Epidermofitia unghiilor ataca unghiile (onicomicoza), poate avea loc in toate formele clinice de epidermiofitie. Cel mai frecvent se ataca unghiile degetului mare si mic a plantei (a talpilor). In capatul liber al unghiei apar niste pete galbene, dungi galbene, ulterior toata lama unghiala se ingroasa, devine galbena, se faramiteaza usor, se rupe. Sub unghii apar acumulari de mase cornoase, se formeaza hipercheratoza subunghiala. In unele cazuri, lama unghiala se subtiaza si se detaseaza de la patul unghiei si formeaza oniholizis. Daca unghiile afectate nu se trateaza apar recidive si unghiile devin sursa de infectie. Se deosebesc 3 tipuri de atacare a unghiilor: Normotrofic Hipertrofic Atrofic Lamele unghiale de la degetele mainilor nu se ataca, doar de la picioare. Circa 20-30% din pacienti ce sufera de epidermiofitie au lame unghiale lezate. Diagnosticul nu prezinta dificultati, aceasta se stabileste dupa tabloul clinic si depistarea filamentelor miteliene fungice. Trebuie de diferentiat de psoriaza unghiilor (simptomul degetarului). Epidermofitia unghiala se deosebeste prin localizarea asimetrica, lezarea lamelor unghiale numai la degetele nr 1 si 5 ale picioarelor, lipsa dereglarilor la unghiile mainilor. Pentru diagnosticul microscopic se examineaza masele cornoase ale lamelor unghiale (de la marginea unghiilor), materialul patologic se observa la microscop si se identifica filamente miteliene. Examenul microscopic permite a deosebi epidermofitia de leziunile candidozice (in preparate sunt celulele vurice ce se divid prin inmugurire). Mitelele fungice in epidermofitie, rubromicoza, tricofitie, la microscop arata identic, de aceea diferentierea lor se face prin diagnosticul cultural (insemantare pe mediul nutritiv saburo) in laboratoarele bacteriologice. Etiologia unghiilor atacate de epidermofitie este legata de fungii tricofiton mentagrafites interdigital, care anterior se numea epidermifiton caufman volf. Patologie: Afectiunea este contagioasa si se transmite de la bolnavi la persoanele sanatoase, in bai, piscine, bazine de apa, dusuri, pe plaja, precum si prin covoaresele infectate, podele de lemn, lengerie, prin incaltaminte straina, ciorapi infectati, scuamele sunt imbibate cu fungi pe care le bolnavii le pierd in baile publice. Patogenie: factorii care permit transformarea fungilor din stare saprofita in patogene sunt: Transpiratia abundenta a picioarelor; Piciorul lat; Intervalele mici (sau inguste) dintre degete la picioare; Incaltamintea stramta si de cauciuc; Bataturile; Schimbarea Ph-ului in alcalin; Tulburarile functiei sistemului nervos; Dereglari endocrine; Hipovitaminozele; Traumele mecanice si chimice ale picioarelor; Supraracirea si supraincalzirea picioarelor. Tratamentul: procesul de tratare a unghiilor este dificil, este nevoie de o mare rabdare, se indica metodica de tratament combinat: dieta, se indica antibioticul griziofulvin, care incepe cu inlaturarea lamelor unghiale, lamele unghiale se inlatura cu implastrul cheratolitic – uroplast (unguent de 20% de uree), unguente cheratolitice de 50% iodita de kaliu sau prin extractia chirurgicala si tratarea patului unghial cu preparate fungicide. Unghiile se acopera un unsori urioplast pe 48 ore sub pansament cu eucoplast, procedura se repeta 3-4 ori pana la dizolvarea totala a unghiei si se mai foloseste metoda araviischi, la care se foloseste iodura de potasiu de 50% si se foloseste 4-5 zile. Dupa inlaturarea lamei unghiale se trateaza patul unghiei cu tinctura de iod 2-5%, unguente sulfgudronice, steluta castelania, se indica guzdrogunilul cu o lingura de ulei de rasarita timp de 3 luni. Grizofulvina poate da reactii adverse si complicatii (cefalee, ameteli, greturi, dereglari a sistemului digestiv si este nevoie de controlat analiza sangelui si urinei). Profilaxia: este legata de promovarea unor masuri sociale si personale. Conditiile de baza a masurilor profilactice sunt: evidenta morbiditatii, analiza ei, controlul medical deosebit al persoanelor care lucreaza in baile obstesti, dusuri, persoanele care practica sporturi acvatice in bazine, tratarea transpirarii picioarelor (primavara si vara), folosirea incaltamintei speciale pentru piciorul plat. Ciorapii de fierb timp de 10 min sau se inmoaie in solutie de formalina. Epidermofitidele: prezinta eruptii alergice secundare, si se formeaza datorita faptului ca tricofitonul metangrafites poseda capacitati toxico alergecice si sensibilizeaza timp indelungat organismul bolnavului. Pielea se sensibilizeaza nu numai din cauza absorbtiei sporite a produselor vitale a fungilor ci si din cauza descompunerii a proteinilor proprii. Epidermofitidile apar in 60% de cazuri la bolnavii cu epidermofitie deshidrotica si intertriginoasa. Epidermofitidile apar in apropierea focarelor de epidermofitie dar pot fi si generalizate (mai departe de focare), ele se localizeaza mai des pe palme si degetele mainilor, pot fi sub forma de pete, urticare exudative, pustule, vezicule si scuame. Epidermofitidele generalizate pot fi inostite de prurit, febra, frisoane. Epidermofitidele nu contin filamente metiliene. Tratamentul: se indica preparate de calciu desensibilizante (clorura de calciu si gluconat), solutii de natriu tiosulfat, preparatele antihistaminice, vitaminele b6 si c. in cazurile diseminate (cand se localizeaza peste tot corpul) se indica corticosteroizi, doze moderate 5-7 zile. Topic se indica 30% ulei de zinc, unsori dermavate cultivate – sinoplan. Rubromicoza: agentul patogen este tricofiton rubrum (purpureum sau rosu) poate ataca pielea si unghiile de la maini si picioare. Uneori mai ales la bolnavii cu tulburari endocrine, afectiunea capata un caracter generalizant. Epidemiologia fungii antropofili sunt extrem de contagiosi, infectarea si raspandirea infectiei au loc pe aceleasi cai ca si in epidermofitie, infectarea se produce si prin intermediul prosoapelor, manusilor, prin strangerea de mana. Mai des se imbolnavesc adultii, dar s-a constatat ca ea poate creste si la copii. Patogenia: un rol insemnat in aparitia maladiei are uscaciunea exagerata a pielii, prezenta hipercheratozei, micsorarea cheratinei in stratul cornos, dereglarile endocrine, disfunctii neurovegetative care contribuie si la regenerarea procesului. Un rol in patogenia rubromicozei o are si antibioticele de durata lunga, corticosteroizii folositi si la alte maladii, se deosebesc urmatoarele varietatii clinice de rubromicoza: plantara, plantopalmara, generalizata, forma unghiala. Rubromicoza plantara este cea mai frecventa localizare a micozei, debuteaza de la cutele interdigitale, aceasta ciuperca ataca talpile, palmele, cutele interdigitale de la picioare, cutele inghinale si axilare, pielea in focare se ingroasa si se usuca, acoperindu-se cu scuame taratoase. Spre deosebire de epidermofitie, procesul patologic se extinde si pe partile dorsale si laterale a talpilor si degetelor, sunt insotite de prurit. Unghiile de maini si picioare se ingalbenesc, devin groase si faramitoase, deseori se desprind de la patul unghiei, spre deosebire de epidermofitie la rubromicoza sunt atacate toate cutele interdigitale ale picioarelor si toate unghiile. In unele cazuri procesul incepe de la lamele unghiale, apoi cuprinde si pielea picioarelor. Micoza palmoplantara debuteaza pe pielea plantelor, apoi sunt atacate palmele si lamele unghiale la maini. Mai rar se incepe de pe pielea palmelor. Rubromicoza lamelor unghiale: maladia se intalneste frecvent, uneori se prezinta printr-o lezare a unghiilor, in alte cazuri procesul este combinat si afectarea pielii plantelor. Tipic este ca se ataca toate lamele unghiale la maini si la picioare. In cazul normotrofic, grosimea unghiei nu se schimba, lezarea se incepe de la marginea libera sau de la partile laterale unde se formeaza dungi galbene sau albe. La tipul hipertrofic unghia se ingroasa, se formeaza hipercheratoza subunghiala, la tipul atrofic lama unghiala se subtiaza, se detaseaza de la patul unghiei (oniholizis). La rubromicoza se remarca o hipercheratoza mai pronuntata cu descuamare furfuracee. Diagnosticul este confirmat prin examenul cultural, materialul se ia de la marginea focarului unde mitelele se gasesc in cantitati mai mari. Rubromicoza generalizata se caracterizeaza prin diseminarea procesului si apare la patologia organelor interne, a sistemului endocrin si nervos si la administrarea indelungata a corticosteroizilor. Tratamentul: in caz de lezare a pielii grable/glabre numai pe plante si palme, terapia incepe cu aplicatia unguentelor cheratolitice, care se aplica sub forma de comprese pentru 48 ore, cu unsori salicilice de 5-10%. Pielea plantelor si palmelor se ung silnic cu lacuri cheratolitice 3-5 zile, apoi se aplica bai fierbinti cu perganant de kaliu, procedura se repeta pana la intarurarea maselor cornoase. Apoi se ung cu tinctura de iod de 2-5% dimineata, iar seara cu unsori de sulf 5-15% sau gudron de 3-5%. Timp de 3 luni. Adult cate o pastila de 4 ori/zi la masa corporala de 60kg. – griziofulvin. Se mai foloseste tratament intraconazol si lamezil, orungal.