INFECŢII FUNGICE

CUTANEO-MUCOASE.
INFECTII PARAZITARE CUTANATE
Curs 4

Şef de Lucrări Dr. Magda Constantin

Medic primar dermatovenerolog
Doctor în Medicină
I. INFECTII FUNGICE
CUTANEO-MUCOASE
FUNGII
 organisme eucariote cu perete celular bogat în glicani şi chitină
 dezvoltare favorizată de mediul aerob, umed, pH neutru, temperatura
20-37 C
 creșterea inhibată de uscăciune și lumină

 Fungi
 pluricelulari (dermatofiţi) – se reproduc asexuat/sexuat prin spori,

celulele adulte alcătuiesc structuri filamentoase (hife).

Totalitatea hifelor - miceliul (thalul)
Genuri întâlnite la om: Epidermophyton, Tricophyton și Microsporum
 unicelulari (levuri) - se reproduc prin înmugurire, rezultând celule

fiice incomplet separate care formează pseudohife şi pseudomicelii.

Genul Candida, specia Candida albicans
1. INFECTII CUTANATE
CU DERMATOFITI (TINEA)
1. INFECTII CUTANATE CU DERMATOFITI
(TINEA)
 fungi keratinofili patogeni pentru om şi animale
 după gazda principală: geofili, zoofili sau antropofili
 genuri: Trichophyton, Epidermophyton, Microsporum
 identificarea speciei are puțină importanță pentru alegerea
tratamentului, antimicotice moderne avand un spectru larg
 diagnosticul de certitudine este cel de laborator
 examen micologic direct la microscop optic (KOH 20%)
 culturi pe medii selective (2-4 săptămâni)
 examen cu lampa Wood – UV 365 nm (fluorescenţă galben-verde)
 examen histopatologic = coloraţie PAS (rareori necesar)
Epidermophyton floccosum

Trichophyton mentagrophytes
 Microsporum canis

Trichophyton rubrum
1.1 Dermatofitii ale pielii gabre
 Tinea corporis (herpes circinat)
 leziuni ale trunchiului şi membrelor, exclusiv palme, plante,
reg. inghinală
 infectare prin contact direct cu gazda (hetero-/autoinoculare)
 incubaţie 1-3 săptămâni
 clinic:
 plăci unice/multiple

 eritematoase, inelare, centrul palid, cu tendinţă la

vindecare, bine delimitate

 "margine activă“ (marca extensiei centrifuge a leziunii)

 prurit prezent constant

 diagnostic diferenţial: candidoze, eczema seboreică/numulară,

DC, pitiriazis rozat Gibert, pitiriasis versicolor, sifilisII, LESc
Tinea faciei

 dermatofiţia pielii feţei (cu excepţia mustăţii şi bărbii)

 auto- sau hetero-inoculare
 frecvent infectare de la animale de casă
 clinic
 plăci eritematoase, circinate

 margini active şi centrul palid

 prurit/senzație de arsură

 expunerea la soare agravează leziunile

 diagnostic diferenţial: lupus eritematos cronic discoid,

dermatită seboreică, impetigo, rozacee, psoriazis.
 Tinea manuum
 dermatofiţia palmei
 frecventă la lucrătorii în alimentaţie (întreţin macerarea)
 auto- sau hetero-inoculare, animal parazitat (urechile pisicii)
 clinic
 plăci frecvent unilaterale, eritemato-scuamoase tipice

 prurit

 asociere cu tinea pedis

 forme:
 hiperkeratozică (scuame groase, fisuri, descuamare)

 exudativă (inflamatorie, +/- vezicule)

 dd: eczema mâinii, dishidroza/eczema dishidrozică,

psoriazis palmar, sifilide papulo-scuamoase
Tinea pedis
 dermatofiţia zonelor plantară și interdigito-plantară
 cea mai frecventă dermatofiție (> 30%dintre adulți)
 inoculare directă (sol)
 T. rubrum, T. mentagrophytes interdigitale, E. floccosum
 favorizată de: mediul cald si umed, transpirația,
încălţămintea ocluzivă (sportivi - „picior de atlet”, militari),
boala venoasă cronică
 extrem de rară la copii
 clinic
 plăci inițial unilaterale, eritemato-scuamoase

 prurit
Tinea pedis

 Forme:
 hiperkeratozică (”picior în mocasin„) – toată talpa

 dishidrozică, exudativă - vezicule, contur scuamos,

foarte pruriginoasă; uneori pustule

 interdigitală, cu macerare, eroziuni, miros neplăcut

 hipersensibilitate la distanţă

 diagnostic diferențial: eritrasma, eczema dishidrozică,

piodermite, intertrigo candidozic, psoriazis plantar, sifilide
papulo-scuamoase
Tinea cruris (inguinalis)

 dermatofiţia pliului crural (inghinal)

 T. rubrum, E. floccosum
 favorizată de umezeală, frecare, temperatură crescută,
obezitate
 bărbaţi > femei
 infectare prin hetero- sau autoinoculare (tinea pedis),
contact sexual, obiecte de uz personal (lenjerie,
prosoape...)
Tinea cruris (inguinalis)
 clinic:
 plăci eritematoase inelare

 uni- sau bilateral

 margini bine delimitate, active, supradenivelate, policiclice

 suprafaţa fără scuame, fisură centrală

 periferic leziuni pustuloase,

 leziuni satelite

 extindere în zone adiacente

 prurit intens

 dd: intertrigo candidozic, psoriazis inversat,

eczeme, pemfigus benign familial
1.2 Dermatofitii ale pielii păroase
(PILOMICOZE)
Dermatofitii ale pielii păroase
(PILOMICOZE)

• Tinea capitis
forme uscate: T. Microsporică (microsporia)
T. Tricofitică (tricofitia)
T. Favică (favus)
forme supurate: Kerion celsi

• Tinea barbae
Kerion Celsi
Sicozis
Dermatofitii ale pielii păroase
(PILOMICOZE)
Tipuri de parazitare a firului de par

• Ectotrix
spori in manson in jurul tijei firului de par
(ex: microsporie)

• Endotrix
spori in interiorul tijei, “sac plin cu nuci”
(ex: tricofitie)
A.Tinea capitis

 infectia cu dermatofiti a pielii paroase a scalpului

 frecvente la copii (m.a. baieti) care nu au scalpul

acoperit de film hidrolipidic protector antifungic

 frecvent: M. audouinii, T. schonleinii, T. tonsurans

 incubaţie 3 săptămâni
Microsporia
 parazitare ectotrix
 foarte contagioasă
 băieţi >> fetiţe
 plăci alopecice mari, rotunde, ᴓ = 3-10cm,
 puţine numeric cu discrete manifestări inflamatorii
 fire de păr
 cenuşii

 nelucioase

 retezate neuniform la ~ mm de la emergenţă (”miriște

proaspăt cosită”)
 lampa Wood = fluorescență verzuie
Tricofitia

 parazitare endotrix
 băieţi > fetiţe
 plăci alopecice
 mici

 multiple

 neinflamatorii

 fire de păr rupte la emergenţă, aspect de

puncte negre (black dots)
Kerion celsi
 forma supurată
 granulom inflamator fungic (zoofil)
 afectează scalpul şi barba
 clinic
 formaţiune pseudotumorală inflamatorie
 suprafaţă uşor sângerândă acoperită de cruste
 fire de păr ce se îndepărtează ușor prin tracţiune
 la exprimare din foliculii piloşi apare puroi
 adenopatie regională
 evoluţie rapidă spre mărirea volumului
 frecvent suprainfectare bacteriană
Favus

 leziuni inflamatorii cu
 aspect de godeu
 scuame galbene ”ca sulful”
 leziunile pot conflua
 degajă un miros neplăcut de ”urină de șoarece”
 determină alopecie cicatriceală, definitivă
 lampa Wood: fluorescență gri-albăstruie
De retinut!

• Microsporia si tricofitia produc alopecie

necicatriciala si de obicei se vindeca spontan
la pubertate

• Favusul și kerion celsi produc alopecie CICATRICIALĂ și

nu au tendința de vindecare spontană;
Favusul este foarte rar întâlnit
B. Tinea barbae (sicozis micotic)
 dermatofiţie a pielii păroase din barbă şi mustaţă
 „syko” (gr) = smochină
 clinic
 plăci elevate cu suprafaţa boselată
 aspect inflamator şi numeroase pustule
 fire de păr uşor de pensat (parazitate ectotrix)
 manifestări subiective minime (discordant cu aparenţa
inflamatorie şi total diferit de sicozisul bacterian însoţit de
dureri/prurit)
 vindecare cu alopecie cicatriceală
 tratament: îndepărtarea firelor afectate, aplicarea de creme
antimicotice topic +/- sistemic
 Tratament
 igienă corespunzătoare
 fierbere lenjerie sau pulverizare de antimicotice (clotrimazol soluţie)
 antimicotice cu spectru larg
 leziuni limitate = tratament local: clotrimazol (canesten), bifonazol
(biazol), ketoconazol (nizoral), naftifină (exoderil), natamicină (pimafucin)
 șampoane, geluri de duș (sulfat de seleniu, ciclopiroxolamină, etc)
ceai de muşeţel bicarbonatat
 leziuni diseminate = tratament sistemic (itraconazol = orungal,
terbinafina = lamisil, ketoconazol = nizoral, fluconazol = diflucan)
 Itraconazol - 2tb (200mg) x 2/ zi, 7 zile / lună, 1 puls (corp)
 Terbinafina - 1tb (250mg)/zi, 2-4 săptămâni
 antihistaminice antiH1
1.3 Onicomicoze (Tinea unguium)

 infecţia cu dermatofiţi a lamei unghiale

 T. rubrum (75% cazuri)
 asociate deseori tinea pedis sau manuum (auto-inoculare)
 favorizate de IVC a membrelor inferioare, vârstă înaintată,
afecțiuni debilitante (DZ)
 clinic
 lamă unghială afectată la polul distal

 unghii gălbui, mate, friabile, îngroşate

 depozit keratozic subunghial

 dd: candidoza unghială, psoriazis, lichen plan

 Tratament onicomicoză
 „fiert” ciorapii de bumbac, tratat încălţămintea
 îndepărtare mecanică a zonelor unghiale distale afectate
 antimicotice cu spectru larg
 sub 3 unghii - avulsie chirurgicală
 + 3 unghii – topic (lac de unghii medicamentat)
 toate unghiile = tratament sistemic
 Itraconazol (orungal, omicral) - 2tb (200mg) x 2/zi,

7 zile/lună = 1 puls, 3S pauză.

2 pulsuri (unghii mână), 3 pulsuri (unghii picior)
 Terbinafină (lamisil) - 1tb (250mg)/zi, 4-6 săptămâni

 Fluconazol (diflucan)
 1.4 Dermatofitide (micide)
 leziuni cutanate apărute la distanţă de un focar micotic
 mecanism alergic faţă de antigenele fungice
 clinic
 erupţie simetrică în plăci eritemato-scuamoase

 prurit intens

 pot fi induse de tratamentul antimicotic corect efectuat

 examen micologic negativ
 tratament
 corticoterapie/combinaţii cu antimicotice

(Pimafucort, Travocort, Triderm)

 antihistaminice antiH1
2. INFECTII CUTANEO-MUCOASE
CU LEVURI (CANDIDOZE)
CANDIDOZE
 infecţii acute, subacute şi mai rar cronice provocate de genul
Candida (+100 specii)
 cel mai frecvent specia Candida albicans
 localizate predominant la nivelul mucoaselor
 interesare a organelor interne: septicemii, endocardite,
meningite
 Candida poate exista ca:
– levura cu pseudohife(lanturi de celule elongate) sau hife.
 capacitatea de a forma și pseudohife și hife = dimorfism
 există şi manifestări alergice prin sensibilizare la C. albicans.
 Candida...rol comensal sau patogen?
 C.albicans face parte din flora normală a cavității bucale,
tractului digestiv și vaginului
 creşterea numerică şi apariţia de pseudomicelii  rol parazit
 reactivitatea gazdei este importantă
 condiţii patologice care cresc riscul candidozelor:

 tulburări metabolice: glucidice (diabetul zaharat),

proteice (malabsorbţia, maldigestia), vitaminice, etc
 tulburări hormonale: estrogenii

 afecţiuni grave şi cronice debilitante: neoplazii,

deficienţe imune, dializați, TBC, etc.
 administrarea unor medicamente: antibiotice, ACO,
corticosteroizi, imunosupresoare
2.1 Candidoze ale mucoaselor
Candidoza bucală
Stomatita candidozică
 cea mai frecventă manifestare la
nou-născuţi şi sugari (insuf secreției salivare)
 clinic
 stomatită eritematoasă

 plăci bine conturate, acoperite de depozite cremoase,

alb-gălbui, ce se pot detașa ușor
 lăsând în urmă o mucoasă roşie, sângerândă

 alimentaţie şi deglutiţie dificile

 durere/usturime

 la adulți – frecvent la cei tarați

Cheilita candidozică

 roşeaţa şi descuamarea buzelor

 apariţia de fisuri, eroziuni şi usturime
Comisurita candidozică

 cheilita angulară candidozică („perleș”)

 poate fi secundară unei candidoze orale
 clinic
 maculă eritematoasă limitată
 descuamare şi fisuri comisurale
 exudat albicios, zone macerate
 eroziuni sau ulceraţii dureroase
 factor favorizant: proteze dentare defectuase
Candidoza vaginală
 vulvo-vaginită candidozică
 secundară (prin inoculare de la alt focar) sau primară
 transmitere de la un partener la altul
 factori favorizanţi
 sarcina, diabetul zaharat

 tratamentul cu antibiotice, igiena precară

 clinic
 forme cu depozite alb-gălbui pe pereţii vaginali

 forme cu inflamaţie şi erodare a mucoasei

 forme cu leucoree abundentă, albicioasă, grunjoasă

 prurit, dispareunie
 complicaţii: uretrite, cistite, pielite
 Balanopostită candidozică

 la nivelul glandului apar:

 macule, papule sau
 plăci eritematoase
 depozite alb-gălbui, grunjoase
 uneori eroziuni şi chiar ulceraţii
 prurit/senzație de arsură/durere
 +/- intertrigo candidozic inghinoscrotal
 risc de fimoză
2.2 Candidoze cutanate
Intertrigo candidozic
 colonizarea pliurilor cutanate cu C. albicans
 localizări
 interdigitoplantar, interdigital mâini
 inghinocrural, axilar, submamar
 clinic
 plăci eritematoase
 epiderm macerat, albicios, fisuri
 leziuni satelite
 prurit şi usturimi
2.3 Paronichie candidozică
- onixix și perionixis candidozic -
 perionixisul candidozic
 repliul unghial proximal cu aspect de burelet inflamator
 leziuni dureroase (exacerbare la contactul cu apa)
 uneori panariţiu periunghial purulent, dureros
 onixisul candidozic
 debut la baza unghiei, proximal
 şanţuri transversale,
 depresiuni cupuliforme
 culoare modificată, mată, cenuşie a lamei
 unghii friabile
2.4 Granulomul candidozic

 formă cronică de boală

 apare mai ales la copii
 semnifică deficit imun
 clinic
 candidoză bucală, comisurală şi labială
 extindere la nivelul tegumentului (scalp, frunte, nas, unghii)
 leziuni papilomatoase, vegetante
 scuamo-cruste brune, galbene ce se desprind greu
 paronichie cu hiperkeratoză unghială impresionante
2.5 Levuridele

 reacţie de hipersensibilitate faţă de C. albicans

 levuridele - leziuni sterile produse prin
sensibilizarea organismului la alergenii dintr-un
focar primitiv candidozic.
 clinic
 leziunile au dispoziție simetrică
 parakeratozice
 eczematiforme
Tratament candidoze
 corectarea factorilor favorizanţi
 candidoza bucală
 la sugari – suspensie cu nistatin, miconazol gel, de mai multe ori /zi
 la adulţi: fluconazol, itraconazol, ketoconazol

 vulvovaginita acută
 ovule: clotrimazol, econazol, nistatin

 doză unică p.o. fluconazol 150 mg sau itraconazol 600mg

 NU există metodă infailibilă
 balanita
 topic

 cazurile conjugale se tratează simultan

 intertrigo
 creme antimicotice: bifonazol, clotrimazol, naftifină
 leziuni umende: coloranţi

 paronichia: topic
 onicomicoza: ketoconazol, itraconazol terapie puls
3. PITIRIAZIS VERSICOLOR
3. PITIRIAZIS VERSICOLOR
 levuroză superficială neinflamatorie
 Malassezia furfur
(denumire veche Pytirosporum ovale/orbiculare)
 tineri - favorizată de: mediul cald și umed, transpiraţie
abundentă, seboree, imunodepresie, corticoterapie
 rar contaminare interumană
 gât, umeri, brațe, torace superior, rar, abdomen
 clinic
 macule bine delimitate, margini policiclice

 scuame fine, furfuracee, uşor detaşabile, cu aspect făinos

 la gratare - „semnul talajului”

 prurit f discret
3. PITIRIAZIS VERSICOLOR
Forme:
 Hiperpigmentată (clasică)

 Hipopigmentată (acromică)
- ac azelaic produs de Pytirosporum (- melanogeneza)
- blocarea pigmentării facultative prin obstrucționarea UV
(„efect de umbrelă”)

 examen cu lampa Wood – fluorescenţă galbenă (pteridina)

 dd: vitiligo, melasma, tinea corporis, lues secundar
”spaghetti and meatballs”
3. PITIRIAZIS VERSICOLOR
Tratament
 șampon și/sau gel de duș cu ketoconazol
/octopirox/ihtiol /sulfura de seleniu
 topic: clotrimazol, bifonazol, ketoconazol,
izoconazol, naftifină
 sistemic: eruptiile extinse - antimicotice în doză
unică (fluconazol 150mg) sau cateva doze
(itraconazol 200mg/zi, 7 zile)
MICOZE PROFUNDE
 MICETOMUL („piciorul de Madura”)
- afectează membrele inferioare
- noduli purulenți – traiecte fistuloase
- afectare osoasă subiacentă
 ACTINOMICOZA
- Actinomyces israelii
- noduli purulenți, secreție albicioasă/gălbuie
 SPOROTRICOZA
- Sporothrix schenckii
- noduli eritematoși, abcese cutanate
Tratament – principii generale
 micozele cutanate pot fi tratate topic
 micozele parului si unghiilor necesita de obicei tratament
sistemic
 durata tratamentului - depinde de actiunea fungicida sau
fungistatica a antimicoticului folosit (min 3 săpt)
 decizia de tratament topic/sistemic depinde de:
– localizarea, extinderea infecției
– aderența la tratament
– răspunsul la tratamentul anterior
 dermatofiții – alilamine (terbinafina, naftifina), dar și azolii
(clotrimazol, ketoconazol, bifonazol, fenticonazol, econazol)
 Pomada Dubreuilh (ac.benzoic+ac.salicilic) – keratolitic,
nu specific antimicotic
II. INFECTII PARAZITARE
CUTANATE
 1. SCABIA
Sarcoptes scabiae var hominis
 ectoparazit exclusiv uman

(trăieşte pe tegument
sau în imediata lui apropiere)
 femela sapă un tunel,

„şanţ acarian”
 2 - 3 mm/zi, 1-2 luni

 depune în urma ei ouă (40 – 50 /zi), moare la capătul distal

al tunelului, „vezicula perlată”
 ouă  larve  nimfe  acarieni adulţi (10 zile)

 manif clinice apar după 3-6 S; la reinfecție – după 24-36h

 1. SCABIA

 apare la orice vârstă,

 M=F
 incubaţie: 2 –4 S
 transmitere interumană, prin contact personal
strâns sau indirect prin intermediul hainelor,
lenjeriei, etc.
 parazitul trăiește 24-36h înafara gazdei
 nu rezistă la temp joase
 cea mai frecventă epizoonoză
 SCABIA - clinic
 patognomonic
 şanţul acarian: tunel sinuos, ~ mm, săpat în str cornos, lez
liniară, gri-albicioasă, proemină uşor deasupra
tegumentului, într-un capăt – papulo-veziculă perlată
 vezicula perlată – vezicule cu conţinut clar (înţepătura
parazitului)
 localizare: flancuri, spaţii interdigitale mâini, periombilicală,
fese, axile
 la adult nu afectează niciodată pielea scalpului, palmele
sau plantele, faţa, gâtul sau reg. interscapulovertebrală
 la sugari şi copiii mici afectează pielea scalpului, palmele,
plantele, faţa, gâtul şi se eczematizează precoce
 nespecific: eczematizare, lichenificare, piodermizare
 pruritul specific: se exacerbează nocturn, caracter epidemic
 SCABIA - forme clinice

 forme normoergice (clasică, atenuată)

 la persoane cu o igienă bună

 leziuni minime, prurit sever

 forme hiperergice – tipic – scabia nodulară
 noduli roşii-bruni, infiltraţi, cruste hematice pe OGE, fese, coapse

 prurit intens

 reprezintă o reacţie granulomatoasă la parazit

 forme hipo şi anergice – scabia norvegiană (crustoasă)
 imunodeprimaţi, număr foarte mare de paraziţi

 leziuni scuamo-crustoase (extremităţi), hiperkeratozice (p-p)

 se poate eritrodermiza

 adenopatie generalizată şi eozinofilie

 pruritul este redus sau absent (f contagioasă)

 scabia persoanelor imune: zone endemice sau la cei la care scabia

evoluează de multă vreme
SCABIA
 Diagnostic
 context epidemiologic sugestiv (anamneză)
 clinic
 examen parazitologic: evidenţiere la MO: parazit,
ouă, fragmente, dejecţii
 40% din cazuri - examenul parazitologic fals negativ
 rar, examen dermatoscopic
 Complicaţii
 suprainfectarea, eczematizarea, lichenificarea
 acarofobia
SCABIA - tratament
 măsuri generale
 tratarea concomitentă a mb familiei și contacților
 spălarea lenjeriei şi hainelor

 topic (mixturi/creme/unguente):
 benzoat de benzil – 25-30%

 permetrină 5% - aplicaţie unică, permis la gravide şi copii

 lindan - 1%; contraindicat gravide și copii (convulsii)

 sulf precipitat - 10%, 1 aplicaţie/zi, 3-5 zile, iritant

 malathion 0,5% - (contraind gravide și copii)

 sistemic = Ivermectină - p.o. 25mg/kgC, doză unică

(scabia norvegiană)
2. PEDICULOZA

Pediculus humanus capitis (pediculoza capului)

Pediculus humanus corporis (pediculoza corpului)
Phtirius pubis (ftiriaza pubiană)
- paraziți hematofagi -
 Pediculoza capului

 Păduchele capului - parazit localizat în pielea capului (occipital)

 la locul înţepăturii apare o papulo-veziculă pruriginoasă
 ouăle vii sunt depuse la rădăcina firului de păr într-o teacă chitinoasă, de
culoare cenuşie; când nimfa a părăsit teaca, ouăle devin albe
 transmitere prin contact direct cu zona parazitată/haine,
 favorizat de igiena precară
 copiii – mai afectați de această formă
 clinic: plăci eritemato-eczematoase, excoriate, suprainfectate
 zona cervicală posterioară și retroauricular
 Tratament
 lindan 1%

 malathion loţiune (pe scalp 12h; repetat peste 10 zile)

 permetrină sau piretrine - șampoane, loțiuni (A-Par, Speciftir)

 loţiunile sunt preferabile şampoanelor şi este utilă alternanţa

substanţelor folosite
Pediculoza corpului

 extrem de contagioasă
 parazitul trăieşte pe haine, pe piele doar se hrăneşte
 locul înţepăturii: papulo-veziculă pruriginoasă
 în zona respectivă apare pigmentaţie brună a tegumentelor
datorită toxinei din saliva paraziţilor ("tegument de
vagabond„ - leucomelanodermie)
 tratamentul
 haine: spălare, călcare, curăţare chimică, pulverizare cu
insecticide (lindan, malathion, permetrină)
 Ivermectină p.o. – 0,25mg/kgC (selectiv)
Ftiriaza pubiană
 cea mai contagioasă ITS!!!
 Phtirius pubis (păduchele lat) se fixează pe firele de păr
 ouăle maronii, se depun aderent la baza firului de păr
 locul înţepăturii: papulo-vezicule, cruste hematice sau
„macule cerulee” – lez albăstrui, patognomonice
 pruritul genital intens şi se exacerbează noaptea
 localizare: pubian, axilar, perianal, barbă, mustăţi, gene,
sprâncene (copii)
 tratament
 epilare

 lindan, malathion, permetrină

 pentru localizarea la nivelul genelor:

 se extrag paraziţii cu penseta
 orice unguent (sufocă parazitul)
 Demodecidoza / Pitiriasis folicular
 Demodex folliculorum: parazit obligatoriu al f. pilosebaceu
 frunte, obraji, nas şi şanturi nazolabiale
 clinic
 femei de vârstă medie, care se spală rar pe faţă dar
folosesc abundent produse cosmetice
 eritem facial difuz şi scuame la nivelul foliculilor
 papulo-pustule, eritem

 implicarea parazitului în etiopatogenia rozaceei este

controversată
 tratament
 acaricide

 metronidazol topic

 parazitul posibil vector pt M.leprae

MULTUMESC PENTRU ATENTIE!