele.  decesul survenit intr-un loc public sau izolat. aflata in tratament si a carei evolutie nu presupunea acest deznodamant. o cauza mortii este suspecta de a fi violenta. toracica si abdominala).decese survenite in locuri publice sau izolate. dupa efectuarea autopsiei medico-legale.: atunci cand familia.) si pana la deces. are urmatoarele particularitati: este efectuata numai de catre medicul legist. moartea functionala (dinamica) – care la autopsie nu pune in evidenta nici o leziune si nici o modificare a organelor (in esenta nimic traumatic). fara a mai fi necesar acordul reprezentantilor legali.se produce brusc. datele obtinute sunt trecute imediat intr-un raport de autopsie medico-legala. 8 . scris.  decesul care survine in custodie.  decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost verificata periodic etc. se executa la unitatea medico-legala pe a carei raza teritoriala s-a produs decesul persoanei sau unde a fost gasit cadavrul. cunoscutii nu pot proba cu documente medicale o patologie prin care sa se poata explica decesul). moartea subita . 13. epigastrice etc. autopsia medico-legala trebuie sa fie completa (craniana. o determinare psihica (ex. in urmatoarele cazuri: o moarte violenta.: stresul psihic intens duce la deces). emis de un organ de ancheta abilitat. fizic. aceasta avand. dar cu o reactivitate particulara. Reactia vitala in medicina legala Reactia vitala (definitie) – reprezinta totalitatea modificarilor locale (tesuturi. chiar si atunci cand a trecut o perioada de timp intre evenimentul traumatic (accident. al statului. agresiune etc. decesul unui pacient in timpul sau la scurt timp dupa o interventie medicochirurgicala. petrecut cu putin timp anterior decesului. autopsia medico-legala este obligatorie. 12. moartea prin inhibitie (reflexa) – se produce la indivizii sanatosi. in plina stare de sanatate. o exemplu: lovirea puternica a zonei laringiene. organe) si/sau generale (ale intregului corp) care apar in organismul uman viu. iar moartea poate fi pusa in legatura cu acel eveniment. ca raspuns la actiunea unui agent traumatic (mecanic. ca de exemplu:  moarte subita.

retractia tesuturilor sectionate – presupune indepartarea marginilor plagii. fapt ce da impresia de lipsa de tesut. crusta – caracteristica plagilor sau excoriatiilor si necesita un interval mai mare de supravietuire pentru a se putea forma. iar cheagurile de sange care se produc post-mortem nu sunt (au suprafata lucioasa. astfel. denumit embol. cu agonie indelungata. reactiile enzimatice – prin care pot fi diferentiate hemoragiile tisulare de lividitatile cadaverice (peroxidaze. pseudoperoxidaze). continut gastric. inflamatia – reactie de raspuns a organismului viu la actiunea unor factori sau agenti de mediu. tesuturi. embolia – anume prezenta in vasele sangvine a unui element. neteda. incepand cu a 11a zi de la constituirea hemoragiei tisulare apare o coloratie galben-bruna cu tenta rosiatica. Reactii vitale propriu-zise generale – din aceasta categorie fac parte urmatoarele: aspiratul pulmonar – constituie punerea in evidenta la nivelul alveolelor pulmonare a diferitelor elemente: sange. s-a constat ca moartea nu se instaleaza in mod simultan si brusc in toate celulele si organele corpului uman. Reactii post-vitale – constituie totalitatea fenomenelor de viata reziduala a unor celule. transformarile hemoglobinei – in functie de etapele de degradare a hemoglobinei.reactia vitala reprezinta un criteriu de diferentiere a leziunilor traumatice din timpul vietii de cele produse dupa moarte. umeda). pamant etc. de exemplu: 9 . care sa faca dovada existentei respiratiei in momentul contactului cu materialul aspirat. o ulterior. Reactii vitale propriu-zise locale – de regula. Reactia vitala propriu-zisa – cuprinde modificarile posttraumatice cu caracter cert vital. din aceasta categorie fac parte: hemoragia tisulara – denumita si infiltrat sangvin sau hemoragic. organe sau parti din organism dupa incetarea vietii. datorita hemoragiei interne sau externe. straine. septicemia – infectie generalizata a organismului. depistarea substantelor toxice in sange si/sau in diferite organe – exemplu: prezenta unor substante toxice. material care in mod normal nu face parte din sange. in stomac ridica semne de intrebare asupra momentului in care au fost introduse ori administrate. anemia – reprezinta consecinta unor mari pierderi de sange. care in mod sigur au survenit in timpul vietii. apa.. se pot descrie urmatoarele variatii de culoare: o initial coloratia este rosiatica (posttraumatica). sunt descrise in mortile lente. o incepand cu 2-3 zile capata o coloratie ruginie sau galbioara. avand drept scop anularea sau diminuarea consecintelor posttraumatice (repararea tesutului lezat). socul – reactie complexa neuro-endocrina-umorala de raspuns al organismului la actiunea unui stimul agresogen. coagularea – cheagurile de sange care se formeaza in timpul vietii sunt aderente la tesuturi.

: spanzurarea in picioare). deasupra planului de sprijin. fiind intrerupt in zona nodului atunci cand latul este cu perimetru fix. alta decat cea a propriului corp atras de forta gravitationala. prin caile respiratorii. aruncarea unui cadavru de la inaltime in scopul producerii unor leziuni traumatice prin care sa se mascheze mecanismele reale ale decesului etc. asupra latului care comprima gatul actioneaza: o agresorul care trage de capetele latului (latul sicilian).o un individ care s-a impuscat in inima a reusit sa se spanzure dupa aceea. Reactii post-mortem – reprezinta totalitatea leziunilor traumatice produse cadavrului in mod accidental sau cu intentie. strangulare sau sugrumare. caracteristicile santului de spanzurare: o este situat circular in treimea superioara a gatului. Asfixiile mecanice Asfixiile mecanice – presupun impiedicarea patrunderii aerului. pana la nivelul plamanilor si implicit al alveolelor pulmonare. excoriatii sau interne. partiala sau totala. Asfixiile mecanice prin comprimare – care pot fi: fie a gatului: spanzurare. forme de spanzurare: o spanzurare tipica – nodul este situat in regiunea posterioara a gatului. precum: plagi. exemple in acest sens: diverse leziuni traumatice externe. Spanzurarea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lat actionat de greutatea propiului corp. o diverse mijloace mecanice care strang progresiv latul la anumite intervale de timp. o spanzurare atipica – nodul se afla in oricare alta pozitie. sectionarea (depesajul ori ciopartirea) cadavrului. la ceafa. in cazul strangularii. accidental (de catre animale ori vehicule) sau intentionat. incinerarea cadavrului. o este incomplet. fie toraco-abdominala. Strangularea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu un lat actionat de o forta. de pilda: fractura de coloana vertebrala. o spanzurare incompleta – cand cadavrul atarnat in lat atinge suprafata de sprijin cu o anumita regiune a corpului (ex. cu o concentratie normala de oxigen. 10 . o spanzurare completa – corpul este suspendat in lat. fara a se rezema de nici o suprafata. o este de adancime neuniforma (mai profund in zona opusa nodului latului). 14. atras de forta gravitationala. astfel.

anume glontul sau multiplu. innecarea poate avea loc in mod consecutiv. in timp ce corpul este imobilizat in diverse pozitii. Sufocarea – constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin astuparea orificiilor respiratorii superioare (nasul si gura). o prin impingerea si mentinerea capului in obiecte moi (ex. prin caderea acestora latul se strange. Sugrumarea – reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea gatului cu mana ori ambele maini. ca urmare a sugurmarii pot fi observate la nivelul gatului echimoze. sufocarea se poate realiza: o cu mana. 11 . prin scufundare. leziuni secundare – sunt generate de factorii secundari ai impuscarii: o flacara.: perna. stranse pe gat. 15. sub mandibula. parului etc.  cand victima nu-si mai poate mentine ridicate picioarele. leziunile ce pot fi produse de armele de foc sunt: leziuni primare – sunt determinate de factorii primari ai impuscarii: proiectil (unic. pielii. si/sau excoriatii. latul avand un capat in jurul gatului.o diferite greutati atasate capatului liber al latului. si implicit spre alveolele pulmonare. Asfixiile mecanice prin obstructie – acestea pot fi: sufocarea si innecarea. batista). acoperindu-se orificiile respiratorii. in pozitia „arcului”. o propriul corp. o prin fixarea unor benzi adezive pe orificiile respiratorii externe. Armele de foc – leziuni traumatice si elemente caracteristice Din punct de vedere medico-legal si criminalistic. anume contact partial al capului sau numai al orificiilor respiratorii externe cu un lichid. Innecarea – constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin obstructia cailor respiratorii (si implicit a alveolelor pulmonare) cu lichide care inlocuiesc aerul respirat. sau total al organismului cu lichidul respectiv. insa in aceasta situatie moartea s-a produs prin alte cauze (fie o moarte violenta. care poate determina arsuri ale hainelor. iar prin imersie se incearca disimularea decesului. din punct de vedere medico-legal se face distinctia intre: o submersie – prin care se intelege moartea organismului ca urmare a contactului cu mediul lichid (adica o asfixie mecanica propriuzisa). fie una patologica). o prin aplicarea unor pungi de plastic pe cap. determinate de degetele agresorului. produse de unchii. o imersie – prin care se intelege aruncarea cadavrului in apa.. facand astfel imposibila patrunderea aerului prin caile respiratorii spre plaman. iar celalalt in jurul picioarelor. precum alicele) sau fragmente de proiectil.

provin din arderea pulberii in interiorul tevei si ale caror actiuni (mecanice. o pulberea arsa (fumul sau funinginea). fibre de material etc..) sau prin ricosare. care patrunde in piele in jurul orificiului de intrare.  deformarea orificiului de intrare al proiectilului. lipsind actiunea factorilor secundari. Stabilirea distantei de tragere in cazul impuscarii cu glont – se face in functie de prezenta pe hainele sau pe corpul victimei a urmelor/leziunilor determinate de factorii secundari ai impuscarii. chimice sau termice) se pot manifesta prin:  ruperea imbracamintei. Obiectivele expertizei medico-legale in cazul impuscarii mortale: daca leziunile traumatice constatate sunt consecinta impuscarii. se formeaza prin patrunderea microparticulelor de pulbere in piele si nu se spala sub jet de apa. faina. este determinata de depunerea elementelor reziduale (factori tertiari preluati de glont) pe tegument si care se spala sub actiunea jetului de apa. are o forma rotunda sau ovala. rugina.o gazele. pulberi din tragerile anterioare. fragmente metalice etc. sub forma unui lizereu negricios. depusa pe pielea victimei si/sau al agresorului. astfel se pot deosebi trei situatii: impuscarea cu teava lipita (distanta nula) – atunci cand retezatura anterioara a tevii vine in contact cu corpul victimei. impuscarea in limita de actiune a factorilor secundari (distanta mica sau apropiata) – situatie in care actiunea factorilor secundari se soldeaza cu un tatuaj mai mult sau mai putin evident macroscopic. are o forma rotunda sau ovala. apare ca o zona negricioasa sau cenusie. leziuni/urme cuaternare (conexe) – sunt datorate factorilor/elementelor preluate de proiectil in trecerea sa prin diverse medii (nisip. in functie de distanta de tragere. leziuni/urme tertiare (reziduale) – sunt induse de factori/elemente reziduale care se gasesc in interiorul tevii si care sunt antrenate si transportate de proiectil: unsoare. pe o arie mica. Zona de pseudotatuaj – caracteristici: se gaseste in jurul orificiului de intrare. generand un relief caracteristic – incrustatii cu arsuri punctiforme. este determinata de pulberea nearsa. arsa sau arzand (anume factorii secundari). Zona de tatuaj – caracteristici: este dispusa in jurul orificiului de intrare. impuscarea in afara limitei de actiune a factorilor secundari (distanta mare sau indepartata) – situatie in care. cu raza de 2-3mm. depistarea orificiului de intrare sau de iesire si prezenta inelelor. se poate evidentia pseudotatuajul.  plagi sau pete pergamentate de culoare galbuie etc. pe o arie mai mare. o pulberea nearsa sau arzanda. in functie de unghiul de tragere. in functie de unghiul de tragere. de ordinul centimetrilor. 12 .

Numarul de „zile de ingrijire medicala” Numarul de „zile de ingrijire medicala” – reprezinta numarul de zile prin care se estimeaza in mod direct. 13 . de eroziune sau inel traumatic si reprezinta expresia fizica a trecerii glontului printre straturile tegumentului. iar la cadavru prin uscare se pergamenteaza). disimulare). ca o consecinta directa a traumatismului exercitat asupra unei femei gravide aflate in imposibilitatea de a se apara. in ce circumstante se putea produce moartea persoanei (crima. care depinde de dispozitia celor trei elemente specifice impuscarii: orificiul de intrare. o pierderea unui simt. iminent sau tardiv. gravitatea unei/unor leziuni sau boli posttraumatice. cu caracter permanent. ori a fost postmortem. o pierderea unui organ. orificiul de iesire. o infirmitatea – o vatamare corporala grava. ca acea leziune sa determine moartea. distanta de la care s-a tras. care produce un handicap fizic sau psihic. o avortul posttraumatic – se refera la intreruperea cursului normal al sarcinii. localizarea. numarul si succesiunea impuscaturilor. canalul. care zdrobeste epiderma si indeparteaza derma de care se freaca si pe care le afunda (la organismul viu se acopera de crusta. o sluţirea (deformarea fizica a persoanei). 16. 17. Inelul de metalizare (in impuscare) .este determinat de particule mici de metal ce provin din canalul tevii.se mai numeste si inel de contuzie. existand pericolul cert. glont sau resturi ale capsei care se depun pe glont la trecerea fortata a acestuia si care vor fi transportate odata cu glontul (si poate aparea indiferent de distanta de tragere). Inelul de excoriatie (in impuscare) . partiala sau totala. marimea si numarul leziunilor traumatice. o punerea in primejdie a vietii persoanei (posibil subiect separat de examen) – atunci cand o leziune traumatica a pus in primejdie viata unei persoane. in lipsa unui tratament medical adecvat. sinucidere. daca impuscarea a avut loc in timpul vietii si a determinat sau nu moartea. Criteriile medico-legale de evaluare a gravitatii unui traumatism Criteriile medico-legale prevazute de Codul penal prin care numai medicul legist poate evalua gravitatea unui traumatism asupra organismului uman sunt: o numarul de „zile de ingrijire medicala”.directia de tragere. stabilirea numarului de „zile de ingrijire medicala” tine cont de: o criteriul diagnostic – timpul. din punct de vedere medico-legal. o incetarea functionarii unui simt sau organ.

14 .). genelor ori a sprancenelor (au caracter temporar). care. altereaza aspectul estetic al unei regiuni anatomice. desi individul prezinta o invaliditate. o pierduta (temporar sau permanent). Infirmitatea – constituie o vatamare corporala grava. Infirmitatea 18.: epilepsia posttraumatica etc. 182 infractiunea de vatamare corporala grava. cu caracter permanent. Slutirea Slutirea – reprezinta o vatamare corporala grava. o pierderea sau reducerea semnificativa si permanenta a unui simt.- o criteriul terapeutic – pronostic (recuperator). o peste 60 de zile – art. o lipsa unui segment corporal si/sau paralizia ori alterarea semnificativa a sensibilitatii locale. constand intr-o deformare evidenta. care produce un handicap fizic sau psihic. de precizat: potrivit Codului penal: o cel mult 20 de zile de ingrijire medicala – art. indiferent de localizare. 181 infractiunea de vatamare corporala. Invaliditatea Invaliditatea – reprezinta existenta unui deficit functional temporar sau permanent care poate avea repercursiuni asupra capacitatii de munca a persoanei respective. a barbii. Din punct de vedere medico-legal nu se poate accepta drept slutire: taierea/smulgerea/ruperea/arderea sau vopsirea parului capilar. o criteriul antecedentelor patologice. handicapul fizic este reprezentat prin: o pierderea unui organ si/sau incetarea ori diminuarea semnificativa si permanenta a functionalitatii acestuia. prejudiciul estetic poate fi remediat protetic si astfel caracterul de permanenta al prejudiciului posttraumatic dispare. 180 infractiunea de loviri si alte violente. deoarece acestia pot fi supliniti prin proteze. obiectiva. chiar daca nu exista un proces natural de vindecare. punand persoana respectiva in conditii de inferioritate. pierderea dintilor. inclusiv cei frontali. aceasta nu-i afecteaza capacitatea de munca in cadrul meseriei sale. producand persoanei respective o stare de inferioritate. a mustatii. cu caracter permanent. o astfel. un invalid poate avea capacitate de munca: o pastrata – astfel. handicapul psihic are un substrat organic obiectivabil (ex. 20. o scazuta. o intre 21-60 de zile – art. partiala sau totala. 19.

sapa. de regula. de culoare rosiatica-violacee. Modalitati de realizare a leziunulor traumatice prin agenti traumatici mecanici: lovirea activa – lovirea cu un corp dur. pe fond tumefiat (umflatura) si care nu dispare la presiune digitala. fizici – temperatura. psihic – pot fi probati doar de medicul legist. electricitatea. verzuie. nu sunt periculoase pentru viata victimei si se vindeca fara a lasa urme pe piele. comprimarea. de la coloratia rosiatica initiala. satar.21. precum: o obiecte intepatoare – ace. arme ascutite. lama. virusi. Echimoza (vanataia) – cea mai frecventa leziune traumatica externa. intepare – injunghierea cu un obiect dur de tip taietor. aparuta datorita unei agresiune/loviri cu un corp dur. strivirea – zdrobire intre 2 corpuri dure. cutit de masa. tarare (frecare) – zgariere. Agentii traumatici – notiuni si particularitati/clasificare Agentii traumatici reprezinta orice forma de energie exterioara organismului care actionand asupra acestuia poate produce leziune. apoi cafenie (3-7 zile). o obiecte taioase-despicatoare – topor. in cateva ore echimoza devine albastruie (persista 2-3 zile). obiecte. Eritemul posttraumatic – adica rosirea pielii. relief si dimensiunea suprefetei de impact. taiere-sectionare despicare cu un obiect dur taietor. furculite. proiectile. o obiecte taioase – briceag. lovirea pasiva – lovirea de un corp dur. nelasand cicatrici. iar in final galbuie (dupa aproximativ 8-10 zile). reprezentand mici rupturi vasculare sub piele. furci. smulgere – ruperea unui tesut. 22. bacterii. chimici – substante toxice. acestia pot fi: mecanici – corpuri contondente (piatra. Hematomul – reprezinta o leziune traumatica elementara fara solutie de continuitate. cuie. Clasificarea agentilor traumatici mecanici: corpuri contondente . medicamente. pumn). care apare ca urmare a unui traumatism de intensitate mica si care dispare in cateva ore. Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara – acelea in cazul carora pielea (tegumentul) este integra. biologici – animale. de precizat: echimozele nu dispar la digito-presiune. 15 . impuscarea.pot fi modificate in functie de forma. vechimea unei echimoze poate fi apreciata in functie de modificarile de culoare pe care aceasta le parcurge in timp. o astfel.

in timp. zona excoriata nu sangereaza si in timp se acopera cu o crusta galbuie. Tipuri de plagi: plaga contuza (zdrobita) – se produce prin actiunea traumatica a unui corp dur. zona exterioara se acopera cu o crusta bruna. o in functie de mecanismul de producere se pot deosebi mai multe tipuri de plagi contuze sau zdrobite. excoriatia poate fi: o superficiala.- - aceasta leziune se poate localiza: o superficial. de precizat: plagile pot fi superficiale sau profunde. au o gravitate mai mare.: la cap. cele mai frecvente fiind cicatricile. caz in care este evidentiata prin examen extern (ex. ecografii etc. penetrante sau nepenetrante. Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara – acelea in cazul carora se afecteaza integritatea pielii. situatie in care existenta sa este obiectivata la omul viu prin investigatii de laborator (ex. de precizat: plagile se pot vindeca per prima (fara complicatii) sau per secunda (cu aparitia unor complicatii septice). sub forma unui cucui). inegale ca marime. drept pentru care are loc o sangerare redusa cantitativ.  fundul plagii este neregulat. care intereseaza si dermul. se vindeca cu sechele.  sangerare redusa.). de atac sau de aparare. hematoamele intinse in suprafata pot: o induce starea de soc (posttraumatic sau hemoragic) si.: in mod direct prin hematom cerebral sau indirect ca urmare a unor complicatii). o profunda. uneori provocand decesul victimei si de regula. in consecinta.: tomografii. sub aspect medico-legal pot fi considerate leziuni care au pus in primejdie viata persoanei. o caracteristici:  profunzime mica. mai optuze. si anume: 16 . zona excoriata (jupuita) – reprezinta leziunea intinsa in suprafata. Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara 23.  peretii plagii sunt uniti din loc in loc prin punti tisulare (de tesut). Excoriatia (zgarietura) – se caracterizeaza prin distrugerea straturilor superficiale ale pielii.  margini neregulate. o determina decesul victimei (ex. cu lezarea doar a straturilor epidermului. Plaga (rana) – constituie o leziune traumatica care se caracterizeaza prin distrugerea tuturor straturilor pielii. o prodund.  unghiurile sunt mai deschise. iar la cadavru prin necropsie.

de regula. lungimea lamei obiectului cauzator. plaga taiata – produsa de un obiect taios. care consta in schimbarea pozitiei corpului.  plaga muscata este produsa fie de om sau animale si se caracterizeaza prin reproducerea formei arcadelor dentare. de adancime.: cutit). care depaseste.: topor). prin impingere sau impingere-rasucire. a unor leziuni traumatice prin agenti traumatici mecanici.  plagii sfasiate.  este insotita frecvent de leziuni traumatice grave ale tesuturilor subadiacente: rupturi sau zdrobiri de organe. astfel incat o parte a acestuia se izbeste cu violenta de planul de sustinere. Modalitatile de producere a caderii sunt: prin contactul organismului cu planul de impact sunt: o mecanism direct primar – leziunile traumatice apar in zona in care corpul a luat contact direct cu planul de impact.). Traumatismele prin cadere Caderea (notiune) – reprezinta o imprejurare de producere in mod pasiv. plaga despicata – se produce cu instrumente taioase grele.  cu amputare a unui fragment de membru (ex. o are loc producerea unei leziuni profunde.plaga pleznita.). o caracteristicile plagii taiate:  marginile sunt regulate. astfel incat tesuturile sunt indepartate catre lateral. fara miscari coordonate. 17 .  unghiurile sunt ascutite. plaga intepata – rezultatul actiunii agentilor traumatici duri. ureche etc. avand loc totodata contuzia tesuturilor (zdrobirea lor). cu varful ascutit. in urma unei duble actiuni: de intepare-penetrare si de taieresectionare. genunchi etc. diametrul plagii intepate este acelasi cu cel al obiectului traumatic. cand corpul contondent loveste pielea in zona unui plan dur.  24. o de obicei.  plaga smulsa care poate aparea sub forma:  plagii scalpate.  intre peretii plagii nu mai exista punti de tesut. netede. fracturi de oase etc. dure (ex. cu margine ascutita.: deget. printr-o actiune de apasare-alunecare pe suprafata corpului (tegumentului). osos (craniu. o plagile taiate pot fi:  liniare si uneori chiar oblice (dupa cum actioneaza obiectul taietor). plaga intepat-taiata (injunghiata) – produsa de un agent traumatic cu varf ascutit si marginea taioasa (ex. fiind mai profunde la debut. producandu-se o forfecare a pielii.

rezulta echimoze. lipotimii) sau voluntara (autopropulsia) – cazul precipitarii accidentale. sunt superficiale si sunt periculoase pentru viata chiar si in cazul caderilor de la inaltime mica. pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare (sincope. adesea mortale.). Circumstantele de producere ale precipitatii sunt: pierderea reflexelor de postura. Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin cadere: sunt unipolare. zdrobiri ale tesuturilor. de foarte multe ori rezista numai pielea. rostogolire. 18 . plagi si in mod exceptional fracturi. caderea – acest mecanism opereaza in cazul opririi sau pornirii bruste a unui autovehicul. sunt numeroase si variate. din cauze voite: .disimularea unui omor prin precipitarea accidentala sau in scop suicidal.). de regula de mica gravitate. fracturi). adica sunt situate pe o singura parte a corpului mai precis pe zona de impact a corpului cu planul de impact. produs de sau in mijloacele de transport (rutier. o mecanism indirect – leziunile traumatice ce apar ca efect al compresiei organismului la oprirea brusca fara contact direct.: diverse obstacole.omorul din precipitare . feroviar etc. Caracteristicile leziunilor traumatice produse prin precipitare: sunt multipolare. Precipitarea . o mecanism direct mediat – forta de impact reverbereaza la nivelul coloanei vertebrale. pierderea echilibrului din cauze externe: . obiectivat prin leziuni traumatice. sunt grave. Circumstantele de producere a caderii sunt: pierderea reflexelor de postura. Traumatismele de trafic o mecanism direct secundar – leziuni traumatice ce apar dupa contactul primar produse de izbire. pe mai multe regiuni ale corpului. o leziunile traumatice pot fi mai mult sau mai putin grave. pierderea echilibrului din cauze externe – ex. lipotimii) sau voluntara (autopropulsia). alunecare. prin contactul organismului cu diverse obstacole (ex: ramurile copacilor. excoriatii. viteza de deplasare a autovehiculului etc. 25. gropi.etc. in functie de distanta pana la sol. cabluri Traumatismul de trafic – constituie orice traumatism asupra organismului uman.sinuciderea prin precipitare. trecerea brutala a corpului de pe un plan de sustinere pe altul sub actiunea fortei gravitationale. sunt localizate pe partile proeminente. pierderea echilibrului din cauze interne care pot fi involuntare (sincope. in interiorul organismului producandu-se rupturi de organe (implozit ale acestora. Mecanismele propriu-zise (simple) de producere a traumatismelor de trafic: prin lovire.reprezinta caderea de la inaltime mare.

o de regula. rezultand fractura de rotula. o autovehiculele mici lovesc sub centrul de greutate al corpului victimei determina rotirea victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea inferioara a corpului. leziunile traumatice se produc si la caderea victimei.: zdrobiri de organe.). tararea – mecanism mai rar intalnit. lovirea acesteia. fracturi sau rupturi de organe.). o in general. o excoriatiile vor fi sub forma de dungi generate de frecarea pielii pe planul pe care se realizeaza tararea. ficatului si ale organelor interne aflate in zona lovita de volan. o autovehiculele mari lovesc deasupra centrului de greutate a victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea superioara. o leziuni traumatice ale membrelor superioare. corpul basculeaza pe vehiculul respectiv. copac.).proiectarea – poate avea loc in interiorul autovehiculului (ex. o echimoze sau excoriatii la nivelul toracelui. echimoze. mortale (ex. loveste victima cu partea frontala. calcarea – presupune trecerea sistemului de rulare a autovehiculului peste victima. perete. comprimarea se insoteste si de tarare pe o distanta oarecare. Morfologia leziunilor traumatice in cazul conducatorilor auto: sindromul volanului – lovirea/comprimarea trunchiului de volan: o fracturi costale si de stern. o in functie de intensitate. care consta in agatarea victimei de o parte a autovehiculului si tararea acesteia pe o distanta oarecare. exceptand cel de mare tonaj. alt autovehicul etc. exista leziuni de gravitate redusa. o leziuni ale inimii. 19 . leziunile traumatice produse fiind. plagi pana la leziuni grave care explica moartea. enila etc. Mecanisme de producere a leziunilor traumatice la pietoni: cand autovehiculul. diverse sectionari etc. iar cand autovehiculul loveste victima cu partea laterala aceasta este proiectata. tararea sa sub autovehicul si calcarea acesteia de catre rotile autovehiculului.: cand pasagerii sunt proiectati in afara autovehiculului).: roata de cauciuc. au loc fracturi sau striviri de organe. fara ca rotile autovehiculului sa treaca peste corpul uman respectiv. cand membrele pelviene sunt lovite cu bara de protectie se produc fracturi la nivelul acestora. de cele mai multe ori. sindromul bordului – lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului. de bazin si de femur. excoriatii. o de precizat: examinarea medico-legala poate evidentia o serie de leziuni traumatice cu particularitati specifice fiecarui sistem de rulare (ex. comprimarea – presupune strivirea corpului pe o parte a autovehiculului sau alta suprafata dura (sol. roata metalica.: proiectarea pasagerilor in scaunele din fata sau parbriz) sau in exterior (ex.

se poate produce embolia de ridicare/ascensionare (boala de cheson). nu este influentat de efort. Morfologia leziunilor traumatice in cazul ocupantului locului din dreapta fata a autoturismului: sindromul bordului – lovirea genunchilor de elementele bordului autovehiculului. naturala sau artificiala. la coborarea in adancuri (scufundari) pot aparea: o narcoza hiperbara (betia adancurilor) prin depozitarea azotului. oglinda retrovizoare.sindromul parbrizului – lovitura la cap de stalpul din stanga. Curentul electric – agresiunea electrica. bruna. cauza aparitiei sale fiind scaderea concentratiei de oxigen sub pragul nevoilor limita ale organismului. fie cand scade prea mult (consecinta generala fiind aceea a scaderii presiunii oxigenului in aerul inspirat). asupra organismului uman poarta denumirea de electrotrauma (electrocutare) si se poate prezenta sub doua aspecte: electrocutare nemortala (electrizare) si electrocutare mortala (electrocutie). cand azotul revine in starea gazoasa. rezultand fractura de rotula. sindromul centurii de siguranta: . in cazul expunerii de scurta durata. in cazuri extreme. parbriz. rupturi pulmonare). pseudosindromul volanului – impactul hemitoracelui stang cu volanul si aparitia unor fracturi costale la acest nivel. tulburari respiratorii si ale ritmului cardiac si chiar deces. presiunea atmosferica crescuta – consecinta modificarilor concentratiei de azot din aerul inspirat. excoriatii si fracturi costale. somnolenta. producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-craniene. o raul de altitudine – se manifesta la aproximativ 6000-7000m. producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-craniene. presiunea atmosferica scazuta. grinegricioasa. 20 . leziuni traumatice determinate de curentul electric si care pot fi decelate la autopsie: o marca electrica – leziunea patognomonica electrocutatiei ce poate fi decelata atat la locul de intrare cat si/sau la locul de iesire. fiind influentat de efort si consta in: oboseala.echimoze. oglinda retrovizoare. excoriatii si fracturi costale. ameteli. astfel. sindromul centurii de siguranta: . in forma lichida. hemoragie sinusala. o barotrauma (spargerea timpanului. determina: o raul de munte – apare la persoanele care fac ascensionari montane la altitudini mari (aproximativ 2500-3000m). parbriz. in tesuturile bogate in grasimi (creier).echimoze. o iar la ascensionare. Traumatologia fizica (agentii traumatici fizici) Presiunea atmosferica – devine periculoasa pentru organismul uman fie cand creste excesiv. de bazin si de femur. o metalizarea electrica – zona rigida uscata si rugoasa la nivelul orificiului de intrare. o arsura (necroza) electrica – zona tegumentara dura-uscata. sindromul parbrizului – lovitura la cap de stalpul din stanga. 26.

o metacromazia – modificarea culorii pielii in zona marcii electrice. faza de betie grava (comatoasa. lichid sau gazos). ca urmare a contactului cu agentul termovulnerant (solid. tulburari respiratorii si cardiace. 21 . arsuri ale pielii (radiatii infrarosii) etc. exceptie cazul in care individul are o sensibilitate crescuta la alcool.este betia caracterizata prin manifestari ample de ebrietate dupa indigestia unor cantitati mari de alcool. Betia patologica (betia atipica) .5) – caracterizata prin somn profund.5) – se caracterizeaza prin euforie. de exemplu: pigmentatia (radiatii ultraviolete). Radiatiile – pot fi clasificate. caderea parului.5) – se caracterizeaza prin alterarea functiilor intelectuale (discernamant. 27. de asemenea distingem 3 forme ale acestui tip de betie: betia patologica halucinatorie. temperatura scazuta (crioagresiunea sau frigul) poate determina: o la nivel local: degeraturi. 0. albicioasa si lucioasa.5-2. favorizarea aparitiei cancerului si scaderea duratei de viata. cataracta. capacitate redusa de apreciere a pericolului si timp de reactie incetinit. iar autocontrolul este suprimat (putand avea loc treceri bruste de la euforie la furie). viol etc. in: radiatii ionizante – la care iradierea poate avea asupra organismului uman urmatoarele efecte: leziuni oculare. Temperatura – actiunea nociva a temperaturii asupra organismului uman priveste doua aspecte: temperatura inalta (termoagresiunea) poate determina: o la nivel local: arsuri. individul fiind confuz. memorie. flacciditate musculara si lipsa reflectivitatii. radiatii neionizante – intre consecintele asupra organismului uman se numara. peste 2. talharie. hipotermie.este betia care se produce in mod accidental fara ca acest lucru sa fie dorit sau urmarit de individul respectiv. dura.5 grame pe litru) – fara efecte toxice. orbire temporara sau definitiva (radiatii luminoase). care poate determina decesul cand temperatura corpului scade sub 28 ºC (functiile biologice se blocheaza si se instaleaza moartea). in functie de intensitatea efectelor produse. cu un comportament dezinhibat. faza de betie propriu-zisa (1.5-1. o epidermoliza – detasarea pielii din regiunea adiacenta marcii electrice. care poate conduce chiar la deces.o edemul electrogen – suprafata tumefiata. insolatia.). individul devenind legoreic.. o la nivel general: hipotermie. tulburari de perceptie (halucinatii) care pot induce comiterea unor acte precum omor. faza de betie usoara (de excitatie. atentie etc. sterilitate. Betia accidentala (betia involuntara) . betia patologica deliranta si betia patologica excito-motorie. o la nivel general: hipertermie. balbait. Intoxicatia cu alcool etilic si cea cu dioxid de carbon Intoxicatia cu alcool etilic – parcurge urmatoarele faze: faza de betie infraclinica (sub 0.

discernamantul reprezinta o stare de fapt.). uneori ca intoxicatii profesionale. de a putea distinge intre bine si rau. o persoana cu discernamant este in masura sa conceapa planul unei actiuni.reprezinta evidentierea alcoolului in urina (alcoolurina maxima are un decalaj de aproximativ 60 de minute fata de alcoolemia maxima). dupa 1 – 1. ca urmare a insuficientei cardio-respiratorie. avand reprezentarea consecintelor negative ale faptelor antisociale. ceea ce impiedica locomotia si implicit posibilitatea individului de a parasi locul. Expertiza medico-legala psihiatrica (responsabilitatea. fiind prezumata (iresponsabilitatea trebuie demonstrata). discernamantul. indirecta ori praeterintentie) in vederea realizarii scopului propus. o calitate juridica generala a persoanelor. o moartea va surveni dupa cateva ore de la instalarea comei.Alcoolemia . dupa ingestia unei cantitati de alcool.30 ore daca stomacul contine alimente. sa premediteze si sa actioneze cu intentie (directa. referitor la discernamantul persoanei examinate. Alcoolurina . o progresiv apar tulburari auditive si vizuale. confuzie si somnolenta. varsaturi. exprimata in grame in litru sau grame la mie.reprezinta cantitatea de alcool din sange la un moment dat. simularea si disimularea) Expertiza medico-legala psihiatrica (definitie) – consta in evaluarea starii psihice pentru a putea oferi justitiei un mijloc de proba obiectiv. intoxicatia cu oxid de carbon se poate realiza numai pe cale respiratorie. o greturi. ameteli. ca in final sa se instaleze coma. aprecia. alcoolemia este maxima: dupa 20 – 30 minute daca stomacul este gol. in vederea determinarii responsabilitatii juridice. asuma. Obiectivele generale ale unei expertize medico-legale psihiatrice sunt: sa se stabileasca discernamantul persoanei examinate in momentul savarsirii faptei. de a intelege si suporta consecintele faptelor sale. in vederea stabilirii responsabilitatii juridice a acesteia. astfel incat acesta trebuie sa se demonstreze (daca persoana respectiva avea discernamant in momentul comiterii faptei ilicite. 28. Responsabilitatea juridica – reprezinta capacitatea unei persoane de a-si controla. mai rar ca mijloc de sinucidere si exceptional in scop de omucidere. 22 . Intoxicatia cu oxid de carbon – este destul de frecventa si se intalneste accidental. responsabilitatea reprezinta o stare de drept. accepta. si se manifesta prin: o dureri de cap. Discernamantul – reprezinta capacitatea unei persoane de intelege si constientiza faptele comise si urmarile acestora. o in special o slabiciune a membrelor inferioare. intocmirii unui act juridic etc.

Certificatul medico-legal – intocmit de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si diferite alte consultari medicale de specialitate. in consecinta. respactiv a starii de sanatate. in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale. Simularea . raportata la gravitatea faptei comise. acesta este redactat la solicitarea persoanelor si are acelasi valoare probatorie ca si un raport de expertiza sau de constatare medico-legale.: obligarea la tratament medical. sa se aprecieze periculozitatea sociala. examinari pt stabilirea filiatiei/paternitatii. Disimularea – reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a ascunde boli. sa se decida asupra oportunitatii instituirii masurilor de siguranta cu caracter medical prevazute de Codul penal (ex. 23 . simularea postfaptica sau tardiva (dupa comiterea faptei antisociale): o solitara – subiectul isi modifica comportamentul. sa se faca recomandari medicale de tip profilactic si preventiv. toxicologice. certificatul medico-legal. internarea medicala). perseverare sau metasimulare: dupa ce s-a vindecat continua sa spuna ca are in continuare aceleasi simptome. in scopul de a obtine diferite avantaje materiale sau morale ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei. examinari ale capacitatii de munca. psihiatrice. Modalitati de simulare: simularea prefaptica sau initiala (simularea preventiva). precum si daca aceasta poate participa la desfasurarea procesului penal. raportul medico-legal de expertiza si cel de constatare) Tipuri de examinari medico-legale care pot fi solicitate: traumatologice. Forme de simulare: simularea creatoare: boala sau automutilare. ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la executarea pedepsei. stimulare. o asociativa – in penitenciare. simularea exagerata: amplificatoare (amplifica simptomele pe care le are) si suprasimulare (adauga simtome noi). in functie de eventuala patologie psihica evidentiata. pentru amanarea/intreruperea executarii pedepsei pe motiv de boala etc. Examinari medico-legale (tipuri. 29. daca persoana respectiva isi poate sustine propriile interese.reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea constienta si premeditata de a provoca limita bolii psihice. fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze certificatul medico-legal.sa se stabileasca capacitatea psihica la momentul examinarii si.

c) complexa. 30. Hemoragia externa Caracteristicile hemoragiei externe din sursa venoasa: sangerarea ambudenta. evaluarea gravitatii leziunilor traumatice. culoarea sangelui este de un rosu aprins. datorita vitezei mari de circulatie a sangelui din artere. acest raport de expertiza nu are caracter de urgenta si se bazeaza pe o investigatie amanuntita a tuturor aspectelor cu caracter medical.Raportul medico-legal de expertiza – elaborat de regula de catre un singur medic legist care poate consemna si alte consultari medicale de specialitate reclamate pentru precizarea dianosticului. in cazul infractorilor minori (14 – 16 ani). acest raport de constatare are caracter de urgenta si se rezuma la consemnarea si cercetarea mai putin profunda a situatiilor care fac obiectul constatarii.cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli asupra starii psihice a individului/ inculpatului. Caracteristicile hemoragiei externe din sursa arteriala: sangele este sub forma unei arteziene. 24 . o cand exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau a schimbarii unor situatii de fapt. examinarea mamei in cazul pruncuciderii. fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze raportul de expertiza medicolegal. constatarea medico-legala ceranduse imediat dupa inceperea urmaririi penale. b) indirecta. Raportul medico-legal de constatare – elaborat de regula de catre un singur medic legist si este intocmit la solicitarea organelor de urmarire penala sau a instantelor de judecata. o indiferent de perioada de timp care a trecut de la producerea leziunii traumatice. stabilirea cauzalitatii medico-legale: a) directa sau primara. formand asa-numita balta de sange langa cadavru. raportul de expertiza medico-legal este intocmit la solicitarea organelor de urmarire panala sau a instantelor de judecata si se poate dispune: o in oricare din fazele procesului penal sau civil cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei. sangele are un aspect negricios. Situatii in care expertiza medico-legala este obligatorie (in dreptul penal): in cazul infractiunii de omor deosebit de grav . raportul de constatare medico-legal se poate dispune: o numai in faza urmaririi penale. obiectivitatea circumstantelor de producere a leziunilor traumatice. Obiectivele expertizei medico-legale in traumatismele nemortale: demonstrarea realitatii traumatismului. sange este aruncat in strop la distanta diferite.

dupa nastere. legat de hemoglobina continuta de hematii. Pruncuciderea . care se afla intr-o stare de tulburare psihica pricinuita de nastere. NOTA: subiectele de mai jos se regaseau intr-o lista de notite de la curs. anume diverse tesuturi si organe. nu sunt periculoase pentru viata subiectului. insa – nu stiu cum sa zic – eu personal o sa merg si pe noroc un pic) 33. prin orificiile respiratorii. etapa de utilizare – presupune folosirea oxigenului pentru respiratia celulara a fiecarui testut sau organ. a copilului nou-nascut viu. scaderea concentratiei de oxigen (hipoxie) sau absenta oxigenului (anoxie) se poate produce in oricare din etapele procesului respirator. etapa de transport – presupune transportul gazelor in dublu sens. concomitent cu producerea de dioxid de carbon. zona efectelor fiziologice. primita de mine si pe baza careia am facut sinteza. fiind descrise: zona linistita (0-30 dB).31. insa le-am trecut la final intrucat in o alta lista de subiecte nu se regaseau. prin intermediul sangelui: o oxigenul. 32.consta in uciderea imediata. localizarea lor concorda cu scopul urmarit. astfel. iar la ZI nu s-au predat (atuncati o privire peste ele. de catre mama sa naturala. Fonotraumatismul Fonotraumatismul – reprezinta zgomotul care este responsabil de poluarea sonora. se pot deosebi: 25 . in functie de etapa in care survine perturbarea functiei respiratorii. de cele mai multe ori insotite de leziuni traumatice de ezitare. Diverse alte subiecte Caracteristicile leziunilor traumatice autoprovocate: sunt dispuse in regiuni accesibile propriilor maini. strabate caile aeriene si ajunge in plamani. in functie de intensitatea zgomotelor. o iar dioxidul de carbon. este transportat catre locurile de utilizare. Asfixiile – procesul respirator si etapele sale Procesul respirator – se desfasoara in trei etape. rezultat in urma proceselor metabolice. zona efectelor otologice – la copii sau la adulti cu rezistenta scazuta a organismului la zgomot intens si care poate provoca moartea. campul auditiv acopera sunete intre 0 si 110 dB. si anume: etapa de aport – in care aerul inspirat patrunde prin orificiile respiratorii. zona efectelor neuro-psihice. este transportat inspre exteriorul organismului.

desi cantitatea de oxigen care patrunde in plaman este suficienta. toxic – se pot produce prin doua circumstante: o cand cantitatea de oxigen atmosferic scade treptat. cresterea temperaturii si a umiditatii si acumularii de substante organice rau mirositoare. o cand oxigenul este inlocuit cu gaze inerte (azot. luxatia si entorsa) Fractura – reprezinta o intrerupere a continuitatii unui os. asupra caruia a actionat un factor mecanic. fie cauze neviolente (modificari de pH in alcaloze sau acidoze). desi in cantitate suficienta. jena respiratorie (dispnee). metan) sau viciate (cu o concentratie crescuta de dioxid de carbon.  acestea pot avea fie cauze violente (intoxicatii cu acid cianhidric. boli ale sangelui etc. asfixii prin aer viciat. anume diverse boli care impiedica desfasurarea normala a ventilatiei. precum: pneumonii. 35. care au ca mecanism scaderea/absenta oxigenului in aerul inspirat sau imposibilitatea efectuarii inspiratiei. 34. sangele nu-si poate indeplini functia de transportor. uneori precedata de halucinatii si. Leziunile traumatice osteoarticulare (fractura. datorita unor hemoragii masive. pentru ca ulterior sa se instaleze coma. acestea pot fi: asfixii in spatii inchise. in final.)..o anoxii de aport (anoxii anoxice) – in aceste cazuri cantitatea de oxigen care ajunge la plamani este insuficienta sau absenta.  violente (asfixii). Asfixiile chimico-atmosferice (anoxia toxica) Asfixiile chimico-atmosferice – reprezinta totalitatea formelor de anoxie anoxica (de aport) de cauza violenta. caracterizate prin alterarea compozitiei chimice normale a aerului atmosferic inspirat. 26 . o anoxii de utilizare (anoxii histotoxice) – se caracterizeaza prin imposibilitatea celulelor de a folosi oxigenul adus de sange. tumori de laringe etc. hidrogen sulfurat etc. concomitent cu acumularea de dioxid de carbon. barbiturice etc. acestea pot fi provocate de cauze:  neviolente (patologice). acestea pot fi:  anoxii stagnante. o anoxii de transport – cazuri in care. ameteala.  anoxii anemice. asfixii chimice. cand cantitatea de sange este redusa. decesul.). atunci cand sangele nu circula cu viteza normala datorita unor disfunctii cardiovasculare. sete. De precizat: expunerea organismului la o atmosfera viciata va determina aparitia unor tulburari de tipul: transpiratie.

precum: echimozele si hematoamele. acestea pot fi: fara solutie de continuitate. caldura si durere. prin transmiterea liniilor de forta. o fara deplasare – oasele se deplaseaza. cand pielea ramane integra. fracturile mai pot fi: o cu deplasare – raman in axul lor. o cominutive – in cazul carora oasele se fractureaza in fragmente multiple si care se produc de regula prin cadere. o orificiale – cand se produce o lipsa de substanta osoasa. fracturi mediate – se produc sub presiunea unor linii de forta care se transmit prin intermediul altor structuri osoase. Luxatia – reprezinta pierderea raporturilor anatomice normale dintre oasele unei articulatii. sub forma plagii plesnite. de asemenea. Leziunile craniului – anume fracturile craniene care. nedenivelate sau denivelate (apar atunci cand suprafata agentului traumatic este mai mare de 16cm2). leziuni osoase (fracturi craniene) si leziuni ale continutului cutiei craniene. care reprezinta cea mai frecventa plaga intalnita la nivelul scalpului. o cominutive . explozia craniana. si pot fi: o liniare – pot fi rectilinii. si anume: 27 . circulare.: plaga contuza.cand intre fragmentele de os exista spatii libere.produc mai multe linii de fractura care se intersecteaza si care pot fi denivelante sau nedenivelante. dupa mecanismul lor de producere. rasucire. insa cu pastrarea raporturilor anatomice normale dintre oasele articulatiei. pot fi: fracturi directe – apar la locul de actiune al agentului traumatic. o fracturi indirecte – apar la distanta de locul de impact. tractiune sau smulgere. o inchise sau deschise. Traumatismele craniocerebrale Traumatismele craniocerebrale pot fi: leziuni ale partilor moi. 36. Leziunile meningocerebrale – constau in urmatoarele tipuri de hematom.- din punct de vedere al mecanismului de producere. Leziunile partilor moi in zona craniocerebrala sunt asemanatoare cu cele din alte regiuni ale corpului. Entorsa – reprezinta o suprasolicitare a unei articulatii. o particulare – precum aschierea. fracturi indirecte – apar la distanta de locul de impact si pot fi iradiate sau izolate. cu solutie de continuitate: excoriatii. sau sub forma plagii taiate). umflatura. avand un aspect de „saci de nuci”. in raport cu natura agentului traumatizant si cu modul de producere al traumatismului.  se pot produce prin: flexie. o deluscente . plagi (ex. precum si complete sau incomplete. semne de identificare a unei entorse: roseata. fracturile pot fi clasificate in: o fracturi directe – apar in locul in care a actionat forta traumatica.

hematomul intracerebral – apare la nivelul creierului. 35-40 de zile de ingrijiri medicale. de asemenea. care produc complicatii sau sechele si care necesita ingrijiri medicale de durata mare.hematomul extradural – exclusiv traumatic. 38. leziunile de gravitate mare. putand fi unilateral sau bilateral si producandu-se prin mecanism de deceleratie (ex. exista si traumatisme de intensitate medie cu modificari profunde ca: hematoame. pot avea si consecinte de ordin estetic sau functional prin lezarea organelor de simt. avand uneori consecinte grave. de pilda. fiind o leziune de obicei direct si neconditionat mortala. in cazuri simple. Leziunile traumatice specifice la nivelul creierului . leziuni dentare. situate in zona fetei/capului. limitandu-se la un singur os. fractura de piramida nazala necesitand intre 13 si 15 zile de ingrijiri medicale. contuzia cerebrala – reprezinta o modificare morfofunctionala mai severa a sistemului nervos central. Exemple de traumatisme buco-maxilo-faciale: fracturile oaselor nazale – prin lovire activa. hematomul subdural – apare intre duramater si leptomeninge.: accident vascular cerebral). plagile arcadei orbitale – ca de exemplu plaga contuza (fractura de os zigomatic). leziunile contuzive ale gatului pot intensifica diferite formatii anatomice. Traumatismele buco-maxilo-faciale Traumatismele buco-maxilo-faciale – sunt frecvente. Traumatismele gatului Traumatismele gatului – orice leziune traumatica la acest nivel poate avea consecinte grave. insa.acestea pot consta in: comotia cerebrala – reprezinta un sindrom functional. fie la polul opus. fracturi (in special ale oaselor nazale). situata fie in locul de impact. extrem de rar producanduse prin cadere. cu o simptomatologie neurologica grava si produsa prin lovire cu sau de un corp dur. hematomul subarahnoidian – rezulta hemoragii care pot fi limitate (traumatice) sau difuze (netraumatice). De precizat: din punct de vedere medico-legal.: craniectomia). dilacerarea cerebrala – reprezinta o plaga a creierului. 37. sechelele traumatismului craniocerebral pot provoca infirmitati fizice permanente (ex. o hematoamele din tesuturile moi se pot produce prin lezarea unor vase sau chiar ruperea unor fibre musculare. putand fi acut. fractura de mandibula – are ca mecanism comprimarea. subacut sau cronic.: cazul lovirii pasive ori al caderii). fracturi ale maxilarului. caracterizat prin pierderea scurta. care apare brusc si este complet reversibila. constand din mici hemoragii. temporara a starii de constiinta. aceasta necesita cel putin. 28 . fiind netraumatic (ex. cu distrugere de substanta nervoasa in jurul focarului. de cele mai multe ori avand o intensitate mica si fiind limitate la tegumente sau la nivelul organelor de simt.

probarea raportului sexual se face in mod diferit. determinand hemoragie externa (ex. traumatismele membrelor apar mai frecvent in cadrul accidentelor rutiere. pe gat.in urma unor lovituri puternice.: taierea vaselor din zona antebratelor). precum in cazul accidentelor de circulatie. 197). o acest diagnostic este posibil intr-un interval de 7-10 zile de la producerea raportului sexual. insa pot aparea si in cazul sinuciderilor (ex. pe membrele superioare. 29 . la membrele superioare ori zona gambei piciorului. se pot produce leziuni grave ale cailor respiratorii superioare (trahee. obiectul cauzator putand sa atinga si alte organe ori tesuturi. dupa cum femeia a fost sau nu virgina in momentul savarsirii violului. Pentru expertizarea medico-legala a violului sunt de rezolvat doua probleme importante: probarea raportului sexual si probarea lipsei de consimtamant a victimei sub o forma oarecare . de asemenea. o daca a fost virgina. constrangerea fizica sau imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa – constrangerea se probeaza medico-legal prin gasirea urmelor de violenta (excoriatii. torace (sani). Violul (expertiza medico-legala a violului) Violul – potrivit Codului penal (art. Traumatismele membrelor Traumatismele membrelor – pot fi mortale atunci cand intereseaza vasele mari de sange. la membrele inferioare). in jurul gurii. 40. ale coapselor. partea obiectiva a realitatii unui raport sexual o constituie prezenta rupturilor himenului (important pentru expertiza este diagnosticul de ruptura recenta).: zona antebratului. 39. laringe). traumatismele membrelor pot determina moartea si prin soc traumatic. plagile la nivelul gatului pot leza nervi. in cazul a numeroase focare de fractura. prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa. infractiunea de viol constituie raportul sexual cu o persoana de sex feminin. de asemenea. avand drept consecinte afectarea si altor formatii anatomice. urme care se cauta la nivelul fetelor anterioare. echimoze).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->